TIPURI DE TEXTE

Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei. 1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu. !ate"orii#e "ramatica#e care au un ro# important sunt verbele pentru c indic o crono#o"ie a evenimente#or$ Timpuri#e ver%a#e fo#osite frecvent sunt& prezentul, perfectul simplu, perfectul compus$ 2. Textul descriptiv (literar i nonliterar) ' evoc scene, persoane, o%iecte, emoii i se concentreaz asupra deta#ii#or descriptive, prezentate o%iectiv sau su%iectiv de ctre autor. Este un te(t n care sunt prezentate informaii despre o%iecte, persona)e, #ocuri, fenomene a#e naturii etc. Descrierea poate aprea at*t n texte literare +tabloul ' descrierea unui peisa), a unor scene din viaa socia#, a unui interior sau a unui o%iect etc.$ portetul ' descrierea fizic i, sau mora# a unui persona)-, c*t i n texte nonliterare +".iduri turistice, te(te tiinifice, prezentarea unor produse etc.-$ !ate"orii#e "ramatica#e re#evante sunt& substantivele care desemneaz o%iectu# descrierii i pri#e acestuia$ adjectivele care au ro#u# de a indica fe#u# n care sunt percepute proprieti#e o%iectu#ui descris$ adverbele care precizeaz coordonate#e spaia#e a#e o%iectu#ui descries sau a#e perspective din care acesta este descris$ Timpuri#e ver%a#e fo#osite sunt& prezentul i imperfectul. /o#osit n te(te#e narative, descrierea are ro#u# unei pauze narrative ' timpu# naraiunii avanseaz, n timp ce timpu# aciunii st pe #oc. 3. Textul informativ (nonliterar) transmite cititori#or idei, mode#eaz ne#e"erea, ofer e(p#icaii n #e"tur cu diverse o%iecte, fenomene, situaii, atitudini a#e unor persoane, demonstreaz cum se face un #ucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac o%iecte#e etc.$ 0re ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din rea#itate$ Te(te informative sunt considerate tiri#e, artico#e#e de ziare, te(te#e tiinifice, te(te#e de tip uti#itar +modu# de fo#osirea a unor aparate, reete cu#inare, rec#ame#e pu%#icitare, anunuri#e, %u#etinu# meteo etc.-$ 1ntre%ri#e care ".ideaz #ectura te(tu#ui informativ sunt& Despre ce suntem informai?, Cum suntem informai?$ De ce? (n ce scop este transmis informaia)?

1n te(te#e informative, emitoru# este o prezen discret, estompat. 4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat argumentarea).

1n conc#uzie, scopul i elementul accentuat sunt n strns le tur cu modul de expunere selectat!

SCOP Destindere Autoexprimare n!ormare $onvingere

ELEMENT ACCENTUAT Public Autor "ubiect Autor "ubiect% Public & "ubiect

MOD DE EXPUNERE Narativ Descriptiv #xpozitiv Argumentativ

RE2I3TRE 4I526I3TI!E
REGISTRELE LINGVISTICE sunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic, de #a un vor%itor #a a#tu# sau pe "rupe de inter#ocutori. ". #$%&'T#() *+)+*,&") +familiar, al conversaiei uzuale- are o funcie comunicativ, #imit*ndu se #a re#aii neoficia#e, particu#are, intime +cercu# co#e"i#or de serviciu, #a spectaco#, ntr un compartiment de tren, ntr un "rup de prieteni sau n cercu# fami#iei, a# rude#or-. 3e identific prin urmtoare#e caracteristici& po#i"#osia +adaptarea e(primrii #a mediu# socia# i cu#tura# a# inter#ocutori#or-$ se dezvo#t spontan$ de"a)area n e(primare +fr constr*n"eri #in"vistice-$ numaru# mare de cuvinte cumu#ative +7!e lucruri interesante ai mai fcut?8-$ apro(imri +7!"a cam speriat#8ticuri ver%a#e +7$i deci, cum am spus###8$ 7% ro&, o s vin el#8-$ forme ne#iterare a#e cuvinte#or$ repetiii$ c#iee #in"vistice$ #ocuiuni$ diminutive, au"mentative$ super#ative popu#are$ formu#e de adresare +7bi8, 7mi8, 7bade8, 7neic8, 7domle8-$ vocative,imperative$ propoziii e(c#amative i intero"ative$ e(presii peiorative$ supranume +porec#e#e-$ e#emente paraver%a#e +de%itu# ver%a#, pauza, pre#un"irea unor sunete, tim%ru# voca# etc.-. #$%&'T#() .+.()"# ()&/-"0() .+.()"#) particu#arizeaz mesa)u# ora#, remarc*ndu se prin& fo#osirea termeni#or concrei$ re"istru funciona# redus& sti#u# co#ocvia#, #im%a)u# so#emn +a# creaii#or fo#c#orice-, #im%a)u# te.nic +a# ocupaii#or i a# meteu"uri#or tradiiona#e-$ redundan$ accidente fonetice$ #ocuiuni i e(presii popu#are$ sinta(a afectiv +inter)ecii, diminutive, au"mentative, para#e#ismu# sintactic, propoziii e(c#amative, dativu# etic, vocativu# etc.-$ po#isemie %o"at$

e#emente peiorative +insu#te, imprecaii, termeni o%sceni-. *. #$%&'T#() +#") difereniaz, pe coordonata #e(ica#, limbajul popular ori&inar +rura#- de oralitatea citadin, dar se recunoate prin ace#eai particu#ariti a#e vor%irii& efecte sonore n rea#izarea enunu#ui$ diminutive sau au"mentative$ derivare spontan +7'"a citit i rscitit#8-$ forme pronomina#e sau ver%a#e scurte +7Casa"i pe deal#8, 7C"lfolosete8-$ vocativ diversificat +(leano)# (lean)-$ fo#osirea artico#u#ui posesiv 7a8 invaria%i# +7* &sit nite cri acopiilor#8-$ artico#u# .otr*t proc#itic pentru su%stantive de "en feminin +lui mama,lui (rina-$ dativu# etic +7%i i"+ ducea cu vorba#8-$ formu#e de adresare$ super#ativ perifrastic +7!tranic de bun)8-$ ver%e #a prezent, trecut i viitor nedifereniate +nu acioneaz concordana timpuri#or "ramatica#e-$ forme ver%a#e ec.iva#ente modu#ui imperativ +7 ! vii repede)8-$ 7i8 adver%ia# +cumu#ativ, iterativ-$ inter)ecii$ #ocuiuni$ e(presii ec.iva#ente ne"aiei +7mare lucrul8, 7ba bine c nu98, 7pe naiba)8-$ acorduri forate +,ain -a-ie-$ coordonarea sintactic$ propoziii incidente$ propoziii e#iptice de predicat$ tauto#o"ia$ repetiia$ anaco#utu#$ dezacorduri +su%iect predicat-$ para#e#ism sintactic$ propoziii e(c#amative i intero"ative$ e#emente paraver%a#e$ oralitatea cult se remarc prin frecvena formu#e#or de adresare, e(c#amaii, intero"aii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, e#ipse, suspensii +n discursu# oratoric-. 1. #$%&'T#() *()T ('*#&') imp#ic& respectarea norme#or #im%ii #iterare +fonetic, morfo#o"ic, sintactic-$ pstrarea inte"ritii fonetice a cuvinte#or$

