Sunteți pe pagina 1din 13

subiectul 1) presedintel reprezinta statul in RI,incheierea tratatelor ratificate de guvern si supunerea spre ratificarea parlamentului, acreditarea si rechemarea la propunerea

guvernului a reprezent diplom a romaniei,aprobarea sau dezaprob unor ranguri diplom,acreditarea a reprezent diplom,organizarea ambasadelor in strainatate,instituirea starii de asediu sa a starii de mobilizare partiala sau totala.presedintele este seful armatei. Parlamentul: parlament romaniei reprezent de senat si camera deputatilor detine aactivitati legislative pentru a sprij pol exter a tari si indeplin obligaiun sale internat. In senat romani activeaza asa comisii Politica externa, aparare ordine publica si siguranta nationala,afaceri europene,rominilor de pretutindeni In camera deputatilor Politica extern,aparare ordine publica si siguranta nationala,comunitat ale rominilor din afara,afaceri europene, monitorizarea executarii hotaririlor !"# omisia comuna omisia permanenta comuna a camerei deputatilor si senatului pt relatia $%!& # omisia comuna pentru integrarea europeo dintre parlamentul romaniei si repub moldova Reteaua de cooperare a parlamentului Parlamentarii pentru actiune globala,asociatia parlament europeni pentru africa Parlamentarii lumii pentru habitat 'orumul parlament european pentru populatie si dezvoltare Reteaua parlament a bancii mondiale #rganizatia mondiala a parlamentarilorn impotriv coruptiei Procesul de cooperare in europa de sud est dimensiunea parlamentara (uvernul Punerea in aplicare a masurilor pentru realiz polit externe,participarea la negocieri, punerea in practica a acordurilor, asigurarea obligatiunilor internationale,negocierea tratatelor, participa in elaborarea directiilor de politica externa,propune spre aprobarea parlamentului reprezentant diplomatice si consulare a romaniei. )inisterul apararii nationale Realizeaza capacitatile de lupta a armatei,participa in integrarea Roman in organiz iternat, se ocupa de perfectarea si asigurarea cu armament si tehnici de lupta, mobilizeaza armata onsiliul suprem al apararii tarii &e ocupa de coordonarea activitat de aparare a tarii, participa la elaborarea strategiei de securitate nationala,propune planuri de utilizare a fortei armate,aproba orientarile de baza a cooperarii &erviciul de informatii externe &iguranta nationala, apararea romaniei si intereselor sale, culegerea de informatii cu referire la securitatea nationala, avertizarea timpurie asupra riscurilor si amenintarilor, realizarea de evaluari strategice, desfasurarea de actiuni pentru aparare.

&ubiectul *) +paritia statului national romin modern 1,-. a facut posibila constituirea unei politici care sa urmeze interese pe plan extern.Insa romania aflata sub suzeranitatea imper otoman nu a avut exprimare deplina dupa aparitia statului modern au avut loc un set de misiuni , dupa alegerea lui alexandru ioan cuza , in 1,/* a avut loc organizarea ministerului. &e considera ca aparitia noii institutii care avea drept scop reglementarea legaturilor externe,a impulsionat eforturile de emancipare."easemenea adoptarea constitutiei in 1,-/m, constituirea unui corp diplomatic.... &ubiectul 0) 1egea a fost adoptata in 12 iunie *330 apitolul 1 dispozitii generale privind la statutul, membrii. apitolul * se refera la gradele diplomatice: ambasador,ministru plenipot,ministr consilier,consilier diplom, secretar 1,*,0,atasat diplomatic consul general,consul,viceconsul,agent consular. )odul de acordare a gradelor diplomatice, stagiul de promovare in grade diplomatice si consulare, trecerea de la un grad diplomatic la unul consular. apitolul 0 admiterea in corpul diplomatice cerintele necesare, si depunerea juramintului. apitolul 4 drepturile si obligatiunile membrilor corpului diplomatic. apitolul - trimitarea in misiune a membrilor corpului diplomatic si consulare a romaniei. apitolul / incompatibilitati si interdictii apitolul 2 incetarea calitatii de membru al corpului diplomatic si consulare ale romaniei apitolul , raspunderea juridica apitolul . dispozitii generale si finale &ubiectul 4 &tructura: cabinetul ministrului5ministrul ministrul delegat6pentru rominii de pretutindeni5cabinetul ministrului delegat secretar de stat pentru afaceri europene6departamentul $!) agentul guvernamental pentru curtea de justitie a $! secretar de stat pentru afaceri strategice6departamentul afaceri regionale,departamentul afaceri strategice) secretar de stat pentru afaceri globale6departamentul globalizare) secretar de stat pentru analiza politica si relatia cu parlamentul6directorul politic agent guvernamental pentru !"# departamentul afaceri juridice secretar general6departam consular,departam resurse umane secretar general adjunct6departamentul financiar si administrativ,departamentul pentru controlul exporturilor subiectul -) misiuni permanente pe linga #I comisia dunarii delegatia permanenta a romaniei la %+7# reprezent permanenta pe linga oficiul natiunilor unite reprezent permanente pe linga organizatiile de turism reprezentante la organizatia asociatiei civile internationale reprezent permanenta pe linga P%$" misiunea permanenta a romaniei pe linga natiunile unite la ne8 9or: reprezent permanenta pe linga consiliul europei misiunile permanente pe linga #I de la viena .1 ambasade, consulate,consulate generale, consulate onorifice &ubiectul 2

