Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Sfetcu Violeta Suditu Alina

Naiman Alexandra

Prep. Drd. Mihaela Chraif

PROCESELE MEMORIEI :
ENCODAREA INFORMATIILOR STOCAREA INFORMATIILOR REACTUALIZAREA INFORMATIILOR

Actul de memorare presupune o anumita desfasurare in timp. Memoria nu este un fenomen instant: nu memoram pur si simplu. Exista o serie de procese inlantuite, dependente unele de celelalte, in urma functionarii carora apare senzatia subiectiva a memorarii. Desfasurarea defectuoasa a oricaruia dintre aceste procese afecteaza actul de memorie si chiar il compromite definitiv. De aceea, fiecare proces isi are importanta specifica, ameliorarea si optimizarea fiecaruia in parte repercutandu-se in mod pozitiv asupra mecanismului ca intreg. Exista 3 mari momente ale memoriei:

I) ENCODARE (engramarea, intiparirea, fixarea, achizitia, memorarea)

II) STOCARE (conservarea, pastrarea, retinerea, depozitarea) III)REACTUALIZARE (recuperarea, regasirea, activarea, ecforarea, reamintirea)

Practic, mecanismul memoriei este structurat functional pe intrare, pastrare si recuperare. Pentru a putea afirma ca s-a produs memorarea, informatia trebuie sa treaca prin toate trei. Daca ne referim la memorie ca la o biblioteca (metafora memoria-biblioteca), celor trei etape ale actului de memorie le-ar corespunde: -actul de inregistrare al cartii, construirea fisei cartii si plasarea acestei fise in catalogul general pentru encodare - pastrarea cartii pe raft in spatiul conferit pentru stocare - regasirea cartii pe baza catalogului si recuperarea ei de pe raft spre lectura pentru reactualizare. Evident, asemanarea este doar in -mare si aproximativa, avand -doar rol ilustrativ. Memoria este mult - mai complexa decat o biblioteca.

Grafic, succesiunea generala si de ansamblu a proceselor memoriei poate fi prezentata sub urmatoarea forma schematizata:

I) ENCODAREA A encooda inseamna a traduce informatia intr-un anumit cod, material sau ideal (subiectiv). Encodarea reprezinta primul proces sau prima faza parcursa de mecanismele mnezice in dinamica lor. Ea reprezinta o multitudine de aspecte si anume:
Natura encodarii Formele ei
Factorii facilitatori//perturbatori

NATURA ENCODARII

Craik si Lockhart (1972) clasifica codurile mnezice :

Natura encodarii este strict dependenta de natura codului

Codul semantic
Corespunzator celui de-al treilea nivel de procesare a informatiilor produs de mintea si intelegerea umana si apoi atasat stimulului = ENCODAREA SEMANTICA

3.Encodarea semantica
codul propozitiei

Codul fonemic
Corespunzator unui al doilea nivel de procesare a informatiilor produs de denumirea stimulului ,de asociera lui acustica cu alti stimuli similari = ENCODARE AUDITIVA

2.Encodarea auditiva
codul sunet

1.Encodare vizuala codul imagine

Codul structural
Corespunzator primului nivel de procesare a informatiilor, produs de analiza structurii fizice a stimulului (linii, unghiuri , stralucire etc.) = ENCODARE VIZUALA

FORMELE EI

ENCODARE INCIDENTALA sau automata corespunde memoriei involuntare ENCODARE INTENTIONALA corespunde memoriei volutare

- Nu necesita nici atentie, nici control voluntar, ea nu este afectata nici de intentia de a memora, nici de prezenta simultana a altor activitati

INTRE CELE DOUA EXISTA O RELATIE DE INTERDEPENDENTA

- Se caracterizeaza print-o sarcina special formulata de a retine, fapt ce determina aparitia unui montaj adecvat care canalizeaza conduita subiectului pe coordonatele comportamentului mnezic el mobilizandu-si resursele functionale, operationalinstrumentale considerate ca fiind necesare si eficiente in buna realizare a procesului mnezic.Importane sunt 3 elemente ale encodarii intentionale : stabilirea constienta a scopului, mobilizarea si consumarea unui efort voluntar in vederea realizarii lui , utilizarea unor procedee speciale care sa faciliteze memoria