voca%u#ar %o"at, nuanat$ prezena termeni#or a%straci, specia#izai, neo#o"ici$ evitarea repetiii#or$ e#emente afective puine i contro#ate$ sinta( comp#e(& procedee retorice a#e discursu#ui etc. $. #$%&'T#() "#2"&* vizeaz opiunea vor%itoru#ui n a fo#osi particu#ariti a#e #im%ii rom*ne vec.i& cuvinte de ori"ine s#av$ ar.aisme fonetice +7pre8- i #e(ica#e +7lo&oft8-$ fo#osirea voca#ei 7u8 +7serviciu8, 7%ateiu8- n poziie fina# +su% inf#uena transcrierii :iri#ice a unor cuvinte-$ forme#e ver%a#e de perfect simp#u i mai mu#t ca perfect, p#ura#, fr sufi(u# 7 r8 +7.oi luptasem###8-$ sinta( "reoaie +#atin-$ p#ura#u# ma)estii$ forme de p#ura# pentru pronume invaria%i#e, articu#area acestora +7 carii8, 7carele8 pentru pronume#e re#ativ ;care;- etc. 3. #$%&'T#() #$%&+4") apare n vor%irea dintr o anumit zon a rii, caracterizat fiind, printre a#te#e, de& forme fonetice ne#iterare +7itia8 ;acetia;$ 7dete8 ;de"ete;-$ #e(ic +7curec,i8 ;varz;$ 7lubeni8 ;pepene verde;-$ forme a#e ver%e#or au(i#iare +7o venit8, 7oi vedea8-$ perfectu# simp#u +predi#ect n <#tenia-$ forma pronomina# 7d/nsul87d/nsa8, cu va#oare afectiv n =o#dova. %. "#%+() este un #im%a) codificat, ne#es numai de cei care # fo#osesc +"rupuri socia#e& e#evi, studeni, de#incveni etc.-. 3e remarc prin& permanenta sc.im%are a fondu#ui #e(ica#$ fonetica i morfosinta(a repet caracteristici#e #im%a)u#ui popu#ar$ fo#osirea cu sensuri sc.im%ate a unor cuvinte din #e(icu# comun +7 cobzar8 ;informator;$ 7mititica8 ;nc.isoare;$ 7curcan8 ;po#iist;$ 7mate8 ;matematic; $ 7diri&a8 ;diri"inta; etc.-. 2. 0"#%+4() se prezint ca variant a #im%ii naiona#e, de#imitat dup criterii socia#e i cu#tura#e sau profesiona#e. !onst n fo#osirea fo#osirea e(cesiv a unor

cuvinte strine +neo"receti, franuzeti, en"#ezeti-, cu intenia emitoru#ui de a epata, ceea ce imp#ic preiozitate #in"vistic. 6or%itorii tineri uti#izeaz frecvent e#emente de )ar"on +7 b0e" b0e8, ,,merci8, ,,full8, ,,cool8-.

UTI4 I5 0R2U=E5T0RE +>Mijloa e lingvi!ti e a"e vate unei a#re ieri$ ver5e de opinie& a crede, a considera, a presupune etc.$ adver5e6 locu7iuni adver5iale de mod folosite ca indici ai su5iectivit7ii evaluative& probabil, posibil, desi&ur, fr ndoial, cu si&uran etc.$ conectori exprimnd cau8alitatea9 consecu7ia i conclu8ia&pentru

c, ntruc/t, nc/t, deci, prin urmare$ elemente corelative care indic un ra7ionament de tipul cau8:efect & dac1 atunci$ cu c/t1cu at/t$ conectori de ierar;i8are a ar umentelor& n primul r/nd2 mai nt/i,n al doilea r/nd etc., apoi, n concluzie2 aadar, deoarece, de exemplu,precum se tie (se cunoate)$ conectori ce indic ruparea ar umentelor n <urul unei teme & n ceea ce privete, din punctul de vedere al?$ conectori de introducere a exemplelor& de exemplu, precum,astfel$ conectori de introducere a unei compara7ii& la fel ca###, spre deosebire de ###$

UTI4 I5 0R2U=E5T0RE +@$xprimarea le turilor lo ice ntre idei

Ti# "e ra%ionament Enumerare ' tip de ra'ionament !olosit n numirea argumentelor

O#erator !#e i&i n primul rnd, n al doilea rnd, n continuare, n sfrit

A"unare ' tip de ra'ionament !olosit n n plus, nc, n afar de, pe lng numirea argumentelor cu dovezi (i exempli!icarea dovezilor Ex#li are ' tip de ra'ionament !olosit Ex#li area n sus'inerea argumentelor cu dovezi (i au(elor$ fiindc,datorit, pentru c exempli!icarea dovezilor Ex#li area on!e in%elor$deoarece, din cauz c, n consecin, prin urmare Alternativ) ' tip de ra'ionament !olosit n producerea de contraargumente Com#ara%ie ' tip de ra'ionament !olosit n sus'inerea dovezilor (i exempli!icarea lor O#o(i%ie !au re!tri %ie ' tip de ra'ionament !olosit n producerea contraragumentelor Sau... sau..., fie...fie..., pe de o parte...pe de alt parte... Cum, ca i cum, de parc, la fel ca,diferit de Din contr, totui, dei, este contrar cu ...

Sinte() *i &inal ' tip de ra'ionament n concluzie, rezumnd, n final,pentru a !olosit n !inalizarea discursului concluziona, n consecin,rezult c ...

3TI4URI4E /U5!TI<504E +A-

'T&)() *+)+*,&") ( 3"/&)&"# 9 *+T&1&"4 Este sti#u# comunicarii o%isnuite dintre oameni , in viata de zi cu zi . %odalitatile de comunicare sunt & dia#o"u# ora# + cea mai frecventa-, dia#o"u# scris + sc.im% de scrisori - , mono#o"u# scris + notite , )urna# intim - , mono#o"u# ora# + re#atari si anecdotica , urari , fe#icitari si toasturi - . Intre%uintarea acestui sti# este &enerala , este sin"uru# sti# ,, stapanit,, de toti vor%itorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicu# sti# in care este posi%i#a si se rea#izeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii# *aracteristici & naturaletea , relaxarea , de&ajarea in exprimare & comunicarea nu se supune unor re"u#i, factori de constran"ere si contro# precum in a#te sti#uri a#e #im%ii $ continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta prin intre%uintarea c#isee#or #in"vistice , a cuvinte#or Bde ump#utura8, a a%revieri#or de tot fe#u# , dar mai a#es prin e#ipsa , ca urmare a vor%irii dia#o"ate , precum si prin mi)#oace e(tra#in"vistice + mimica , "estica - care permit intreruperea comunicarii , restu# fiind su"erat . 0%undenta in e(primare este materia#izata prin repetitie , prin uti#izarea zica#e#or , prover%e#or , #ocutiuni#or si e(presii#or , prin evitarea cuvinte#or a%stracte care sunt su%stituite prin perifraze . incarcatura emotionala & comunicari#e sunt pe de o parte e(presia directa a stari#or emotiona#e , pe de a#ta parte e#e urmaresc sa impresioneze pe destinatar . 4in"vistic , aceasta trasatura este concretizata prin intre%uintarea diminutive#or si au"mentative#or , a cuvinte#or peiorative , a super#ative#or popu#are si a unor sinta"me afective etc. inclinatie spre satira si umor , e(primata printr o varietate de procedee & porec#e , contaminari + ,, Cine ai venit nepurce#e 9 ,, - , ca#am%ur + ,, 0i iesit #a vanatoare de #ei D ,, - unitati neo#o"ice + !urat murdar 9 ,, -