+sociatia ambasadorilor si diplomatilor de cariera din romania Institutul diplomatic romin Institutul diplom romin5organiz cursuri de perfectionare si specializare, cunoasterea limbii straine,plus calitati personale ca:loialitate,absolvirea unei institutii superioare,conduita excelenta. Politica extern a Principatelor romne de la Unire i pn la instaurarea monarhiei hohenzollerniene a urmat, n principal, dou mari direcii. n primul rnd, s-a cutat recunoaterea dublei alegeri a colonelului lexandru !oan "uza, alegere ce contra#enea "on#eniei de la Paris din august $%&% i putea de#eni 'actorul determinant pentru o inter#enie militar a Puterilor garante n spaiul romnesc. n al doilea rnd, diplomaia romneasc a dorit ca Principatele (omne )mai trziu (omnia* s 'ie recunoscute ca stat naional unitar cu instituii politicoadministrati#e centrale, i nu separate, cum stipula "on#enia parizian. "ontextul politic european n perioada $%&+-$%,, +nul 1,-. a schimbat harta !uropei. #biectivele na;ionale a dou< popoare, cel italian =i cel rom>n, aveau s< fie realizate. ?n urma r<zboiului franco5sardo5austriac, Peninsula Italic< @ncepe s< cunoasc< statul na;ional unitar italian, ac;iune des<v>r=it< @n anul 1,/1, @n acela=i an @n care Principatele Rom>ne vor deveni o realitate european<, sub numele de Rom>nia. "e altfel, exista un al treilea stat ce urm<rea unificarea @ntr5un singur stat A Prusia. ondus< de #tto von Bismarc: din septembrie 1,/*, din pozi;ia de cancelar, Prusia va unifica (ermania Cnu prin vorbe, ci prin fier =i s>ngeD E1F A a=a cum va prezice cancelarul. (ermania va fi =i ea unificat< @n cele din urm<, dup< purtarea a dou< r<zboaie: cel prusaco5austriac din 1,//, cu obiectivul recuper<rii ducatului &chles8ig 5ducat atribuit +ustriei dup< r<zboiul cu "anemarca din 1,/4, o abil< CimplantareD a unui focar de conflict din partea lui von Bismarc: 5, dar =i c<ut>nd s< reduc< hegemonia +ustriei, at>t @n centul !uropei, c>t =i @n cadrul lumii germane. Pozi;ia de hegemon al lumii germane va fi preluat< de nou @nfiin;atul Imperiu (erman, dup< r<zboiul franco5german din 1,2351,21. -upta pentru recunoatere um am men;ionat mai sus, dubla alegere a lui uza @nc<lca articolele convenite la onven;ia de la Paris din august 1,-,. u toate acestea, cinci din cele =apte puteri suzerane A +nglia, 'ran;a, Rusia, Prusia =i Piemontul 6&ardinia)E*F A sus;ineau, incurajate =i de diploma;ia rom>neasc<, unirea celor dou< principate rom>ne, iar ultimele dou< ;<ri aveau =i ele interese asem<n<toare ce vor fi finalizate @n urm<torii ani. ?n schimb, Imperiul +ustriac =i Imperiul otoman A suzeranul Principatelor A se @mpotriveau acestei uniriG +ustria se temea de exarcerbarea sentimentelor na;ionale ale rom>nilor din 7ransilvania, iar Imperiul #toman considera c< aceast< unire putea determina @nceputul luptei pentru independen;< a popoarelor subjugate. "e altfel, otomanii s5au purtat nu foarte onorabil cu delega;ii celor dou< Principate, vizirul refuz>nd s<5i primeasc<. ?n schimb, delega;ii rom>ni A din care s5a deta=at ostache %egri A i5au vizitat pe reprezentan;ii puterilor garante, put>nd astfel s< continue propaganda pro5$nire. 7otu=i, noul stat na;ional nu =i5a limitat diploma;ia doar la onstantinopol, ci a trimis reprezentan;i @n tot vestul !uropei A Hasile +lecsandri la Paris, 1ondra =i 7orino, 1udovic &teege la Berlin =i Hiena, Itefan (olescu la Berlin =i Paris, dar =i pe prin;ul #bolens:i, un apropiat al domnitorului, la PetersburgE0F. +ceast< situa;ie exploziv< pentru Balcani a determinat constituirea unei noi onferin;e europene A la */ martie 1,-. 5ce s5a ;inut la Paris, =i nu la onstantinopolE4F. ?n cadrul celei de5a doua =edin;e, la 1 aprilie, cele cinci puteri garante vor sanc;iona istoricul act al dublei alegeri. #b;inerea @n;elegerii din partea celor dou< imperii potrivnice era doar o chestiune de timp, de=i @nt>rziat< de izbucnirea r<zboiului franco5austro5sard. 1a * mai 1,-., +ustria recunoa=te alegerea lui uza =i restabile=te leg<turile diplomatice cu guvernele rom>ne=ti. Imperiul #toman va t<r<g<na @n continuare recunoa=tere, @ns< odat< cu sf>r=itul ostilit<;ilor din nordul Italiei, acesta va recunoa=te $nirea la *- august, celelalte puteri garante confirm>nd @nc< o dat< decizia luat< @n lunile anterioare. +ceasta recunoa=tere a $nirii nu fost, @ns<, deplin<. !a a fost condi;ionat< de o uniune personal< a lui +lexandru Ioan uza, ceea ce @nsemna c< $nirea nu era valabil< dec>t pe timpul vie;ii sale. "e asemenea se cerea men;inerea separa;iei politico5 administrative. Rom>nii se aflau @n fa;a unei Cjum<t<;iD de unire, dar, cu toate acestea nu s5au l<sat b<tu;i. eremonia de primire a firmamului prin care sultanul @=i d<dea acordul pentru instaurarea lui uza pe tron, a fost de scurt< durat<, domnitorul nu a s<rutat firmanul, iar sala de audien;e a fost aproape goal<E-F. "e=i o solu;ie temporar<, era clar c< acest pas este doar o etap< determinant< a unui proces aflat @n desf<=urare =i care nu mai putea fi oprit. ?nc< din 1,-. apare un singur ministru de externe pentru ambele Principate, @n persoana lui Hasile +lecsandri, iar din 1,/3 avem un singur ministru de r<zboi care s5a ocupat cu unificarea total< a celor dou< armate A @ncep>nd de la uniforme =i p>n< la comandamentul unic. "e asemenea, s5a realizat o unificare a po=telor =i a v<milor, institu;iile au renun;at la intermedierea ministerului de externe. $nificarea a ap<rut =i @n via;a politic< A la momentul @nceperii lucr<rilor omisiei entrale A mul;i

oameni politici dintr5o ;ar< se aflau ale=i deputa;i @n cealalt< sau chiar @n guvernul principatului vecin. ?n aceste privin;e, chiar =i Imperiul #toman a acceptat anumite concesii, recunosc>ndu5i lui ostache %egri calitatea de agent al )oldovei =i al J<rii Rom>ne=ti A ca interimar A =i nu capuchehaieE/F. #dat< cu recunoa=tere dublei alegeri, chiar daca una Ctrunchiat<D, diploma;ia rom>neasc< =i5a @ndreptat pa=ii spre a dou< problem< stringent< a Principatelor $nite A recunoa=tere unirii politico5administrative. ?n vara anului 1,/3, uza a preg<tit un memoriu c<tre puteri prin care cerea recunoa=tere total< a $nirii. 7otu=i, evenmentele europene au f<cut ca acest memoriu s< nu intre @n aten;ie marilor puteri dec>t <n decembrie 1,/3, re@ncep>nd un lung =ir de tergivers<ri din partea +ustriei =i 7urciei, exact cum se @nt>mplase @n 1,-.. 1a 1. aprilie, Imperiul #toman invita marile puteri la o conferin;< pe tema problemelor pe care Principatele le puneau =i @n special a $nirii. 7ergivers<rile vor continua =i acum, Poarta va cere ca $nirea s< r<m>n< temporar< A pe timpul vie;ii lui uza A dar s< primeasc< =i un drept de interven;ie @n Principate, ceea ce @l va face pe domnitorul rom>n s< pl<nuiasc< de dou< ori proclamarea interna a $nirii totale, documentele necesare fiind deja preg<tite. Puterile au acceptat @n principiu memoriul rom>n din 1,/3, @n care diploma;ia rom>neasc< explica @n mod concis nevoia urgent< a recunoa=terii pe plan european a unirii politico5administrative. +stfel c< domnitorul uza va trimite delega;i pentru sus;inerea cauzei rom>ne @n !uropa A @n principal la onstantinopol pe ostache %egri si "imitrie Bolintineanu, ori la Paris pe fra;ii +lecsandri ajuta;i =i de Baligot de Be9ne. "elega;ia trimis< @n Rusia, la 1ivadia a va fi bine primit<, iar ace=tia @=i vor exprima suportul total pentru realizarea $nirii, dar vor face unele presiuni pentru ca guvernele sa fie formate, @n majoritate, din conservatoriE2F. onferin;a marilor puteri @=i va @ncepe lucr<rile la 10 septembrie 1,/1, iar pentru simplificarea discu;iilor uza va renun;a la problema electoral< prin care cerea l<rgirea bazei electorale. 7otu=i, negocierile se prelungeau datorit< dorin;ei Por;ii de a avea drept de interven;ie militar< @n Principate, iar puterile europene erau con=tiente c< rezolvarea trebuie g<sit< c>t mai repede, tem>ndu5se de eventuale mi=c<ri revolu;ionare. ?ntr5un final, 7urcia va prezenta un firman cu ni=te prevederi total contradictorii cerin;elor diploma;iei rom>ne=ti, =i care @nsemnau de fapt un mare pas @napoi pentru $nirea Principatelor, cer>ndu5se frontier< @ntre cele dou< ;<ri, numirea unui guvernator @n )oldova =i crearea de consilii provinciale. #pozi;ia puternica a Principatelor a f<cut ca marea majoritate a prevederilor restrictive s< dispar< din firman, iar celelalte fiind minimalizate. 1a *4 noiembrie, ostache %egri trimite firmanul spre ;ar<. 1a 11 decembrie 1,/1, uza prezint< victoria Principatelor, consider>nd recunoa=terea $nirii ca fiind un succes al poporului rom>n, =i nu un dar al marilor puteri. (elaiile cu puterile garante Rela;iile cu puterea suzeran< A Imperiul #toman s5au schimbat foarte mult dup< 1,-.. "ac< @nainte de aceast< dat<, umilin;a caracteriza ac;iunile diplomatice ale Principatelor, agen;ii fiind mai interesa;i de a nu supara puterea suzeran<, dup< 1,-., diploma;ia rom>neasc< a fost intransigent<, s5a men;inut pe pozi;ii extrem de radicale @n ceea ce prive=te rela;iile cu 7urcia =i a folosit un limbaj liber fa;< de puterea suzeran<, critic>nd existen;a, @n continuare, a unor CcutumeD turce=ti ce sunt folosite la judecarea problemelor interne. 7oate propunerile Principatelor @n materie de reforme A introducerea pa=apoartelor de pild< A s5a soldat cu o lupta acerb< @ntre diploma;ia autohton< =i 7urcia. Ini;ial, otomanii refuzaser< dreptul Principatelor de a emite pa=apoarte, astfel ca acestea au trecut rapid la amenin;<ri, spun>nd c< nu vor mai permite intrarea @n ;ar< a c<l<torilor ce folosesc pa=apoarte otomane. +ceast< pozi;ie radical< a dus la recunoa=terea dreptului de emitere a pa=apoartelor @n vara anului 1,/3. Rela;ii str>nse au existat cu o alt< putere european< A 'ran;a. +ceasta a sprijinit statul rom>n @n procesul s<u de consolidare, urmarind de altfel =i extinderea influen;ei franceze. "e=i a existat un proiect de cedare a Principatelor c<tre +ustria, @n schimbul primirii de c<tre Italia a Hene;iei, lucru ce a suscitat ingrijor<ri continue printre patrio;ii rom>ni, efectele rela;iilor rom>no5franceze au fost dintre cele mai benefice. &5au trimis misiuni de speciali=ti francezi @n domenii variate, precum cel militar, al construc;iilor publice, sau al administra;iei =i finan;elor, =i s5a @ncercat crearea =i men;inerea de leg<turi economice. Rela;iile rom>no5franceze se vor deteriora cu timpul, +lexandru Ioan uza fiind con=tient de acest lucru @n ultimele sale luni de domnie, @n ciuda faptului ca 'ran;a a sprijinit Rom>nia @n toate ac;iunile externe @ntreprinse A @ncep>nd de la recunoa=terea $nirii si a unific<rii politico5administrative =i p>n< la modernizarea ;<rii =i acceptarea de c<tre puterile garante a legii de secularizare a averilor m>n<stire=ti. ?n ceea ce prive=te rela;iile cu Piemontul A din 1,/1 A Italia, leg<turile au fost favorizate =i de trecutul latin al poporului rom>n =i de limba rom>n<, mai apropiat< de italian<, dec>t de francez< A ceea ce automat a condus la rela;ii mult mai apropiate cu Italia. Pe de alt< parte, o cauza a sus;inerii italiene fa;< de idealul rom>n a fost c< =i patrio;ii italieni doreau unificarea teritorial< sub conducerea dinastiei de &avoia. +ceasta este o situa;ie total opus< cu rela;iile rom>no5prusace. "e=i lupt< =i ea pentru unificarea teritorial< a (ermaniei, Prusia se arata nu foarte @nc>ntat< de o posibil< unificare a Principatelor Rom>ne, av>nd o atitudine pasiv< =i indiferent<, dac< nu chiar r<uvoitoare.

