RDME _ CARS

REGIMURILE DINAMICE ALE MA$INILOR ELECTRICE

CAPITOLUL

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STUDIUL REGIMULUI DINAMIC

1.1 CAmpul magnetic

in maqinile

de curent

alternativ

Se considerd o maqind electricd rotativd ca

alilturatd. AtAt

in

regim de motor cAt qi

in

in figura regim de

generator sau frdnd magina dezvoltd cuplu electromagnetic.

Acesta se manifestd ca un cuplu de forle ce ac\ioneazd asupra conductoarelor rotorice aqezate in crestf,turi rotorice diametral opuse. Forlele care apar sunt de naturd electromagneticl. Forla electromagnetici este forla care se manifestd asupra unui conductor strdbdtut de curent electric aflat in cdmp magnetic. Nu intereseazi in aceasti etapd cauza care produce cele doud condilii necesare apariliei for{elor electromagnetice ci doar existen{a acestora. Deoarece conductoarele rotorice sunt sediul frzic al forlelor electromagnetice, pentru determinarea mdrimii acestuia este necesari cunoagterea pe de o parte a curentului rotoric iar pe de altd parte a fluxu.lui care stribate aceste conductoare. Cum plasarea conductoarelor se realizeazd in crestituri rotorice avdnd deschiderea cdtre intrefier, pentru evaluarea cuplului electromagnetic este necesard cunoagterea reparti{iei gi valorii cAmpului magnetic in intrefier. Determinarea principalelor caracteristici ale cdrnpului magnetic in intrefier este obligatorie in evaluarea cuplului electromagnetic dezvoltat de maqinS. in alte scopuri cum ar fi determinarea pierderilor in fier, efectul curenlilor turbionari etc. se recurge la un studiu mai aprofundat al caracteristicilor cdmpului electromagnetic in magina electricS.
Se considerd o maqin[ electricd rotativd
de curent alternativ avAnd un intrefier de valoare

constantd,

5. Pe armdtura

exterioard fixd,

se

considerd o inligurare monofazatd distribuit[, cu pas diametral. tnllqurarea este alcdtuiti din mai

multe bobine diametrale, inseriate, plasate in crestf,turi invecinate, strdbdtute de curentul i. Conductoarele din portiunea de jos formeazd un m[nunchi de conductoare de ,,ducere" iar cele de sus un minunchi de conductoare de ,,intoarcere". Traseele qi sensul liniilor de cdmp, corespunzdtoare sensului curentului ce strSbate conductoarele sunt prezentale in figura alSturatd.

Regimuri dinantice in masini electrice Se aplicd legea circuitului magnetic pe un traseu trece prin punctul P, caracterizat de pozilia unghiulari u:

corespunzAnd

liniei de cdmp

ce

=w.i

=F

Se descompune integrala pe .r.bu in.,lrisd f in doud integrale. Prima integrald corespunde porfiunii din traseu care trece prin fier iar cea de a doua prin aer (intrefier). Av6nd in vedere reluctanla magnetici neglijabil6 a primei porfiuni, prima integrald se poate
negliia:

F
intrefier rezultd'.

u=

flle56

F ,, .dt r" + Fr'

i

.d/' = IHu.d/u =29u5

AvAnd in vedere relatia intre intensitatea cAmpului magnetic qi induclia magneticd in

Hu=
Numdrul de spire
circumferin!6:

26tt

Bo

u^-W = 'u
26
depinde pozilia punctului P ales pe
Bo(cr) = p. !1'(o)

w inldnfuite de traseul inchis f

O(c) = i'

w(a) :

Hu(a) =

i-' w(cr) :

*'

magnetic qi inducfia magneticd in intrefier prezint[ aceiagi forma de varialia de-a lungul

Solena{ia, intensitatea

cAmpului

circumferintei, determinatd de varia!ia numdrului de spire w(cr) . Teoria clasicd a rTraqinilor electrice ia in calcul numai fundamentala, armonicile spaliale fiind
neglijate.