3TI4URI4E /U5!TI<504E +E-

'T&)() -$)$T#&'T&* 0re un domeniu propriu de manifestare, ce# a# esteticului. 'e opune celorlalate stiluri functionale , in care esentia#u# i# constituie transmiterea de informatii . In sti#u# artistic transmiterea informatiei este core#ata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine e#ement esentia# si mode#ator in transmiterea informatiei $ forma 9 ca expresie a unui continut determinat 9 este unica si irepeta5ila . %odalitati de comunicare& sunt va#orificate deopotriva naratiunea, descrierea, dia#o"u# si mono#o"u#, in scris sau ora# +in creatia popu#ara-. Creatii& vezi toate specii#e "enuri#or #iterare +#iric, epic si dramatic*aracteristici! Conventionalitatea & in timp ce toate ce#e#a#te sti#uri comunicarea urmareste sa redea rea#u# sau ceea ce este considerat ca rea# , in sti#u# artistic comunicarea este expresia unei alte realitati ima inate !e autor " !estinatarul nu#si pune pro$lema falsului , el stie ca e vor$a !e fictiune , !e conventie " textul literar scoate in evi!enta functia poetica a lim$a%ului !eoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ceea ce spune , ci si la C&' S(&NE " Desc,iderea catre toate mijloacele de expresie, indiferent carui stil functional ar apartine$ se ape#eaza #a toate sfere#e voca%u#aru#ui , astfe# incat in opera #iterara apar deopotriva & re"iona#isme , e#emente de )ar"on si de ar"ou , ar.aisme si neo#o"isme $ 'imbajul expresiv, o%tinut prin va#orificarea fi"uri#or de sti#. 0TE5TIE9 >. )im5a<ul literaturii +%e#etristic- 4( este acelasi lucru cu lim5a literara+F aspectu# ce# mai e#a%orat a# #im%ii, supus re"u#i#or #a toate nive#e#e #in"vistice-. @. In #im%a)u# #iric, fenomene#e ne#iterare +p#eonasm, dezacord etc- sunt considerate licente poetice.

'T&)() .(-)&*&'T&* este acea moda#itate de comunicare prin care pu%#icu# este informat 9 influentat si mo5ili8at intr o anumita directie in #e"atura cu evenimente#e socia#e si po#itice , economice , artistice etc. %odalitatile de comunicare sunt & mono#o"u# scris + in presa si pu%#icatii - , mono#o"u# ora# + #a radio si te#eviziune - , dia#o"u# ora# + dez%ateri#e pu%#ice - , dia#o"u# scris + interviuri consemnate scris - . 3ipuri de texte& artico#u#, cronica, reporta)u#, foi#etonu#, interviu#, masa rotunda, stirea, anuntu# pu%#icitar etc. Caracteristici & *ontopirea celor doua componente : intelectuala si afectiva , tranzitiva + o%iectiva , informativa - si ref#e(iva + su%iectiva , afectiva - , in vederea indep#inirii sarcini#or de informare si formare de convin"eri $ *aracterul etero en si mo5il deoarece se situeaza in mi)#ocu# rea#itatii cotidiene $ este sti#u# ce# mai sensi%i# #a nou, #a sc.im%ari #in"vistice$

"pelea8a la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte #ar"i $ &mprumuta diverse trasaturi proprii 5eletristicii & preocuparea pentru inovatia #in"vistica + creatii #e(ica#e proprii - , uti#izarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititori#or , tit#uri e#iptice , adeseori formate dintr un sin"ur cuvant , constructii retorice + repetitii , intero"atii , enumeratii , e(c#amatii etc. -, uti#izarea #ar"a a sinonime#or $ tendinte#e de a"#omerare sintactica $ tendinta e#iminarii con)unctii#or copu#ative , fo#osirea fi"uri#or de sti#, va#orificarea sensuri#or fi"urate a#e cuvinte#or.

'T&)() T$24&*+ : 'T&&4T&3&* indep#ineste functia de comunicare in domeniu# stiintei si te.nicii . %odalitatile de comunicare sunt & mono#o"u# scris + in #ucrari si documente stiintifice si te.nice - , mono#o"u# ora# + in pre#e"eri , e(puneri , sau comunicari - , dia#o"u# ora# + in cadru# co#ocvii#or , seminarii#or si dez%ateri#or stiintifice Compozitii pe baza textelor stiintifice& ana#iza stiintifica + fi#ozofica , economica , po#itica , %otanica etc. -,studiu# stiintific, comunicarea stiintifica , referatu# stiintific ,eseu# stiintific. Caracteristici & *orectitudine in comunicare sunt preferate variante#e #iterare #a toate nive#e#e #im%ii- $ +5iectivitate comunicarea este #ipsita de incarcatura afectiva $ accentu# cade pe comunicare de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfe# ca functia #im%a)u#ui este co"nitiva $ )ipsa marcilor afective intr un te(t stiintific autoru# , ce# care transmite un asemenea mesa) , nu se imp#ica in comunicare , prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face o%iectiv , pentru ca se adreseaza inte#ectu#ui , "andirii a%stracte , #o"ice +e(ceptie& po#emica stiintifica"ccesi5ilitate comunicari#e se distin" prin c#aritate , prin precizie si proprietate $ formu#ari#e , fraze#e sunt c#are , precise iar topica frazei este fireasca, fara inversiuni $ e#e sunt insotite adesea de mi)#oace au(i#iare e(tra#in"vistice ta%e#e , dia"rame , sc.ite foto"rafii .arti etc. $ .articularitati lin vistice! a-la nivel lexical4 fiecare domeniu a# stiintei si te.nicii are o terminolo ie proprie= termenii #e(ica#i sunt de o%icei monosemantici= sunt frecvente neolo ismele$ se fo#osesc cuvinte formate cu pseudoprefi(e +ante%rat, contraofensiva, cvasicomp#et, e(trafin, izotermic- si e#emente de compunere savante +aerodrom, %io"rafie, cardio#o"ie, crono#o"ie, futuro#o"ie-$ termenii #e(ica#i se fo#osesc in forme apropiate de ce#e internationa#e +computer, micro%io#o"ie, te#eviziune-$

%-#a nivel morfolo&ic sunt frecvente& su%stantive#e a%stracte provenite din infinitive #un"i sau din ad)ective$ infinitivu# cu va#oare de imperativ in o%servatii si note$ in#ocuirea persoanei I s". cu persoana I p#. +p#ura#u# autoru#ui, p#ura#u# academic-$ c-#a nivel sintactic predomina su%ordonarea fata de coordonare$ d-#a nivel stilistic sunt fo#osite procedee care au ca scop or"anizarea discursu#ui stiintific& coordonarea su% diferite forme& enumeratie si repetitie, para#e#ism si antiteza$ citatu# ca punct de p#ecare, ar"ument sau materia# demonstrativ$ fi"uri de sti# si constructii retorice in cazu# unei atitudini po#emice$ di"resiuni#e inc#use in te(tu# comunicarii sau prezente ca note, adnotari in su%so#u# pa"inii$ succesiunea intre%are raspuns ca moda#itate de constructie a discursu#ui stiintific.

