Tema: Calculul elementelor unei hale industriale

Date initiale:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Regimul de lucru al podului rulant

Capacitatea de ridicare a podurilor rulante (tone)
Deschiderea halei (m)
Traveea (m)
Lungimea cladirii (m)
Cota sinei de rulare (m)
Materialul constructiilor pentru stilpi
Materialul constructiilor pentru ferme
Materialul constructiilor pentru grinzile de rulare
Materialul constructiilor pentru fundatii
Locul de constructie a halei
Categoria terenului
Gradul de seismicitate
Categoria gruntului

FG
50
36
12
156
11
C285
C255
C245
B20
Chisinau
A
8
II

Introducere
Cladirile industiale adapostesc procesele tehnologice care se desfasoara cu
ajutorul diferitelor utilaje si masini,unele dintre care au mase mari si sunt asezate
pe fundatii speciale.
Cladirile industriale se realizeaza ca hale parter sau cu mai multe niveluri.
Halele cu un singur nivel pot avea o deschidere sau doua si mai multe. Ansamblul
de elemente portante care preiau sarcinile de diferite proveniente (permanente,
climatice, de la utilajul de ridicat si de transportat, sarcini seismice, tehnologice
etc.) si le transmit fundatiilor, formeaza structura de rezistenta a halei care se
numeste carcasa sau schilet.
Scheletul halei poate fi realizat din otel, beton sau mixt (stilpii din beton
armat, iar grinzile de rulare si fermele din metal). Varianta finala se alege dupa o
studiere tehnico-economica.
Scheletul metalic se utilizeaza pentru deschideri, inaltimi mari si poduri
rulante cu capacitatea mare de ridicare. Elementele de inchidere care protejeaza
incapera de influenta mediului ambiant , caile transportului, diverse platforme, etc.,
se prind de carcasa halei. Halele industriale se prevad de regula cu utilaj de ridicat
si transportat (poduri rulante, grinzi de rulare sau carucioare) suspendate de
fermele acoperisurilor.
Elementul de rezistenta principal este cadrul transversal alcatuit din stilpi
ancorati in fundatie si rigle legate de stilpi articulat sau rigid. Pe stilpi se aseaza in
lungul cladirii grinzi de rulare.
Constructiile halei trebuie pe deplin sa satisfaca destinatiile cladirii si sa fie
trainice si cit mai ieftine. Reiesind din aceste considerente, catre elementele halelor
se inainteaza cerinte de exploatare si factori economici.
(a) Cerinte de exploatare
Alcatuirea constructiva a unei hale este influentata in mod hotaritor de
conditiile necesare desfasurarii procesului tehnologic si deaceea forma constructiva
se determina in dependenta de tehnologia procesului, de dimensiunile si asezarea
utilajului de constructie si de transport.
Cerinte generale
Comoditatea deservirii si reparatiei utilajului de producere ce necesita
asezarea stilpilor, grinzilor de rulare, contravintuirilor si altor elimente a
carcasei;
Exploatarea normala a podurilor rulante si a altor mecanisme de ridicare,
inclusiv accesibilitatea examinarii reparatiei;
Necesitatile de iluminare naturala si aerisire a spatiului din interior cind
au loc mari degajari de caldura si gaz;
Trainicia constructiilor, care depinde de gradul de agresiune a mediului
interior;
Securitatea la explozie
(b) Factori economici fac parte cheltuelile legate de constructia cladiri,
fabricarea si montajul constructiei.

E necesar de tinut cont de efectul, care se capata de la micsorarea termenului

de constructie si inceperea mai rapida a constructiei.
Calculul static al cadrului
Alcatuirea schemei constructive a carcasei
Proiectarea unei hale se incepe cu alegerea schemei constructive si alcatuirea
ei. Materialul initial pentru proectare este schema tehnologica in care se indica
asezarea si dimensiunile utilajului tehnologic, numarul de poduri, capacitatea lor
de ridicare si regimul de functionare. Ea mai contine date despre regiunea de
constructie si conditiile de exploatare. La alcatuirea schemei constructive se
rezolva urmatoarele probleme: amplasarea stilpilor in plan, determinarea
dimensiunilor interioare a cladirii si determinarea dimensiunilor elementelor de
baza portante a halei.
Amplasarea stilpilor in plan
Stilpii se pozitioneaza in plan tinind cont de factorii tehnologici si economici.
Amplasarea trebuie sa fie concordata cu asezarea si dimensiunile utlajului si
directia cailor de circulatie a productiei. Fundatiile sub stilpi se concordeaza cu
dimensiunile constructiilor subterane. Stilpii se aseaza in asa mod, ca ei sa formeze
cadre transversale. La travee diferite la hale cu mai multe deschideri, stilpii se
aseaza pe aceeasi axa transversala. Stilpii se aseaza in retele modulare. Modulul de
baza este de 10cm. Pentru dimensiunile in plan se utilizeaza cu 60 m. Deci rezulta
deschideri de L=18; 24; 30; 36; 42m, traveele pot fi de l=6; 12m.
Pentru halele cu o singura deschidere si pentru stilpi marginali a halelor cu
mai multe deschideri, traveea nu depinde de asezarea utilajului tehnologic. Se
alege marimea traveei prin comparatia diferitor variante dupa indicii economici.
Stilpii de la frontoane se dezaxeaza fata de axa transversala cu 500mm inauntru
pentru formarea marginii cladirii din elemente standarde cu lungimea de 6m.
La cladiri cu lungimi mari de la variatia temperaturii in elementele carcasei
apar tensiuni suplimentare. Pentru a nu tine cont de aceste tensiuni, cladirea se
fragmenteaza in blocuri cu ajutorul rosturilor transversale si longitudinale.
Dimensiunile blocurilor de temperatura a carcaselor metalice sint cel mult mai
mari ca acele din beton armat. Aceasta se lamureste prin faptul ca in carcasele
metalice deformatiile sunt consumate de jocurile imbinarilor de suruburi si de
dezvoltarea deformatiilor plastice a otelului. Halele industriale cu schelet metalic
au stilpi mai flexibili si mai rari, care se deformeaza mai usor. Distantele maximale
dintre rosturile de temperatura cind nu se iau in consideratie tensiunile
suplimentare pot fi:
Hale incalzite lungimea maxima in lungul constructiilor 230-166m,
latimea 150-110m;
Hale neincalzite si cu procese calde lungimea blocului 200-140m,
latimea 120-90m.
Pentru carcase mixte:
Hale incalzite lungimea si latimea de 65m;
Hale neincalzite cu procese calde lungimea si latimea de 45m.

Alcatuirea cadrelor transversale

Alcatuirea cadrelor transversale se incepe cu determinarea dimensiunilor de
baza in planul cadrului.
Dimensiunile verticale se leaga de cota pardoselei care se ia egala cu zero.
Dimensiunile orizontale se leaga de axele longitudinale.
Alcatuirea cadrului cu o deschidere
Gabaritele verticale depind de procesul tehnologic si se determina cu distanta
de la nivelul pardoselei pina la capul sinei de rulare (h 1) si cu distanta de la capul
sinei de rulare pina la talpa inferioara a fermei (h 2). Aceste doua dimensiuni in
suma ne dau inaltimea utila a halei.
Dimensiunea (h2) depinde de gabaritele podului rulant:
h2=hp+100+a
unde,
hp- inaltimea podului rulant (se ia din standartele pentru podurile rulante)
100mm- joc de securitate intre pod si ferma
a- sageata de incovoiere a fermei a=200400mm in dependenta de
deschiderea fermei.
Inaltimea h2 trebuie sa fie multipla cu 200mm.
Inaltimea utila h=h1+h2. Valoarea lui h trebuie sa fie multipla cu 1,2m.
Inaltimea partilor superioare si inferioare a stilpului se determina:
l2=hgr+hs+h2
hgr- inaltimea grinzii de rulare hgr=(1/81/10)l
l- deschiderea grinzii de rulare
hs- depinde de marcarea sinei de rulare si se ia din tabel
l1=(h-l2)+h3
h3- partea stilpului situata sub nivelul pardoselei, se adopta (6001000)mm,
insa nu mai mica de 150mm
l=l1+l2
l- inaltimea totala a stilpului
ho- partea stilpului la reazemul fermei- este egala cu inaltimea fermei la
reazem, depinde de constructia fermei
hl- inaltimea luminatorului- se determina prin calcul la iluminarea si este
alcatuita din elementul de bord, sticlirea si elementul de cornise.
Latimea luminatorului poate fi 6 sau 12 m. Latimea de 6m se ia pentru
deschiderea fermei de 12 si 18m, iar pentru deschideri mai mari 12m. Inaltimea
luminatorului pentru latimea lui de 6m se adopta dintr-o cercevea cu h=1500mm
sau 1750mm si suma inaltimilor panourilor de bord si cornise (9001000)mm.
Pentru latimea de 12m luminatorul se ia din 2 cercevele de 1250mm sau 1500mm
si suma panourilor (13001500)mm.
Racordarea muchiei stilpului dinafara fata de axa modulara bo poate sa fie 0;
250; 500mm.
bo=0 se adopta pentru cladirile fara poduri rulante si cladirile joase cu traversa
de 6m, cu poduri rulante cu capacitatea de pina la 30t.