+nglia, realist< =i parc< a=tept>nd @ntotdeuna s< se @nt>mple ceva pentru a5=i schimba politica, fusese la @nceput de partea taberei unioniste, dar nu5=i va putea ;ine pentru ea @ngrijor<rile pe care le avea @n ceea ce prive=te Comul bolnavD al !uropei, ea ini;iind o politic< de salvare =i conservare a acestui imperiu muribund. 1a toate acestea se adaug< =i o slab< @n;elegere a popoarelor ce doresc s< se elibereze de sub jugul unei puteri dominante =i s< se administreze singur. u marele imperiu ;arist aflat la est, rela;iile au fost oarecum ciudate. "ac< ini;ial Rusia a sus;inut $nire, @n principal pentru a c<p<ta satisfac;ia 'ran;ei, odat< cu procese de reform< din Principate, imperiul s5a transformat @ntr5un contestatar al $nirii. )otivele pentru aceast< brusc< schimbare de atitudine nu erau pu;ine, dar cele mai importante au fost secularizarea averilor m>n<stire=ti A deoarece marea majoritate a averilor erau str<ine A, dar =i sprijinul acordat de rom>ni revolu;ionarilor poloni. Rusia va r>m<ne p>n< @n zilele noastre Camenin;area de la estD, av>nd @n vedere c< un imperiu absolutist nu putea vedea cu ochi buni emergen;a unui nou stat na;ional la grani;ele sale, cu at>t mai mult cu c>t Rusia st<p>nea o provincie rom>neasc< A Basarabia. Rela;iile cu cel<lalt imperiu vecin A +ustria au fost tensionate pe durata @ntregii domnii a lui uza. )arile temeri ale austriecilor erau in acord cu cele ale ru=ilor. $n stat na;ional ce se ridic< pe principii democratice, @n ciuda tuturor piedicilor puse, putea reprezenta un pol de atrac;ie irezistibil pentru popula;ia rom>neasc< din 7ransilvania, Banat sau Bucovina. +lt< temere era c< aceast< reu=it< a rom>nilor putea determina =i alte popoare aflate sub domina;ia austriac< A maghiarii @n principal A s< se r<scoale @n c<utarea independen;ei. "iploma;ia rom>neasc< nu a @ntre;inut rela;ii doar cu puterile garante, ci =i cu alte state ale lumii, chiar din zone @ndep<rtate, cum ar fi &tatele $nite ale +mericii, pentru care exista un proiect al unui tratat de Cprietenie, comer; =i naviga;ieDE,F. +lt< direc;ie a politicii rom>ne=ti au fost statele sud5est europene. u &erbia, stat autonom ce era menit, la fel ca =i Principatele Rom>ne, s< devina un nucleu al unific<rii s>rbilor, Rom>nia a @ntre;inut rela;ii foarte apropiate, @n 1,/*, @nfrunt>nd marile puteri =i permi;>nd unui convoi de -33 de care ruse=ti s< ajung< @n sprijinul s>rbilor. +ceste rela;ii cordiale vor @ncununa deschiderea agen;iilor diplomatice la Bucure=ti =i Belgrad. 7>n<rul stat roman a @ntreprins ac;iuni de stabilire a rela;iilor diplomatice cu (recia, =i a ajutat mi=c<rile de eliberare na;ionale ale bulgarilor =i polonezilor, de=i acest lucru putea reprezenta o problem< pentru politica extern< a statului rom>n. "iploma;ia rom>neasc< a dus o lupt< acerb< pentru @ndeplinirea idealului rom>nesc A unirea Principatelor sub un singur domn, si recunoa=terea lor de c<tre marile puteri ce dictaser< soarta ambelor provincii pentru mul;i ani. # cauz< a succesului diplomatic a fost pleiada de oameni @nv<;a;i care =i5au asumat rolul de diploma;i @n diferite ;<ri europene. )en;ion<m doar c>;iva: Iancu =i Hasile +lecsandri, ostache %egri, 1udovic &teege sau Itefan (olescu. +ce=ti oameni @mpreun< cu politica extrem de sigur< sus;inut< de domnitorul +lexandru Ioan uza au dus la recunoa=terea interna;ional< a Rom>niei =i la modernizarea ei. ?n ciuda tuturor realiz<rilor, $nirea va fi umbrit< de modul total abject @n care va fi @ndep<rtat +lexandru Ioan uza, la 11 februarie 1,//.

