IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unor persoane, obiecte sau fenomene, aflate n legatura cauzala

cu fapte ilicite, prin metode stiintifice criminalistice, n scopul stabilirii adevarului n procesul judiciar. ETAPELE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE a. Stabilirea apartenentei dupa gen Se realizeaza pe calea examinarii caracteristicilor generale care defi-nesc o anumita categorie de obiecte. b. Identificarea individuala Se realizeaza o ngustare a sferei obiectelor cu aceleasi caracteristici pna la individualizarea corecta. Identificarea individuala reprezinta afirmarea identitatii (Lucian Io-nescu). Identificarea generica si identificarea individuala sunt parti compo-nente ale procesului unic de identificare criminalistica. c. Identificarea dupa urmele lasate la locul faptei de catre obiecte sau fiinte (modalitatea cea mai frecventa si cea mai preferata). FOTOGRAFIA JUDICIARA reprezinta totalitatea metodelor fotografice aplicate n cercetarile criminalistice, att n munca de teren ct si n activitatea de laborator, prin adaptarea la necesitatile de cercetare a metodelor folosite n tehnica fotografica. PROCEDEELE DE FOTOGRAFIERE aplicate la fata locului includ: fotografia de orientare, fotografiaschita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorile fotografice. FOTOGRAFIA JUDICIARA de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixa-rii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridi-cate de la fata locului. TRASEOLOGIA JUDICIARA studiaza urmele sub aspectulformei conturului dimensiunilor culorii al valorilor lniare si unghiulare ce pot fi stabilite intrecaracteristicile redate de macro sau micro relieful obiectului supus cercetarii. URMA este o modificare creata la locul si in procesul savarsirii infractiunii prin miscarile fizice realizate in acel moment de persoanele implicate in activitatea respectiva. CLASIFICAREA URMELOR: - urme de reproducere a constructiei exterioare a obiectului - urme formate ca resturi de obiecte si materii organice si anorganice - urme de incendiu

MICROURMELE-acele particule de materie sau caracteristici mecanice invizibile ori slab vizibile cu ochiul liber, putand fi cercetate numai prin folosirea metodelor microanalitice. CARACTERISTICI MICROURME: -posibilitatea observarii lor numai sub microscop; -stare determinata de aglomerare (coeziune) a materiei; -necesitatea folosirii unor metode specifice in cursul cercetarilor. Probleme ce pot fi rezolvate prin analizarea microurmelor: Prin examinarea microurmelor pot fi rezolvate probleme de ordin tehnic dar si de interes operativ . Probleme de ordin tehnic ce pot fi rezolvate prin examinarea microurmelor: - care este natura microurmei; - caracteristicile microurmei; - daca este sau nu asemanatoare cu probele care se pun la dispozitie. Probleme de interes operativ care pot fi solutionate in baza rezolvarilor tehnice: -stabilirea aproximativa a locului unde s-a comis fapta in raport de microorganismele specifice microflorei si microfaunei terenului; -stabilirea legaturii dintre faptuitori si locul faptei; -stabilirea legaturii intre instrumentele folosite de faptuitor si locul faptei; -stabilirea aproximativa a timpului cand s-a comis fapta pe baza evolutiei unor microorganisme de sub cadravru; -stabilirea modului de operare; -stabilirea faptului daca este vorba de o infractiune sau de o inscenare; -determinarea profesiunii faptuitorului pe baza prafului profesional lasat la locul faptei; - tipul si culoarea imbracamintii faptuitorului pe baza fibrelor textile gasite la fata locului. Masurile pregatitoare luate la sediul organului judiciar sunt mai mult de ordin organizatoric, n vederea asigurarii cercetarii locului faptei n bune conditii sub toate aspectele. Continutul acestor masuri, n concret, depinde de natura faptei, specificul locului n care a fost comisa, modul si mijloacele de savrsire, precum si de posibilitatile de care dispune organul judiciar n constituirea echipei de cercetare, cu mijloacele tehnico-stiintifice corespunzatoare. Fazele investigarii criminalistice a locului faptei: -faza statica