bo=500 se adopta pentru cladiri inalte cu poduri rulante cu Q100t, pentru

regimul de lucru G si FG indiferent de capacitatea de ridicare. Pentru celelalte
cazuri bo=250mm.
Pentru regimurile de lucru G si FG pentru circulatia personalului de deservire
se lasa un loc de trecere in stilp sau pe linga stilp. Pentru ca podul rulant in timpul
deplasarii sa nu contacteze cu stilpul, distanta dintre axa grinzii de rulare si axa
stilpului B1+(b2-bo)+75mm.
In cazul daca golul de trecere se lasa pe linga stilp, valoarea lui se mareste
cu 450mm: B1+(b2-bo)+75+450mm.
B1- partea podului rulant care iese inafara axei grinzii de rulare, se ia din
standedele pentru podurile rulante.
Dimensiunea trebuie sa fie multipla cu 250mm si se adopta 750; 1000;
1250:
75mm- jocul dintre pod si stilp.
Deschiderea podului Lp=L-2
Partea superioara a stilpului se proiecteaza cu sectiunea plina, iar cea
inferioara a stilpului cu sectiunea plina pina la latimea de 1m si cu zabrele, daca
latimea este mai mare.
b1=bo+
Reesind din asigurarea rigiditatii stilpului b21/12l2
b11/22l1 pentru regimul de lucru U sau M
b11/15l1 - pentru regimul de lucru G si FG

Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor

h2=Hp+100+a=3300+100+400=3800mm
stabilim h2 =4400mm
Inaltimea halei
h=h1+h2=1100+3800=14800mm
adoptam h=15600mm
Din tabel gasim hs=130mm, hgr=1600mm
l2= h2+ hgr+hs=3800+1600+130=5530mm
l1=h-l2+h3=15600-5530+800=10870mm
l=l1+l2=10870+5530=16400mm
pentru fermele cu talpi paralele inaltimea la reazem h o=3150mm si panta
acoperisului i=0.015 (1.5%)
atunci inaltimea acoperisului
ha=ho+hl+(L/2)i=3150+4500+(36/2)0.015=7650mm, unde hl=4500mm este
inaltimea luminatorului.
Stabilim latimea partii superioare a stilpului b2=750mm
Parametrul trebuie sa satisfaca conditia:
(b2-b0)+B1+75mm=(750-500)+300+75=625mm
Adoptam =750+450=1250mm
unde B1=300mm este lungimea consolei podului de rulare.
Luind =1250mm calculam latimea partii interioare a stilpului:
b1=b0+ =500+1250=1750mm
b1=175010870/15=725mm
b2=7505530/12=460mm
Deschiderea podului rulant.
Lp=L-2 =36-21250=33500mm
Partea superioara a stilpului se va proiecta cu sectiunea dublu T, iar cea
inferioara din elemente departate solidarizate cu zabrele.
Contravintuirile halelor
Cadrele halelor care sunt proiectate plane in directia longitudinala se leaga
intre ele cu un sistem de elemente care se numesc contravintului. Contravinturile
asigura mentinerea formei geometrice a carcasei conlucrarea spatiala a elementelor
si rigiditatea si stabilirea elementelor in timpul montarii si explodarii. Alcatuirea
contravintuiriidepinde de schema constructiva a halei, de numarul si marimea
deschiderilor si a traveei, de capacitatea de ridicare a podurilor rulante si regimul
lor de functionare si de tehnologia de montare. Fiecare tronson al halei delimitat de
rosturi de temperatura sau seismice trebuie sa fie prevazut cu un sistem de
contravintuirii.
Contravintuirile halelor se impart in:
1) Contravintuirile stilpilor
2) Contravintuirile acoperisului

Contravintuirile stilpilor
Fortele orizontale care actioneaza in directia longitudinala provenite din vint,
frinarea podului rulant, actiunile seismice se transmit fundatilor prin intermediul
contravinturilor stilpilor. Ele mai asigura mentinerea formei geometrice si
capacitatea portanta a elementelor in directia longitudinala a cladirii si stabilitatea
stilpilor din planul cadrului transversal. Pentru indeplinirea acestorfunctii e necesar
de avut in lungul cladirii nu mai putin de un bloc rigid vertical si elemente care
leaga ceilalti stalpi de acest bloc rigid.
In blocul rigid intra: 2 stalpi, grinda de rulare si contravantuirile.blocul rigid
se amplaseza in traveea din mijloc a tronsonului. Dsca lungimea tronsonului este G
si FG, blocurile rigide se amplaseaza in 2travee simetric de mijlocul travee
simetric de mijlocul tronsonului.

In traveile de la marginea tronsonuui pe partea inferioara a stilpului nu se

anstaleaza contravintuiri pentru a evita eforturile suplimentare de la variatia
temperaturii. Insa in timpul montajului se introduc aceste contavintuirile si dupa
terminare ele se scot. Pe partea superioara a stilpului contravintuirile verticale se
introduc si in traveele de la marginea tronsonului, fiindca partea superioara a
stilpului este mai flexibila. Distantele maximale intre contravintuiri sunt limitate de
norme. Distanta maximala de la marginea cladirii pina la axa primei contravintuirii
este pentru hale incalzite 90m, pentru halele neincalzite si cu procese calde 75m.
Distanta maximala dintre 2 contravintuiri pentru halele incalzite 60m, pentru cele
neincalzite cu procese calde 50m. Forma contravintuirilor depinde de marimea
traveei si lungimea partii inferioare a stilpului si poate fi: din zabrele incrucisate
care lucreaza numai la intindere (daca lungimea diagonalei depaseste 12m, se ia
din 2 cruci); din zabrele portale.

Pentru a micsora lungimea de calcul a partii inferioare a stilpului din planul

cadrului, la mijlocul stilpilor in lungul cladirii se introduce o baza de legatura. Se
calculeaza contavintuirile verticale dupa flexibilitatea limitata de norme.
Contavintuirile acoperisului
Contravintuirile acoperisului asigura stabilitatea elementelor comprimate ale
fermei din planul ei, redistribuirea fortelor aplicate la un cadru catre celelalte
cadre, mentinerea formeij geometrice a carcasei, comoditatea montjului si
prelucrarea unor forte orizontale si transmiterea lor cadrelor. Contravintuirile
acoperisului sunt constituite din contravintuiri orizontale si contravintuiri verticale.
Cele orizontale se aseaza pe talpile superioare si inferioare ale fermelor. Ele sunt
alcatuite din contravintuiri transversale si contravintuiri longitudinale.
Contravintuirile transversale au forma unei ferme asezate in traveele extreme ale
tronsonului de temperatura sau seismiciate, precum si in travee intermediare, in
asa mod ca distanta dintre 2 contravintuiri transversale sa nu depaseasca 7travee
sau 60m.
Contravintuirile orizontale transversale formeaza puncte fixe pentu rezemarea
stilpilor de la vint. Contravintuirile orizontale longitudinale au forma unor ferme
cu talpi paralele dispuse in asa fel, ca sa nu mai mult de 2 deschideri la hale cu un
regim obisnuit de lucru, si nu mai mult de o deschidere la hale cu regim de lucru
G si FG. Ele asigura conlucrarea spatiala a carcasei, adica preluarea fortelor
orizontale aplicate la un cadru si redistribuirea catre celelalte cadre si asigura
spriginul capetelor de sus ale stilpilor de baza si intermediari. Latimea
contravintuirilor logintudinale de regula este de 6m, insa nu mai putin de 2.5m sau
0.1 din travee. Contravintuirile transversale si longitudinale formeaza un cadru
inchis, care preia sarcinile aplicate acoperisului si le transmite cadrelor
transversale. Acest cadru inchis poate fi situat la nivelul talpilor superioare sau
inferioare ale fermelor. La inaltimea utile mici ale halelor <20m si poduri rulante
cu Q500kN daca invelitoarea este din foi ondulate din otel, cadrul inchis
seformeaza pe talpile superioare ale fermelor. La sarcini mari si inaltimi mari daca
invelitoarea este din placin nervurate din beton armat, hidroizolatii bituminoase,
asbociment ondulat, cadrul inchis se situeaza la nivelul talpilor inferioare ale
fermelor. Daca fermele sunt rigid legate de stilpi, apoi numai la nivelul talpilor
inferioare ale fermelor. Daca se utilizeaza grinzi cu sectiunea plina, apoi cadrul
inchis se stituiaza la nivelul talpiisuperioare a grinzii.
Daca fermele sunt rigid legate de stilpi, apoi la nivelul talpilor inferioare ale
fermelor.daca se utilizeaza cu sectiunea plina, apoi cadrul inchis se stituiaza la
nivelul talpii superioare a grinzii.
Pentru a lega nodurile din mijloc a fermei sub luminator se introduce o baza
de legatura in lungul cladirii. Pentru ca talpa inferioara a fermei sa nu vibreze in
timpul deplasarii podului rulant, talpile inferioare ale fermei la mijloc tot se leaga
cu o bara de legatura.
Forma contravintuirilor orizontale depinde de marimea traveei si poate sa din
diagonale incrucisate sau diagonale. Se calculeaza contravintuirile orizontale dupa
flexibilitatea limitata.

