Constitutia R.A.S.S.M.

din 1938 Dupa exproprierea pamanturilor taranesti, dupa politica de exterminare a numitilor chiaburi, dupa realizarea unei politici de invrajbire a diferitor paturi sociale conducerea stalinista a U.R.S.S. a considerat ca si-a ajuns in temei scopurile si nevoie de demagogie pentru a-si autoproslavi faptele. Pentru aceasta in 1935 s-au preconizat modificari in Constitutia U.R.S.S. Parerea s-a revizuit pe parcurs, hotarand sa fie adoptata noua constitutie, ce ar fi legata de numele lui Stalin. S-a stabilit ca prevederile noi se vor referi la sistemul electoral si la baza economica si politica. Desi se declara democratizarea sistemului, acest lucru nu s-a intamplat, ci din contra, dovada tragica (si paradoxala) in acest sens il constituie urmatorul fapt: din 30 membri al Comisiei Constitutionale mai mult de jumatate (16) au fost executati intre anii 1937-1940 ca ,,dusmani ai poporului. Noua Constitutie a U.R.S.S. a fost adoptata la 5 decembrie 1936 Congresul VI Extraordinar al Sovietelor din toata U.R.S.S. In conformitate cu Constitutia U.R.S.S. din 1936, republicile unionale au adoptat Constitutiile sale, care intru totul corespund celei unionale.

La 30 ianuarie 1937 Congresul XIV Extraordinar din Ucraina a adoptat Constitutia R.S.S.U. In ea erau doua capitole (5 si 6), in care se contineau norme ce se refereau la organele supreme ale puterii de stat si conducerii R.A.S.S.M. Dar politica demagogica promovata de conducerea stalinista impunea ca si republicile unionale si autonome sa adopte Constitutii, deci, si R.A.S.S.M. trebuia sa-si adopte Constitutia. In 1937, dupa ce Constitutia Ucrainei fusese adoptata, C.E.C. al R.A.S.S.M. a format comisie constitutiona care a pregatit proiectul de Constitutie a R.A.S.S.M. si 1-a prezentat Prezidiului C.E.C. spre examinare. Proiectul a fost publicat spre discutie in decembrie 1937. Desigur, aceste discusii erau bine dirijate si orientate, ele aveau loc concomitent cu un val de arestari si depistari de dusmani ai poporului din R.A.S.S.M. La 6 ianuarie 1938 s-a deschis Congresul VII Extraordinar al Sovietelor din Moldova (date despre componenta lui nu sau pastrat). Congresul a adoptat Constitutia R.A.S.S.M care avea 11 capitole si 114 articole, cu 4 capitole mai mult ca cea din 1925. Denumirea oficiala a capitolelor, in limba moldoveneasca de atunci era: Capitolul I - Structura obsteasca, II - Structura de stat, III -Organele superioare ale puterii de Stat, -Organele

carmuirii de stat, V - Organele locale, VI - Bugetul, VII Judecata si procuratura, VIII - Drepturile si datoriile temeinise ale cetatenilor, IX - Sistema de alegere, - Gherbu, flagu, stolita, XI - Randuiala schimbarii Constitutiei. Articolele care tratau asa notiuni ca baza economica si politica (notiuni care sunt numai in Constitutiile sovietice) aveau mai mult incarcatura ideologica si nu juridica. Se declara ca baza politica constituie Sovietele de deputati ai oamenilor muncii (anterior ele se numeau Soviete ale muncitorilor, taranilor si ostasilor rosii), iar baza economica-sistemul socialist de gospodarire si proprietatea socialista. Ca proprietate socialistsa era socotita proprietatea de stat si cooperatist-colhoznica (care, de fapt, era tot de stat, indica in urma colectivizarii nici taranii, nici colhozirile nu numai ca nu puteau dispune de pamant si unelte, dar nici nu mai puteau folosi cum doreau pamantul, fiind necesar se conformeze indicatiilor reprezentantilor multiplelor organe de stat si de partid, cei care erau parte componenta a sistemului administrativ de comanda). In organizarea puterii de stat Constitutia R.A.S.S.M., ca si constitutiile celorlalte republici sovietice, atat in trecut, cat si cele in vigoare pe toata durata regimului sovietic socialist, n-au realizat principiul separatiei puterilor, ci pe cel al unicitatii