Expresia inducliei magnetice Bo(cr)este o func{ie periodic[ ce se poate I Br,,,cos(5cx.) +...

se

descompune in serie Fourier: Bu(cr) =

-B,,,

coso + -8r,,, cos(3ct)

Dacd se neglijeazd armonicile spatiale a cdror contribu{ie este de cel mult cAteva procente, poate considera o distribu!ie de tip cosinusoidal a inducliei in intrefier:

Bu(cr)=8,,,coscr, 8,,=U'I"', =ko'i ,,'

26

este un coeficient dependent de parametrii constructivi ai inldgurdrii, avAnd o valoare constanti pentru o magind datd. Deoarece curentul ce strdbate infbgurarea poate lua diverse valori in func{ie de timp, rezultd ca induc{ia magneticd in intrefier are o distribulie spaliald sinusoidald (cosinusoidal5), valoarea maximd fiind dependent[ de curentul prin infbgurare:

unde

ft,

Bu(cr,l) = 8,,,(/)coscr = kn'i(t)

'cosc,r,

Curs

in cazul unei tnfdsurdri monofuzate distribuite, distributis spatialii a inductiei magnetice tn tntrejier este tntotdeauna de tip sinusoidal (din considerente constructive), putfrndu-se modijlca numui valoareu amplitudinii acesteiu, prin intermediul curentului i(t)
c

e str

db

at e t nfds ur ar e a.

situalia este similarS, deosebirea constAnd in p perioade complete ale funcfiei cosinusoidale pe intreaga circumferinld a intrefierului:

La maginile rnultipolare

(p>2)

Bu(cr,/) = B ,(/)cos( pa) -- kts.i(t).cos(po)

Este de preferat si se utilizeze unghiurile exprimate in grade electrice in locul S omite, relalia gradelor geometrice, a"r = p.c. Pentru sin-rplificarea scrierii indicele ,, "/" poli. devenind similard cu cea din situafia unei singure perechi de in situalia in care axa inftqurdrii nu coincide cu referinla pentru mdsurarea unghiului,
apare un decalaj spalial de forma:

Bu(cr,l) :8,,,(/)cos(cr

0)

inldguririi. Valoarea maximd

reprezinti pozi{ia unghiulard a axel a inducliei se ob{ine in acest caz pentru a = 0 adicd tot in unde

direc{ia axei inldgurdrii. Se considerf, doud inftguriri monofazate distribuite avAnd axele inlbguririlor decalate cu unghiurile 0, Si 0, fald de referinfb.

- 0,) ; 4u = ,Brn, cos(ct - 0, ) Utilizand principiul superpoziliei, induclia

Bru

= Br,,cos(cr

rezultantd in intrefier se obline prin sumarea contribuliei fi ecirei inldqurdri :

B,a = Bro

* Bza =,8,,,, cos(cr - 0,) + 8r,,, cos(cr - 0, )

B16=Br,,cos(cr-0)

unde

B,',,'=m
g_

orr,n '

B,,,,sin0t -t Bz,,sin0z
8,,,, cos

0, + 8r,,, cos 0,

Se obline tot o distributie sinusoidald (cosinusoidald) a inductiei in intrefier. Degi forma algebricd a arnplitudinii gi unghiului de pozilie este foarte complicatS, prin utilizarea unor metode specifice rezultatul se ob{ine relativ ugor. in aceastd etapi intereseazd numai faptul c5 adunAnd doud distributii spaliale sinusoidale se obline tot o distribu{ie spa{iale sinusoidald. Acest rezultat poate fi generalizat pentru un numdr oarecare de distributii sinusoidale datorat aceluiagi numdr de inliqur[ri.

Indiferent de numiirul sau pozilia tnfd$urdrilor monofazate clistribuite, distributia spatiald u inductiei mugnetice in tntrelier este tntotdeaunu de tip sinusoidal. putindu-se modiJica valoarea amplitudinii Si pozilia pe circumferin1d u acestein, prin intermediul c uren{ilor ip@ ce strdbat infds urdrile.

Regimuri dinamice in masini electrice

1.2. Fazori spaliali

Evolulia elabordrii unui model generalizat complet al rnaginii electrice, cunoaqte dupd transformdrile de faze gi modelul matematic al maqinii generalizate (Kron) un nou element, esenfial, denumitfazor spa{ial.Ia naqtere astfel suportul ftzic al teoriei unitare generalizate a maginifor electrice, care, pe lAngd cel matematic, matricial, std la baza noilor concepte de reglare cu orientare dupi cdmp. Existd o strAnsd legiturd intre tratarea matriciald gi cea cu fazori spatiali, cele doud metode completAndu-se reciproc, trecerea de la o metodd laalta fiind extrem de uqoara.