.Diplomaia romneasc, indiferent de perioada istoric - n perioade complicate istoric, n perioade de afirmare sau reafirmare a unor interese naionale, ntr-o perioad de Rzboi Rece, n perioada descoperirii valorilor democraiei de tip european dup 1989 - a tiut s promoveze interesele Romniei , declara ministrul 'acerilor /xterne, 0itus "orlean. Diplomaia este definit< ca arta, =tiin;a =i practica desf<=ur<rii de negocieri @ntre reprezentan;ii unor grupuri sau state. 7ermenul este @n general aplicat procesului complex de rela;ionare @ntre diploma;ii de profesie care reprezint< pozitia oficial< a unui stat, a organiza;iilor interna;ionale sau a altui actor de pe scena interna;ional< =i care conduc negocieri pe teme de pace, comer;, cultur< sau @n alte domenii. "e la acorduri secrete @ntre trimi=i acredita;i, p>n< la acorduri interna;ionale transparente, de la diploma;ia public<, la diploma;ia economic< sau diploma;ia cultural<, scopul diploma;ilor a fost mereu ob;inerea de rezultate pozitive pentru interesul na;ional, a=a cum a fost el definit @n epoc<. Intervenind cu instrumente inteligente =i subtile diploma;ia a fost actorul principal sau martorul din umbr< al marilor evenimente care au marcat istoria modern< a Rom>niei. 1inisterul 0rebilor 2trine al Principatelor Unite

?n data de *2 iulie 1,/*, +lexandru Ioan uza, "omn al Principatelor $nite semna "ecretul "omnesc nr. 1/, pentru @nfiin;area 1inisterului 0rebilor 2trine. ?nfiin;area )inisterului 7rebilor &tr<ine venea la scurt timp dup< $nirea Principatelor Rom>ne sub conducerea lui +lexandru Ioan uza la *4 ianuarie 1,-., un moment fundamental pentru na;iunea rom>n<. &e @nf<ptuia astfel unificarea administrativ<, cu o singur< adunare legiuitoare =i un singur guvern a statului unitar cu denumirea oficial< DPrincipatele $nite ale J<rii Rom>ne=ti =i )oldoveiD =i capitala la Bucure=ti. ?n fruntea )inisterului 7rebilor &tr<ine a fost numit doctorul postol rsache, care a devenit astfel primul din galeria marilor personalit<;i ale istoriei Rom>niei ce au ocupat aceast< onorant< pozi;ie. Primul ministru de externe al Rom>niei a fost postol rsache, n<scut @n 12.* @n satul Kotahova din !pir, o zona din nordul actualei (recii. + studiat la Hiena, =i5a luat doctoratul @n medicin< la Kalle @n &axonia, iar din 1,14 a profest medicina la Bucure=ti. +rsache a intrat @n diploma;ia Halahiei @nc< din anul 1,**, apoi =i @n via;a politic< a principatului. ?ntre ** ianuarie =i *4 iunie 1,/* a fost ministru la )inisterul +facerilor &tr<ine , iar @ntre , =i *4 iunie 1,/* +rsache a fost pre=edinte ad interim al onsiliului de )ini=tri, echivalentul primului5ministru, dupa asasinarea lui Barbu atargiu. +rsache a fost =i unul din marii filantropi care au ajutat cu bani statul grec, una din institu;iile de @nv<;<m@nt pe care le5a finan;at cu generozitate poart< =i azi numele s<u 5 +rsa:eion.

2ediu al 1inisterului 'acerilor 2traine a 'ost Palatul 2turdza, construit @ntre anii 1,., =i 1.31 de arhitectul Iulius ReiniL:e pentru (rigore &turdza, fiul lui )ihail &turdza, domn al )oldovei @ntre 1,04 =i 1,4.. "up< moartea prin;ului &turdza palatul a devenit sediul )inisterului +facerilor !xterne de=i @n epoc< palatul nu era prea apreciat, repro=@ndu5i5se amestecul de stiluri, ornamenta;ia @nc<rcat< =i turnule;ele. "in 1.02 ministerul s5a mutat @ntr5o cl<dire al<turat< nou< 5 actualul Palat Hictoria. Palatul &turdza a fost bombardat @n timpul r<zboiului =i apoi demolat @n anul 1.4/. ?nfiin;area )inisterul +facerilor &tr<ine, condus de +postol +rsache, a fost dovada recunoa=terii importan;ei reprezent<rii intereselor na;ionale ale statului nou format =i a promov<rii unit<;ii de neam =i de limb<, iar diploma;ia rom>n< a ac;ionat imediat pentru stabilirea de rela;ii cu celelalte state ale lumii, @n scopul recunoa=terii $nirii, al men;inerii integrit<;ii teritoriale =i pentru ob;inerea Independen;ei de stat.

&ub +lexandru Ioan uza, iar din 1,// sub principele, apoi regele arol I ;ara =i5a proclamat independen;a, c>=tigat< pe c>mpurile de lupt< =i recunoscut< interna;ional de ongresul de la Berlin din 1,2,, =i a devenit un regat modern. ?n prima parte a secolului MM =i apoi dupa unirea din 1.1, a Regatului Romaniei cu Basarabia, Bucovina =i 7ransilvania, elitele diplomatice au ac;ionat pentru reprezentarea intereselor Rom>niei ca stat na;ional, suveran =i independent, unitar =i indivizibil. Ideile vizionarea ale diploma;ilor de excep;ie 3asile lecsandri, "ostache 4egri, !on 5hica, 1ihai 6ogalniceanu, !on ". 7ratianu, 0ache !onescu, lexandru 3aida 3oie#od, 4icolae 0itulescu, 5rigore 5a'encu, 3espasian Pella, "onstatin "aragea, sau ale altor diploma;i, r<ma=i de multe ori anonimi, au consolidat na;iunea rom>n< =i prestigiul Rom>niei @n relatiile interna;ionale.

?ntre anii 1.*2 =i 1.0/ 4icolae 0itulescu a fost de trei ori )inistru al +facerilor &tr<ine. ?ncep>nd din anul 1.*1, fusese delegat permanent al Rom>niei la 1iga %a;iunilor de la (eneva, fiind ales de dou< ori, @n 1.03 i 1.01, presedinte al acestei organizaii internaionale. ?n aceast< calitate a militat @mpotriva revizionismului din !uropa, pentru p<strarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de bun< vecin<tate, pentru respectarea suveranit< ii i egalit< ii tuturor =i pentru prevenirea agresiunii.

?n anul 1.0, devine ministru al afacerilor str<ine 5rigore 5a'encu, care a @ncercat s< asigure neutralitatea Rom>niei, prins< @ntre (ermania i $niunea &ovietic< =i apoi s< primete garaniile +ngliei =i 'ran;ei, care @ns< nu au fost respectate. "up< anexarea +rdealului de nord de c<tre $ngaria, @n urma "ictatului de la Hiena, (afencu a fost trimis trimis ca ambasador la )oscova. ?n momentele dificile ale celui de5al doilea razboi mondial, soldate cu pierderi teritoriale =i apoi @n timpul razboiului rece sub regimul comunist corpul diplomatic a contribuit la promovarea intereselor Rom>niei moderne ca subiect de drept interna;ional. "ronicari i scriitori - abili diplomai 1a @n<l;imea celor mai abili diploma;i s5au ridicat =i alti mesageri ai intereselor neamului rom>nesc, fie c< s5au numit soli, trimi=i, capuchehaia, ambasadori sau ata=a;i culturali sau de pres<. &ol @n timpul lui Itefan cel )are a fost !on 8amblac, un grec cu experien;< dob>ndit< la 'loren;a, Hene;ia =i Roma, care a f<cut cunoscut< +pusului g>ndirea politico5diplomatica a domnului unei ;<ri mici, care credea @n necesit<;ii unei largi coali;ii antiotomane. ?n con=tiin;a poporului rom>n au r<mas =i C n#turile lui 4eagoe 7asarab ctre 'iul sau 0eodosie D, de la @nceputul secolului MHI, care dezv<luie @n;elepciunea sa practic< @n rela;iile cu domnitorii vecini, =i urzeala fin< a negocierilor din ambasadele de la curtea Poloniei, Hene;iei sau a papilor.