(confuziei) puterilor. Organele erau impartite in categorii, intre care se stabileau relatiile de subordonare din treapta in treapta pana la organul suprem -Sovietul Suprem, care nici el detinea puterea suprema, ci era marioneta in regimul totalitar, in care monopolul asupra puterii apartinea partidului unic - cel comunist in persoana lui Stalin si a catorva acoliti ai sai. Sovietul Suprem al R.A.S.S.M. nu era unicul organ legislativ si actele referitor la modificari in Constitutie, in impartirea administrativ-teritoriala necesitau confimiarea din partea organelor ucrainene. Prezidiul Sovietului Suprem era compus din 11 membri si emitea decrete (inclusiv normative), interpreta legile, putea anula dispozitiile si deciziile guvemului, Sovietelor locale (raionale si orsenesti), in caz de neconcordanta cu legea. Intre sesiunile Sovietului Suprem, Prezidiul putea destitui si numi comisari norodnici, acte care ulterior, fara a fi puse in discutie, erau confirmate de sovietul Suprem al R.A.S.S.M. Guvemul Sovietul

Comisarilor Norodnici (S.C.N.) format din comisari norodnici ai R.A.S.S.M. si reprezentantul plenipotentiar al comisariatului norodnic al colectarilor din U.R.S.S. Conform Constitutiei, S.C.N. era responsabil fata de Sovietul Suprem al R.A.S.S.M., iar intre sesiuni - si fata de Prezidiul sovietului Suprem al R.A.S.S.M, dar aceasta responsabilitate se reducea pana la urma

la insabilitatea in fata organului de partid, si nu fata de organele de stat mentionate de Constitutie, acestea aveau doar rolul de a confirma deciziile organului de partid. S.C.N. Emitea hotarari si dispozitii, luand ca temei legile unionale si ucrainene, conducea activitatea comisariatelor norodnice. Organele locale ale puterii de stat erau Sovietele raionale, orasenesti si satesti. Alegerile in Sovietul Suprem al R.A.S.S.M. au avut loc in iunie 1938, fiind alesi 101 deputati, iar 6 deputati - in Sovietul Suprem al Ucrainei. Au fost alese si organele locale sovietele raionale, orasenesti si satesti, care functionau in sesiuni, in perioada dintre sesiuni activa comitetul executiv. Sesiunile se convocau rar, se incalcau termenii legali, presedintele comitetului executiv deseori incalca principiul colegialitatii in rezolvarea. problemelor de interes local. Constitutia a introdus dreptul de vot universal, direct, egal si cu scrutin secret, restrictiile anterioare fiind desfiintate, in legatura cu faptul ca dusmanii norodului au fost nimiciti si a fost nimicita si exploatarea omului de catre om cum intr-un mod demagogic au conchis autoritatile sovietice. Constitutia din 1938 declara drepturile la munca, invatatura, odihna, la asistenta sociala, libertatea cuvantului, a presei, a

intrunirilor, mitingurilor si demonstratiilor Art.92 arata ca sloboda cuvantului, tiparului, manifestatiilor, demonstratiilor este acordata in corespundere cu interesele truditorilor si cu telul de a intari structura socialista, ceea ce insemna de fapt limitarea libertatilor respective, fiind admise numai cele convenabile puterii. Dreptul la munca pentru buna parte din cetatenii nevinovati ai U.R.S.S. si R.A.S.S.M.) insemna munca in conditii ingrozitoare ale lagarelor staliniste, in exil, departe de locurile de bastina. Libertatea asocierii era declarata cu specificarea ca ce mai constienti se unesc in Partidul Comunist, care este un detasament de avangarda si nucleul conducator al tuturor organizatiilor. Astfel libertatea asocierii era limitata la un singur partid politic. Intre celelalte drepturi si libertati declarate si realitate exista un decalaj considerabil. Constitutia nu a schimbat regimul politic, care ramane a fi totalitar. Trasaturile esentiale ale Constitutiei R.S.S.M. din 1941 La 11 noiembrie 1940, Sovietul Suprem al R.A.S.S.M. a ales comisia constitutionala la (presedinte - Brovco F.G., presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.A.S.S.M. si 26 membri. Proiectul a fost intocmit repede, caci modele de constititii ale