). 'T&)() +3&*&") ( "1/&4&'T#"T&, ) indep#ineste functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale . In ordinea frecventei si a importantei apar urmatoare#e modalitati de comunicare & monolo&ul scris + in documente si acte oficia#e - , monolo&ul oral + cuvantari in ocazii oficia#e - , dialo&ul scris + corespondenta oficia#a - ,dialo&ul oral + in re#atii#e oficia#e dintre institutii si pu%#ic - . !ompuneri#e cu destinatie oficia#a sunt& darea de seama, procesu# ver%a#, auto%io"rafia, cererea, raportu#, dec#aratia, referatu#, curricu#um vitae, memoriu# de activitate, scrisoarea de intentie. Caracteristicile &enerale ale stilului & stricta respectare a normelor lim5ii literare & corectitudinea fonetica , "ramatica#a , orto"rafica , #e(ica#a si "rafica $ caracter o5iectiv 9 impersonal $ comunicari#e + scrise sau ora#e - sunt neutre e(presiv , #ipsite de incarcatura afectiva $ accesi%i#itatea , c#aritatea si precizia & comunicari#e oficia#e nu permit decat o sin"ura interpretare $ a5senta oricarei nuante afective , prezenta formalismului , a exprimarii ri ide $ #ipsesc #e(icu# afectiv , mi)#oace#e de e(presie fi"urata , epitete#e apreciative . specificitatea acestui sti# o da uti#izarea unor clisee lin vistice (terminolo ie specifica) de tipu# & ,,3u%semnatu# ..... $ ,, In conformitate ...,, $,, !onform .otararii ...,, etc. Caracteristicile specifice ale stilului & a. #a nive# morfo#o"ic sunt frecvente& su%stantive#e provenite din infinitive #un"i +ca#ifica re, e(ecutareetc.infinitive#e cu va#. de imperative + a se vedea capito#u#?viitoru# cu va#oare de imperativ + institutii#e vor acordafonduri?ref#e(ivu# pasiv +comitete#e se ale&?-

forme ver%a#e impersona#e +vi se face cunoscut ca ?.p#ura#u# autoritatii +va ru&am sa apro%ati?preferinta pt anumite adver%e si #ocutiuni +in vederea, in scopu#, pe %aza, in consens cu?.#ocut. cu su%st.mod + in mod independent, in mod necesar, in mod o%#i"atoriu?%. #a nive# sintactic& "rupuri predicative cu v%. a trebui, a putea$ constructii infinitiva#e c. #a nive# sti#istic& coordonarea ca mi)#. principa# de or"anizare$ e#ipsa respectarea unor re"u#i de or"anizare "rafica

3TI4U4.!04IT0TI4E P0RTI!U40RE
Inafara ca#itati#or "enera#e, sti#u# individua# poate fi caracterizat si printr o serie de insusiri particu#are. Din com%inarea acestora rezu#ta ori"ina#itatea e(primarii. !e#e mai cunoscute ca#itati particu#are sunt& >. 4"T(#")$T$" consta in e(primarea fireasca, fara afectare, fara o cautare fortata a unor cuvinte sau e(presii neo%isnuite, de dra"u# de a epata, de a uimi auditoriu#.<puse natura#etei sunt afectarea siemfa8a. @. 1$/4&T"T$" impune uti#izarea in e(primarea ora#a numai a cuvinte#or sau a e(presii#or care nu aduc atin"ere mora#ei sau %unei cuviinte$ ea cere sa se evite ce este vu#"ar, trivia#, "roso#an, necuviincios. G. "#/+4&" o%tinerea efectu#ui de incantare a auditoriu#ui prin recur"erea #a cuvinte si e(presii capa%i#e sa provoace auditoriu#ui reprezentari conforme cu intentia vor%itoru#ui$ opusu# armoniei estecacofonia. A. 3&4$T$" fo#osirea unor cuvinte sau e(presii prin care se e(prima intr un mod indirect "anduri, sentimente, idei +su%ti#itate in e(primare-. E. '&/.)&T"T$" ' re#iefarea va#orii su"estive a cuvinte#or si e(presii#or simp#e. <pus este simplismul, e(presie a superficia#itatii H. #$T+#&'/() ' fo#osirea unor cuvinte si structuri care imprima comunicarii o nota entuziasta, patetica. Daca este forma#, devine cusur. I. (/+#() ' sesizarea si re#iefarea aspecte#or ridico#e a#e vietii. 0re o "ama foarte variata, de #a umoru# )ovia#, p#in de .az , pana #a umoru# ne"ru, tra"ic sau a%surd. J. &#+4&" ' consta in evidentierea aspecte#or ne"ative a#e vietii prin disimu#are.Poate fi persif#are, zef#emea, %at)ocura, autoironie, sarcasm etc. K. *+4*&>&" ' uti#izarea mi)#oace#or #in"vistice strict necesare e(primarii. <pusa conciziei este polilo ;ia.

>L. +#")&T"T$" ' fo#osirea particu#aritati#or de e(presie proprii #im%ii vor%ite. 4+T" In cerinte#e de anii trecuti de #a %aca#aureat, am inta#nit si ,"#&$T"T$" 'T&)&'T&*"9 #uata drept ca#itate particu#ara a sti#u#ui$ aceasta consta in amestecu# de sti#uri a#e #im%ii in e(primare.

3TI4U4.!04IT0TI 2E5ER04E
In vor%irea curenta, 'T&)() inseamna fe#u# propriu a# unei persoane de a se e(prima in scris +stil individualIn #in"vistica, termenu# de 'T&) are mai mu#te acceptii& >. =odu# particu#ar in care sunt fo#osite resurse#e #im%ii in diferite#e domenii a#e activitatii socia#e +stiluri functionale-$ @. =aniera persona#a in care scriitoru# uti#izeaza anumite procedee a#e e(presiei #iterare, creand un stil literar. &n orice act concret al vor5irii9 se evidentia8a doua tipuri de trasaturi! unele care arata apartenenta comunicarii la un anumit stil functional9 si altele care arata ca apartine unui anume vor5itor. 6or%irea oricarui om cu#tivat tre%uie sa indep#ineasca cateva conditii o5li atorii9 numite *")&T"T& %$4$#")$ ")$ 'T&)()(&. 0cestea sunt& >. *)"#&T"T$" F expunerea sistemati8ata9 concisa si usor de inteles $ a%senta c#aritatii in comunicare duce #a o%scuritate, nonsens, parado( si ec.ivoc$tot de nerespectarea c#aritatii tin si p#eonasmu# si tauto#o"ia. !#aritatea se rea#izeaza #a nive# #e(ica# prin fo#osirea cuvinte#or cu sensuri cunoscute, de #ar"a circu#atie, si evitarea termeni#or difici#i, iar #a nive# sintactic prin fo#osirea constructii#or firesti, in spiritu# #im%ii si evitarea fraze#or #un"i, o%ositoare. @.*+#$*T&T(1&4$" F respectarea re ulilor ramaticale in ceea ce priveste sintaxa9 topica$ a%ateri#e de #a norme#e "ramatica#e sintactice suntso#ecismu# +dezacordu# dintre su%iect si predicat- si anaco#utu# +amestecu# de constructii sintactice-. G..#+.#&$T"T$" F modalitatea folosirii cuvintelor celor mai potrivite pentru a exprima mai exact intentiile autorului=#ipsa de proprietate provine din fo#osirea cuvinte#or,constructii#or cu sensuri nepotrivite, sau dinamestecu# e#emente#or caracteristice unor sti#uri variate. A..(#&T"T$" F folosirea numai a cuvintelor admise de voca5ularul lim5ii literare. 3unt considerate ne#iterare +deci a%ateri de #a puritate- urmatoare#e "rupuri de cuvinte& potrivit cu evolutia limbii putem identifica ar;aisme +cuvinte vec.i, iesite din uzu# curent a# #im%ii-, neolo isme +cuvinte recent intrate in #im%a, a# caror uz nu a fost inca pe dep#in va#idat- sire ionalisme, +cuvinte a caror intre%uintare este #oca#a, specifica unei zone-. potrivit cu valoarea de intrebuintare a cuvintelor, cu sensuri#e in care acestea sunt fo#osite de anumite "rupuri de vor%itori, putem identifica doua cate"orii de termeni ne#iterari& ar oul +un #im%a) fo#osit doar de anumite "rupuri de vor%itori care

confera cuvinte#or a#te sensuri decat ce#e de %aza pentru a i deruta pe cei care nu cunosc codu#- si <ar onul +un #im%a) de termeni specifici unor anumite comunitati profesiona#e, fo#ositi pentru a rea#iza o comunicare mai rapida-. mai sunt ne#iterare si formele cu modificari de sunete +caderi, adau"ari, in#ocuiri-.
4+T"! )&/-" )&T$#"#" 4( $'T$ "*$)"'& )(*#( *( )&/-" 1&4 +.$#$)$ )&T$#"#$ ('T&)() -$)$T#&'T&*????)

