Metrica Robertson-Walker

Macsim Denis-Dora Iunie 2013

Introducere.
Metrica Friedmann-Lema tre-Robertson-Walker este o solut ie exact a a ecuat iilor lui Einstein din

relativitatea general a. Aceasta descrie un univers omogen, izotrop, ce poate simplu conectat sau multiplu conectat (dac a este multiplu conectat atunci ecare eveniment n spat iu si timp va reprezentat n mai mult de un tuplu de coordonate). Forma general a a metricii reiese din propriet a tile geometrice ale omogenit a tii si izotropiei. Ecuat iile lui Einstein sunt necesare doar pentru a deriva factorul scal a al universului ca funct ie de timp. Acest model este adesea numit Modelul Standard al cosmologiei moderne. A fost dezvoltat independent de c atre autorii s ai ntre anii 1920-1930. Se mai cunoa ste si sub numele Friedmann-Robertson-Walker sau Robertson-Walker sau Friedmann-Lema tre. Principalele rezultate ale metricii FriedmannLema tre-Robertson-Walker au fost mai nt ai dezvoltate de c atre matematicianul soviet Alexandre Friedmann n 1920 si 1924. De si

munca sa a fost publicat a ntr-o prestigioas a revist a de zic a, a r amas neobservat a de c atre contemporanii s ai. Friedmann era n direct a comunicare cu Albert Einstein, care, n numele revistei de zic a a act ionat ca arbitru stiint ic al activit a tii lui Friedmann. In cele din urm a, Einstein a recunoscut corectitudinea calculelor lui Friedmann dar nu a apreciat semnicat ia zic a a predict iilor lui. 1 Figure 1: Alexandre Friedmann

 In 1927, Georges Lema tre, preot belgian, astronom si, periodic, profesor de zic a la Catholic University of Luven, a ajuns, n mod independent, la rezultate similare cu cele ale lui Friedmann si le-a publicat n Annals of the Scientic Society of Brussels. Rezultatele lui Lema tre au fost observate n special de c atre Arthur Eddington (astrozician britanic), iar n 1930-1931 au fost traduse n englez a si publicate Figure 2: Georges Lema tre n Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Howard Percy Robertson din U.S. si Arthur Georey Walker din U.K. s-au ocupat mai departe de problem a, n anii 1930. In 1935,

Robertson si Walker au dovedit n mod riguros c a metrica Friedmann-Lema tre-RobertsonWalker este singura n spat iu si timp care este omogen a si izotrop a (acesta este un rezultat geometric si nu este legat n mod specic de ecuat iile relativit a tii generale, care au fost ntotdeauna asumate de Friedmann si Lema tre). Figure 4: Arthur Georey Walker Figure 3: Howard Percy Robertson

Din cauz a c a dinamica modelului Friedmann-Lema tre-Robertson-Walker a fost dezvoltat a de c atre Friedmann si Lema tre, ultimele dou a nume sunt adesea omise de c atre oamenii de stiint a din afara Statelor Unite. In schimb, zicienii din Statele Unite se refer a la aceasta simplu RobertsonWalker. Cel mai frecvent folosit titlu este cel format din cele patru nume.

Metrica Robertson-Walker n coordonate de curbur a.

Pentru nceput se exprim a metrica Robertson-Walker general a (k=1, 0, -1) ntr-o form a Schwarzschild

sau de curbur a, care este important a din punct de vedere cosmologic. Cu aceast a form a a metricii Robertson-Walker, se consider a problema ncorpor arii masei Schwarzschild ntr-un fundal Robertson-Walker pre-existent. Expansiunea universului este descris a de c atre metrica Robertson-Walker ds2 = dt2 a2 (t) unde d2 = (d)2 + sin2 (d)2 . Pe de alt a parte, ceea ce vedem n jurul nostru este materie zgrunt uroas a sub form a de stele, galaxii, s.a.m.d. Structura local a spat iu-timp n jurul a astfel de obiecte este cu sigurant a diferit a de ceea ce este dat n metrica de mai sus. De fapt, nu se stie dac a spat iul si timpul din jurul acestor obiecte particip a la presupusa expansiune cosmic a sau nu. Ca si test, dac a ne concentr am asupra unui singur, izolat, obiect astrozic, n cele mai simple ipoteze, spat iul si timpul exterior este dat de metrica Schwarzschild n vid ds =
2

dr2 + r2 d2 1 kr

(1)

