contureze in mintea sa.

Totusi btrnul profet spunea adevarul, ceea ce Oedip nu stie incasi il ia in deradere pentru

ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea Sfinxului, caci e orb si inutil,dar acesta ii raspunde: ma nvinuiesti ca s

orb. !ar oare tu," #u ochi ti buni, tu naruirea nuti o vezi$% Tot Tiresias intuie&te si orbirea lui

Oedip: '(zi vede va orbi) * om avut + srac",a fi) -n orb dus de toiag, cer&ind tot prin" Strini. .i va afla c

alor lui copii" /e a fost &itat 0dar &i frate el le a fost1" # maic si i a fost &i fiu, i a fost &i so21" .i c pe tatl su &il a

ucis)0 Te du n" 3alat) .i s frmn2i 4n gnd tot ce 2i am spus." 5ar de ai s afli c am prezis gre&it, s spui"

# n me&te&ugul meu sunt un nepriceput)% Oedip nu pare a se puteaconcent ra si furia lui creste, astfel in

fata argumentelor 6plauzibile)7 ale lui #reon cum canu este vorba de o conspiratie, el decide sa il

condamne la moarte. (tunci intervine 5ocasta,legatura dintre ei, sotia liu Oedip si sora lui #reon.5ncercan

d sa l linisteasca, 5ocasta, fosta nevasta a lui /aios, releva cateva fapte care pentru ea nu au

insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip: lui /aios i se perzise cava fi omorat de propriul sau

fiu, dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a treidrumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in

Teba, astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. 5ngrozit de aceasta

dezvaluire Oedip marturiseste ca, farasa vrea, in urma unei certe, omorase un batran in locul descris de

5ocasta, la rascruceadintre #orint, Teba si !elphi.5si face intrarea un mesager din #orint care aduce vestea

mortii regelui 3ol8bus 6tataladoptiv al lui Oedip7 si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la

tron.Oedip ezita, desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s a infaptuit si ca tatal saunu a

fost ucis de el, Oedip raspunde ca se teme de a si vedea mama, 9erope, pentru a evitatotusi spusele oracolului.

,estitorul aduce precizari care o fac pe regina 5ocasta amutita degroaza sa vada adevarul1 Oedip nu este

fiul regelui din #orint, ci ii fusese adus chiar decatre mesager, la vremea aceea cioban, care il primise de la un

alt pastor, din Teba.!in descoperire 4n descoperire, Oedip se prbu&e&te 4n 'prpastia crudului

adevr%:necuno scutul pe care cu mul2i ani 4n urm 4l omorse era chiar tatl su, /aios1 iar 5ocasta,regina vduv cu care

s a cstorit, este chiar mama sa. Orbit de furie o cauta ca sa oucida. -n slu:itor aduce vestea c

regina s a spnzurat, 4nnebunit de pcatul svr&it.(cela&i slu:itor 4n&tiin2eaz c, gsind o

moart, Oedip &i a scos ochii cu un ac pentru a &iisp&i 4ngrozitoarea c rim, el nealeg nd moartea pe ntru c nu supo

rt gndul s &i4ntlneasc prin2ii pe lumea cealalt. 3rse&te Teba dup ce, reflectnd la consecin2ele

pecare le vor suporta fetele sale, 4&i ia rmas bun de la ele: '3e voi, copile, dac a2i pricepe de pe acum" *u mult

v a& sftui: ruga2i v acum" #a ori&iunde ve2i tri s ave2i un trai" 9ai bundect al tatlui ce v a

dat na&tere0%Oedi p si a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu si mai vedea faradelegile.