Fazorii spatiali ai masinii trifuryte In orice bobini parcursi de curent electric apare un cdmp magnetic. Considerdm o infbgurare oarecare a unei maqinielectrice cain figura aldluratd,. Toate mdrimile de interes ce car acterizeazd inft gurarea (solenati e, induc{i e, fl ux magnetic) axa bobinei,T se considerd la nivelul intrefierului. Distributia cAmpului magnetic in intrefier se considerd sinusoidald. Cele w spire strdbitute de curentul i dau nagtere unei solenatii @ = wi Solenalia gi induclia magneticd au valoarea maximd in direclia axei spaliale de magnetizare a bobinei, indiferent de pozilia spafiald a inldgurdrii. Considerdnd subin!eleasd distribulia sinusoidali de-a lungul intrefierului, solena{ia este unic determinatd dacd se cunoa$te valoarea sa maximd, @ = wi, qi directia acesteia, cr. Mai rnult, solenatia se poate descompune dupi doud directii perpendiculare sau oarecare, conform regulilor vectoriale. Deoarece prezintd toate caracteristicile unui vector, se poate considera cd solenatia este definitd de un vector in spa{iu @, avAnd direcfia axei de magnetizare a bobinei, mdrimea fiind egal5 cu valoarea instantanee maximd a solenafiei. Aceleaqi considerente sunt valabile gi pentru fluxul magnetic total al infbgurdrii. Se poate defini sirr-rilar vectorul fluxului rnagnetic \r , coliniar cu vectorul solena{iei, @ . AvAnd in vedere relatia de legdturd intre valoarea maximd (modulul vectorului) al solenaliei respectiv fluxului magnetic total qi curent:
.

@=w.i lt = L'i
gi faptul cd numdrul de spire w gi inductivitatea Z sunt mdrimi scalare, curentul i devine tot o mdrime vectoriali a cdrei direclie coincide cu direc{ia solenatiei, respectiv cu directia fluxului:

o : i=].v r=f - I- -r w
Vectorul curentuluiastfel definit, i, pbstreazdtoate caracteristicile mdrimilor din care provine, inclusiv repartilia sinusoidal6 a densitdlii liniare (unghiulare) de-a lurrgul intrefierului.

Curs

M6rimile vectoriale definite anterior, 9, V,l au valabilitate limitatd la condi{iile avute in vedere initial, respectiv situalia unei infbqurlri de pe o armiturd cilindrici a unei magini electrice, compoftarea consider6ndu-se in intrefier. Orice extindere a domeniului de aplicare trebuie ilcutd cu precaufie, in urma unei analize aprofundate.in cat contrar pot apare erori sau confuzii irnportante. Considerdm o infrqurare trifazatd alcdtuitd din trei infbqurdri monofazate avAnd axele decalate irr spaliu cu unghiuri de 2nl3 radiani. Pentru fiecare inligurare se considerd o distribu{ie spa{iali sinusoidali a c6mpului magnetic in intrefier. In figurd au fost exemplificate-fenomenele legate de inldgurarea aa-'(solenafie, cdmp magnetic, curent). in realitate solenalia de-a lungul intrefierului variazd in trepte, din cauza distributiei discontirTue a densitdtii curentului, datoritd plasdrii in crestdturi a spirelor inlbqurarii. Teoria clasicd a maginilor electrice ia in considera{ie numai fundamentala solena{iei, neglijAnd armonicele
spa{iale.

Distribulia spa{ial6 sinusoidald a solenaliei poate fi reprezentatd de un vector @ avdnd direcfia corespunzdtoare valorii maxime a undei spa{iale sinusoidale iar modulul egal cu valoarea maxim6. Consider6nd w numdrul de spire al infbqurdrii, se poate considera o distribu{ie sinusoidald a curentului i pe circurlferinfd, similarl cu cea a solenaliei, rezultdnd vectorul curentului I coliniar cu @. Deoarece fluxul magnetic este propor{ional cu curentul, acesta poate fi reprezentat prin vectorul spalial 19, coliniar cu @ qi l. in cazul maginii trifazate existd trei inligurdri distincte, ca in figurd. Unui curent oarecare dintr-o infbgurare de fazd ii corespunde un vector de direc{ie fix6, corespunzdtore axei magnetice a infbgurdrii. Lungimea qi sensul acestui vector sunt determinate de valoarea instantanee a curentului. LuAnd in considerare toate cele trei faze statorice, apar trei vectori spaliali !o, !b, !,, decalali in spaliu cu 2x13. Pentru maqina de construc{ie obiqnuitd, cu simetrie cilindricS, to{i vectorii sunt situa{i in planul perpendicular pe axa maginii (plan trnsversal), avAnd fiecare o direclie fix6, variind numai valorile absolute (modulele). Pentru varia{ia in timp a curen{ilor i" i6 qi i. tru s-a pus nici o condilie, put6nd varia dupd o lege oarecare. Deoarece vectorii curen{ilor de fazd au pozilii bine determinate in spafiu se pot exprima cu ajutorul numerelor complexe. Se asimileaz[ planul perpendicular pe axa ma;inii cu planul complex considerdnd axa real6 ne@) in direclia axei de magnetizare afazei aiar axa imagin ard, 3nt (q) decalatd cu nl2 in sens trigonometric. in aceste condilii vectorii corespunzitori curenfilor se pot scrie:

Regimuri dinamice in masini electrice

t-o=io I tl=a'in

; t-r=a''i"

unde a este un vector de rotalie cu2nl3 radiani in sens trigonometric.

ri 2n a=e'=cos. 21+J.stn : i
,

I +l.Jj "2 2

o,

4n =n,'l;) *ri: =cosg+i.sin 3 3 =_!_.Jt 2 "2

a

.f 2n)

4r

Efectul rezultant al celor trei vectori de curent se obtine prin sumarea vectoriald
celor trei vectori spatiali de curent:

,-' = i-n + lu + !, = ia + a' iu + a2' i, O utilitate practicd mai evidenti o are insd,fazorul spalial ataqat sistemului trifazat de curenti conform definitiei:

2l r \ i=;\L +a.i6+a'.i.)
Aceastd definilia a fazorului spalial i are la bazd argumentul fizic conform cdruia in cazul maqinii electrice cu m faze, solenalia rezultantd este de ml2 ori mai mare decAt solenatia maximd a unei faze.Fazorul spafial astfel definitprezintd o proprietate specificd gi anume, in lipsa componentei homopolare, proiectie pe cele trei axe ale fazelor sunt numeric egale cu

valorile instantanee ale curentului de fazd respectiv. Dar valoarea de 213 a coeficientului din fa{a parantezei nu rezolvd problema conserv6rii energiei. Problema este similard cu cea intAlnitd la transformarea de faze. Cea mai convenabilS definitie a fazorului spafial este cea care utilizeazd coeficientul :

l213

l;, . lLl. l l=r/ ,\t,t+a'tt,+a't, VJ

Fazorul spafial i are o valoare gi direclie in spa{iu detenninatd de variatia curentilor din cele trei faze. Sumarea vectoriald a celor trei curenti rdmdne valabild numai in cazul repaftifiei sinusoidale a cdmpului magnetic de-a lungul circumferintei. Sistemul trifazat de mdrimi alcdtuit din cei trei curen{i defazd poate fi caracterizatde o mdrirne unicd, fazorul spalial al curentului,l . in planul complex, u."itu poate fi descompus in cele doui componente ale sale , reald qi imaginari:

i=ia+i.iq
unde i7 9i este componenta realS iar in este componenta irnaginard a fazorului spatial . I No{iunea de fazor spatial porneqte de la un sistem trifazat de curenti ir,, i6, ir gi priptr-o

transformare adecvati se obtin in final o componentd, reald, gi una imaginard,

ir1, ir'.

Cur,s

t=

Er

!lL"

( r- tt.,6) ( t* t .,5) l trt -t'o-i'' ( Jj | | rl-7t'*-t'o El .[-; "g

)''.[-;
,,
=

l;l',,

* n'iu

o' 'i.)+
).1

!l[,"

r r ) '. !, _( e -t'. tr(-1,,-1,, _1],.]lf

)
=

z )'' !lL" -]=

))= '''

t',

[t,^

){ J

Se poate remarca faptul cd rela{iile de legiturd intre curen{ii trifazali gi componentele bifazate ortogonale sunt identice cu cele din cazul transformdrii Park ortogonalizatd (Clarke). Similar se pot defini fazorii spa{iali ai tensiunii qi fluxului magnetic total:

a=f/t \u,,-a'u6-a''u,

Et

Et + q.Vtl e''V, 2 u=.,/;\V" l/J

in cazul maginii asincrone cu rotor bobinat, toate considera{iile referitoare la fazorri spaliali ai mdrimilor statorice rdmdn valabile gi pentru rotor. Se pot deci defini fazori spatiali ataqali mirir,rilor rotorice cu observa{ia ci in acest caz planul complex este legat de rotor, deci se rote$te odatd cu acesta. Denumirea de fazor spalial este -iustificati deoarece: - indicd varialia in timp a componentelor instantanee de fazd, defazajul in timp apdrdnd sub fonnd vectoriald; - indicd gi decalajul in spaliu, datoritd dispunerii infEqurdrilor de fazd, pusd in evidentd de versorii l, e, a2,in direcfia axelor de rnagnetizare ale fazelor.