Contravintuirile verticale asigura stabilitatea fermelor la rasturnare in timpul

montarii. Ele se aseaza in aceleasi travee ca si contravintuirile orizontale
transversale in lungul fermei in planul montantilor marginali, precum si
intermediari undese sprigina peretii luminatorului, in asa mod ca distanta dintre ele
sa nu depseasca 12 15m. Contavintuirile verticale au forma unor ferme, inaltimea
carui nu trebuie sa depaseasca 3800mm.
Pentru regimul de functionare G si FG contravintuirile verticale se aseaza si
in travee intermediare. Daca avem poduri rulante suspendate de ferme, apoi
contravintuirile verticale se aseaza in toate traveele in locurile unde sunt prinse
grinzile de rulare. Daca cadrul inchis este situat la nivelul talpilor superioare,
contravintuirile verticale nu se instaleaza.
Schema contravintuirilor acoperisului

Determinarea actiunilor asupra halei industriale

Sarcina pe 1m2 din greutatea acoperisului

Componenta sarcinei
Strat de protectie h=10mm din mastic bituminos cu
prundis implantat
Covor de izolatie hidrofuga din 4 straturi de carton
gudronat
Strat de asfalt t=200mm, =18kN/m3
Izolat termic din placi de vata minerala t=150mm,
=3kN/m3
Izolatie contra aburilor (un srat de pergamin)
Panou din tabla cutata de otel
Greutatea proprie a elementelor metalice ale
acoperisului(fermelor, luminatorelor,
contravintuirilor)
Total

Valoarea normata
kN/m2

Coeficient de
siguranta

Valoarea
de calcul
kN/m2

0.21

1.2

0.252

0.16

1.1

0.176

0.36

1.2

0.432

0.45

1.2

0.54

0.04
0.153

1.1
1.05

0.044
0.42

0.40

1.05

0.42

1.82

2.028

Sarcina permanenta
Sarcina liniara pe rigla cu cos1
q1=qob=2.0812=25 kN/m
Presiunea pe reazem din sarcina permanenta pe rigla:
Fr1= q1L0.5=25360.5=450 kN
Greutatea stilpului
Gs= fgoBL0.5=(1.050.3431236)/2=77.8 kN
f=1.05
go- greutatea metalului pe 1m2 provenita din greutatea stilpilor
go=359.81=343 N/m2
Din indrumare greutatea proprie a 1m2 de panou de protectie cu 3 straturi cu
grosimea totala de 80mm este 0.183 kN/m 2; greutatea proprie a cercevelei de
fereastra cu geamuri duble este 0.278 kN/m2.
Greutatea proprie a panourilor si a cercevelelor de pe lungimea b 1=6m la
nivelul treptei va fi egala:
Fp=1.05(4.8+1.93)60.183+1.052.40.2786=12.0 kN

Greutatea partii superioare a stilpului poate fi luata egala cu 1/5 din greutatea
stilpului:
F1s=Gs/5=77.8/5=15.56 kN
La nivelul treptei se aplica forta
F2= Fp+ F1s=12.0+15.56=27.56 kN ; si momentul
M2=Fp(e+bo+/2)+(Fs+Fr1)e=
=12.0(0.5+0.5+0.08/2)+(15.56+450)0.5=245 kNm
e=(b1-b2)0.5=(1750-750)/2=0.5m ; =80=0.08m
In partea de jos a stillpului este aplicata forta:
Fr=1.05(2+2.87)60.183+1.05660.278+4/577.8=78.4 kN

Sarcini datorate zapezii

Pentru Moldova sarcina pe 1m2 al proiectiei orizontale pn=0.5 kN/m2. Sarcina
liniara pe rigla este:
q2= f` pnb=1.40.512=8.4 kN/m
Reactiunea riglei din sarcina q2
Frz=q2L0.5=(8.436)/2=151 kN
Momentul la nivelul treptei
M2= Frze=1510.5=75.5 kNm

Incarcari verticale din poduri rulante

Pentru poduri rulante cu capacitatea de ridicare Q=50/12.5 t gasim :
Baza podului de rulare
Distanta dintre axele rotilor
Apasarea pe roata
Masa podului rulant
Masa caruciorului

B2=7200mm
A2=5950mm
F=500kN
Gp=78.6t
Gc=17.1t

k=B2-A2=1250mm

y1=1
y2=0.896
y3=0.504
y4=0.400
Dmax= f`ncFmaxyi+ f`Ggr+ f`q2bgr.fb=
=1.10.95500(1+0.896+0.504+0.4)+1.0563.6+1.21.51.7512=1568kN
Ggr=g1gbL/2=309.8112(36)/2=63.6kN
Apasarea minima pe roata este:
Fmin=(Q+Gp)g/no-(F+F1)0.5=(50+78.6)9.81/2-500=131kN
Dmin=f`ncFminyi+ f`Ggr+ f`q2bgr.fb=
=1.10.95131(1+0.896+0.504+0.4)+1.0563.6+1.21.51.7512=488kNm
Momentele concentrate provenite din fortele Dmax si Dmin la nivelul treptei
Mmax=Dmaxe1=15680.875=1372 kNm
Mmin=Dmine1=4880.875=427 kNm
e1=0.5b1=0.875
Forta orizontala de frinare sau demarare a caruciorului pentru poduri cu suspinsia
flexibila a incarcaturii.
T0n=0.1(Q+Gc)g=0.1(50+17.1)9.81=65.8 kN
Forta de frinare pe o roata.
Trn=Ton/no=65.8/2=32.9kN
no=2 numarul rotilor podului rulant pe un fir al caii de rulare.
Forta orizontala provenita din forta de frinare din poduri rulante transmisa
cadrului.
T= fncTrnyi=1.10.9532.9(1+0.896+0.504+0.4)=96.3kN

Sarcini datorate vintului

Sarcina decalcul datorita vintului intr-un punct care i este determinata cu relatia:
q= fokicb1=kiq; q= focb1
b1=6 (latimea blocului de calcul); ki coeficient, care tine seama de inaltimea
z si categoria terenului.
Pentru terenuri de categoria A avem:
k1=0.75; k2=1.0; k3=1.25; k4=1.5
k21=k2+((k3-k2)/10)5.6=1.0+((1.25-1.0)/10)5.6=1.14
k31=k3+(k4-k3)/203.25=1,25+(1.5-1.25)/103.25=1.29
Pentru Republica Moldova o=0.30 kN/m2, pentru peretii verticali c=0.8
q= focb1=1.40.300.86=2.02 kN/m
Pentru simplificarea calculelor sarcina reala provenita din vint se va inlocui
cu una conventionala:
M=0.75q5.85.80.5+0.75q5(5.8+0.55)+
+0.50.25q5(5.8+2/35)+1q5.6(10.8+5.6/2)+0.50.145.6(10.8+2/35.6)=131kN/m
qe=2M/l2=1312/16.42=0.974 kN/m
Forta concentrata la nivelul talpii de jos a fermei:
W=[0.5(k21+k3)3.6+0.5(k3+k31)3.775]q=
=[0.5(1.14+1.25)4.4+0.5(1.25+1.29)3.25]2.02=9.382.02=18.9kN

Pentru h1/L=l/L=16.4/36=0.456
c3=0.5+(0.6-0.5)/0.50.044=0.51
Din partea dreapta a halei actioneaza sarcina echivalenta si forta concentrata:
qe1=0.51/0.80.974=0.621 kN/m
W1=0.51/0.818.9=12.0 kN

Sarcini datorate actiunilor seismice

Toate cadrele transversale sint identice, deaceea calculul se va face pentru un
singur cadru. Toata greutatea o consideram concentrata in doua puncte: la nivelul
treptei si la nivelul acoperisului. Greutatea de jos Q 1 include greutatea proprie a
podurilor rulante, a grinzilor de rulare, a partii inferioare a stilpilor si unei parti a
peretelui. Greutatea Q2 include greutatea zapeii, a acoperisului, greutatea partii
superioare a stilpului si peretelui de protectie. Aceste greutati se vor calcula in felul
urmator.
Calculul greutatii Q1:
Greutatea podului rulant:
Q11=f(Gp-Gc)g=1.1(78.6-17.1)9.81=664 kN
Greutatea grinzilor de rulare:
Q111= fg1gBL=1.1309.8112360.001=140 kN
Greutatea peretilor, cercevelelor si stilpilor care se gasesc intre doua planuri
orizontale care trec prin mijlocul inaltimilor l1 si l2
Q1111=0.521.05(0.183(1.93+1.2)+0.2782.4)6+0.521.05(0.183(2+2.87)+
+0.2786)6+20.513+20.54/564.8=91.4 kN
Q1=Q11+Q111+Q1111=664+140+91.4=893 kN
Calculul greutatii Q2:
Greutatea acoperisului:
Q21=2.081236=899kN
Greutatea zapezii:
Q211=1.40.51236=302 kN
Greutatea peretelui situat deasupra talpii de jos a fermei
Q2111=21.050.183123.6=16.6 kN
Greutatea unei jumatati de perete cu cercevele de pe lungimea partii de sus a
stilpului l2
Q21111=0.521.05[0.183(1.93+1.2)+0.2782.4]6=7.81 kN
Greutatea unei jumatati a partii superioare a stilpului:
Q211111=0.5215.56=15.56 kN
Q2= Q21+ Q211+ Q2111+ Q21111+ Q211111=899+302+16.6+7.81+15.56=1241 kN
Calculam deplasarile ij pentru F=1. Pentru aceasta determinam momentele de
inertie I1 si I2:
N=Fr1+Fr2=450+151=601 kN
Luind k2*=1.2; k1*=3.2,calculam:
I1=(N+2Dmax)b12/ k1*Ry=(601+21568)1.752/3.2270103=0.013246 m4
I2=I1/ k2* (b2/b1)2=0.013246/1.2(0.75/1.75)2=0.002027 m4
I3=1.15(Mmaxhc)/2Ry=1.150.9(54043.15)/2240103=0.03670 m4
Mmax=qL2/8=33.36362/8=5404 kNm