E. .#$*&>&" F utili8area numai a acelor cuvinte si expresii necesare pentru intele erea comunicarii$opuse ei sunt& sti#u# pro#i(+comunicare incarcata de cuvinte de prisos- si di"resiuni#e +a%ateri#e de #a ideea centra#a a te(tu#ui prin paranteze sau constructii incidente-.

DE5<T0TIE 3I !<5<T0TIE
'$4'(#&)$ *(,"4T()(& *uvntul este o structur fonic +inve#is sonor, format dintr un sunet sau un "rup de sunete care se noteaza "rafic prin #itere- #a care se asociaz un sens, i este capa%i# s ndep#ineasc o func7ie n comunicare. 5umim sens lexical ne#esu# pe care vor%itorii # atri%uie unui cuv*nt. 'emnifica7ie nseamn actua#izarea sensu#ui. Un cuv*nt oarecare, considerat izo#at, poate avea unu# sau mai mu#te sensuri. 1ntr un conte(t dat, o unitate #e(ica# nu poate avea dec*t o sin"ur semnificaie. 3emnificaia rezu#t din re#aii#e pe care unitatea #e(ica# #e sta%i#ete cu ce#e#a#te uniti #e(ica#e n conte(t. !uvinte#e care au un sin&ur sens +i, de re"u#, rea#izeaz o sin"ur semnificaie- se numesc monosemantice. E#e au ne#es unic+ termenii de specia#itate, zi#e#e sptm*nii, #uni#e anu#ui, numera#e#e-. !uvinte#e care au mai multe sensuri +i n conte(te diferite rea#izeaz mai mu#te semnificaii- se numesc polisemantice. 0tat cuvinte#e monosemantice, cat si ce#e po#isemantice, au, n "enera#, un sens comun, fo#osit n mod curent, care este sensul de 5a8. !*nd cuv*ntu# denumete +denoteaz-,e# trezete n minte ima"inea o%inuit, comuna, independenta de context a unui o%iect, a unei aciuni.0tunci e# este fo#osit cu sensul propriu$ e(& oc.iFor"an a# vazu#ui+=a doare un oc.i-.<rice cuv*nt a# #im%ii trimite #a un o%iect #a modu# "enera#. 0ceast re#aie direct care se sta%i#ete ntre cuv*nt i o%iectu# desemnat poart nume#e de denota7ie, iar sensuri#e respective sunt sensuri denotative. !uvinte#e po#isemantice au, pe #an"a sensu# de %aza si a#te tipuri de sensuri, secundare si fi urate. E#e sta%i#esc o re#atie indirecta intre cuvant si o%iectu# desemnat. 0ceasta re#atie se numeste conotatie9 iar sensurilesunt conotative. 6a#oarea conotativ a cuv*ntu#ui se pune n eviden numai n context. 0cesta diri)eaz ne#e"erea. 'ensurile derivate (secundare) a#e cuv*ntu#ui se ntemeiaz pe o modificare a sensu#ui de %az, cu care pastreaza o re#atie tip cauza efect, parte intre", asemanare ca#itativa,cantitativa,forma#a etc.e(& oc.i de "eam, oc.i de apa, oc.i de imp#etitura, ou oc.i, oc.i de ara"az.

3ensuri#e fi"urate sunt strict dependente de context $ prin e#e, cuv*ntu# are a#t ne#es dec*t ce# firesc, atri%uindu i se nsuiri a#e a#tor o%iecte sau aciuni, de e(.& deasupra ma pazea oc.iu# rece a# noptii. 1enota7ia i conota7ia sunt moda#iti de a ref#ecta rea#itatea prin cuvinte. <rice cuv*nt po#isemantic e dat n dicionar mai nt*i cu sensu# propriu, apoi cu sensuri#e derivate.

/U5!MII4E !<=U5I!NRII
Exista ase funcii ale limbajului, n care sunt angajai factorii comunicrii(elementele situatiei de comunicare). Funciile limbii corespund siturii comunicrii lingvistice n perspectiva unuia dintre factorii comunicrii: emitator - funcia emotiv receptor funcia conativ mesaj funcia poetic cod - funcia metalingvistic context (sau referent funcia referenial canal de transmitere funcia fatic !"Functia corespunztoare centrrii mesajului pe emitor este funcia#$%&'(), care trdeaz starea afectiv, sentimentele, valorile morale, capacitile cognitive i cultura emitorului. Funcia emotiv a comunicrii const n evidenierea strii interne a emitorului. ceasta se refer, cum !ine se tie, la capacitatea pe care o avem, ca emitori, s marcm po*iia noastr fa de informaia pe care o conine enunul nostru" Ea se se realizeaz la nivelul emotiv al lim!ajului prin interjecii, exclamaii, prin lungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ c intonaiaare un rol deose!it de important n exprimarea poziiei Emitorului. lte procedee" folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria de sinonime aflat la dispoziia vor!itorului. +"Funcia orientat spre receptorul mesajului este cea ,%-)&'(., ceservete la incitarea acestuia la aciune/respectiv la ncetarea aciunii prin ordine, ndemnuri, rugmini, interdicii, etc. #rin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. Funcia conativ se concentreaza pe strategia lingvistic a contactrii receptorului, !azat pe mrci ale vocativului (la su!stantive, pronume, numerale i adjective) i imperativului (mod ver!al personal), de propoziii imperative, exclamative, afirmative i negative. $onstructia mesajului este la modul imperativ prin excelen. 0" Funcia aferent mesajului este cea 1%#&',., prin care limbajul se orientea* spre sine, spre propria organi*are. %im!ajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vor!ete, spre deose!ire de lim!ajul tiinific, care pune accentul pe ce se spune. numite reclame fac apel la acest tip de mesaj, n special reclamele pentru serviciile turistice. Funcia poetic presupune modul n care este concentrat mesajul poetic de la emitor spre receptor i constituie funcia esenial a artei verbale. Ea nu apare singura" n poezia epica, unde se ntre!uineaza formulri la persoana a treia, apare i funcia

refereniala& n poezia lirica, n care enunurile sunt la persoana nt'i, apare i funcia emotiv, iar n poezia liric(adresativ, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare i functia conativa. )n opera dramatica, se exploateaz din plin resursele oferite de funciile lim!ajului, mai ales factorii de pertur!are a comunicrii, care creeaz atmosfera specific. 2"Funcia corespunztoare codului este cea $#&)3'-4('5&',., ce are n vedere nelegerea corect i complet a mesajului" Ea presupuneintervenii prin care se verific folosirea i nelegerea cuvintelor, a sensului lor, a implicaiilor colaterale ale semnelor din cod" Este necesar s se atrag atenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie n perifraze explicative (explicaii de genul glumesc, desigur). Funcia metalingvistic are n vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul n care funcionarea nivelurilor lim!ii (morfologic, sintactic, lexico(semantic etc.) favorizeaz i faciliteaz comunicarea. $omicul de situatii se !azeaza din plin pe functia metalingvistic a comunicarii 6"Funcia lim!ajului corespunztoare contextului este cea7#F#7#-8')3.. ceasta ilustreaz modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personal, o imagine, o prere sau o id9e, aa cum o percepe emitorul . Funcia referenial transmite informatii despre lumea real sau imaginar, trimite la context i sta!ilete referentul. Ea poate fi denotativ sau cognitiv, av'nd n vedere informarea, contextul lingvistic i extralingvistic (social, cultural,) al comunicrii. :" Funcia lim!ajului corespunztoare canalului este cea F)&',., interacional. Ea servete la stabilirea relaiei de comunicare i la cultivarea interesului pentru aceasta p;n la nc<eierea mesajului, prin verificarea funcionrii optime a circuitului . %a nivelul contactului social funcia fatic asigur comunicarea de succes prin amprenta lingvistic degajat. *ajoritatea textelor ndeplinesc mai multe functii, dar +otr'tor pentru includerea ntr( un stil sau altul, este funcia dominant. ,e pild" emotiva n memorii, confesiuni, comentarii, interpretri critice conativ n ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame poetic n operele literare, dar i n unele mesaje pu!licitare metalingvistic n analize gramaticale, n dicionare, n texte cu caracter didactic referenial e dominant n comunicate oficiale, !uletine, c+estionare, referate, cronici fatic n saluturi i formule de convenien, texte de receptare a mesajului telefonic