FACTORII FACILITATORI/PERTURBATORI

1. Particularitatile materialului de memorat a) Natura materialului materialul ce urmeaza a fi memorat poate fi, prin natura lui, intuitiv- obiectual sau abstract, descriptiv sau explicativ- relational; semnificativ sau lipsit de sens logic, teoretic sau pragmatic utilitar. b) Organizarea materialului gradul de organizare(mare, mediu, redus) - modul de organizare al acestuia () in serii succesive de elemente sau in serii intrerupte, neadiacente c) Omogenitatea sau heterogenitatea materialului Efectul Robinson(1924) cu cat o serie este eminamente omogena, cu atat ea poate fi memorata mai rapid Efectul Restorff (1932) elemntele heterogene plasate intr-o serie mare de elemente omogene sunt mai bine retinute decat acestea din urma. Efectul Underwood in anii 50, materialele cu un grad mai mare de omogenitate se retin mai greu decat materialele cu un grad mai scazut de omogenitate. Cele 3 efecte sunt contradictorii.Efectele Restorff si Underwood contrazic efectul Robinson

d) Volumul materialului eficienta memorarii este strict dependenta de lungimea materialuli(mare, mediu, mic) e) Alte particularitati ale materialului - familiaritatea - seminificatia - caracterul lui agreabil sau dezagreabil 2. Particularitatile subiectului a) Gradul de implicare in activitate - cu cat implicarea subiectului in activitate este mai mare, cu cat interactiunea dintre el si materialul de memorat este mai intensa si mai profunda, cu atat performantele mnezice vor fi ma crescute b) Modul de invatare(memorare) - memorare globala permite degajarea structurii de ansamblu a textului, a organizarii si logicii lui interne, in schimb nu poate fi utilizata la orice varsta si in raport cu oroce volum al materialului - memorare partiala faciliteaza delimitarea riguroasa a unitatilor logice, creeaza stari afective pozitive in legatura cu faptul ca unitatea respectiva a fost deja invatata, in schimb produce multe dificultati in asamblarea partilor c) Nivelul reactivitatii sistemului nervos insusirile individuale ale personalitatii au un mare rol in memorare d) Repetitia un material este cu atat mai bine memorat cu cat numarul de repetitii este mai mare

II) STOCAREA Este procesul de pastrare in memorie a informatiilor pana cand vom avea nevoie din nou de ele. Principalele probleme pe care le ridica stocarea sunt : durata ( timpul pastrarii ) si forma .

Durata :

-stocare de scurta durata SSD -stocare de lunga durata SLD

Memoria de scurta durata se poate observa cel mai adesea in retinearea unui numar de telefon.Daca acest numar este insa repetate de mai multe ori , memorarea lui va fi de lunga durata.

Atkinson si Shiffrim (1968) postulau existenta a trei tipuri de stocari mnezice : senzoriale , de scurta durata si de lunga durata , primul fiind de ordin senzorioperceptiv si furnizad informatii celui de al doilea ,iar acesta avand trasee sper ultimul.

Craik si Lockharst (1972) aratau ca durata traseelor mnezice este o consecinta directa a operatiilor de engramare, cu cat acestea sunt mai profunde , cu atat durata retinerii va fi mai lunga.

Retinerea experientelor personale din trecut a fost numita de Ruben (1986) memorie autobiografica. Retinerea unor acte care urmeaza a fi effectuate intr-un viitor oarecare I s-a dat numele de memorie prospective.

III) REACTUALIZARE - Procesul memoriei care consta in scoaterea la iveala a continuturilor encodate si stocate in vederea utilizarii lor in functie de utilizari si 1. Specificul reactualizarii una necesitati dintre problemel formulate de psihologi a fost aceea daca recuperarea reprezinta un proces automat, realizat de la sine, fara efort, sau, dimpotriva, discursiv si cu efort. 2. Recunoasterea si reproducerea ca mecanisme ale recuperarii : MODELUL FAMILIARITATIIdecizia, ca proces comun recunoasterii si reproducerii, apreciaza daca un raspunsde acceptare poate fi formulat in functie de informatia de familiaritate data de frecventa si durata de prezentare a stimulului in faza de encodare

 MODELUL CONTEXTUALITATII Asemanator cu precedentul, numai ca ceeea ce serveste ca informatie de referinta pentru decizie nu este familiaritatea stimulului ci elementele contextuale ale informatiei prezentate MODELUL CERCETARII CONDITIONALE le combina pe celelalte doua: procesul de cautare in memorie in vederea recunoasterii sau reproducerii intra in functiune numai daca circumstantele o cer, el este deci exceptional. 3. Conditii si strategii de recuperare Ipoteza distinctivitatii coduriloe din memorie memoria umana contine o cantitate mare de informatii, unele dintre ele fiind relativ asemanatoare intre ele, altele , ceva mai distincte,mai deosebite unele de altele.Ipoteza postuleaza ideea potrivit careia recuperarea unei informatii din memorie se realizeaza cu ata mai usor cu cat ea este mai distincta in raport cu altele Ipoteza indicilor de recuperare un indice de recuperare este un fragment al situatiei de invatare care poate servi la suscitarea recuperarii

 Ipoteza contextualitatii reprezinta o prelungire a ipotezei anterioare, ea postuleaza efectele benefice pe care similaritatea contextului o are asupra procesului recuparativ Ipoteza metamemoriei se refera, dupa cum am aratat in alta parte la cunostintele pe care trebuie sa le detina omul despre propria sa memorie pentru a reusi sa recupereze mai usor informatiile encodate si stocate. 4. Interactiunea proceselor memoriei - encodare, stocare, recuperare exista o foarte stransa interactiune