2M 2M 1 dT 2 1 R R

dR2 R2 d2 ,

(2)

unde R este coordonata de curbur a iar M este masa gravitat ional a a obiectului. O comparat ie direct a ntre ecuat iile (1) si (2) sugereaz a ca pentru nceput s a punem R = R(r, t) = ra(t), deci dR = radt + adr. Dac a denim a H (t) = , a ecuat ia (4) devine adr = dR HRdt. Denim si doi parametri auxiliari 2 = 1 kr2 = 1 KR2 , 3 (7) (6) (5) (4) (3)

 2 = 1 kr2 a 2 r2 = 1 KR2 H 2 R2 = 2 H 2 R2 , unde K =

k . a2

(8)

In funct ie de si , metrica Robertson-Walker (1) devine ds2 = ( 2 dt + aardr )2 dR2 2 R2 d2 . 2 2 (9)

Cum, n general, t = t(T, R), putem scrie dt = dT + dR, unde = Rezult a deci 2 dt + aardr = dT + T HR + dR T (12) t T si = t R (11) (10)

Pentru ca metrica Robertson-Walker (9) s a e diagonal a n coordonate de curbur a, trebuie ca = HR . 2 (13)

Deci metrica Schwarzschild-Robertson-Walker devine ds2 = 2 2 2 dR2 dT 2 R2 d2 . 2 (14)

Se observ a c a, n timp ce forma lui gRR este unic a, prezent a lui n gT T face ca aceasta din urm a s a nu e unic a. Atunci, trebuie cerut ca dT s a e perfect diferent ial n expresia gT T dT 2 = care nu depinde de . ( 2 dt + aardr )2 , 2 2 (15)

Aplicat ii ale metricii Schwarzschild-Robertson-Walker.

Se cunosc dou a cazuri ale metricii Schwarzschild-Robertson-Walker, de Sitter si Milne. Se testeaz a metrica Schwarzschild-Robertson-Walker proasp at obt inut a pe aceste dou a cazuri.

3.1

Metrica de Sitter

Metrica de Sitter corespunde lui k = 0 si a(t) = eHt , H=const, deci n acest caz

2 = 1;

a = Ha (16)

2 = 1 H 2 a2 r 2 = 1 H 2 R 2 Din ecuat ia (14) se obt ine

gRR = 2 = (1 H 2 R2 )2 si din (15) gT T dT 2 = (1 H 2 R2 ) dt HRdR 1 H 2 R2

2

(17)

(18)

Cantitatea dintre parantezele p atrate poate exprimat a ca o diferent ial a perfect a si anume HRdR 1 = d t log 1 H 2 R2 . 1 H 2 R2 H 1 log 1 H 2 R2 , H HRdR dT = dt , 1 H 2 R2

dt In acest caz se identic a

(19)

T =t

(20) (21)

si gT T = (1 H 2 R2 ) = 2 . Obt inem deci ds2 = (1 H 2 R2 )dT 2 (1 H 2 R2 )1 dR2 R2 d2 care este ntr-adev ar forma Schwarzschild corect a a metricii de Sitter. (23) (22)

3.2

Metrica Milne.
dr2 + r2 d2 1 + r2

Metrica Milne ds2 = dt2 t2 (24)

este un caz special al metricii Robertson-Walker cu a(t) = t, 5 k = 1. (25)

 In acest caz, a = 1, H= 1 t (26)

2 = 1 + r2 , Evident, gRR = 1 si

2 = 1.
2

(27)

( 2 dt + aardr )2 gT T dT = = 2
2

aardr dt +

(28)

Not and

rdr d 1 + r2 = 1 + r2

(29)

putem scrie mai departe gT T dT =

2

1 td dt + 2

= d t 1 + r2

(30)

Pentru ca dT s a e perfect diferent ial, ar trebui s a avem T = t 1 + r2 = t, Deci, forma Schwarzschild a cazului Milne devine ds2 = dT 2 dR2 R2 d2 , care este metrica Minkovski n coordonate sferice. (32) gT T = 1. (31)

Bibliograe.

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Friedmann-Lema tre-Robertson-Walker metric 2. Abhas Mitra , Robertson-Walker metric in curvature coordinates and its applications, 2013