Prin inteligen;a =i energia sa cronicarul 1iron "ostin s5a al<turat lui domnitorului Hasile 1upu @n misiuni diplomatice delicate pe l>ng< Poarta #toman< sau @n Polonia. ?n secolul MHII boierul 4icolae 1ilescu 2ptarul , c<l<tor @n #ccident =i autor de scrieri istorice =i teologice s5a ini;iat @n timpul domnitorului moldovean (heorghe Itefan @n tainele diploma;iei, iar apoi a fost, sub domnitorul J<rii Rom>ne=ti (rigore (hica, capuchehaia, reprezentant diplomatic, al domnitorului pe l>ng< ?nalta Poart< =i probabil chiar agent dublu, a dus regelui =i reginei &uediei scrisori secrete, a fost numit apoi de ;arul Rusiei traduc<tor la C "epartamentul soliilor D, un fel de )inister al +facerilor &tr<ine, a tradus acte diplomatice secrete =i a f<cut parte din mai multe ambasade secrete ruse=ti @n hina. ?n Jara Rom>neasc< "onstantin "antacuzino 2tolnicul a urmat =coli superioare din Italia care l5au preg<tit ca viitor c<rturar =i diplomat. Impreun< cu fratele sau, Ierban antacuzino domnul J<rii Rom>ne=ti, a stabilit leg<turi secrete cu +ustria pentru a @nl<tura domina;ia otoman< cu ajutor Kabsburgic, iar @n timpul domniei lui onstantin Br>ncoveanu a avut o cariera diplomatic< str<lucit<. # personalitate remarcabil< @n arta diploma=iei a fost 9imitrie "antemir, care @n lucrarea sa C re=terea =i "escre=terea ur;ii #tomane D a intuit declinul Por;ii #tomane =i a reu=it s< ob;in< respectarea autonomiei interne, inviolabilit<;ii =i independen;ei )oldovei de c<tre ;arul Rusiei, prin tratatul de la 1ut: din 10 aprilie 1211, pe care l5 a redactat @n @ntregime. ?n +rdeal, marele episcop !oan-!nochentie 1icu-6lein 6 1/.*512/, ), ajung>nd captiv la Roma, a redactat memorii pentru sus;inerea drepturilor legitime ale celor urgisi;i din patria sa. !enchi 3crescu, poet, filolog =i istoric, s5a dovedit =i un diplomat abil @n 12,1 c>nd a c<l<torit @ntr5o misiune diplomatic< la Hiena pentru a ob;ine sprijinul @mp<ratului Iosif al II5lea pentru trimiterea acas< a fiilor lui +lex Ipsilanti, care fugiser< @n 7ransilvania =i treziser< astfel suspiciunea Por;ii #tomane care amenin;a tronul tat<lui lor. Ien<chi;< H<c<rescu a impus @n limba rom>n< termeni din limbajul diplomatic interna;ional, iar prin operele sale literare =i filologice a contribuit la formarea con=tiin;ei na;ionale, care a dus la r<scoala lui 7udor Hladmirescu =i la Revolu;ia de la 1,4,.

4icolae 7lcescu, istoric, scriitor =i revolu;ionat, prin for;a cuv>ntului scris =i prin discursurile @nfl<c<rate a contribuit la mobilizarea tinerilor patrio;i rom>ni, a militat pentru construirea statului na;ional =i pentru unirea for;elor tuturor rom>nilor. ?n timpul Revolu;iei din11 iunie, a devenit ministrul C 7rebilor de +far< D =i membru al locotenen;ei domne=ti, guvernul legitim al Halahiei.

Pentru realizarea idealului de unire a ac;ionat cu d<ruire =i energie =i poetul 3asile lecsansdri. + fost &ecretar de &tat =i apoi )inistru de !xterne din 1,-. pe timpul a trei guverne: guvernul Hasile &turdza, guvernul Ion (hica =i guvernul )anolache Nosta:i5!pureanu. + intervenit autoritar @mpotriva amestecului @n treburile interne a delegatului turc =i a sus;inut alegerea lui +l. I. uza, care l5a numit apoi agentul s<u diplomatic la Paris. "up< detronarea lui uza, +lecsandri a acceptat @n 1,-- func;ia de ministru plenipoten;iar la Paris, reprezent>ndu5l pe regele arol I. &criitorul moldovean "ostache 4egri =i5a @nceput cariera diplomatic< @n aprilie 1,--, c>nd l5a reprezentat pe domnitorul (rigore (hica la onferin;a de la Hiena unde s5a discutat problemna unirii J<rii Rom>ne=ti =i a )oldovei.

)i=carea revolu;ionar< de la 1,4,, $nirea Principatelor Rom>ne =i recunoasterea independentei Rom>niei au fost realizate =i cu importanta contribu;ie a lui 1ihail 6oglniceanu, avocat, istoric si publicist, apoi ministru al afacerilor str<ine =i apoi reprezentant la Paris. Nog<lniceanu a reorganizat institu;iile diplomatice =i a obtinut unui nou sistem de reprezentare diplomatic< a Rom>niei @n str<in<tate. ?n timpul s<u au fost fixate ranguri de trimi=i extraordinari, mini=tri plenipoten;iari, mini=tri reziden;i =i @ns<rcina;i cu afaceri. +ceea=i rodnic< activitate diplomatic< a avut =i sciitorul pa=optist 9imitrie 7olintineanu, intrat @nc< de t>nar @n diploma;ie. "omnitorul +l. I. uza, de care l5a apropiat o sincer< prietenie, l5a numit ministru de externe @n guvernul Itefan (olescu. + ocupat de dou< ori @n 1,/3 =i 1,/1 postul de omisar al J<rii Rom>ne=ti din omisia riveran< a "un<rii. +cceptarea modific<rii textului onven;iei de la Paris a constituit un triumf diplomatic al lui ostache %egri =i "imitrie Bolintineanu. '<r< s< fac< parte propriu5zis din corpul diplomatic =i poetul 1ihai /minescu =i5a @ndeplinit cu mult< con=tiinciozitate func;ia de secretar de lega;ie pe l>ng< junimistul 7heodor Rosetti, agentul diplomatic al Rom>niei @n capitala (ermaniei. &ecretar de 1ega;ie la Roma @ncep>nd cu 1,,,, la +tena =i apoi la Bruxelles, scriitorul9uiliu :am'irescu a parcurs toate gradele diplomatice, p>n< la func;ia de )inistru Plenipoten;iar =i trimis extraordinar al )ajest<;iii &ale Regelui, titlu echivalent celui de ambasador. "in 1.3/ a fost &ecretar (eneral al )inisterului de !xterne.

&criitoarea /lena 3crescu, urma=< a vestitei familii boiere=ti =i personalitate a culturii rom>ne=ti =i franceze, a asistat la 4 iunie 1.*3 la momentul semn<rii @n marele 7rianon de la Hersailles a tratatului prin care 7ransilvania re@ntregea Rom>nia. "in 1.*1 a fost secretar al "elega;iei rom>ne la 1iga %a;iunilor =i onsilier &pecial de Pres< pe l>ng< 1ega;ia Rom>niei din Paris, iar @n 1.*2 a primit 1egiunea de #noare din partea pre=edintelui 'ran;ei. "in 1.43 i s5a @ncredin;at conducerea serviciului de Pres< =i Propagand< de pe l>ng< +mbasada rom>n< din Paris. &criitorul -ucian 7laga a fost din 1.*/ atasat de presa la 3aro#ia, Praga, 7elgrad, 7erna i 3iena, iar din 1.0, a avut calitatea de trimis extraordinar =i ministru plenipoten;iar la 1isabona. Prin eforturile sale au fost cunoscute @n str<in<tate personalit<;i din literatur<, politic<, filozofia rom>neasc<, precum =i personalitatea regelui arol al II5lea. "iploma;ia cultural< din Rom>nia a avut @n a doua jum<tate a secolului al MM5lea un str<lucit reprezentant @n poetul, esteticianul, criticul =i istoricul literar 0udor 3ianu. + contribuit la dezvoltarea rela;iilor Rom>niei cu $%!& #, #rganiza;ia pentru !duca;ie, Itiin;< =i ultur<, iar @n 1./0 Hianu a avut ini;iativa @nfiin;<rii C+socia;iei Interna;ionale de &tudii &ud5!uropene si fost ambasadorul Rom>niei la Belgrad, dupa cel de5al "oilea R<zboi )ondial. Ii al;i scriitori valoro=i s5au remarcat @n diploma;ie : "ize?, 9arie 4o#ceanu sau 1ircea /liade. lexandru "reianu, (aul 7oss;, <rederic 4anu, =scar >alter

(ecrearea elitelor diplomatice

Revolu;ia din decembrie 1.,., care a dus la rasturnarea regimului comunist, a mobilizat c<tre recrearea elitei diplomatice =i normalizarea rela;iilor interna;ionale ale Rom>nie. ?n 1..1 s5a @nfiin;at cademia 9iplomatic, iar @n septembrie *33- a fost fondat !nstitutul 9iplomatic (omn, sub auspiciile )inisterului +facerilor !xterne, cu scopul de a preg<ti personalul diplomatic. "e la @nfiin;are mai mult de *-33 persoane au frecventat cursurile postuniversitare de formare sau perfec;ionare organizate de Institutul "iplomatic Rom>n. u consecven;< =i profesionalism corpul diplomatic rom>n a reu=it s< atrag< @ncrederea =i implicarea prietenilor =i partenerilor externi ai Romaniei @n proiecte de reformare =i dezvoltare, aportul diploma;iei ad<ug>ndu5se efortului general de dezvoltare intern<, pentru asigurarea securit<;ii =i consolidarea prosperit<;ii na;ionale.

