Hipotiroidismul, semn de longevitate

Hipotiroida, starea patologica cauzata de insuficienta secretare a hormonilor tiroidieni, se pare ca este, de fapt, un semn de longevitate, dupa cum ne informeaza oamenii de stiinta americani. Una dintre cele mai raspandite boli pe teritoriul american, pentru care pacientii urmeaza tratament tot restul vietii din momentul diagnosticarii, ascunde ceva mai multe decat ne-am fi asteptat. Dupa ce au studiat fisele medicale ale unor persoane care au trait peste 100 de ani, cercetatorii de la Montefiore Medical Center si Einstein College of Medicine din New York au descoperit un numitor comun: hipotiroida. Legatura dintre hipotiroidism si longevitate este una genetica, iar datorita schimbarilor din organism, in principal a scaderii ratei metabolice si a ritmului cardiac, cei afectati traiesc peste medie. Rata metabolica influenteaza speranta de viata si in regnul animalelor. Spre exemplu, elefantii, care traiesc zeci de ani, au o rata scazuta a metabilismului si un puls cardiac lent, in timp ce soarecii, care traiesc doar cateva luni, au un metabolism rapid. Hipotiroidism si hipertiroidism Tiroida este o glanda in forma de fluture, situata la baza gatului, ce are un rol decisiv asupra sanatatii. Prin intermediul hormonilor secretati, aceasta controleaza metabolismul, de la ritmul cardiac, pana la viteza de ardere a caloriilor. Daca suspectezi ca ceva este in neregula cu aceasta glanda, mergi la un endocrinolog. Acesta iti va face un test de sange prin care se urmareste nivelul TSH (hormonul de stimulare tiroidiana). O valoare mare indica o tiroida hipoactiva (hipotiroidism), iar o valoare mica indica o tiroida hiperactiva (hipertiroidism). Persoanele suferind de hipotiroidism pot acuza o crestere masiva in greutate, pierderea parului, lentoare, in timp ce persoanele cu tiroida hiperactiva pierd in greutate, au palpitatii, le tremura mainile. Ambele situatii se regleaza cu ajutorul unui tratament medicamentos zilnic. Ce este hipotiroidia? Hipotiroidia apare in conditii in care glanda tiroida produce cantitati mai mici de hormoni tiroidieni decat ar fi necesari organismului, aceasta ducand la incetinirea a numeroase functii ale organismului uman. Este mai frecventa pe masura avansarii in varsta, la femei si la persoane ce au rude de sange cu hipotiroidie. Cum se manifesta hipotiroidia?