!ar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profunda, pe vremea cand avea ochi,el nu

vedea inauntrul sau. 5n final, lumina puternica a adevarului i a luat vederea asa cumsoarele orbeste pe cel

care cuteaza sa l priveasca tinta.O dat aflat uciga&ul, Oedip 4&i asum toate consecin2ele pe care tot el le

hotrse,con&tie ntiznd rul ce se sl&luia 4n el. ;aptul c a orbit reprezint puterea interioar ce 4lcaracterizeaz

6amnunt specific eroilor de tragedie7 &i lipsa puterii de a prevedea1 dar,totodat, ochii 4nchi&i 4n exterior se

deschid 4n interior, putnd privi adnc 4n sine. Oedipsuport treptat starea de catharsis 6exil7, la fel ca &i

cititorul, el prbu&indu se 4ncet 4ninterior, cci pcatul mo&tenit se transform 4n blestem. 3rin destinul su,

devine un arhetipcultural, o paradigm pentru 4nl2rile &i decderile omului.referat.c lopotel.ro

5n simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei: destinul l a invins pe Oedip, dar acesta s a

ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat o si prin patosul cu cares a pus in slu:ba adevarului. Su

perioritatea om ului asupra des tinului potrivni c sta incunoaste re)9itul lui Oedip poart 4n el semnifica2ii de o tulburtoa

re permanen2a uman.!incolo de Sfinx, incest &i paricid, sau mai bine zis prin mi:locirea lor ni se dezvluie

o profund &i m ereu actual fil osofie. ( re2ine din drama lui O edip &i a sublini a att de4ngro&a t faptul c &i a ucis tatl &i a

devenit so2ul maei sale 4nseamn a scpa esen2ialul, armne opac la filosofia ascuns 4n

strvechea legend a substitui marile &i eternele ei probleme, problemele minore &i particulare a le

unei societ2i 4n criz.

- personajele deosebite Corul

prin interventiile sale face

legatura intre episoadele piesei, comentand situatiaeroului. Scotand in evidenta caracterul

trecator al vietii, fericirii si maririi, corul dezvoltamotivu l soartei schimbatoare, cea pe care latinii o vor

numi fortuna labilis%. Tot corulindica si o greseala a lui Oedip, aceea de a se fi considerat fericit, uitand ca

fericirea poatefi urmata de nenorocire.

Pastorul

+ trimis de catre regina sa ucida copilul in varsta

de doar trei zile, pastorul pare a fi un om de suflet care nu se poate demite la crima.

Totusi, el minte cu nerusinarede spre indeplinirea ordinelor regale, si de ce nu si divine$ !oar (pollo

impinse cuplulregal la astfel de atrocitati. 9artor la uciderea lui /aios pe care il insotea la

!elphi, dupa cea fost promovat de la un simplu pastor la garda regala, acesta minte din nou aruncand

vina pe niste talhari. !ar cum a a:uns regina sa isi dea copilul unui pastor$ Si ce cauta acesta in palat$ #e fel

de persona: este$ /a inceput exista inclinatia de a ne parea rau de el, trebuie safie greu sa fi trait

cu atatea secrete. !esigur el stia ca regele era ucigasul predecesoruluis au. 5n cele din urma era

pregatit sa minta si despre prietenia cu pastorul corintean avansatla rangul de mesager. 3rin

urmare, soarta unui om maret, Oedip, cautator neobosit aladevarului si minte inteligenta care a rezolvat

enigma Sfinxului este pecetluita de unmincinos de rand, un om care nu a spus adevarul pana nu a fost fortat.

Sfinxul

:oaca un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip, nu doar pazeste rascruceadintre

cele trei drumuri, !elphi, #orint si Teba, ci prezice in ghicitoarea sa destinul luiOedip. #ine

merge dimineata in patru picioare, la amiaza in doua si seara in trei$% Omul%a raspuns Oedip, dar oare nu

chiar Oedip este acel om$ 5n patru picioare cand era micut, indoua cand a crescut si in trei cand orb avea nevoie de

baston. Si in afara de acest detaliu,Sfinxul i ar fi putut prezice destinul si in alte moduri, cu siguranta. !ar

de ce a vorbitdespre picioare$ 3oate pentru ce Oedipous% inseamna in limba greaca picioare

umflate%$(cest Oedip al carui glezne au fost strapunse inainte de a fi condamnat la moartea de lacare a fost

salvat. Tot in limba greaca oida% inseamna a cunoaste. 3ana la urma chiar titlulne dezvaluie

sensul tragediei, drama destinului si a cunoasterii.