-faza dinamica 1.Cercetarea in faza statica. In faza statica a cercetarii se procedeaza la o examinare atenta a locului faptei, atat in ansamblul sau, cat si pe zonele mai importante, fara a se aduce nici o modificare acestuia. Si are in vedere: Stabilirea starii si pozitiei mijloacelor materiale de proba, Masurarea distantei dintre obiectele principale, dintre acestea si urme sau locuri de acces, aspect de natura sa serveasca la clarificarea unor impreju-rari ale cauzei. Executarea de fotografii de orientare, schita si fotografii ale obiectelor prin-cipale, precum si fixarea prin inregistrare videomagnetica. 2.Cercetarea in faza dinamica. Faza dinamica este cea mai complexa si laborioasa etapa a cercetarii la fata locului, intrucat presupune participarea tuturormembrilor echipei la efectuarea investigatiilor si folosirea integrala a mijloacelor tehnico-stiintifice criminalisti-ce aflate la dispozitia lor. Acest moment al cercetarii presupune: - Examinarea amanuntita a corpului victimelor, a fiecarui obiect presu-pus purtator de urme. - In executarea fotografiilor si inregistrarilor video de detaliu, a ma-sura-torilor fotografice bidimensionale, se finalizeaza schita locului faptei si se incepe redactarea procesului-verbal. - Se iau primele declaratii martorilor si victimei, daca mai este la fata locului, inclusiv persoanelor suspecte. Metode de fixare a rezultatelor investigarii de la fata locului: -proceul verbal -schita locului faptei -Fotografiile si inregistrarile video judiciare Partea tehnicii criminalistice care se ocupa cu studiul desenelor papilare aflate pe suprafata palmelor si a talpilor picioarelor poarta denumirea de DACTILOSCOPIE. Dactiloscopia judiciara este acea ramura a tehnicii criminalistice care se ocupa cu studiul desenelor papilare ce se intalnesc in regiunea digitala, palmara si plantara, precum si a urmelor lasate de aceste regiuni in campul infractiunii in scopul identificarii persoanelor si cadavrelor. DESENELE PAPILARE sunt unice deosebindu-se ntre ele prin forma si detaliicaracteristice al caror numar si varietate fac, practic, imposibila descoperirea a doua urmecu desene papilare identice;?Desenele papilare sunt caracterizate de fixitate forma si detaliilecaracteristice desenului papilar se mentin de la formarea, sa n timpul vietii intrauterine,pna la moarte. Cresterea n dimensiuni a desenului papilar, pe masura dezvoltariicorpului nu este de natura a influenta caracteristicile crestelor papilare. Deasemeneaaparitia sau disparitia, n timpul vietii, a unui detaliu nu este de natura a modifica fonduldemersului criminalistic, nu determina o diferenta calitativa ntre

desenele papilare aleaceleiasi persoane.?Desenele papilare sunt inalterabile o proprietate esentiala, determinata defaptul ca, n mod normal, un desen papilar nu poate fi modificat sau nlaturat.Desenele papilare pot fi distruse n conditiile unor boli deosebite sau ca urmare a unor interventii care sa afecteze stratul dermic profund, nsa, existenta unei cicatrici constituieun element de identificare deosebit de pretios Cele mai folosite metodele de revelare a urmelor de maini pot fi clasificate n:-metode de revelare fizice -metode de revelare chimice -metode de revelare optice In ceea ce priveste ridicarea urmelor de mini, aceasta, pe lnga nregistrarile de imagini care ramne principalul mijloc de ridicare se poate face prin: transfer pe pelicula adeziva; mulaj; ridicarea obiectelor purtatoare de urme. Fixarea urmelor de picioare se face prin fotografiere si prin descrierea n procesul verbal. Clasificarea urmelor de picioare: -Urme de picior descult (urma papilara) -Urme de picior cu ciorap -Urme de picior ncaltat Urmele de picioare gasite la fata locului pot fi urme disparate sau se pot gasi sub forma cararii de urme . Pentru a avea o carare de urme e nevoie sa descoperim la fata locului cel putin trei urme consecutive de picior (doua de la un picior, cealalta dela celalalt picior). Analiza cararii de urme poate furniza informatii suplimentare celor obtinute prin interpretarea unei urme singulare. Pentru acest motiv n cararea de urmegasita la fata locului se vor masura si nota (desena) urmatoarele elemente: directia demiscare , linia mersului , lungimea pasului , latimea pasului si unghiul pasului . Cautarea si descoperirea urmelor de buze Urmele de buze pot fi gasite la fata locului pe diferite obiecte, n special pe cele care sunt, n mod obisnuit, duse lagura. - pe pahare, sticle, linguri, instrumente stomatologice, dar n egala masura pot fidescoperite si pe lenjeria de corp, pe corpul victimei. Relevarea urmelor latente de buze se realizeaza prin pudrarea cu ajutorul pensulei a unor pulberi de contrast sau prin afumare. Se pot folosi, de asemenea, simetode optice de relevare a urmelor latente de buze. Fixarea urmelor de buze se realizeaza prin fotografierea lor si prin descrierean procesul verbal.