!E PUTE= DEDU!E DE3PRE 0UT<RU4 TEXTU4UI 3I DE3PRE 3ITU0TI0 DE !<=U5I!0RED!UI 3E 0DRE3E0O0 TEXTU4D

P P P

"utorul@$mi7torul@ sursa de informa7ie dintr:o situa7ie de comunicare= 5ume#e autoru#ui este indicat n su%so#u# te(tu#ui, a#aturi de tit#u In "enera#, titlul su"ereaz faptu# c autoru# este un& >. scriitor Q te(t %e#etristic$ @. om de tiin Q te(t te.nico tiinific$ G. Instituie #e"is#ativ + Par#amentu# Rom*niei -Q te(t )uridico administrativ + oficia# - $ A. )urna#istQ te(t pu%#icistic + )urna#istic - . *ititorul@#eceptorul @ 5eneficiarul informa7iei dintr:o situa7ie de comunicare= 0cesta poate fi& >. specia#izat + un specia#ist n domeniu& critic #iterar , )urist, om de tiin -$ @. n curs de specia#izare + e#evi, studeni -$ G. nespecia#izat + cititor o%inuit -. /esa<ul @ fra8a care poart informa7ia esentiala a textului(poate fi extrasa din text9 sau poate fi sinteti8ata de cititor)= *odul@ lim5a romn= *analul @scris= #eferentul @ informa7ia despre ceva=despre ce este vor5a n mesa<= *ontextul@ poate fi vor5a de contextul la care se refera mesa<ul9 sau6si de contextul in care este emis mesa<ul

6<RCIRE DIRE!T0,6<RCIRE I5DIRE!T0

Tre erea "in vor+irea "ire t) in vor+irea in"ire t) ,OR-.RE D.RECTA / TEXT D.ALO0AT #x.* Dar vo ea "e "in olo a"aog)$ 1 Coni%)2 Uite .onel2 ,rea !)1mi r)!toarne ma*ina23 A!t4m#)r)1te5 ) te ar(i2 1 .onel2 Strig) iar ma"am Po#e! u6 .onel vin7 la mama2 1 S)ri5 oni%)2 ,ar!) !#irtul 2 !1a#rin"e2 1 .onel2 Strig) iar mama5 *i !e ! oal) re#e"e !) mearg) "u#) el8 ,OR-.RE .ND.RECTA/TEXT NARAT., #x. ,o ea "e "in olo(!ervitoarea) o !trig) in!i!tent #e "oamna5 a"augan" ) .onel vrea !)1i r)!toarne ma*ina5 a#oi 9i !#une lui .onel !) !e a!t4m#ere5 #entru ) !e va ar"e8 Ma"am Po#e! u 9l :eam) #e .onel !) vin) la ea8 Si mai ingrijorata5 !lujni a o roag) #e !ta#ana !) 9i !ar) 9n ajutor5 &iin" ) .onel var!) !#irtul *i !e #oate a#rin"e eva8 Mama 9l !trig) iar #e .onel *i !e ri"i a re#e"e !) mearg) "u#) el8 MOD.;.CAR. SUR,EN.TE$ P eliminarea liniei "e "ialog6 P tran!&ormarea #er!oanei . *i a1..1a a ver+elor *i a #ronumelor 9n #er!oana a ...1a6 P !emnalarea re#li ilor #rin ver+e are ex#rim) a %iunea "e <a !#une=6 P #la!area5 "u#) a e!te ver+e5 a unor uvinte #re um$ )5 !) 5 a !)5 "a )5 un"e5 4n"5 are et 8 (elemente "e !u+or"onare in &ra(a)6 P re#ro"u erea 4t mai exa t) a uvintelor vor+itorului5 tran!#unan" narativ mar ile a&e tivitatii6 P tran!&ormarea mo"ului im#erativ 9n onjun tiv6 P tran!&ormarea a(ului , 9n A !au D6 P eliminarea ex lama%iilor5 interogatiilor5 interje tiilor

TIP<4<2I0 TEXTE4<R

Ti#uri !au !e ven%e "e text O+ie tivul lor

T.POLO0.A TEXTELOR (8M8 A"am) M)r i lingvi!ti e 0enuri "e texte e #ro+a+ile a#ar%in !au are au o !e ven%) e a#ar%ine unui anume ti# "e text TEXTULNARAT., & repere temporale, mai & romane, nuvele, ales* atunci, apoi, mai t-rziu... & timpuri verbale* prezent (i per!ect compus sau per!ect simplu & lexic* !recven'a verbelor (i adverbelor ce insist asupra ac'iunii basme... & !apte diverse & pasa.e de basm, sc/i', nuvel...

9ntre+)ri e evi"en%ia() !#e i&i ul textului $ine+ $e !ace+ ,nde+ $-nd+ $um+ De ce+

Te!tul "e! ri#tiv

& repere spa'iale, mai ales* aici, mai departe, l-ng ... & timpuri verbale* imper!ect sau prezent & lexic* !recven'a substantivului (i ad.ectivului0 verbe ale strii0 c-mpuri lexicale ce asigur unitatea tematic & punctua'ie speci!ic & mrci ale enun'rii

& pasa.e de roman, nuvel, pastelul & plan(e anatomice & pasa.e de g/id turistic

$e este descris+ De cine+ $um+ De ce+

Te!tul ! eni !au >"ialogal ? onver!a%ional Textul in&ormativ a informa

& piese de teatru & scene n texte epice & conversa'ii 1pe viu2 & unele articole de pres & rubrici de pres de tipul 1meteo2, anun'uri2

$ine vorbe(te+ $u cine+ Despre ce+ ,nde+ $-nd+ De ce+ Despre ce suntem in!orma'i+ De cine+ $um+ De ce+

Textul ex#li ativ

1 a face s neleag

& estomparea complet a emi'torului & articula'ii de tip crono& logic* mai nt-i, apoi...0 timp verbal* prezentul & lexic speci!ic orizontului tematic & estomparea emi'torului & conectori logici* cauz & e!ect* deoarece, deci... & timp verbal* prezentul & lexic speci!ic orizontului tematic & estomparea emi'torului & timpuri verbale* imperativ sau in!initiv & conectori logici* deoarece, n consecin', cu toate acestea... & lexic, n !unc'ie de strategia adoptat* neutru sau valorizant vs. devalorizant

& manuale (colare & unele texte (tiin'i!ice

$e este explicat+ De cine+ $um+ De ce+

Textul injon tiv a indica modul de aciune Textul argumentativ a convinge

& re'ete & prospecte & expuneri, prezentare de carte & editoriale, cronici (i comentarii de pres

3a ce se re!er indica'iile+ $ine le d+ De ce+ $ine argumenteaz+ $e argumenteaz+ Pe cine dore(te s conving+ $ui i se opune+ De ce+

Iarasi foarte fo#ositor pentru %aca#aureat ora# , mai a#es pentru aceia dintre voi care nu pot invata teorie foarte mu#ta$ cititi cu atentie mai ales coloana a 2:a (marci

lin vistice pro5a5ile), ca sa va fi(ati cateva trasaturi a#e fiecarui tip de te(t. 6oi reveni cu deta#ii, pentru te(te#e narativ si descriptiv +ar"umentativu# # am e(p#icat de)a-

TEXTU4 4ITER0R 3I TEXTU4 5<54ITER0R

=ateria#u# este #uat de pe net, dar consider ca este foarte %ine rea#izat si va a)uta sa rea#izati diferenta #iterar,non#iterar, importanta in rezo#varea unor cerinte de #a pro%a ora#a a %aca#aureatu#ui.