q=(2.08+0.7)12=33.36 kN
N forta axiala in stilp, provenita din sarcina permanenta si zapada
k1* - coeficient care depinde de inaltimea cadrelor si traveea b pentru b=12m
k1*=3.2
k2* =1.21.6 coeficient care ia in consideratie inegalitatea ariiloor sectiunilor
transversale ale partilor inferioare si superioare ale stilpilor.
Valorile deplasarilor ij provenite din fortele unitare sint:
11=k11l3/104EI1= 46716.43/1048.19105=2.5210-4 m/kN
12=k12l3/104EI1= 54616.43/1048.19105=2.9410-4 m/kN
22=k22l3/104EI1= 88416.43/1048.19105=4.7610-4 m/kN
EI1=2.061080.003976=8.19105 kNm2
=l2/l=5.53/116.4=0.337
n=I2/I1=0.002027/0.013246=0.153
Masele respective:
m1=Q1/g=893103/9.81=91.0103 kg
m2=Q2/g=1241103/9.81=127103 kg
Calculam frecventele 1 si 2:
A*=m111+m222=(912.52+1274.76)10-4=8.3410-4 s-4
B*=2m1m2(1122-122)=291127(2.524.76-2.942)10-8 =7.7510-4 s-4
122=(A*A*2-2B*)/B*=(8.3410-28.34210-4-27.7510-4)/7.7510-4=
=(8.347.35)/7.7510-4 s-2
12=12.8 s-2;
1= 3.57 s-1;
22= 202 s-2;
2= 14.2 s-1.
Perioadele oscilatiilor respective:
T1=2/1=23.14/3.57=1.76 s
T2=2/2=23.14/14.2=0.442 s
Calculam deplasarile halei la nivelul masei m 2, luind deplasarea la nivelul
masei m1 egala cu o unitate:
Pentru forma intii a oscilatiilor
X1(x1)=1,0;
X1(x2)=12m112/(1- 22m212)=2.949112.810-4/(1-4.7612712.810-4)=1.48
Pentru forma a doua a oscilatiilor:
X2(x1)=1,0;
X2(x2)=21m122/(1-22m222)=2.949120210-4/(1-4.7612720210-4)=-0.482
Calculam coeficientul ik:
Coeficientii primei forme
11=X1(x1)[m1X1(x1)+m2X1(x2)]/(m2X12(x1)+m2X12(x2))=
=1(911+1271.48)/(911+1271.482)=0.756
12= 11X1(x2)=0.7561.48=1.12
Coeficientii formei a doua:
21=X2(x1)[m1X2(x1)+m2X2(x2)]/(m1X22(x1)+m2X22(x2))=
=1(911+127(-0.482)/(911+127(-0.482)2)=0.247

22= 21X2(x2)=0.247(-0.482)=-0.119
Verificam:
j1= 11+ 21=0.756+0.247=1.031
j2= 12+ 22=1.12-0.119=1.001 1
Calculam coeficientii dinamici 1. Pentru grunduri de categoria a II avem.
1=1.1/T1=1.1/1.76=0.625 s-1
2=1.1/T2=1.1/0.442=2.49 s-1, luam 2=2.7 s-1
Sarcinile seismice se vor calcula cu relatiile:
Sik=k1k2Soik= k1k2AQk ik ik
Pentru forma intii
S11=0.251.50.289310000.80.756=40.5103 N=40.5 kN
S12=0.251.50.2124110000.811.12=83.4103 N=83.4kN
Pentru forma a doua
S21=0.251.50.289310002.4910.247=42.3103 N=42.3 kN
S22=0.251.50.2124110002.491(-0.119)=-27.6103=-27.6kN
Dupa determinarea eforturilor provenite din sarcinile seismice separat pentru
fiecare forma de oscilatiise vor determina eforturile de calcul ca media patratica a
eforturilor forma intii si forma a doua a oscilatiilor. Pentru calculul spatial este
nevoie de a determina rectiunile Ra ,Rf.
Luind invelitoarea acoperisului din tabla cutata din tabel L=36m gasim
GA=36103 kNm2/m2
Deformatiile reazemului elastic
=22=4.7610-4m/kN
Parametrul
a=GA/b=4.763610310-4/12=1.43
ke=1.46
Rigiditatea echivalenta a discului la incovoiere este:
EIe=keGAb2/3=(1.4636122103)/3=25.2105 kNm2
Contravintuirile orizontale la nivelul talpii inferioare a fermei sunt alcatuite
din doua corniere 2L100x8 cu aria Ac=215.6=31.2cm2.Contravintuirile carcasei
sunt alcatuite din doua ferme longitudinale cu latimea de 6m.momentul de inertie
al acestor doua ferme orizontale este:
Ico=231.210-432=0.056m4
Rigiditatea la incovoiere a contravintuirilor fixate cu suruburi (kc=0.15)
EIc= kc`EIco=0.152.061030.056=17.3105 kNm2
Rigiditatea totala si momentul de inertie al acoperisului
EIa= EIe+ EIc=(25.2+17.3)105=42.5105kNm2
Ia= EIa/E=42.5105/2.06108=0.021m4
Pentru grinda de frinare, alcatuita din tabla striata, rezemata pe talpa de sus a
grinzii de rulare si pe un profil U
EIf=kf`EIfo =kfEIy1=0.22.061080.007=2.88105kNm2
If= EIf/E=2.88105/2.06108=0.0014m4

Unde kf=0.2 pentru grinzi cu travee independente.

Pentru =0.337;n=0.153 conform tabelului,pentru cadre cu legatura rigida
fermastilp obtinem: a=0.080; f=0.044; co=0.64; c1=0.23; c2=1.46; c3=0.187;
c4=2.35; c5=0.056:
1=3aIa/I1(l/b)3=30.08(0.021/0.013246)(16.4/12)3=0.971
2=3fIf/I1(l/b)3=30.044(0.0014/0.013246)(16.4/12)3=0.036
D=9c112+3( 1+2)+1=90.230.9710.036+3(0.971+0.036)+1=4.09
Din tabel alegem coeficientii:
K3=0.6; K5=1.08; K7=0.9; K2=1.6; K4=2.2; K6=1.5; K8=2.0:
Coeficientii de corectie pentru
m=no/i yi-1=(4/2.8)-1=0.43
sunt
Kam=2k5-mk7=21.08-0.430.9=1.8
Kfm=2k6-mk8=21.5-0.432=2.1
Kat=2k7-mk3=20.9-0.430.6=1.5
Kft=2k2-mk4=21.6-0.432.2=2.3
Reactiunile sunt:
Ram=(c2 1(1+3c32)kam(Mmax-Mmin))/Dl=
=(1.460.971(1+30.1870.036)1.8(1372-427))/4.0916.4=36.7kN
Rfm=(c1 2(1+3c52)kfmMmax)/Dl=
=(2.350.036(1+30.0560.036)2.11372)/4.0916.4=3.66kN
Rat=(co 1katT)/D=(0.640.9711.596.3)/4.09=21.9kN
Rft=( 2(1+3c11)kftT)/D=(0.036(1+30.230.971)2.396.3)/4.09=3.26kN

Partea III. Calculul stlpului n trpte al halei industriale

Eforturile de calcul:
- pentru partea superioar a stlpului
N=586 kN; M=1109kNm
- pentru partea inferioar
a) ramura de sub grinda de rulare
N1=2045 kN; M1=1070 kNm
b) ramura exterioar
N2=2102kN; M2=-1539kNm
c) fora de forfecare maxim n stlp
Qmax= -185kN
d) eforturile de calcul pentru bazele stlpului cu zbrele:
- pemtru baza ramurii de sub grinda de rulare
N1=1373kN M1=159kNm
- pentru baza ramurii exterioare
N2=2102kN; M2=-1539kNm
e) eforturile pentru calcululuruburilor de ancoraj
Nmin=455kN; Mmax=-883kNm
Determinm lungimile de flambaj n planul cadrului
lef1 =1l1=210.87=21.71 m
I2/I1=0.153 1=2; 2=3
lef2= 2l2=35.53=16.6 m
Lungimile de flambaj din plaul cadrului
ly1=l1=10.87 m;
ly2=l2-hgr.r=5.53-1.6=3.93m
Dimensionarea prii superioare a stlpului
Seciunea prii superioare a stlpului o adoptm de form dublu T cu
nlimea h=750mm. Aria seciunii preventv o calculm cu relaia:
A N(1.25+2.2ex/b2)10/Ryc=586(1.25+2.2189/75)10/2601=153cm2
unde Ry=260 MPa (oel C 285)
ex=M/N=1109/586=1.89
Alctuim seciunea stilpului, lund h/t=60120

bef/tf 30 E/Ry ; bf/l2=1/201/30; t=8 mm ; tf=25mm;;

h=h-2tf=750-225=700 mm; h/t=87.5; A=ht=700.8=56 cm2
Limea tlpii
bf=(A-A)/2tf=(153-56)/22.5=19.4cm; tf=25cm
adoptm talpile din platbanda 220x25cm;cu aria
Af=222.5=55 cm2
Caracteristicile geometrice ale seciunii:
Ix=th3/12+2bftf(h/2+tf/2)2=0.8703/12+2222.5(70/2+2.5/2)2=167414cm4
Iy=t3h/12+2b3ftf/12=700.83/12+22232.5/12=4440cm4
A=A+2Af=0.870+2222.5=166cm2
Wx=2Ix/h=2167414/75=4464cm3
ix= Ix/A =167414/166 =31.8cm
iy= Iy/A =44400/166 =5.17cm
Flexibilitatea stlpului n planul cadrului
x=lef.2/ix=1660/31.8=52.2
x= xRy/E =52.2 260/2.06105 =1.85
y=ly2/iy=393/5.17=76.0
y= yRy/E =76260/2.06105 =2.7
Raza px a smburelui seciunii
px =Wx/A=4464/166=26.9cm
excentricitatea relativ mx=ex/px=189/26.9=7.03
Pentru Af/A=222.5/700.8=0.98; mx=7.03; x=1.85
=1.4-0.02
Pentru x=1.4-0.021.85=1.36 i mef= mx=1.367.03=9.56 gsim e=0.133
Verificm stabilitatea general n planul cadrului
x=nN/ eA=0.95586107/0.133166=252<Ryc =2601MPa
Verificarea stabilitii prii superioare a stlpului din planul cadrului se va
face la momentul maxim n treimea din mijloc a lui
Mx1=(M1-M2)/l2(l2-ly2/3)+M2=(1109-203)/5.53(5.53-3.93/3)+203=894kNm
unde momentul M2 este momentul de ncovoiere n seciunea 2-2 provenit
din aceiai grupare de sarcini pentru care s-a determinat momentul M=203kNm n
seciunea I-I
mx= Mx1A/NWx=894166102/11094464=3.00
pentru 5<mx<10
c5=/1+mx=1/(1+0.8073.14)=0.283 unde mx=0.65+0.053.14=0.807
y=nN/c y A=0.95586107/0.2830.694166=171<Ry=260 MPa
Verificarea stabilitii locale a tlpilor este asigurat deoarece