"iploma;ia rom>neasc< a contribuit la procesul de aderare a Rom>niei la %+7# @n anul *334 =i la $niunea !uropean< @n *332 =i apoi a consolidat statutul Rom>niei ca membru de @ncredere @n familia european< =i euroatlantic<, particip>nd la proiectul european, la activitatea $niunii !uropene =i la misiunile +lian;ei %ord5+tlantice.

Politica =i eforturile constante ale )inisterului +facerilor !xterne pentru preg<tirea adecvata =i promovarea candida;ilor rom>ni competen;i a f<cut s< creasc< numprul diploma;ilor rom>ni desemna;i s< serveasc< @n structurile diplomatice euroatlantice =i @n 2er#iciul /uropean de ciune /xtern. ?n luna mai *310 a fost anun;at< desemnarea ambasadorului 2orin 9ucaru @n func;ia de +sistent al &ecretarului (eneral %+7# pentru riscuri de securitate emergente. &orin "ucaru, diplomat de cariera cu o activitate de *3 de ani @n )inisterul +facerilor !xterne a carui experienta include activitatea @n cadrul "irec;iei de analiz< politic<, @n func;iile de consilier al ministrului =i purt<tor de cuv>nt al )+!, director al "irec;iei %+7# din cadrul ministerului, a de;inut func;iile de ambasador al Rom>niei la #%$, de ambasador @n &$+, calitatea de Reprezentant permanent al Romaniei la %+7# =i pozi;ia de "ecan al onsiliului %ord5+tlantic. "iplomatul roman 1ihai 2tuparu a fost numit @n iunie *310 @n pozi;ia de sef al "elega;iei $! la +bu "habi, numirea diplomatului rom>n reprezent>nd atat o recunoastere a meritelor =i a experien;ei sale @n misiuni importante inclusiv @n state arabe, c>t =i a reputa;iei =i experientei diploma;iei rom>ne=ti. )ihai &tuparu este membru al orpului "iplomatic =i onsular al Rom>niei din anul 1..3, a fost ambasador @n Oatar @n perioada 1...5*330, ambasador @n Ira: @n perioada *3345 *33., ambasador al Romaniei @n +ustralia @ntre *3135*31* =i a condus @ntre 1..251... "irectia #rientul )ijlociu din entrala )+!. %umirea lui )ihai &tuparu este a treia pozi;ie de conducere pe care o ob;ine Rom>nia @n cadrul &!+!, &erviciul !uropean de +c;iune !xtern<, dupa nominalizarea ambasadorului 3iorel !sticioaia @n func;ia de director general pentru +sia @n *313, =i a lui 0raian @ristea @n func;ia de Ief al "elegatiei $! la !revan @n *311. ?n prezent )+! are 12 diploma;i @n &!+!, trei pozi;ii de conducere =i membri @n delega;iile $! din state ter;e, diploma;ii rom>ni @n delega;iile $niunii pe l>ng< #%$, la (eneva =i %e8 Por:, +zerbaidjan, +rabia &audit<, Indonezia, Ira:, +lgeria. ontinuitatea istoric< a diploma;iei se reflect< =i @n participarea apreciata a Rom>niei la activitatea organizatiilor regionale sau interna;ionale. ?n iunie *310 "ornel <eru, directorului general pentru afaceri politice din )+!, a fost numit @n func;ia de coordonator5 =ef al +gen;iei Interna;ionale pentru !nergie +tomic<, iar din septembrie diplomatul rom>n va asigura coordonarea

activit<;ilor interne =i externe ale +I!+. ornel 'eru;< este diplomat de carier< cu o activitate de 1- de ani @n )+! unde a de;inut func;ii de execu;ie =i conducere @n cadrul directiilor #& !, Balcanii de Hest, a fost director de abinet al ministrului afacerilor externe =i director general pentru afaceri politice. 'eru;< a fost Reprezentant Permanent al Rom>niei la #rganiza;iile Interna;ionale de la Hiena @n perioada *3325*31*, vice5pre=edinte al onsiliului (uvernatorilor +I!+ @ntre *33, =i *313, pre=edinte al celei de5a --5a onferin;e (enerale a +I!+ @n *311 =i pre;edinte al celui de5al doilea omitet Preg<titor al onferin;ei de Revizuire a 7ratatului de %eproliferare a +rmelor %ucleare @n *310. (omnia ntreine relaii diplomatice bilaterale cu $%A de state din cele $+B state membre ale =4U, la care se adaug 2'ntul 2caun, =rdinul 2u#eran 1ilitar de 1alta i Palestina, este un stat respectat i un actor mai acti# n diplomaia european i n 'orurile internaionale. 9iplomaia romn i-a 'cut datoria i n crearea reelei de parteneriate strategice i aliane necesare pentru asigurrea securitii i prosperitii naionale, integrnd (omnia n construcii solide C liana 4ord- tlantic, Uniunea /uropean i n alte parteneriate strategice i relaii speciale cu 2U , zerbaidDan, "hina, "oreea de 2ud, <rana, !talia, Eaponia, 1area 7ritanie, Polonia, 0urcia i Ungaria.

Unirea Principatelor (omne cunoscut< ca 1ica Unire 6)area $nire fiind cea de la 1.1,) a avut loc la jum<tatea secolului al MIM5lea i reprezint< unificarea vechilor state )oldova i ara Rom>neasc<. $nirea este str>ns legat< de personalitatea lui +lexandru Ioan uza i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la - ianuarie 1,-. @n )oldova i la *4 ianuarie 1,-. @n ara Rom>neasc<. 7otui, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere cultural< i economic< @ntre cele dou< <ri. Procesul a @nceput @n 1,4,, odat< cu realizarea uniunii vamale @ntre )oldova i ara Rom>neasc<, @n timpul domniilor lui )ihail &turdza, respectiv (heorghe Bibescu. "eznod<m>ntul r<zboiului rimeii a dus la un context european favorabil realiz<rii unirii. Hotul popular favorabil unirii @n ambele <ri, rezultat @n urma unor +dun<ri +d5hoc @n 1,-2 a dus la onvenia de la Paris din 1,-,, o @nelegere @ntre )arile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formal< @ntre cele dou< <ri, cu guverne diferite i cu unele institu ii comune. 1a @nceputul anului urm<tor, liderul unionist moldovean +lexandru Ioan uza a fost ales ca domnitor al )oldovei i <rii Rom>ne ti, aduc>ndu5le @ntr5o uniune personal<. ?n 1,/*, cu ajutorul unionitilor din cele dou< <ri, uza a unificat Parlamentul i (uvernul, realiz>nd unirea politic<. "up< @nl<turarea sa de la putere @n 1,//, unirea a fost consolidat< prin aducerea pe tron a principelui arol de Kohenzollern5&igmaringen, iar constituia adoptat< @n acel an a denumit noul stat Rom>nia. !venimente anterioare 1a 1 ianuarie 1,4,, domnitorul muntean (heorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desfiin >nd Hama din 'ocani, care era cel mai important punct vamal @ntre cele dou< <ri. +ctul a fost precedat @n 1,4* de un proiect de unificare al m<surilor i greut<ilor. ununia domnitorului (heorghe Bibescu se oficiaz< la 'ocani, @n septembrie 1,4-, la Biserica &f>ntul Ioan din Piaa $nirii, l>ng< borna de hotar, na de cununie fiind domnitorul )oldovei, )ihail &turdza. E1F Ideea $nirii )oldovei i a <rii Rom>neti, avansat< @nc< din secolul al MHIII5lea a devenit, dup< r<zboiul rimeii 61,-0 5 1,-/) o tem< de prim plan a dezbaterii politice, at>t @n cele dou< Principate, c>t i pe plan internaional. &ituaia extern< se ar<ta favorabil<G @nfr>ngerea Rusiei i hegemonia politic< a 'ranei ofereau un context prielnic punerii @n practic< a proiectului, cu at>t mai mult cu c>t %apoleon al III5lea, @mp<rat al francezilor, dorea un bastion r<s<ritean favorabil politicii sale, care s< contrabalanseze expansiunea ruseasc< i s< contribuie, al<turi de Italia, la subminarea sau chiar destr<marea monarhiei austro5ungare. $n rol important l5a jucat propaganda unionist<, @ntreprins< de c<tre liderii partidei naionale, @n cele dou< <ri i @n str<in<tate. +ctivitatea desf<urat< @n emigra ie, @ndeosebi @n 'ran a, a cunoscut diverse forme: apeluri c<tre opinia public< european<G afirmarea programului politic @n publica ii ca Romnia viitoare61,-3, Paris), Junimea romn 61,-1), Republica romn 6Paris, 1,-1, Bruxelles, 1,-0)G afilierea la C omitetul entral "emocratic !uropeanD, cu sediul la 1ondra, care urm<rea declanarea unei noi revoluii europeneG memorii c<tre %apoleon al III5lea, @mp<ratul 'ran ei i c<tre Palmerston, premierul britanicG constituirea la Paris a unui omitet cu deviza C"reptateQ 'raternitateQ $nitateQDG sprijinul unor personalit<i marcante 6Paul Bataillard, !dgar Ouinet, Kippol9te "esprez). +ceast< propagand< unionist< a necesitat mari sume de bani pentru cointeresarea material< a unor personalit< i franceze, iar I. . Br<tianu s5a remarcat prin v>nzarea moiei soiei sale pentru a asigura aceste fonduri. ?n ar<, aciunile unioniste s5au desf<urat @n noul context determinat de prevederile onveniei de la Balta 1iman, afirm>ndu5se modalit<i variate: constituirea omitetelor $nirii la Ia i i la Bucure ti 61,-/)G editarea unor organe de pres< ca Romnia Literar, Steaua Dunrii 6Iai), Romnul 6Bucureti)G venirea @n patrie a unor revoluionari pa optisti 6@ndeosebi @n )oldova, ca urmare a regimului liberal5moderat al domnitorului (rigore +lexandru (hica).