Ridicarea urmelor de buze se realizeaza cu ajutorul peliculei adezive sauchiar se ridica obiectul purtator de urme daca acesta este comod transportabil. Urmele de dinti se pot prezenta ca urme statice sau urme dinamice, ca urmede adncime ridicarea lor facndu-se, n acest caz, cu ajutorului mulajelor din gipsdentar, ori ca urme de suprafata (de exemplu, urmele de muscatura de pe pieleaomului) caz n care urme vor fi fotografiate si descrise n procesul verbal. Obiecteleusor transportabile vor fi ambalate cu grija si trimise spre analiza la laborator. URME URECHI Interpretarea la fata locului a urmelor urechilor, ofera anumite date cu privire la: vrsta, naltimea, sexul, numarul persoanelor, ori despre activitatile ce au avut loc n cmpul infractional. Astfel existenta mai multor urme de ureche, provenind de pe aceeasi parte a cmpului, ajuta la aflarea numarului persoanelor care le-au creat, iar distanta de la sol si pna la locul unde a ramas urma, n raport cu conditiile concrete, poate servi uneori la stabilirea naltimii faptuitorilor. URMELE DE SANGE Urmele de snge pot fi gasite sub forma de picaturi, stropi, dre, mnjituri sausub forma de balta. Picaturile au forme diferite n raport de natura sngelui (venossau arterial), de viteza si de unghiul de impact cu suprafata obiectului primitor deurma. De regula, n situatia unui impact perpendicular sngele venos formeaza picaturi de forma regulata (rotunda), n vreme ce sngele arterial (datorita presiuniiarteriale) formeaza urme n forma de stea. Mnjiturile sunt create atunci cnd pestesngele scurs este trt un obiect sau chiar corpul victimei. Balta este rezultatul unei pierderi masive de snge fie ca urmare a sectionarii unui vas sanguin important (ovena, de exemplu), fie datorita multitudinii de rani si timpului scurs de la savrsirea faptei. Descrierea in procesul verbal se efectueaza in 2 etape: I. aspectul general, forme, locul unde se afla II. fiecare urma in parte, culoare, fluiditate, dimensiuni etc. FIRELE DE PAR Examinarea in laborator a firelor de par se realizeaza prin utilizarea mijloacelor tehnice adecvate procedeului aplicat in mod concret. a) prima etapa: - se studiaza modul de detasare: rupere, taiere, smulgere sau cadere datorita procesului fiziologic; se studiaza tija parului pentru a se vedea daca in prezinta substante aderente, urme de paraziti, alteratii patologice; sfarsitul firului care poate fi: rotund, rupt, taiat (perpendicular sau oblic) b) etapa a doua: - examinarea microscopica a structurii exterioare a parului, stabilindu-se : forma radacinii, a tijei, apartenenta de grup, daca este de la om sau animal. Exteriorul firului de par numit cuticula este format din mici celule epidermice imbinate sub forma de solzi de peste, mai mici la om si mai mari la animale (forma de tepi).

c) etapa a treia examinarea in detaliu a partilor principale din structura interna a firului de par. Se studiaza : cuticula, cortexul, canalul medular. d) Studiul comparativ la microscopul electronic si actionarea cu neutroni pot stabili probabilitatea daca firul de par apartine unei persoane anumite.

URMELE DE SPERMA constau in lichidul seminal rezultat din secretia glandelor sexuale masculine. Cautarea se efectueaza pe obiecte de imbracaminte, lenjerie etc.Fixarea si ridicarea se efectueaza prin descriere in procesul verbal, fotografiere si se ridica dupa ce aceleasi reguli ca si sangele.Examinarea de laborator poate evidentia: natura urmelor, specia careia ii apartine, caracteristici secrete sau nesecrete, grupa sanguina, numarul de persoane, boli, vechime, prezenta spermatozoizilor . URMELE DE SALIVA, se creeaza prin depunerea lichidului secretat de glandele salivare. Formele sub care se prezinta sunt diverse Cautarea se face pe diferite obiecte Fixarea si ridicarea se realizeaza in acelasi mod