/$'"0() poate fi structurat su% LITER*Rsau N+NLITER*R, n funcie de scopul particular de concreti8are a informa7iei transmise .

forma unui TE)T comunicrii i modul

". T$AT() )&T$#"# particu#arizeaz comunicarea artistic, pentru c n e# se recunoate ori"ina#itatea ref#ectrii #umii ncon)urtoare de ctre creatoru# operei artistice +popu#are sau cu#te-. 1n te(t se manifest funcia poetic a #im%a)u#ui, prin e(ce#en reflexiv,ntruc*t expresivitatea coninutului primeaz i nu informaii#e oferite. -. T$AT() 4+4)&T$#"# este e#a%orat pentru a comunica un coninut n care acioneaz, cu precdere, funcia referenial.6izeaz domenii diverse, de #a ce#e ,tiinifice i %uri!ico#a!ministrative #a mass#me!ia audio vizua#, concretiz*ndu se$ cu a)utoru# re istrelor lin vistice +ora#, scris$ popu#ar, cu#t$ re"iona#, co#ocvia#, ar"ou# i )ar"onu#-. Indiferent de te(tu# funciona# reprezentat n comunicare, emitoru# a$or!eaz o$iectiv realitatea i fo#osete un lim$a% comun, convenional, prin e(ce#en tran8itiv +scopu# principa# este de a transmite informaii-. T$AT() )&T$#"# caracter ref#e(iv su%iectivitatea emitoru#ui nc#carea intenionat a norme#or #in"vistice #im%a) e(presiv, rea#izat cu a)utoru# fi"uri#or de sti# i a# procedee#or artistice acioneaz funcia poetic moda#izare afectiv ma(im TEXTUL NONL.TERAR & caracter tranzitiv obiectivitatea emi'torului respectarea norme#or de redactare a te(tu#ui funciona# #im%a) specia#izat pe domenii de activitate acioneaz funcia referenia# modalizare a!ectiv minim

3ITU0TI0 DE !<=U5I!0RE

FUNCIILE LIMBAJULUI
3copu# #im%a)u#ui este ace#a de a transmite informaii, esenia# este funcia sa !e comunicare. !omunicarea or"anizeaz enunu# n forme diferite, ceea ce duce #a e(istena unor diferite tipuri de mesa), care presupun mai mu#te funcii a#e #im%a)u#ui. /uncia #im%a)u#ui re#aie ntre o anumit form #in"vistic i situaia, conte(tu#, poziia socia# ori interpersona# n care aceast form #in"vistic este uti#izat$ nsumeaz comunicarea idei#or, e(primarea atitudini#or etc. /iecrei funcii i corespund, n procesu# comunicrii, forme #in"vistice specifice$ c.iar dac un mesa) nu are o sin"ur funcie, una dintre e#e predomin i impune un anumit uz a# uniti#or #in"vistice n enun.
;a tori are intervin 9n #ro e!ul omuni )rii EMITOR

FUNCTIILE CORESPUNZATOARE
(ROMAN JAKOBSON)

1. EMOTIV (numit (i interje %ional)) & este centrat asupra emi'torului, are ca scop exprimarea atitudinii vorbitorului !a' de con'inutul enun'ului. "tratul pur emotiv al limba.ului este constituit din inter.ec'ii0 dincolo de emo'ia pur, limba posed ns (i alte caracteristici !ormale menite s marc/eze participarea a!ectiv a vorbitorului la enun' (persoana la pronume (i verb, intona'ia4 interogativ% exclamativ, lungimea sunetelor etc)* Vai, ce tare plou DESTINATA 2. CONATIV (numit (i #er!ua!iv) !au retori ) ! R " orienteaz enun'ul ctre destinatar (receptor). #xpresia gramatical a (RECEPTOR !unc'iei conative este marcat de pers. a &a la pronume (i verb, de vocativ la substantiv (i de imperativ la verb0 intona'ia ) exclamativ%interogativ caracterizeaz (i ea enun'urile a cror !unc'ie primordial este centrat asupra receptorului* #scult"m De ce nu m crezi$ REFERENT 3. REFERENIAL (numit (i "enotativ)5 in&ormativ)) (CONTEXT) 1 este orientat spre re!erentul mesa.ului, este !unc'ia primordial ntr&o mare parte a enun'urilor, coexist-nd uneori cu alte !unc'ii0 i apar'in enun'uri neutru&in!ormative ca* %isica este un animal domestic . COD 4. METALINGVISTIC " este predominant n !razele care apar'in metalimba.ului, deci care transmit in!orma'ii despre un anumit cod4, devenit el nsu(i obiect de

CONTACT

MESAJ

descriere n enun'0 distinc'ia care st la baza identi!icrii acestei !unc'ii se !ace ntre limba.ul o&iectual (care spune ceva despre obiect, re!erent) (i metalim&a' (care spune ceva despre limba.)0 explica'iile pot privi argourile, limba.ulcopiilor, (in)corectitudinea unei !orme gramaticale, decodi!icarea unui alt cod (.a.* (u se spune )ei este, ei face*, ci )ei sunt, ei fac*+ ),u* nseamn )-o.+ Sgeat nainte nseamn )sens unic2. 5. FATIC " asigur men'inerea contactului dintre vorbitor (i interlocutor. #nun'ul poate cuprinde !raze care atragaten'ia destinatarului sau con!irm !aptul c el rm-ne n continuare atent, at-t n comunicarea direct, c-t (i n cea mediat* #cum urmrii"m cu atenie + #lo, mai eti pe fir$ 6. POETIC(numit (i e!teti ) !au literar)! " este centrat asupra mesa.ului, constituind !unc'ia predominant a artei verbale. #a nu apare izolat n text, ci se combin cu celelalte !unc'ii, de ex. n diversele genuri poetice* poezia epic, dominat de enun'uri expozitive !ormulate la persoana a &a. implico participare a !unc'iei re!eren'iale0 poezia liric,dominat de persoana , cuprinde enun'uri n careintervine puternic !unc'ia emotiv, iar poezia liric"adresativ, cu valori retorice, !ormulat la pers. a &a (oda, epistola), implic !unc'ia conativ.

3TRU!TUR0 U5UI E3EU DE TIP 0R2U=E5T0TI6

,n eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa !ie ntotdeauna prezente.

