Istoricul statisticii

Demersul cunoasterii complexitatii fenomenelor si proceselor economico-sociale pe plan national si international la nivel micro si macroeconomic impune,n mod cert, participarea tuturor stiintelor printre care si statistica. n majoritatea cazurilor,privita ca o stiinta de granita,este indispensabila pentru cuantificarea si cunoasterea n profunzime a fenomenelor din toate domeniile de activitate,conceptele sale fiind necesare limbajului omului modern n economia de piata. ntr-o lume ce pare a fi din ce n ce mai contopita de date statistice,informatia de calitate nseamna,de cele mai multe ori,indicatori de sinteza obtinuti prin metode statistice. Statistica a aparut din nevoia reala de a cunoaste,n expresie numerica,o serie de activitati,fenomene si procese social-economice. Evidentierea lor dateaza din cele mai vec i timpuri ale dezvoltarii societatii omenesti,o data cu inventarea scrisului,a folosirii uneltelor de munca mai productive si s-a perfectionat n deplina concordanta cu progresul economico-social. !sadar,de la evidenta primitiva a primelor comunitati omenesti p"na la sistemul informational de astazi,a fost un drum lung n care cunoasterea statistica a mbracat diferite forme n functie de gradul de dezvoltare a fortelor de productie,de modul de organizare a societatii si de necesitatile practicii sociale. !paritia proprietatii private asupra mijloacelor de productie si a formatiunilor statale sclavagiste a impus tinerea unor evidente,a numarului populatiei si a activitatilor productive,cu scopul de a stabili numarul persoanelor impozabile,averile,cantitatea de rana etc. !paritia statelor feudale a dus la o dezvoltare continua si mai complexa a evidentei.#ezumnd constatarea la care se ajunge n urma unui periplu istoric,aproximativ n aceeasi epoca,a doua jumatate a secolului $%II,apar doua curente de g"ndire,unul n !nglia si altul n &ermania,care au un element esential comun si anume preocuparea pentru a construi un corp de cunostinte pozitive asupra societatii,dar care se deosebesc destul de mult mai ales prin mijloacele utilizate n atingerea scopului propus. Diferenta dintre abordarea germana si cea engleza consta n aceea ca prima si propune n termeni mult mai clari sa se constituie ca o stiinta asupra statului,aplec"ndu-se asupra trasaturilor caracteristice ale acestuia.!ceasta viziune globalizanta avea drept finalitate sa puna la ndem"na principiilor,instrumente eficace de conducere. 'reocuparile care se constituie n izvorul englez al statisticii formeaza curentul ce ar putea fi intitulat (abordarea cantitativa engleza(,mai bine cunoscut sub numele de (aritmetica politica(,dupa cum a botezat )illiam 'ett* noua disciplina sociala,nascuta n +,,-,atunci c"nd .o n &raunt,un burg ez cu procupari stiintifice n timpul liber,a publicat un articol despre ceea ce azi s-ar numi (fenomenele demografice( din /ondra.&raunt este considerat n unanimitate parintele demografiei si multa lume i atribuie meritul initierii statisticii,dat fiind ca cele doua discipline s-au nascut simultan,fiind la nceput,indistincte. /ucrarea lui &raunt avea doua elemente deosebite de interes,care au facut ca ideile sale sa fie preluate rapid de catre (profesionistii( stiintei. E vorba,pe de o parte,de faptul ca analiza datelor despre evenimentele demografice,n speta cele referitoare la decese,arata o neasteptata constanta si regularitate,ceea ce sugereaza posibilitatea gasirii unor legi n domeniul vietii sociale,de consistenta apropiata celor din stiintele naturii.n al doilea

r"nd,prin forma de prezentare si de prelucrare a informatiilor culese din acele celebre liste afisate pe usile bisericilor,cuprinz"nd evenimentele demografice petrecute n paro ia respectiva,n cursul unei saptam"ni,el a inventat o buna parte din instrumentele de lucru ale statisticii,capitol care a fost apoi continuu perfectionat. 0onstruita pe informatia de tip social,statistica a fost considerata,de la nceput si p"na la finele secolului $I$,o stiinta sociala,abia multiplele aplicatii n alte domenii 1biologia,genetica,fizica etc2,initiale n acea perioada,au aratat cu claritate ca simbioza statistica-demografie a fost un accident istoric,explicabil,poate,prin circumstantele producerii lui,dar nu prin esenta celor doua discipline. Este evident ca demografia nu poate sa se constituie ca stiinta fara instrumentarul statistic,nsa statistica poate sa-si forjeze aparatul prin aplicatii n alte domenii. n secolele $%I si $%II se elaboreaza un mare numar de lucrari ntre care si stralucita monografie de talie europeana a lui Dimitrie 0antemir (Descriptio 3oldaviae(,aparuta n anul +4+,.!ceasta monografie reprezinta o contributie rom"neasca importanta la dezvoltarea statisticii,pe plan geografic,politic,economic,social si cultural,care s-a impus n mod deosebit n fata contemporanilor si a urmasilor si i-a atras autorului faima de savant rom"n de renume european n domeniul statisticii descriptive.