republicii unionale erau suficiente. La 10 februarie 1941, sesiunea I a Sovietului Suprem al R.S.S.M. a adoptat Constitutia R.S.S.M. Constitutia cuprindea unsprezece capitole si 125 articole. Dupa structura si numirea capitolelor Constitutia nu se deosebea de constitutiile celorlalte republici sovietice: capitolul I - Structura obsteasca, capitolul II - Structura de stat capitolul III - Organele superioare ale puterii de stat, capitolul IV - Organele irmuiriii de stat, capitolul V - Organele locale, capitolul VI - Bugetul, capitol VII - Judecata si procuratura, capitolul VIII Drepturile si indatoririle cetatenilor capitolul IX - Sistemul de alegere, capitolul X - Gherbul, steagul, capitala, capitolul XI Randuiala schimbarii constitutiei. Denumirea capitolelor este data in redactia oficiala, se observa identitatea denumirilor capitolelor acestei constitutii cu cea din 1938, cu exceptia traducerii cuvintului stolita din Constitupa din 1938 prin capitala* in cea din 1941. In capitolul I, R.S.S.M. era declarata stat al muncitorilor si taranilor, iar baza poliotica constituiau sovietele de deputati ai oamenilor muncii, aparute in rezultatul rasturnarii puterii mosierilor si capitalistilor si instaurarii dictaturii proletariatului. Acest capicol cuprindea doua inexactitati: Sovietele locale asa si

nu aparusera la data adoptarii Constitutiei, iar rasturnar ea puterii mosierilor si capitalistilor a fost facuta de Armata Rosie si nu de oamenii muncii. Art.4 al Constitutiei prevedea ca baza economica a R.S.S.M. alcatuia sistemul socialist de gospodarire si proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, care s-au afirmat in urma lichidarii sistemului capitalist al gospodaririi, lichidarii proprietatii private asupra mijloacelor de productie, in rezultatul nationalizarii intreprinderilor, bancilor, transportului, mijloacelor de comunicatii, in scopul nimicirii definitive a exploatarii omului de catre om si a construirii socialismului. In primul rand, notiunea de proprietate socialista este notiune ideologica si juridica, deoarece nu indica titularul ei. In al doilea rand, nationalizarea a fost legiferata de organele unionale, care nu contribuise cu nimic pana atunci la crearea bunurilor nationalizate. In al treilea rand, nimicirea exploatarii omului de catre om si construirii socialismului erau enunt ate doar ca scop, pe cand in celelalte republici sovietice se considera ca acest scop a fost atins. Aceasta reprezenta particularitate a Constitutiei R.S.S.M. din 1941. Art.6 printre obiectele proprietatii de stat indica fabricile si uzinele mari, casele mari, deoarece cele mici puteau ramane in

maini private si aceasta era inca particularitate a Constitutiei R.S.S.M. din 1941. Conform decretelor de nationalizare din 15 august 1940, a fost permisa existent gospodariilor taranesti si mestesugaresti individuale, a intreprinderilor industrial si comerciale in limitele stabilite de lege. Aceasta particularitate a R.S.S.M. a fost reflectata in art.9 al Constitutiei, in care se mentiona admiter ea gospodariilor individuaie ale taranilor, mestesugarilor,

intreprinderilor mici comerciale si industriale in limitele stabilite de lege (lege era Decretul din 15 august 1940). in art .8 se prevedea folosirea vesnica si gratuita a pamantului de catre gospodariile taranesti. Aceasta era de asemenea o particularitate a Constitutiei R.S.S.M., in Constitutia altor republici sovietice folosinta vesnica si gratuita era recunoscuta numai colhozurilor. Folosinta gratuita era doar declarata, caci sistemul de impozite era destul de mare pentru a constitui plata pentru [folosinta pamantului, pe care pana la 28 iunie taranii l-au avut in proprietate. alta particularitate a Constitutiei R.S.S.M. din 1941 era reflectata in art.10, [care printre obiectele ce se puteau afla in proprietatea personala enumera si inventarul gospodaresc. In capitolul II, R.S.S.M. era declarata stat cu drepturi

suverane, care poate exercita [independent puterea de stat, cu exceptia atributiilor prevazute de art. 14 al Constitutiei U.R.S.S. Art. 14 al Constitutiei U.R.S.S. indica competenta U.R.S.S. in persoana organelor supreme ale U.R.S.S. i cuprindea 23 de puncte (reprezentarea Uniunii Sovietice in relatiile intenationale, organizarea apararii, comertul extern, alcatuirea planurilor de dezvoltare economica, conducerea cu transporturile si mijloacele de comunicatii, legislatia procedurala, adoptarea Codurilor civil si penal, legile despre cetatenie s.a.) R.S.S.M. conform Constitutiei avea dreptul de a iesi din componenta U.R.S.S., aceasta norma fiind doar declarativa, deoarece nu se prevedea nici un mecanism juridic pentru un astfel de proces, iar in condiile regimului totalitar dreptul de a iesi din componenta U.R.S.S. nu putea fi realizat. Teritoriul R.S.S.M. nu putea fi schimbat fara consimtamantul ei, afirma Constitutia. Dupa ce teritoriul national al moldoromanilor a fost mutilat, parte din el fiind inclus in Ucraina prin legea din 2 august 1940, aceasta prevedere suna cel putin ironic. Ca organe supreme ale puterii de stat, Constitutia indica Sovietul Suprem si prezidiul Sovietului Suprem, ambele aveau putere legislativa si, partial, executiva. sovietul Suprem era prezentat ca organul suprem legislativ, care in perioada dintre