1. &ntroducerea! In ce#e mai mu#te tipuri de scriere, primu# #ucru pe care # face autoru# este de a introduce su%iectu# pe care arede "*nd sa # prezinte. 3copu# primu#ui para"raf este de a capta aten7ia cititorului si de a:i da cteva repere referitoare la su5iect . Para"rafu# iniia# urmeaz de o%icei o serie de pai, de #a situaii mai "enera#e nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie a%ordata. Dei nu e(ista nici o formu#a pentru redactarea introducerii, urmtoare#e e#emente apar de ce#e mai mu#te ori& (ropoziia !e intro!ucere4 Prima propoziie a eseu#ui tre%uie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. 0ceasta propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntre%are ma)ora. In oricare dintre cazuri, va tre%ui ca cititoru# sa fie introdus in su%iect si foca#izat asupra su%iectu#ui ce va fi discutat. -ormularea tezei.ipotezei/& E de o%icei u#tima propoziie a primu#ui para"raf si servete ca linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi sus7inuta de:a lun ul ntre ului eseu. Pentru mu#i pare ciudata situarea #a %un nceput a conc#uziei pe care o vor desprinde, ei prefer*nd sa #ase pentru sfritu# eseu#ui e(primarea poziiei #or in ar"umentare. !u toate acestea, e firesc si dezira%i# ca cititoru# sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. 2 . *uprinsul! 'us7inerea te8ei6ipote8ei <dat ce in introducere a fost pre"tit terenu# pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai e(tinsa a eseu#ui in care se vor pre8enta ar umentele menite sa convin cititorul. Un eseu %un va convin"e cititoru# ca ntruc*t anumite e#emente sunt adevrate si pentru ca anumite convin"eri sunt mprtite de autor si de cititor, cititoru# tre%uie prin urmare sa accepte ca va#ide conc#uzii#e autoru#ui. 5odul cel mai obi(nuit de a sus'ine teza este de a !ace o aseriune si de a o!eri apoisuporturi, dovezi, e/emple care sa o con!irme #, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag concluzia .

6 practica obi(nuita in eseul argumentativ este ca autorul sa (i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). # de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a !ace loc prerii sale. @ . *onclu8iile
In condiii#e in care s a spus de)a in introducere ce prere va fi susinuta, mu#i autori de ar"umentari sunt nesi"uri ce sa scrie in conc#uzie. *onclu8ia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumea8 te8a si ar umentele in favoarea ei9 lsnd cititorului o ima ine clara asupra po8i7iei pe care o adopta autorul. 5u e recomandat ca #a acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost a%ordate in eseu. E de asemenea nene#ept a fo#osi conc#uzii#e ca #oc de e(primare a opiniei proprii, ca #oc pentru Rceea ce cred euS. /c*nd aa, cititoru# poate avea impresia ca oricine poate "*ndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. !u toate acestea, autoru# tre%uie sa si aminteasc scopu# pentru care a scris eseu#. 0cesta e nu doar de a spune cititori#or care e poziia sa fata de su%iect, ce "*ndete, ci si de a i convin"e de va#iditatea ar"umente#or sa#e, pe care sa doreasc si ei sa #e susin, sau mcar sa #e cunoasc. De aceea, e a%so#ut ineficient a spune ca oricare poziie fata de su%iect e in e"a#a msura de ndreptita.

Trasaturi#e ce#e mai frecvent inta#nite a#e conc#uziei unui eseu ar"umentativ sunt& Sinteza ar umentului0 In conc#uzie, autoru# tre%uie sa reformu#eze si sa rezume foarte scurt principa#e#e puncte a#e ar"umentu#ui. Reformularea tezei0 0utoru# reformu#eaza si susine importanta tezei, ntruc*t ntre"u# eseu a "ravitat in )uru# demonstrrii sa#e. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. 0#te persoane considera ca este %ine a se reformu#a teza. (ropoziiile !e final0 0ceasta seciune semna#eaz sf*ritu# eseu#ui si da o impresie de fina# cititoru#ui. Iat c*teva posi%i#e moduri de scriere a u#time#or propoziii& Discuta viitoru# su%iectu#ui prezentat. 0ceasta poate accentua importanta eseu#ui. De asemenea, aceasta poate a)uta cititoru# sa ap#ice noua informaie sau sa vad #ucruri#e "#o%a# Da cititoru#ui ceva #a care sa se "*ndeasc, poate un mod de a uti#iza eseu# in viata de zi cu zi Revine #a prime#e propoziii pentru a da o forma circu#ara eseu#ui Pune ntre%ri, ori cititoru#ui, ori ntre%ri "enera#e, care sa a)ute cititoru# sa o%in o noua perspectiva asupra su%iectu#ui

De a #un"u# ntre"u#ui eseu, autorul tre5uie sa ai5 in minte cititorul cruia i se adresea8 si care sunt ateptrile acestuia. Min*nd seama de aceste #ucruri, e#a%orarea unui eseu va fi mai eficienta. 6a propun si un mode# de ar"umentare, creat de o fosta e#eva& 'crie un text de tip ar umentativ9 de 1B 2C de rnduri9 despre ur9 pornind de la ideea exprimat n urmtoarea afirma7ie! D(e c1n! iu$irea, !e ori,ice fel ar fi ea, lumineaz viaa ,i#o 2n!ulce,te, ura o#ntunec, o umple !e amrciune ,i#o face nesuferit3. (/i;ai $minescu9 +pere) &ntroducere& !ine oare nu a incercat macar o data sa inte#ea"a dedesu%turi#e iu%irii si uriiD... = numr printre cei care susin ideea enunat n citatu# dat i anume aceea c iu%irea, de orice fe#, este sentimentu# care #umineaz i face viaa mai frumoas, pe c*nd ura nu face a#tceva dec*t s aduc amrciune i frustrare n viaa oameni#or. +opinie proprie5ipoteza"atentie, relationare cu citatul))) *uprins 6n primul r/nd, at*t iu%irea pe care o druim c*t i cea pe care o primim, ne face s privim viaa i din a#te puncte de vedere i s uitm de #ucruri#e materia#e. 0a, noi oamenii, ne dm seama c av*nd iu%ire avem o via frumoas i nvm s preuim momente#e cu adevrat minunate. 0cest #ucru # poate face orice tip de iu%ire, fie ea printeasc, pasiona#, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii notri, dar consider c dac n viaa unui om se re"sesc toate acestea, ace# om

poate spune c este cu adevrat mp#init. /irete c iu%irea aduce i suferin, dar numai cunosc*nd toate triri#e pe care iu%irea #e aduce ne vom da seama c nu e(ist sentiment mai n#tor ca acesta.+ ar&ument + cu exemplificare 6n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar tre%ui s e(iste n viaa noastr ntruc*t ne face s uitm de noi, s nu acordm atenie #ucruri#or frumoase din via i s ne concentrm doar pe a #e face ru ce#or din )uru# nostru. 0stfe# nu vom deveni dec*t nite oameni frustrai care i vor da seama n fina# c viaa a trecut pe #*n" ei i nu s au %ucurat de #ucruri#e cu adevrat importante.+ ar&ument 72contraar&ument cu sustinere*onclu8ie *adar, fiecare are dreptu# de a a#e"e ceea ce face cu viaa #ui dar n ce#e din urm toi ne vom da seama c, asa cum am sustinut prin ce#e afirmate anterior, prin iu%ire toate #ucruri#e frumoase sunt posi%i#e, c acest sentiment ne face mereu s tresrim de emoii i ca nu mai e(ist vreunu# care s dea mai mu#t frumusee vieii, pe c*nd ura ne va aduce doar o via trist i ntunecat.+ reformularea ipotezei5perspectiva &eneralizatoare asupra temei eseului) 8a mai aduc in plus o lista utila de conectori +adver%e, #ocuiuni adver%ia#e, con)uncii sau #ocuiuni con)unciona#e, structuri ver%a#e-$ acestia a)uta #a e(primarea idei#or de&

succesiune, continuitate & 2n primul r1n!, 2n al !oilea r1n!, etc, pe !e o parte444 pe !e alt parte, 2n plus, !e asemenea contrast& !ar, 2ns, ci, 2n contrast cu, !impotriv ierar.izare& 2nainte !e toate, mai presus !e toate, mai important !ec1t comparaie& la fel cu, tot a,a, ca 2n comparaie cu, 2n mo! asemntor pro%a%i#itate& pro$a$il, posi$il, este cu putin, s#ar putea ca certitudine& cu si uran, !esi ur, fire,te, nu este nici o 2n!oial c concesie& !e,i, totu,i, cu toate acestea, c5iar !ac conc#uzie& !eci, a,a, prin urmare, 2n concluzie, 2n consecin, la urmaurmelor