- Expertiza poate stabili: daca substanta este sau nu saliva, statusul secretor ori necretor al persoanei, grupa sanguina, amprenta A.D.N. In criminalistica, AMPRENTA GENETICA aduce informatii care sa faciliteze identificarea autorilor unor infractiuni/crime. Pentru a repera probele, se foloseste un aparat special (crime-scope), care emite o lumina albastra, prin care se identifica urmele de sange sau alte probe biologice, care, ulterior, sunt folosite pentru analiza amprentei genetice. Se extrage ADN-ul din celulele recoltate, se mareste de nenumarate ori, pentru a fi foarte vizibila structura si se observa seria de nucleotide care se repeta, situata in partea non-codificanta a ADN-ului. Numarul repetiilor este diferit de la un individ la altul si aceasta este dovada ca ADN-ul respectiv este al unei anumite persoane (unica, din aceasta perspectiva). URMELE MIJLOACELOR DE TRANSPORT Prin studiul urmelor statice (de suprafata sau de adncime) se determina : tipul autovehiculului, directia de circulatie, prin intermediul anumitor caracteristici ale desenului antiderapant imprimat n urma. De asemenea, n cazurile unor detalii individuale se poate ajunge pna la identitate. Anumite autovehicule de tonaj mare au pe anvelope desene antiderapante sub forma de W", V" sau un desen ce aminteste aspectul cetini de brad. Pentru a avea mai buna aderenta la sol, fixarea rotii pe osie se face astfel ca desenul de pe anvelopa sa aiba deschiderea n directia miscarii. Deci, urmele create de anvelope cu asemenea desen indica,lalocul faptei, directia de circulatie a autovehiculului,

sa zicem, disparut de la fata locului. Partea deschisa a urmei create de atare desen antiderapant se afla n directia miscarii autovehiculului creator Sunt considerate a fi INSTRUMENTE DE SPARGERE acele instrumente special concepute sau adaptate pentru a nfrnge dispozitivele de nchidere si de protectie aaccesului n diferite locuri . n egala masura infractorii pot folosi ca instrumente despargere si orice corp contondent dur. CLASIFICARE: -Instrumentele de taiere -Instrumentele de frecare -Instrumentele de apasare -Instrumentele de lovire -Instrumentele de ardere-topire BALISTICA JUDICIARA se ocupa cu studiul constructiei si functionarii armelor de foc, de procesele legate de tragere, precum si de urmele produse de acestea, toate fiind folosite pentru elucidarea problemelor ridicate de urmarirea penala. n acest scop balistica judiciara, ca ramura a tehnicii criminalistice, a creat metode specifice pentru o mai buna identificare individuala a armei de foc dupa gloantele si tuburile trase, dar si dupa alte urme produse de functionarea armei. Balistica generala are doua ramuri: balistica interioara si balistica exterioara. CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC SI A MUNITIEI Clasificarea armelor se face astfel: A. Dupa destinatie: arme militare (de lupta)?pusti , carabine , pistoale , pistoale mitraliera arme de vnatoare arme sportive sau de tir arme cu diverse destinatii speciale?pistoale de semnalizare, de start, de alarma, cu gaze lacrimogene. arme ascunse B. Dupa lungimea tevii : arme cu teava lunga (carabine ,pusti , pusti mitraliera , arme de vnatoare si tir) arme cu teava mijlocie (pistoale mitraliera) arme cu teava scurta (pistoale si revolvere ) C. Dupa constructia canalului tevii:

 arme cu teava neteda sau lisa?arme de vnatoare cu alice , pistoale de semnalizare , arme de tir redus arme cu teava ghintuita?tirul cu cartuse cu proiectil unic (pistoale, revolvere, carabine, pistoale mitraliera,etc.) arme cu tevi combinate (lise si ghintuite). D. Dupa modul de functionare: arme cu repetitie (rencarcare prin actiunea tragatorului) arme semiautomate (ncarcarea si scoaterea tubului tras se fac automat, percutia se face pentru fiecare tragere prin apasarea tragaciului) arma cu tragere automata (rencarcarea prin energia gazelor n actiunea de recul).Acestea permit tragerea n serii si n foc continuu printr-o singura apasare pe tragaci. E. Dupa calibru: arme cu calibru mic-4,50?6,35 mm arme cu calibru mijlociu-6,35?9,00 mm arme cu calibru mare-peste 9,00 mm La armele de vnatoare calibrul se apreciaza,de regula, dupa criteriul numarului de alice fabricate dintr-un pfunt englezesc(calibrul 12 corespunde diametrului de 18,5 mm). F. Dupa modul de fabricatie: arme de fabricatie industrialacaracteristici proprii pentru fiecare tip si model arme de fabricatie mestesugareasca (armele vechi n general) arme de foc rudimentare din materiale improvizate arme de foc modificate prin retezarea tevii si patului. Probleme ce pot fi lamurite prin expertiza balistica judiciara: Cercetarea criminalistica n cazul folosirii armelor de foc implica nu doar concluziile organelor judiciare ce efectueaza cercetarea la fata locului ci si expertizeleefectuate n conditii de laborator de catre specialisti. Acestia pot trage concluzii deidentificare din examinarea armei, a munitiei, a urmelor create pe corpul victimei sau pe alte obiecte. Pentru organul judiciar cel care dispune efectuarea expertizelor este esential sa cunoasca aspectele care pot fi lamurite de experti, ce anume pot cereca obiective ale expertizelor balistice judiciare. Structura raportului de expertiza Raportul de expertiza se prezinta ca un document organizat n sectiuni. Organizarea n acest fel a raportului de expertiza este impusa de nevoia asigurarii fluentei si claritatii informatiilor n raport.

