FANTASTICUL poate fi definit prin: starea de incertitudine, de presimire a unei posibile rsturnri de situaie, a unei primejdii iminente; senzaia

ia de inexplicabil, de straniu, de mister; caracterul dual: echilibru/dezechilibru, lege/excepie, raionalitate/iraionalitate, posibilitate/imposibilitate; amnezie/anamnesis (reamintire); ambiguitatea profund; ezitarea n gsirea unei explicaii/soluii; final deschis. Regimul fantastic presupune: apariia unei fisuri n ordinea existent prin irupia misterului, a straniului: lumea arbitrar ia locul lumii organizate; sugerarea explicaiei posibile i amnarea permanent a rspunsului: adncirea i ncurcarea pistelor; dilatarea i comprimarea perspectivelor i proporiilor (distanri/apropieri nefireti, fenomene de gigantism/miniaturizare); multiplicarea, proliferarea sau dispariia obiectelor (invazia formelor materiei); introducerea unor dimensiuni noi ale duratei, impunerea unei cronologii inedite a evenimentelor (stagnarea, prelungirea, comprimarea, accelerarea, inversarea timpului); Categorii: o fantasticul toposului o fantasticul timpului o fantasticul traseului psihologic i comportamental Scenarii bazate pe: o regresiune o anticipare o suprapunere o fragmentare o reluare Posibile definiii: Fantasticul se caracterizeaz printr-o irupere brutal a misterului n cadrul vieii reale. (Castex, Povestirea fantastic n Frana) Orice fantastic este o nclcare a ordinii recunoscute, revrsare a inadmisibilului n snul inalterabilei legaliti cotidiene. (Roger Caillois, n inima fantasticului) Fantasticul exploreaz spaiul interioritii; el este legat de imaginaie, de sentimentul de angoas al vieii i de sperana salvrii (Marcel Schneider, Literatura fantastic n Frana) Ambiguitatea struie pn la sfritul aventurii: realitate sau vis? adevr sau iluzie? (...) ncrederea absolut ca i totala nencredere ne scot din hotarele fantasticului; ceea ce-i d via este ezitarea. (Tzvetan Todorov, Introducere n literatura fantastic)