Oedip rege

e considerat ocapodoper, &i pn astzi a

rmas un punct de referin2. S a spus c este prin excelen2 otragedie a destinului implacabil.!e ce tebanii nu au

aruncat pur si simplu cu sageti in Sfinx in loc sa stea de o parte sisa isi vada concetatenii devorati$

(paritia acestui monstru mancator de oameni este oreferat.clopote l.ro dilema$ !e ce ocupa un rol

atat de crucial intr o legenda despre sentimentele si reactileumane, despre destinele si tragediile lor$ !e ce este

deci Sfinxul inclus in tragedie$ Sfinxul este originar din *gipt. 9arele Sfinx de la <iza 6*gipt7 se poate

asemana cuSfinxul din

Oedip rege

prin faptul ca pazea calea inspre trei piramide 6inspre trei

drumuri7.3e o inscriptie intre labele sale scria =heperi + >e + (tum%, cele trei nume date zeitatiisolare la rasarit + amiaza

+ apus. #oincidenta$ !ar Sfinxul egiptean era barbat, si nu aveaaripii precum cel din
Oedip rege

6care a ales un mod teribil de ciudat pentru o fapturainaripata de a se sinucide7, iar in rolul sau de

gardian era mai binevoitor)5n

Odiseea

, ?omer atinge in trecere subiectul regelui Oedip insa nu

vorbeste sidespre Sfinx, despre care auzim prima data la greci de la ?esiod care desi nu o descrie

onumeste necazul din #admeans@ 6Teba7. !e la inceputul secolului A 6BCD i.#.7, pictorii din#orint incep

sa infatiseze Sfinxul cu chip de femeie si cu aripi.!ar cine a trimis Sfinxul si de ce$ 3entru a pedepsii tebanii pentru pacatele

lui /aios$ 5n istorisirea l ui ?omer, Sfin xul nu :oaca, p recum spunea m nici un rol. !ar incluzand u l, Oedip

devine cel car e rezolva probl ema%, gasind a stfel o oarecar ecompensare pentru pacatele sale. 3rin aceasta

acceptiune il putem percepe ca pe un erou,Oedip care cauta cu pasiune rezolvarea propriului sau

mister si care dovedeste cura:ul de ase auto condamna si pedepsi. Sofocle avea nevoie de Sfinx pentru ca astfel

putea dovediinteligent a lui Oedip.

Adevarul?

9ai exista insa o explicatie. >ationala. 3oate ca Oedip

s a nascut cu picioareledefor mate si nu i a facut nimeni nimic, in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut

asaceva, poate parintii inainte sa il trimita sa moara 6dar de ce$7, sau pastorul inainte de a lsalva :7$ !ar daca Oedip

s a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o anomalie,un monstru si trebuia trimis sa moara in afara

orasului pentru a nu il pangari. !ar Oedip nua murit si s a intors sa pangareasca orasul din nou 0 Sa nu uitam

ca Oedip s a dus la!elphi pentru ca aflase ca este bastard, un om care nu isi cunoaste deci tatal si caruia i sespune

ca il va ucide, nu s ar feri oare sa ucida orice om, de fapt probabil ca nu ar trebui sase fereasca, nu e ceva chiar atat

de obisnuit, iar Oedip a ucis cinci oameni, pe tatal sau si patru oameni din excorta sa0Sau daca introducerea

Sfinxului e un semn ca vorbeam de Teba, capitala din *gipt si nu ceadin <recia$ ,eliEovsE8 il identifica pe

Oedip cu faraonul ratacitor din Teba,(Ehnaton 6(menhotep 5,7 care slu:ea pe zeul solar (ton si care, de

asemenea, secasatorise cu mama sa, regina Ti8.referat.clop otel.ro

(35)