Un raport de expertiza judiciara cuprinde antetul si urmatoarele sectiuni: Preambul; Partile; Scurt istoric; Obiectivul expertizei; Desfasurarea expertizei; Constatarile expertului;Concluzii; (Borderou de anexe); Anexe. Expertiza criminalistica a scrisului - numita si GRAFOSCOPIE sau expertiza grafica - este una dintre cele mai importante ramuri ale criminalisticii si are ca obiect de activitate identificarea autorului unui scris necunoscut sau contestat prin: SEMNATURA Stabilirea faptului daca un text sau o semnatura au fost realizate de catre persoana nominalizata in actul respectiv Identificarea persoanei care a executat un text sau o semnatura care s-au dovedit ca nu apartin titularului sau provin de la autori necunoscuti sau cu nume fictive. Caracteristicile grafice generale si particulare sunt de aceeasi natura ca inscrisul obisnuit, doar ca in semnatura poate sa prezinte unele caracteristicidiferentiate. Pe langa aceste caracteristici grafice in cercetarea semnaturilor se vaacorda o deosebita atentie elementelor artificiale, ca: trasaturile drepte verticalesau orizontale, diferite combinatii unghiulare, arcuite, laturile si ovalele folosite lacompletarea initialelor semnaturii sau a parafei. SCRIEREA consta in reproducerea pe un suport oarecare cu ajutorul unor semne simbolice (caractere literale) a limbii vorbite si a gndirii. Actul scrierii,familiar aproape oricarei persoane, reprezinta o deprindere, adica o modalitate deactiune avnd aspecte automatizate, dar fata pierderea controlului constient. Factori care influenteaza caracteristicile scrisului: -Marimea textului. -Pozitia de scriere -Instrumentul scriptural -Natura suportului -Suportul actului CARACTERISTICI GENERALE ALE SCRISULUI: -gradul de evolutie -forma scrisului -dimensiunea scrisului -continuitatea -directia -presiunea

-inclinatia literelor -forma liniei de baza CARACTERISTICI INDIVIDUALE ALE SCRISULUI: -punctul de atac si linia incipienta a unei litere -trasatura terminala a unei litere -modul de executare a literelor in forma de oval -construirea fiecarei litere in parte,comparativ cu modelul caligrafic Caracteristicile topografice ale scrisului -marginea textului -alineatele -amplasarea diverselor mentiuni Ca particularitati grafice caracteristice in executarea cifrelor mentionam: - adaugarea unor elemente suplimentare, ca punctul pe cifra 1, sau linia situata la extremitatea de jos, formnd talpa cifrei; - simplificarea construirii unor cifre (ca 4,5,7) prin reducerea unor trasaturi; - arcuirea, curbarea sau ondularea unor trasaturi care trebuiau executatein linie dreapta; - plasarea trasaturilor incipiente si a finalizarii cifrei 8; - semnul dextrogir sau sinistrogir al executarii cifrei 8; - variatiuni in executarea celor doua ovale ale cifrei 8, ca forma,dimensionare si inchidere a ovalelor; - variantele in executarea ovalelor la cifrele: 0,6,9:- formarea trasaturilor incipiente si a finalizarii in croset (1,6,7) sau inbucla (2,3,6); - unirea unghiulara, rotunjita sau nodozitatea elementelor componenteale unei cifre; - executarea cifrelor dintr-o singura miscare sau mai multe; - raportul dintre diferitele elemente ale unei cifre