(bf/2)/tf=22/22.5=4.4<(0.36+0.1) E/Ry=
=9.0<(0.36+0.11.85) 2.06105/260 =9<15.3
Pentru verificarea stabilitii locale a inimii gsim:
=N/A+ycM/Ik=586107/166+(70/2)110900107/167414=267MPa
1=N/A-ypM/Ik=586107/166-(70/2)110900107/167414=-197MPa
= ( -1) /=(267-(-197))/267=1.74
=Q/(ht)=164107/700.8=29.3MPa
Unde Q=(M1-1-M2-2)/l2=1109-203/5.53=164kN
Deoarece >1 h/t=70/0.8=87.5<4.35(2-1)E)/(2-+2+423.8E/Ry
h/t=87.5<4.35((21.74-1)2.06105)/267(2-1.74+1.742+40.38123.82.06105/260=
=111.33
87.5<368<107
unde

=1.4(2-1)/=1.4(21.74-1)29.3/267=0.381
Stabilitatea local se ndeplinete aa cum
h/t=70/0.8=87.5>2.22.06105/260=61.9
Iima se ntrete cu nervuri de rigidizare transversale, situate la distana de
bhh/30+40 mm =700/30+40=63.3mm
ts2bhRy/E=263.3260/2.06105=4.50 mm
Primim nervurile cu seciunea 70x6mm
Dimensionarea prii interioare este alctuit din dou ramuri consolidate cu
zbrele dintr-o cornier.nlimea seciunii b1=1750mm. Proiectm ramura sub
grinda de rulare dintr-un profil cu seciunea dubluT i ramura exterioar din dou
corniere cu aripi egale solidarizate cu o plac din oel. Preventiv lum :
h0=h1-3cm=b1-5=175-5=170 cm
y1=0.45 h0=0.45170=76.5cm
y2= h0- y1=170-76.5=93.5cm
Eforturile din ramuri
NR1=N1y2/ h0+M1/ h0=20450.935/1.7+1070/1.7=1754 kN
NR2=N2y2/h0+M2/ h0=21020.765/1.7+1539/1.7=1851 kN
Calculm ariile ramurilor:
AR1=NR1/(0.70.9)Ryc=175410/26010.8=84.3cm2
AR2=NR2/(0.70.9)Ryc=185110/26010.8=89.0cm2
Pentru ramura 1 (sub grinda de rulare) acceptm profilul dublu T din foi
sudate cu nlimea 50cm i grosimea inimii 10mm.Tlpile le adoptm cu
seciunea140x20 (AR1=1422+461=102cm2). Ramura exterioar o acceptm din
dou corniere 160x10 solidarizate cu o plac cu seciunea 450x6
(AR2=31.42+0.645=89.8cm2)

Determinm caracteristicile
geometrice
AR1=102cm2
Iy=I+2Afa2=
=1463/12+2142242=40367cm2
iy=Iy/AR1=
=4036700/102=19.89cm
I1=22143/12=915cm4
i1=I1/AR1=9150/102=2.99cm
Pentru ramura exterioar
AR2=89.8cm2;
zo=4.3; Ioy2=744cm4;
Ay2=31.4cm2
Iy=I+2(Ioy2+Ay2a2y2)=0.6453/12+
+2[744+31.4(50/2-4.3)2]=89748cm4
iy=Iy/AR2=89748/89.8=31.6cm
I2=Aa2 +2(Ioy2+Ay2a2y2)=450.6(3.56-0.3)2+
+2[744+31.4(4.3+0.6-3.56)2]=
=1888cm4
i2=I2/AR2=1888/89.8=4.58cm
Precizm poziia centrului de greutate a ramurii fa de marginea platbandei
z2=(0.3450.6+231.44.96)/89.8=3.56cm
Precizm poziia centrului de greutate a seciunii ramurii inferioare
ho=h-z2=175-4.58=170.42cm
y1=AR2ho/(AR1+AR2)=89.8170.42/(102+89.8)=79.8cm
y2=ho-y1=170.42-79.8=90.6cm
Precizm eforturile n ramuri
NR1=N1y2/ h0+M1/ h0=20450.906/1.70+1070/1.70=1719 kN
NR2=N2y1/h0+M2/ h0=21020.80/1.70+1539/1.70=1893 kN
Verificm stabilitatea ramurilor coloanei.
-Din planul cadrului
R1=lR1/i1=197/2.99=65.8; 1=0.774;

=4 lR1= h0/ tg =170.42/0.864=197cm

=NR1/1 AR1=1719107/0.774102=218MPa<Ry=260 MPa
Unghiul de nclinare se rsomand40-44 admitem =4 tg=0.8640
-Pentru ramura de sub grinda de rulare
ly1=1087cm; y1=ly1/iy=1087/19.89=54.7 y=0.829
unde iy este raza de inerie a profilului fa de aza proprie y
y=NR1/y AR1=1719107/0.829102=203<Ry=260MPa
-Pentru ramura exterioar
ly2=197cm; R2=lR2/i2=197/4.58=43.0 2=0.881
u=NR2/2 AR2=1893107/0.88189.8=239<Ry=260 MPa
ly2=1087cm; R2=lR2/i2=1087/31.6=34.4 y=0.914
u=NR2/2 AR2=1893107/0.91489.8=231<Ry=260 MPa
Rezistena cadului din planul cadrului este asigurat.
Verificarea la stabilitate a zbrelelor
Fora de forfecare maxim Qmax=185kN. Fora de forfecare convenional :
Qfic=0.21A=0.21( AR1+AR1)=0.21(102+89.8)=38.36kN
Eforturile de comprimare n diagonal
Nd=Qmax/2sin=185/20.6539=141kN
unghiul de inclinatie a zabrelelor
Aria necesar a diagonalei
Atr=Nd/( Ryc)=41410/0.750.7240=11.68cm2
c=0.75 coeficient de lucru la comprimare
Zbrelele le proiectm dintr-o cornier cu 125x8;
Lungimea diagonalei
ld=lR1/sin=197/0.6539=301cm
Flezibilitatea minim
max=ld/imin=301/2.49=121 2=0.413

Ad=19.7cm2 ; imin=2.49cm

Tensiunile n diagonal:
=Nd/ cAd=141107/0.750.41319.7=231MPa<Ry=260 MPa
Efortul ntr-un cornierva fi
Nc= Qfic/2=38.4/2=19.2kN
[]=150; imin=lc/[]=175/150=1.17cm
admitem cornier 63x5mm Ac=6.13cm2; imin=1.25cm
c=lc/imin=175/1.25=140 =0.315
Verificm stabilitatea cornierului
=Nc/ cAc=19.2107/0.750.3156.13=133MPa<Ry=260 MPa

Verificm stabilitatea stlpului n planul de aciune a momentului ca o bar

unic.Caracteristicile geometrice ale seciunii
A=AR1+AR2=102+89.8=191.8cm2
Ix=I1+AR1y12+I2+AR2y22=
=915+10279.82+1888+89.890.62=1389454cm
ix=Ix/A=1389454/191.8=85.11cm
x=lef1/ix=2170/85.11=25.50
Flexibilitatea convenional a stlpului n planul cadrului
ef=2x+1A/Ad1=25.52+47.70191.8/219.7=29.7
1=10a3/b2l=103013/170.422197=47.7
Flexibilitatea convenional
ef= efRy/E =29.70 260/2.06105 =1.06
n mod analog verificm tensiunile n ramura exterioar
Pentru combinarea eforturilor,care produc comprimare sub grinda de rulare
grida
M1=1070kN N1=2045kN
mx= M1Ay1/N1Ix=107000191.879.8/20451389454=0.576 e=0.758
=N1/eA=2045107/0.758191.8 =142MPa<Ry=260 MPa
Pentru combinarea eforturilor,care produc comprimare n ramura exterioar
M2=-1539kN N2=2102kN
mx=M2A(y2+z2)/N2Ix=153900191.8(90.6+3.56)/21021389454=
=0.952 e=0.658
=N2/eA=2102107/0.658191.8 =167MPa<Ry=260 MPa
Calculm mbinarea prii superioare a stlpului cu cea inferioar printr-o
travers, nlimea creia se ia htr=0.6b1=0.6175=105cm, grosimea traversei
ttr=10mm, Ry=260MPa,Rs=155MPa.
Eforturile n tlpi le calculm dup gruparea defavorabil pentru seciunea 2-2
N=N1/2+M1/b2=519/2+36600/75=748kN
N=N2/2+M/b2=478/2+14800/75=436kN
Unde N1=519;M1=3660; N2=478;M2=1480;