"ivanurile +d5hoc

Solemnitatea deschiderii Adunrii Ad-Hoc din ara Romneasc, litografie de arol Popp de &zathmRr9 "eciziile adoptate prin 7ratatul de pace de la Paris 61,S03 martie 1,-/), prevedeau intrarea Principatelor Rom>ne sub garania colectiv< a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea +dun<rilor ad5hoc care s< exprime atitudinea rom>nilor @n privina unirii, integrarea @n grani ele )oldovei a trei jude e din sudul Basarabiei 6 ahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea @n Principate a unei omisii !uropene cu misiunea de a propune Cbazele viitoarei lor organiz<riD, libertatea navigaiei pe "un<re, .a. +dun<rile ad5hoc aveau caracter consultativ, i erau alc<tuite din reprezentan i ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, <r<nimii cl<cae, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Rom>ne. +legerile pentru "ivanurile +d5hoc au fost marcate de mari tensiuni. "ac< @n ara Rom>neasc< majoritatea cov>ritoare a opiniei publice susinea ideea $nirii, @n )oldova lucrurile se ar<tau mai complicate. Partida unionist<, reprezentat< de personalit<i ca +lexandru Ioan uza, )ihail Nog<lniceanu, )anolache ostache !pureanu, +nastasie Panu etc. avea @n faa ei opoziia separatitilor moldoveni 6%icolae Istrate, ideologul mic<rii separatiste, (heorghe +sachi, ostache %egruzzi etc.). +cetia doreau meninerea separ<rii, motiv>ndu5 i op iunea prin posibila dec<dere a Iailor i a )oldovei, odat< cu mutarea capitalei la Bucureti, ceea ce s5a i @nt>mplat dupa 1,/1. +v>nd de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, +ustria i 7urcia, precum i pe cel al caimacamului 6lociitorului domnesc) 7odiri< Bal 6@nlocuit, dup< moartea sa, de %icolae Hogoride, aspirant la tronul )oldovei), separatitii au reu it, @ntr5o prim< faz<, s< c>tige alegerile pentru "ivanul +d5hoc din )oldova 6la 1. iulie 1,-2). ?n dorin a de a5 i realiza visul de domnie, Hogoride a falsificat listele electorale de reprezentare @n "ivanul ad5hoc, prin @nlocuirea listelor electorale ale unionitilor cu cele ale antiunionitilor. +ceast< manevr< f<cea ca numarul reprezentan ilor celor care nu @mp<rt< eau idealul de unire sa fie majoritar @n "ivan. ?n mai 1,-2, !caterina Hogoride a sustras o parte din coresponden a secret< purtat< de soul ei cu rudele din onstantinopol. ?n acele scrisori, lui Hogoride @i era promis< domnia dac< ar fi reu it s< z<d<rniceasc< unirea )oldovei cu )untenia, falsific>nd alegerile pentru "ivanul ad5hoc.E*F u ajutorul lui ostache %egri scrisorile compromi<toare au fost publicate @n ziarul unionist T1U!toile dU#rientT, ce ap<rea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor ap<r>nd la scurt timp i @n )oldova. >nd sultanul +bdVlmecid, cu asigur<rile +ustriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilali supervizori 6 Imperiul 'rancez,Rusia Imperial<, Prusia i Regatul &ardiniei) au rupt relaiile diplomatice cu Imperiul #toman @n 4 august.E0F 7ensiunile dintre +nglia, +ustria, ce @ncurajau Poarta s< nu accepte noi alegeri, i celelalte state participante la ongresul de la Paris, au fost dezamorsate de @nt>lnirea de la #sborne 6. august) dintre %apoleon III i Regina Hictoria, @n urma c<reia alegerile falsificate de Hogoride au fost anulate. ?n schimbul anul<rii alegerilor din )oldova, %apoleon al III5lea accepta varianta unei uniri pariale a Principatelor, acestea urm>nd a avea doi domni, dou< guverne, dou< +dun<ri 1egislative 6parlamente). Instituiile comune urmau a fi ?nalta urte de asa ie i Wusti ie, omisia entral< de la 'oc ani, ce avea s< se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate i armata. +u avut loc noi alegeri, astfel @nc>t la ** septembrie 1,-2 s5a adunat "ivanul +d5hoc al )oldovei care era favorabil unirii, iar la 03 septembrie cel al Halahiei, i prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzion<rii celor dou< principate. ?n 2 i . octombrie 1,-2 sunt elaborate Rezoluiile prin care se cerea:

Respectarea drepturilor Principatelor i @ndeosebi a autonomiei lor @n cuprinderea vechilor lor capitulaii @ncheiate cu ?nalta Poart< @n anii 10.0, 14/3, 1-11 i 1/04G $nirea Principatelor @ntr5un stat sub numele de Rom>niaG Prin str<in cu motenirea tronului, ales dintr5o dinastie domnitoare dintre cele europene i ai c<rui motenitori s< fie crescui @n religia <riiG %eutralitatea p<m>ntului PrincipatelorG Puterea legiuitoare @ncredinat< +dun<rii #bteti, @n care s< fie reprezentate toate interesele na iei. 7oate acestea sub garania colectiv< a puterilor care au subscris tratatul de la Paris. ?ntrunite @n capitala 'ranei pentru a lua @n discu ie cererile celor dou< "ivanuri ad5hoc 613S** mai 5 2S1. august 1,-,), puterile europene au adoptat onvenia de la Paris:

Principatele @i p<strau autonomia sub suzeranitatea Por ii i sub protec ia celor apte puteriG &e adopta denumirea de Principatele $nite ale )oldovei i Halahiei, fiecare av>nd institu ii propriiG &e @nfiinau instituii comune precum omisia entral< de la 'oc ani 6care elabora proiectele de legi de interes comun), ?nalta urte de Wustiie i asaie, armataG &e prevedeau principii de organizare i modernizare a viitorului stat 6separa ia puterilor @n stat, desfiinarea privilegiilor de clas<, egalitatea @n faa legii, drepturi politice pentru cre tini, libertatea individual<)G "reptul de vot ram>nea cenzitar. E4F "up< @ncheierea onveniei de la Paris, care avea s< joace rolul unei veritabile onstitu ii a Principatelor, au urmat alegerile pentru +dun<rile !lective, care urmau s< @i desemneze pe cei doi domni. +legerea lui +lexandru Ioan uza

?n )oldova a fost ales @n unanimitate, la -S12 ianuarie 1,-., liderul unionist +lexandru Ioan uza, reprezentantul CPartidei %aionaleDE1F. ?ntruc>t @n textul onveniei nu se stipula ca domnii ale i @n cele dou< Principate s< fie persoane separate, conduc<torii luptei naionale au decis ca alesul )oldovei s< fie desemnat i @n ara Rom>neasc<. +dunarea electiv< a <rii Rom>ne ti era @ns< dominat< de conservatori, care deineau 4/ din cele 2* mandate. ?n aceast< situa ie, liberalii radicali au ini iat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaie @n r>ndul populaiei apitalei i al <ranilor din @mprejurimi. # mul ime de peste 03 333 oameni s5a aflat @n preajma +dun<rii. $nul dintre tribuni, I.(. Halentineanu, nota c< poporul era gata Cs< n<v<leasc< @n amer< i s< o sileasc< a proclama ales pe alesul )oldoveiT. ?ntr5o edin< secret< a +dun<rii, deputatul Hasile Boerescu a propus la *4 ianuarie 1,-. alegerea lui +lexandru I. aceasta fiind acceptat< @n unanimitate. +stfel s5a f<cut primul pas c<tre definitivarea $nirii Principatelor Rom>ne. Recunoaterea internaional< a $niriiEmodificareF +ctul istoric de la *4 ianuarie 1,-. reprezenta primul pas pe calea @nf<ptuirii statului na ional rom>n unitar. Impus< sub o puternic< presiune popular<, cu deosebire la Bucure ti, alegerea ca domn al <rii Rom>ne ti a lui +lexandru loan uza avea s<5i g<seasc< o confirmare deplin< la marea manifestare prilejuit< de sosirea alesului na iunii @n capitala muntean<. ea mai stringent< problem< era recunoaterea internaional< a alegerilor. 'aptul @mplinit la *4 ianuarie 1,-. era considerat de Poart< i de +ustria drept o @nc<lcare a onven iei de la Paris. &itua ia creat< @n cele dou< Principate urma s< fac<, de altfel, obiectul unei noi onferine internaionale, care se deschidea la Paris, la */ martieS2 aprilie 5 *- aug.S/ sept. )isiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui +lexandru I. uza, au vizitat capitalele )arilor Puteri garante i au reu it s< c>tige sprijin pentru cauza rom>neasc<. ?nc< @n a doua edin < a onferin ei 61S10 aprilie) 'ran a, Rusia, +nglia, Prusia i &ardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul #toman i +ustria @ns< tergiversauG mai mult, se afl< c< se punea la cale o intervenie militar< peste "un<re. +lexandru I. uza r<spunse energic. 1a *3 aprilie, la 'loreti, @ntre Ploieti i >mpina, armata moldo5muntean< era concentrat< spre a face fa < oric<rei situa ii. "up< alte amenin <ri, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a acceptat oficial, odat< cu +ustria, @n a 05a edin < a onferin ei de la Paris 6*- augustS2 septembrie), s< recunoasc<, la r>ndul ei, dubla alegere. "etensionarea situa iei, at>t @n rela iile cu Imperiul #toman, c>t i cu cel Kabsburgic, @l determin< pe domn s< ordone @nchiderea taberei de la 'lore ti 61 septembrie 1,-.). +stfel @mplinit< recunoaterea situaiei de fapt, impus< la *4 ianuarie, obiectivul imediat urm<tor era acceptarea de c<tre puterile garante a $nirii depline. '<r< a atepta verdictul altor reuniuni interna ionale, +lexandru I. uza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecin ele hot<r>rilor adoptate prin onven ia de la Paris. )isiunile diplomatice ale Principatelor la onstantinopol erau reunite @nc< @n cursul anului 1,-. 6martie), cu ostache %egri, recunoscut chiar de c<tre Poart<, drept unic reprezentant al celor dou< <ri. $nificarea armatei @ncepea cu deplas<ri de unit< i militare moldovene, la Bucureti i muntene, la IaiG tab<ra de la 'lore ti s5a bucurat de o comand< unic<. ?n cursul anului 1,/3, statele majore, instrucia, administraia i intenden a au fost a ezate sub o singur< autoritate, iar aceea i persoan< 5 generalul Ion !manoil 'lorescu 5 a fost numit< @n funcia de ministru de r<zboi @n ambele <ri. 1a serviciul telegrafului moldovean i muntean este numit ca inspector general ezar 1ibrecht. 1a 'ocani, nu f<r< dificult<i, @i @ncepuse activitatea omisia entral< care, potrivit onven iei de la Paris, trebuia s< elaboreze legile, comune celor dou< <ri. ?n cei trei ani de activitate 61,-.5 1,/*) din proiectele sale au fost aprobate de +dunarea, electiv< i promulgate de domn doar cele referitoare la urtea de asa ie i la domeniul funciar 6care traducea @n uza,

fapt principiul egalit<ii fiscale). Proiectul de onstitu ie nu a fost aprobat @ns< de domnitorul uza, omisia entral< din 'ocani fiind desfiinat< @n februarie 1,/*.E-F Raporturile cu acele puteri garante care se ar<tau ostile unirii sau care jucaser<, @n trecut, un rol important @n via a Principatelor 6Rusia, @n anii CprotectoratuluiD) au fost bazate, @nc< din primii ani ai domniei lui +lexandru I. uza, pe respectarea netirbit< a autonomiei <rii nou5constituite. +stfel, prezen a militarilor otomani va fi categoric interzis<, iar Poarta va fi obligat<, @n vara anului 1,/3, s< renune la pa apoartele sale solicitate c<l<torilor rom>ni, @n mai multe situa ii supuii Imperiului fiind reinui pentru c< au produs diverse neor>nduieli. +ustria, vehement du m<noas<, a trebuit s< accepte c< legile statului rom>n sunt valabile i pentru locuitorii cezaro5cr<ie ti afla i aici cu afaceri. )aghiarii i polonezii, care voiau s< r<m>n< @n Principate sau s< tranziteze spre alte regiuni, sunt proteja i de guvern i de domn @n spiritul dreptului la azil politic, oferindu5li5se la plecare chiar mijloacele necesare. 'rana, apoi Rusia, Italia i Prusia erau de acord cu unirea deplin<. +lexandru I. uza a tepta hot<r>rea onferin ei de la onstantinopol convocat< @n acest scop. um era de ateptat, @nc< din prima edin < Poarta a cerut dreptul de interven ie @n Principate, @n cazul unor noi @nc<lc<ri ale onven iei de la Paris, iar +ustria a admis unirea doar pe durata domniei lui +lexandru I. uza. 1a @nceputul lunii noiembrie 1,/1 firmanul $nirii era prezentat, dar @n condi ii considerate, @n ar<, inacceptabile. 'ermitatea lui +lexandru I. uza, reacia energic< amerelor i a guvernelor, pozi ia intransigent< a lui . %egri i atitudinea favorabil< a majorit<ii )arilor Puteri garante i5au f<cut @n cele din urm< efectul. 1a cap<tul onferin ei, Poarta a elaborat un nou firman 64S1/ decembrie 1,/1) prin care a renun at la condi iile anterior solicitate, +ustria p<str>ndu5 i vechea poziie. irul de reforme iniiate de uza i venirea mai apoi pe tronul Principatelor $nite a domnitorului arol I, care se bucura at>t de sprijinul 'ranei c>t i cel al Prusiei, a f<cut ca actul de la 1,-. s< fie ireversibil. "in 1,//, potrivit onstituiei promulgate la 1 iulie, Principatele $nite @ncep s< se numeasc< oficial Romnia.