In stadiile initiale hipotiroidia poate fi asimptomatica (asa-zisa hipotiroidie subclinica) pentru ca organismul are capacitatea de a compensa partial insuficienta tiroidiana prin cresterea stimularii tiroidiene (TSH), fapt care insa poate fi daunator pe termen lung prin cresterea volumului tiroidian (gusa). Cand acest mecanism de reglare este depasit si hormonii tiroidieni propriu-zisi (T3 si T4) scad sub limita inferioara (hipotiroidie), apar urmatoarele simptome, extrem de nespecifice cand sunt luate separat insa sugerand hipotiroidie cand se asociaza mai multe: oboseala, lipsa de energie, somnolenta sau apatie, scaderea capacitatii de memorare si concentrare, gandire si vorbire lenta, depresie, dureri musculare, batai cardiace lente (sub 50/min.), piele uscata, ingrosata si aspra, par si unghii friabile, dificultati de adaptare la frig, constipatie, crestere in greutate in conditiile unui apetit diminuat, menstruatii cu flux abundent sau cu intarzieri ale ciclicitatii, infertilitate sau avorturi spontane. Trebuie amintit ca hipotiroidia severa netratata poate duce la coma, care o data instalata este ireversibila in peste 50-80% din cazuri, cu toate posibilitatile actuale de resuscitare. Copiii nascuti din mame cu hipotiroidie netratata sau tratata insuficient pe parcursul sarcinii pot avea retard de dezvoltare neuropsihica si probleme de crestere. Cine ar trebui sa-si evalueze functia tiroidiana? 1. Femeile dupa 50 ani; 2. Femeile care doresc sa ramina insarcinate; 3. Indiferent de varsta sau sex - oricine prezinta mai mult de 2-3 simptome din cele de mai sus - oricine are antecedente familiale sau personale de afectiune tiroidiana - oricine a urmat sau urmeaza tratament cu medicamente ce contin interferon si/sau ribavirina (hepatite virale), amiodarona (aritmii cardiace), litiu (afectiuni psihice) Extrem de frecvent, suspiciunea de hipotiroidie se ridica doar pe baza cresterii in greutate in contextul unui exces caloric si sedentarism, ceea ce atrage dupa sine investigatii complet inutile si uneori costisitoare. Exista si reversul, subestimarea, cum se intampla la femeile insarcinate (mai ales in lipsa suplimentarii de iod pe parcursul sarcinii) si la persoane varstnice, unde multe din simptome sunt atribuite altor boli asociate sau pur si simplu inaintarii in varsta. Cum se pune diagnosticul? Dupa efectuarea examinarii medicale, cel mai edificator test este dozarea din sange a unui hormon numit TSH, cresterea acestuia reprezentand primul indiciu de hipotiroidie, chiar si atunci cand nu exista inca simptome. Inaintea terapiei se incearca gasirea unei cauze (deficit de iod, tiroidita cronica autoimuna Hashimoto, etc.) prin analize de sange si ecografie, mai rar alte metode (scintigrafie, teste speciale). Exista si forme tranzitorii de hipotiroidie, una aparand mai frecvent dupa o sarcina (tiroidita postpartum) si alta in urma

unei infectii virale in urma careia tiroida devine foarte dureroasa (tiroidita subacuta). Cum se trateaza? Tratamentul consta in general in simpla substitutie a deficitului hormonal prin administrarea de pastile care contin hormoni tiroidieni identici cu cei naturali (levotiroxina). Tratamentul este ieftin si necesita administrarea pe stomacul gol si la distanta de alte medicamente, intr-o singura priza pe zi. De cele mai multe ori tratamentul va trebui continuat toata viata. Monitorizarea dozei administrate la intervale stabilite de medic se face pe baza mentinerii unor niveluri hormonale tiroidiene sangvine in limite normale, situatie in care NU exista efecte adverse. Hipotiroidia corect tratata si monitorizata nu modifica speranta de viata sau calitatea vietii. Dr. Dominic CRISTOFOR Medic Specialist Endocrinologie Hipotiroidia este una dintre cele mai frecvente afectiuni tiroidiene, cu predominenta la sexul feminin. Hipotiroidia poate fi primara, secundara sau tertiara, organul primar afectat fiind tiroida, hipofiza, respectiv hipotalamusul. Consecintele deficitului de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate si sisteme: tegumente galbene, uscate, aspre si recipar uscat si rar, unghii striate, casantedebit cardiac scazut, bradicardieperistaltism intestinal redus, constipatie, hipotonie a veziculei biliarecrestere in greutatesindroame depresive, apatie, somnolenta, parestezii ale extremitatilorcrampe musculare dureroase, lentoare a contractiei si relaxarii musculareanemie hipocromaanomalii ale ciclului menstrual cu amenoree, sterilitate, frigiditate, galactoreeintoleranta la frig Forma tipica de hipotiroidie prezinta majoritatea manifestarilor descrise anterior. Tiroida este de obicei nepalpabila. Diagnosticul se stabileste: pe baza anamnezei, a examenului atent a bolnavuluidozarea TSH si a hormonilor tiroidieni (T3, T4)radioiodocaptarea si scintigrama sunt uneori necesare mai ales pentru stabilirea etiologiei Tratamentul hipotiroidiei, indiferent de forma sa clinica, este substitutiv, prin administrarea de hormoni tiroidieni. Tratamentul trebuie sa fie progresiv, mai ales la varstinici si in caz de hipotiroidie severa. Doza de hormoni tiroidieni ce va fi administrata, se stabileste in functie de severitatea deficitului hormonal a fiecarui bolnav.