Admitem cateta cordonului de sudur kf=0,8mm

Calculm lungimea la un cordon de sudur
l=Nn/4fkfRff=74810/40.70.81851=18.05cm
Fefortul maximal care l poate produce talpa de sus va fi
Ndr=ARy=32.02.526010-1=2080kN
Verificm cordonul prins de travers
N=4fkfRfflf=40.70.8(100-2.5)185/10=2912>Ndr=208kN n acest
caz avem rezisten bun cordoanelor de sudur.Din aceste considerente rezistena
metalului n hotarele topirii nu trebuie.
Calculm momentul ncovoietor i fora n travers
Mtr=Ndr10550/175=618.410550/175=22440kNcm
Qtr= Ndr105/175=748105/175=449kN
Admitem seciuunea traversei h=100cm; t=1.0cm; 36x2.5cm;
Calculm caracteristicile geometrice a traversei
Ix=th3/12+2Afa2=11003/12+2362.553.752=168800cm4
Wx=Ix2/h=1688002/105=3215cm3
Verificm traversa la ncovoiere
=Mtr/Wx=2244010/3215=70MPa<Ry=260MPa
=Qtr/Atr=44910/100=63MPa<Rs=155MPa
Cordoanele care prind traversa de ramura de sub grinda de rulare se
calculeaz la reaciunea traversei provenite din efortul prii superioare a stlpului
i presiunea grinzii de rulare Dmax=1568kN
NI=Ndr105/175+Dmax=748105/175+1568=2017kN
Calculm cateta cordonului de sudur cu sudarea a 4 cordoane
kf=N1/4flRff=2017/40.7(100-2.5)1851=0.56cm
adoptam kf=1cm
Calculul bazei ramurii exterioare stlpului
Calculm rezistena de calcul a betonului fundaiei, privind
Af/An=1.8; Rb=11.5 MPa; B(20)
Rf=Rb(Af/An)=11.5(1.4) =5.48MPa
Aria plcii de sprijin Apl=NR2 /Rf=189310/5.48=3454cm2
Construim baza cu travers i nervuri din foi cu grosimea ttr=10mm; c=65
Limea plcii
Bn=b+2ttr+2c=500+210+265=650mm
Lungimea plcii
Lpl= Apl/ Bpl=3454/65=53.1cm
Adoptm placa cu dimensiunile 650x540mm

Tensiunea n beton va fi
=NR2/BplLpl=
7
=189310 /6554=5.39 MPa
Pentru determinarea grosimii
plci determinm momentele de
ncovoiere pe diferite sectoare.Pe
sectorul 2 placa lucreaz ca o
consol solicitat cu sarcin
uniform distribuit de la tensiunea
betonului
M2=qc2/2=5.396.52106/2107
=11.4 kNcm q=
Pe sectorul 1 placa se reazim
pe trei laturi
Pentru
raportul
b1/a=22.76/16=1.4 =0.126
M1=0.1265.39101
162=17.4kNm
Acest moment este mai mare
dect , de aceea dup el
determinm grosimea plcii dup
formula
t=6Mmax/Ry,
n=617.4010/260=2>4 deoarece
t<4 admitem 2 placi n mijloc
adoptm tpl=20 cm
Efectum calculul traversei i nervurilor, presupunnd c efortul ramurei se
transmite plcii de reazim prin traverse i nervuri i adoptnd grosimea cordoanelor
kf=0.8cm, determinm nlimea traverselor i nervurilor dup formula
htr=NB2/8 fkf Rf f=189310/80.70.81851=22.8 cm
adoptm traversele din foi 540x500x10mm, i nervurile
228x500x10si 250x500x10;
Tensiunile n cordoanele care prind traversele i nervurile de plac cu
kf=0.8cm
= NR2/ fkf f l=1893107/0.70.81[2(54-2)+2(54-22)+4(54-3)]=
=96 MPa< Rf=185MPa
Verificm rezistena nervurii
dp=16cm, qp= bdp=5.391610-1=8.62N/cm,
Mp= qpb21/2=8.6222.762/2=2233kNcm

p= Mp/Wp=2233107/417=54MPa<Ry=260MPa
Wp=tph2p/6=1502/6=417cm3
p=Qp/ tphp=196107/501.0=39<Rs=155MPa
unde Qp=qpb1=8.6222.76=196kN
Efectum calculul cordoanelor de sudur care prin nervura de inima stlpului.
Nervura se prinde de inim cu dou cordoane de sudur kf=0,8cm
= Mp/W=2233107/242=93MPa
W =2fkfl2=20.70.8362/6=242cm3
=Qp/A =196107/20.70.836=49MPa
= 2+2= 932+492=105MPa> Rf=185MPa
Aa cum rezistena cordoanelor nu este asigurat, mrim grosimea cordoanelorla
kf=1,2cm
= Mp/W=8667107/673=129MPa
W =2fkfl2=20.71.2492/6=673cm3
=Qp/A =513.3107/20.71.249=62MPa
= 2+2= 1292+622=144MPa< Rf=180MPa
Calculul suruburilor de ancoraj
N=455kN, M=-833kNm
Nb1=Ny1/ho-M/ho=45579.8/170-|-83300| / 170=-306kN
Determinm aria necesar a uruburilor de ancoraj pentru ramura de sub
grinda de rulare
Ab=Nb1/Rbac=30610/1451=21.1cm2
Rba=0.4 Run=0.4370=148MPa
Adoptm dou uruburi cu d=64mm, Ab=25.122=50.24cm2
Pentru ramura exterioar adoptm dou uruburi de ancoraj cu d=48 cm 2
cu aria total Ab=13.82=27.4cm2 (Ab,nec= 32.4cm2)
Calculul fermei
Barele fermei le proiectm din dou corniere aranjate n aa fel ca s obinem o
seciune in form de T.
Forele verticale n nodurile fermei provenite
din sarcina permament:
Fp=qbd=2.08312=74.8kN
din aciunea zpezii:

Fz=fpndb=1.40.5312=25.2kN
Din sarcina F=1

Din momentul de reazem din stnga M=1

Bara

Valoarea efortului

Bara

Valoarea efortului

Bara

Valoarea efortului

2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
9-11

0,000
-9.524
-9.524
-15.238
-15.238
-17.143

2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
9-11

+0,317
+0,264
+0,264
+0,211
+0,211
0.159

18-20
17-18
15-17
14-5
12-14
11-12

0,000
+0,053
+0,053
+0,106
+0,106
0.159

1-4
4-7
7-10

+5.238
+12.857
+16.667

1-4
4-7
7-10

-0,291
-0,238
-0,185

16-19
13-16
10-13

-0,026
-0,079
-0,132

1-3
3-4
4-6
6-7
7-9
9-10
4-5
7-8
10-11

-7.595
+6.214
-4.833
3.452
-2.071
0.690
-1.000
-1.000
-1.000

1-3
3-4
4-6
6-7
7-9
9-10
4-5
7-8
10-11

-0,038
+0,038
-0.038
0.038
-0.038
0.038
0.000
0.000
0.000

18-19
16-18
15-16
13-15
12-13
10-12
16-17
13-14
10-11

+0,038
-0,038
0.038
-0.038
0.038
-0.038
0.000
0.000
0.000

Dimensionarea ncepe cu barele cle mai solicitate ale tlpii superioare i

inferioare.
Din cauza lungimii sporite din planul fermei , bara se va proiecta din corniere cu
aripi neegale aranjate cu aripile mici mpreun.Conform efortului din diagonalele
de reazem N=228kN adoptm grosimea guseului tg=10mm.
Bara2-3.N=+358.2kN.Aria necesar a seciunii o determinm cu relaia:
AN/Ryc=358.210/2400.95=15.7cm2
Adoptm 2L90x56x5.5, A=27.86=15.72cm2 ix=1.58cm, iy2=4.47cm
x=lef,x/ix=250/1.58=158<[]=400;
= N/A=358.2107/15.72=227MPa<Ryc=2400.95=228MPa

Bara 3-5 i 5-6, N3-5=N5-6=-952 kN.Aria necesar a seciunii o determinm cu

relaia: tg=14mm.
AN/oRyc=95210/0.752400.95=55.70cm2
Adoptm 2L200x125x11, A=234.9=69.8cm2 ix=3.58cm, iy2=9.66cm
x=lef,x/ix=300/3.58=83.8<[]=120;
y=lef,y/iy2=600/9.66=62.1 min=0.6580
= N/Amin=952107/0.658069.80=207MPa<Ryc=2400.95=228MPa

Zbrelele le proiectm din corniere cu aripi egale

Bara 6-7, N6-7=345 kN.Aria necesar a seciunii o determinm cu relaia:
AN/Ryc=34510/3150.8=15.1cm2
Adoptm 2L70x6, A=28.15=16.3cm2 ix=2.15cm, iy2=3.25cm
x=lef,x/ix=435/2.15=202<[]=400;
= N/A=345107/16.3=212MPa<Ryc=2400.8=228MPa
Bara 1-2 a zbrelei avnd un efort de comprimare redus (N 1-2=-50kN) i o lungime
considerabil mic(l1-2=2520mm) se va dimensiona din condiia de flexibilitate
limit []=150;
Bara 1-2 lef,x=0.8l=2520mm,Calculm raza de inerie necesar.
ix=lef,x/[]=252/150=1.68cm, Adoptm 2L63x5, A=26.13=12.26cm2 ix=1.94cm,
iy2=3.12cm
x=lef,x/ix=252/1.94=130<[]=150;
y=lef,y/iy2=315/3.12=101< x=130;min=0.3640
= N/A=50.0107/0.36412.26=112MPa<Ryc=192MPa