sesiuni transmite funciiile sale de organ suprem al puterii de stat Prezidiului, organ ales de Sovietul Suprem dintre deputati. Prezidiul Sovietului Suprem este raspunzator fata de Sovietul Suprem si poate modifica actele legislative, dar cu prezentarea ulterioara Sesiunii Sovietului Suprem spre aprobare. Sovietul Comisarilor Norodnici - Guvemul R.S.S.M., era caracterizat ca organ suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat format de Sovietul Suprem al R.S.S.M. sovietul Comisarilor Norodnici era alcatuit din Presedinte, loctiitorii lui, comisarii norodnici ai R.S.S.M. si doi reprezentanti ai comisariatelor unionale. Comisariatele norodnice erau de doua feluri: unional-republicane si republicane. Primele activau sub conducerea comisariatelor norodnice analoage din U.R.S.S., cele republicane - relativ independent. Comisariate republicane erau: a invatamantului, a industriei locale, a gospodariei comunale, a asigurarii sociale, a transportului auto. Celelalte zece

comisariate erau unional-republicane. In calitate de organe locale, Constitutia arata Sovietele locale ca organe alese in baza dreptului electoral universal, egal, direct, cu scrutin secret. Deoarece in partea basarabeana se pastrau inca judetele ca unitati teritorial-ad- ministrative, sovietele locale urmau sa fie judetene, raionale, orasenesti, de

orasel 51satesti si sa se aleaga pe termen de doi ani. Ca organe executive sovietele alegeau. comitete executive. Justitia, conform art.83, se infaptuia de Judecatoria Suprema a R.S.S.M., cele judetene, populare (rationale si orasenesti) si de judecatorii speciale ale U.R.S.S. create prin hotararile Sovietului Suprem si S.C.N. ale U.R.S.S. Conform hotararii S.C.N. al U.R.S.S. din 9 iulie 1940 in Basarabia si Bucovina de Nord au inceput a activa tribunalele militare, care examinau infractiunile contrarevolutionare si de banditism. Judecatoria Suprema si cele judetene urmau sa fie alese de Sovietul Suprem pe 5 an:, iar cele populare urmau sa fie alese pe 3 ani de catre populatie. Se declara independenta judecatorilor care trebuiau sa se supuna numai legii, dar acest lucru era doar declarat si imposibil de realizat, deoarece in calitate de judecatori erau alesi candidati, pe care-i recomandau organele de partid. Capitolul VIII era consacrat drepturilor si obligatiunilor cetatenilor. Se declarau in primul rand drepturile socialeconomice: dreptul la munca, la invatatura, odihna, asigurare materiala la batranete. Art. 104 declara dreptul la asociere in organizatii obstesti si enumera aceste organizatii, apoi adauga ca cei mai activi si

constienti se pot uni in Partidul Comunist al bolsevicilor din Uniunea Sovietica. Astfel, art. 104 limita dreptul de asociere al oamenilor si permitea existenta unui singur partid - Partidul Comunist. Era declarata inviolabilitatea persoanei si a locuintei. Se fixau si indatoririle de a ocroti proprietatea socialista. obligatiunea militara. in art. 109, alineatul 2 se mentiona ca persoanele care atenteaza la proprietatea socialista sunt dusmani ai poporului. Capitolul IX se referea la sistemul electoral, la dreptul de vot universal, egal, direct cu scrutin secret al cetatenilor de la varsta de 18 ani. Capitolul X se referea la stema (care era descrisa), la drapel (care era rosu cu inscriptia R.S.S.M.), la capitala - orasul Chisinau. Constitutia din 1941 era una flexibila, modificarea ei putea fi operata de Sovietul Suprem al R.S.S.M. cu doua treimi din voturile deputatilor. Constitutia din 1941 avea cateva particularitati, care rezultau din faptul ca se permitea temporar existenta proprietatii private mici. In rest, Constitutia R.S.S.M. se baza pe aceleasi principii egale pentru toate constitutiile sovietice, renuntind la principii universal recunoscute in tarile democratice ca: pluralismul politic, responsabilitatea ministeriala, separatia puterilor, suprematia legi si a statului de drept.