Calculul cordoanelor de sudur

Coeficienii = z=1(pentru temperatura de expluatare t>-40c).
Dac sudura se realizeaz cu electrozi E50 sau srm Cb-08
Pentru pel C255 Rf=180MPa, Rz=380MPa.
(R)min= fRf=0.7180=126MPa<zRz=10.453801=170MPa
F=Fp+Fz=74.8+25.2=100kN

1=0.75, 2=0.25,n=2.
Nodul 3

N2-3=358.2kN, N3-5=-952kN

Lungimea cordoanelor de sudur care prind cornierele tlpii superioare de guseu

lm (1(N2-3+N3-5)2 +F2)/(nkmfRc)+1cm
lm (0.75(358.2+952)2+100.02)10/(20.80.71801)+1cm=39.740cm
Calculm cateta minim a cordoanelor de la aripa cornierei
kaf(0.25(358.2+952)2 +100.02)10/(0.420.718040)+1=0.326
adoptm kaf=4mm
kmf=0.8cm; =0.7; Rf=215MPa
la (2(N2-3+N3-5)2 +F2)/( kmf0.5nRc)+1cm
la (0.25(358.2+952)2 +100.02)10/(0.80.520.71801)+1cm=32.633cm

Lungimile cordoanelor de sudur care prind bara 1-3 de guseuN1-3=-781kN va fi:

lm (0.778110)/(20.80.7180)+1=27.828cm
la (0.378110)/(20.40.7180)+1=23.224cm
kmf=0.8cm; =0.7; Rf=180MPa
Nodul 5

N3-5=-952kN, N5-6=-952kN

Lungimea cordoanelor de sudur care prind cornierele tlpii superioare de guseu

lm (1(N3-5-N5-6)2 +F2)/(nkmfRc)+1cm
lm (0.75(952.0-982.0)2+100.02)10/(20.80.71801)+1cm=4.76cm
Calculm cateta minim a cordoanelor de la aripa cornierei

kaf(0.25(952-952.0)2 +100.02)10/(0.420.71806)+1=2.3
adoptm kaf=4mm
la (2(N3-5-N5-6)2 +F2)/( kmf0.5nRc)+1cm
la (0.25(952.0-952.0)2 +100.02)10/(0.80.520.71801)+1cm=3.56cm
kmf=0.8cm; =0.7; Rf=180MPa

Calculul grinzii de rulare

Grinda de rulare cu deschiderea l=b=12m,(b-traveea halei) este solicitat de dou
poduri rulante cu capacitatea de ridicare a cte 100/20t fiecare i regim mediu de
funcionare.Deschiderea halei L=36m; materialul grinzii oel marca C245
(Ry=240MPa;)
Conform standartelor pentru podul rulant Q=50/12.5t, fora normat maxim pe
roat
Fnr=500kN, masa cruciorului Gc=17.1t; masa podului rulant Qp=78.6t, ina de
rulare de tip KP-80(h=130mm).
Fora de calcul maxim pe roat
Fr=fnck1Fnr=1.20.951500=627kN
Fora de frnare transversal pe roat
Tr= fnck2Tnr=1.10.951.132.9=37.8kN
Tnr=(0.05(Q+Gc)g)/no=(0.05(50+17.1)9.82)/2=32.9kN

y3=0.4 y2=0.896 y1=1

Z=Fr(a2+a3)/3Fr=(1.25+5.95+1.25)/3=2.82m 2

a=z-1.25=1.57m
. Mutm cpruciorul n dreapta cu a/
Momentul ncovoietor maxim n planul vertical
Mmax=Friyi=627(2.95+2.24+0.363)=3482kNm
y1=(l2-a2)/4l=(122-1.572)/412=2.95m
Momentul ncovoietor maxim n planul orizontal
My=(MmaxTr)/Fr=348237.8/627=210kNm
Fora de forfecare vertical maxim
Qmax= Friyi=627(1+0.896+0.400)=1440kN
Fora de forfecare orizontal maxim
Qy=(QmaxTr)/Fr=144037.8/627=86.8kN
Eforturile de calcul n planul vertical
Mx=Mmax=1.053482=3656kNm
Qx= Qmax=1.051440=1512kN
Dimensionarea grinzii de rulare
Modulul de rezisten necesar
WxMx/Ry c=1.103656103/2401=16757cm3
=1+2Myh/Mxhf=1+22104.5/36561.75=1.10
hl1/8=121/8=1.5m;hfb1=1.75
hopt=k Wx/t=1.1516757.0/1.2=136cm
n care preventiv t7+3h=7+31.512mm
Valoarea momentului ncovoietor normat Mnx se va determina dup linia de
influien a momentului n seciunea critic, provenit din sarcinile unui singur pod
rulant.
Mnx=Fnriyi=1.05500(2.82+0.579)=1785kNm
y1=(l2-a2)/4l=122-2.9752)/412=2.82

nlimea minim a grinzii

hmin=(5RylnoMnx)/(24EMx)=(524012005001785)/(242.061053656)=71.10cm
Adoptm h=1000mm
Grosimea inimii din condiia de rezisten la forfecare
t(3Qx)/(2Rsh)=(3151210)/(2140100)=2.03cm
adoptm t=18mm
Inima grinzii de rulare se va realiza dintr-o platband 1000x18mm
Momentul de inerie a grinzii de rulare
Ix= Wxh/2=16757105/2=879743cm4
Unde h=h+2tf=100+22.5=105cm
Momentul de inerie al inimii grinzii
I=th3/12=1.81003/12=150000cm4
Tlpilor grinzii de rulare le revine momentul de inerie:
If=Ix-I=712173-150000=562173cm4
Aria seciunii unei tlpi
Af=2If/(h+tf)2=2562173/(100+2.5)2=107cm2
Limea unei tlpi bf=Af/tf=107/2.5=42.8cm
Adoptm bf=480mm
Verificarea stabilitii locale a tlpii comprimate:
bef/tf=(bf-t)/2tf=(48-1.8)/22.5=9.24<0.5 E/Ry=0.52.06105/240=14.6
Stabilitatea local a tlpii este asigurat.Caracteristicile reale ale seciunii grinzii
adoptate
Ix=If+I=
=(th3/12)+2bftf(h0.5+tf0.5)2=(1.81003/12)+2482.5(1000.5+2.52)2=
=780375cm4
W1x=2Ix/h=2780375/110=14189cm3
n componena grimzii de rulare intr: talpa superioar a grinzii de rulare
(platband 480x25 mm), foaie de tabl striat de grosimea t=6mm i limea
b=bf-190-60=1750-100-150=1500mm;
alegem
profilul
U24
cu
2
(A=30,6cm ;zo=2,42cm).

Distana de la axa grinzii de rulare pn la centrul de greutate al grinzii de rulare:

xo=(Aixi)/(Ai)=(30.6155.8+1500.694)/(30.6+1500.6+482.5)=54.97cm
Momentul de inerie al seciunii grinzii de frnare fa de axa y:
Iy=206+30.6(155.8-54.97)2+
+0.61503/12+0.6150(94-54.97)2+2.5483/12+2.54854.972=1002801.46cm3
Sx=bftf(h/2+tf/2)+th2/8=482.5(175/2+2.5/2)+1.81752/8=16775cm3
Modulul de rezisten: W1y=Iy/x1=1002801.46/(54.97+24,0)=12698.51cm3
Tensiunile maxime n punctul 1 al tlpii superioare:
1x= nMx/W1x+nMy/W1y=
=0.9536560010/14189+0.952100010/12698.51=221.3+15.7=
=237MPa<Ryc=2401=240MPa

Determinarea eforturilor de calcul n grinda cu zbrele

Zbrelele Talpa inferioar Talpa superioar

Eforturile
din zpad

2
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
9-11
1-4
4-7
7-10

3
0
-712
-712
-1140
-1140
-1282
+392
+962
+1247

1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
9-10
10-11

-590
+465
-74.8
-361
+258
-74.8
52
-74.8

Numrul
barei

S1i din
M1=1

S2i din
M2=1

4
0
-240
-240
-384
-384
-432
+132
+324
+420

5
+0,317
+0,264
+0,264
+0,211
+0.211
+0,159
-0,291
-0,238
-0,185

6
0,000
+0,053
+0,053
+0,106
+0.106
+0,159
-0,026
-0,079
-0,132

-191
+157
-25,2
-122
+87.0
-25
17
-25

-0,038
+0,038
0,000
-0,038
+0,038
0,000
0.038
0.000

+0,038
-0,038
0,000
+0,038
-0,038
0,000
-0.038
0.000

S1i+S2i

7
+0,317
+0,317
+0,317
+0,317
+0.317
+0,318
-0,317
-0,317
-0,317
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0.000
0.000

Din zpad
(S1i+S2i)Mz Mz=270
N=20.0

Element
ele riglei

Eforturile
din
sarcina
permanent

Din sarcina permanent:

(S1i+S2i)Mp
Mp=625kNm, N=61

Eforturile provenite din momentele de reazem

8
+198
+198
+198
+198
+198
+199
-259
-259
-259

9
+66.6
+66.6
+66.6
+66.6
+66.6
+66.8
-86.6
-86.6
-86.6

10
+93.6
+77.9
+77.9
+62.3
+62.3
+46.9
-85.9
-70.3
-54.6

11
0,000
-0.382
-0.382
-0.763
-0.763
-1.145
0.187
0.569
+0.95

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0.000
0.000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0.000
0.000

-11.2
+11.2
0,000
-11.2
+11.2
0,000
11.2
0.00

-0.274
0.274
0,000
-0.274
0.274
0,000
0.274
0.00

Din gruparea nefavorabil a altor

ncrcri (cu coficientul de grupare
nc=0.9)
S1Mmax
(Mmax=
=295.2)

S2Mmax
(Mmax=
=-7.2)

Aciune
sumar

12
+93.6
+77.5
+77.5
+61.5
+61.5
+45.8
-85.7
-69.7
-53.7

-11.5
+11.5
0,000
-11.5
+11.5
0,000
11.5
0.00

Momente
le din
grupri

Eforturile
de calcul,
kN

13
8,9,12
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4

14
+358.2
-952
-952
-1524
-1524
-1714
+524
+1286
+1667

3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4
3,4

-781
+622
-100
-483
+345
-99.8
69
-99.8

-13
-52

0.000
-0,038

0.000
0.000
0.000
0.000
0,000
+0,038
0,000
0,000
Dimensionarea barelor fermei

2L90x56x5.5

15.72

2L200x125x11

69.8

2L200x125x11

69.8

2L250x160x16

127.2

2L250x160x16

127.2

2L250x160x16

127.2

2L110x70x8

27.8

2L180x110x10

56.6

2L200x125x12

75.8

2L 160x10

62.8

622

2L100x7

27.6

-100
-483

2L 70x5

12.72

2L 125x9

44.0

345

2L 70x6

16.3

-100
-207
69

2L 70x5

12.72

2L100x7
2L 50x4

27.6
7.78

3
358.2
-952
-952
-1714
-1524
-1524
+524
+1286
+1667
-781

Marca oelului

Efortul de calcul kN

Seciunea
barei

4
C255

2
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
9-11
1-4
4-7
7-10
1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9
9-10

-37
-155

Aria seciunii bareei, cm2

Zbrelele

Talpa
inferioar

Talpa superioar

Numrul barei

Elementele riglei

1-2
7-9

Lugimea de flambaj,
cm

Raza de enerie

0.000
-11.2

0.00
-0.274

3,4
3,4

0.00
-11.5

-50
-207

Flexibilitatea

lef,x

lef,y

ix

iy2

7
250
300
300
300
300
300
563
600
600
316
135
252
348
435
252
348
435

8
500
600
600
600
600
600
563
600
600
316
435
315
435
435
315
435
435

9
1.58
3.58
3.58
4.58
4.58
4.58
1.98
3.12
3.57
4.96
3.08
2.16
3.86
2.15
2.16
3.08
1.54

10
4.47
9.66
9.66
10.24
10.24
10.24
5.49
8.77
9.68
7.05
4.59
3.38
5.56
3.25
3.38
4.59
2.43

11
158
83.8
83.8
65.5
65.5
65.5
284
192
168
63.7
141
117
90.2
202
117
113
283

12
62.1
62.1
58.6
58.6
58.6
44.8
93.20
78.20
93.2
95
-

min

13
-

14
0.95
0.95
0.95
0.95
0.95
0.95
0.95
0.95
0.95
0.80
0.95
0.80
0.80
0.95
0.80
0.80
0.95

0.658
0.658

0.776
0.776
0.776
0.785

0.436
0.610

0.436

0.460
-

,
Ry c,
MPa MPa
15
227
207
207
134
134
134
189
227
220
158
225
180
180
212
180
163
89

16
228
228
228
228
228
228
228
228
228
192
228
192
192
228
192
192
228

10-11

1-2

Elementel
e riglei

Talpa
superioar

-100
-50

Notarea
barei
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
9-11

Talpa
inferioar

Zbrele

2L 70x5

12.72

2L 80x7

21.6

252
343

315
429

2.16
2.45

3.38
3.82

117
140

93.2
113

0.436

0.367

0.80
0.80

180
84

Calculul cordoanelor de sudur care prind barelor grinzii cu zbrele de guseu

Cordonul
Efortul,
Seciunea
de la muchie
de la marginea aripei
m
m
kN
elementului
1N
kf
l
2N
kfa
l a
(kN)
(mm)
(mm)
(kN)
(mm)
(mm)
2L90x56x5,5
+358.2
986
8
490
329
4
326
2L200x125x11
-952
75
8
47
25
4
35
2L200x125x11
-952
436
8
226
145
4
154
2L250x160x16
-1524
75
8
47
25
4
35
2L250x160x16
-1524
161
8
90
54
4
63
2L250x160x16
-1714

1-4

+524

2L110x70x8

4-7

+1286

2L180x100x10

7-10

+1667

1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9
9-10
10-11
1-2

-781
+622
-100
-483
+345
-100
-207
+69
-100
-50

576

296

192

201

2L200x125x12

295

157

98

108

2L 160x10
2L 100x7
2L 70x5
2L 125x9
2L 70x6
2L 70x5
2L 100x7
2L 50x4
2L 70x5
2L 63x5

547
435
70
338
242
70
145
49
70
35

8
8
8
8
8
8
8
8
8
8

280
216
45
178
130
45
82
34
45
166

234
187
30
145
104
30
62
21
30
15

4
4
4
4
4
4
4
4
4
4

232
185
40
154
113
40
72
31
40
114

192
252

Eforturile de calcul provenite din diferite sarcini

Sarcini de scurta durata

schema
de calcul

sectiunea

efortul

M
1-1
N
M
2-2
N
M
3-3
N
M
4-4

N
Q

Coeficient
de
grupare
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9
1
0.9

Sarcini
permane
nte

Sarcini
de la
zapada

1
+625
+450
+291
+478
+46.0
+478
-612
+556
-61
-

2
+210
+189
+151
+136
+98
+88
+151
+136
+15
+14
+151
+136
-206
-185
+151
+136
-20
-18

D pe stilpul din

T pe stilpul din

Sarcina de la vint pe

stinga

dreapta

stinga

dreapta

stinga

dreapta

3
+105
+95
-410
-369
+962
+866
+1567
+1410
-91
-82
+1567
+1410
-97
-87

4
+146
+131
-166
-135
+261
+235
+489
+440
-353
-318
+489
+440
+57
+51

5
32
29
62
56
62
56
462
416
48
43

6
97
87
30
27
30
27
279
251
23
21

7
-81
-73
+12
+11
+12
+11
+283
+255
+30
+27

8
+85
+77
-16
-14
-16
-14
-271
-244
+27
+24

Eforturile din stilpul halei folosite pentru gruparea speciala

Schema
stilpului

Sectiunea

Efortul

Sarcini
permanente

M
N
M
N
M
N
M
N
Q

+563
+405
+262
+430
+41
+430
-551
+500
-55

1-1
2-2
3-3
4-4

Sarcini de scurta durata

Dmax pe stilpul din
Din zapada
stinga
dreapta
5
6
7

+105
+76
+49
+76
+8
+68
-103
+76
-10

+53
-205
+481
+784
-46
+784
-49

+73
-83
+131
+245
-177
+245
+29

Sarcini seismice
8

194
13
55
13
55
13
859
13
83

Eforturile de calcul n seciunile stlpului halei

Schema
stilpului

sectiune

+Mmax
Ncoresp

efortul

nc=1
1,4,6
+868

nc=1
1,7
617

nc=0.9
1,3,6,7
560

nc

1,2,4,6,8

+1109

+935

+450

+586

494

450

450

1,2
+389

1,2,7
+390

366

1,3,5
-181

+629

614

519

1,3,5
+1070

1,3,5,7,2

Nmax
+Mcoresp

nc

nc=1
1,2
835

nc=0.9
1,2,7
741

1,2,8,4,6

1109

935

392

601

586

494

601

586

1,3,5,8
-148

+2

1,2
389

1,2,7

366

1,2
389

1,2,3,5,8

390

478

478

493

629

614

519

+933

585

1,8
30

1,2,8
46

-14

1,3,5
1070

1,2,3,5,7

+2045

2024

1295

478

614

417

1,3,5
-241

1,3,5,7
-23

308

1,4,5
-1427

1,2,4,5,8

-1775

+2123

+1966

513

1045

-110

-78.4

28

-53

369

nc=0.9

Nmax
-Mcoresp

nc=1
1,2
835

nc=0.9

-Mmax
Ncoresp

nc

nc

Nmin
Mmax

1207

494

-60

51

629

614

519

1,3,5
946

1,2,3,5,8

993

585

856

475

2045

2024

1295

2045

2024

1295

-1690

1,3,5
-241

1,2,3,5,7

159

1,3,5
-1165

1,2,3,5,8

-208

-1539

-1559

-329
-883

1132

808

2123

2102

1373

1966

2102

1373

+455

-25

-119

-110

-96

-31

-206

-185

-197

1-1

2-2

3-3

4-4

Ministerul nvmntului
Universitatea Tehnic a Moldovei
Catedra: Constructii i mecanica structurilor

Memoriul explicativ la
proiectul de curs Nr.2
La disciplina constructii metalice

Tema: Calculul elementelor unei hale industriale

A elaborat:

stud. grupei CCIA-982

Ruslan Cioban
Cotorobai Vasile

A verificat:

Chiinu 2002