Curs1 2POOppt PDF

Programare Orientata spre Obiecte (Object-Oriented Programming)
Titular curs: Cornelia Muntean
Structura cursului
Modul de evaluare
100% proiect cu predare n ultima sptmn sau 50% aplicaie practic la examenul final
50% examen final (scris) - gril
+ bonusuri (de pn la + 1 punct la nota final) prezen/activitate laborator mini-proiecte complexe, etc. Bibliografie Cursuri i laboratoare postate pe grup Robin A. Reynolds-Haertle, POO cu MS Visual Basic.NET i MS Visual C#.NET, Ed. Teora
Structura cursului
Continut curs Programare Orientata spre Obiecte (in C++) 1. Introducere in abordarea orientata spre obiecte (OO)
1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.2. Caracteristicile si principiile abordarii OO 1.3. Scurta recapitulare a programarii procedurale/structurate 2. Orientarea spre obiecte in limbajul C++ 2.1. Obiecte si clase. Metode (operatii) si campuri (atribute) 2.2. Particularitati C++. Clase de biblioteca C++ (de uz general) 2.3. Clase si relatii intre clase. Asociere, delegare, agregare, compunere
2.4. Generalizare, specializare si mostenire

2.5. Clase abstracte si interfete C++ 2.6. Polimorfismul metodelor 2.7. Clase pentru interfete grafice (GUI) din biblioteca C++
3
Structura cursului
1. Introducere in abordarea orientata spre obiecte (OO)

Limbajele de nivel inalt (pre-OO)
Modul de prelucrare a informatiilor digitale (binare) la nivel inalt
Exemplu de specificatie pseudocod pentru calculul modulului sumei a doua valori

calculul sumei a doua valori
[s < 0] s = v1 + v2 else
daca [suma este negativa]

negarea sumei
s = -s
Diagrama UML de activitati (diagrama de flux al programului) echivalenta
Cum ar putea arata o portiune de program scris in limbajul de nivel inalt C care sa realizeze sarcina specificata?

Posibila portiune de program C pentru calculul modulului sumei a doua valori // in C++ sau Java // codul e identic!
s = v1 + v2
s = v1 + v2;
if (s<0) s = -s;
[s < 0]
else
s = -s
Ce sunt s, v1 si v2?
Ce lipseste din program in ceea ce le priveste?

Cum ar putea arata un program C complet?
6

Posibil program C++ complet pentru calculul modulului sumei a doua valori
#include iostream using namespace std; int v1 = 3; // variabile globale int v2 = 5; int main() { // functie principala, punct intrare progam int s; s = v1 + v2; if (s<0) s = -s; cout<<modulul sumei <<v1<< cu <<v2<< este <<s<<endl; return 0; } // variabila locala
Cum ar putea arata o portiune de program scris in limbajul de asamblare care sa realizeze sarcina specificata?
7

Posibila portiune de program scris in limbajul de asamblare al procesorului Intel8086 pentru calculul modulului sumei a doua valori MOV AX, v1 ADD AX, v2 ; copiere din memorie in registru ; adunare la valoarea din registru
JGE eticheta1 ; salt conditionat de [AX >= 0]

NEG AX eticheta1: MOV s, AX ; negare aritmetica (schimbare semn) ; copiere din registru in memorie
Cat de usor sunt de inteles intuitiv mnemonicele instructiunilor?
Orientarea spre Obiecte (OO)

Evolutia catre OO Modelare si abstractizare (I) Ce inseamna model, modelare, abstractizare? Unde pot fi intalnite modelele, modelarea, abstractizarea? Ce roluri pot avea modelele, modelarea, abstractizarea?
Abstractizarea unui teritoriu

Abstractizarea unui calculator Abstractizarea informatica a realitatii

Modelare si abstractizare
Model (definitii) machet = obiect cu dimensiuni reduse care reprezint un obiect real
tipar, sablon, tip = obiect determinat dup care se reproduc obiecte similare
mostr, exemplu = obiect ntrunind nsuirile tipice ale unei categorii, destinat pentru a fi reprodus
10

Model (sensul informatic)
reprezentare simplificat a unui proces sau a unui sistem complex, care

ofera o analogie cu procesul/sistemul complex cuprinde elementele esentiale ale procesului/sistemului complex
usureaza astfel accesul la esenta (pt. analiza, exploatare, etc.) printr-o forma de acces indirect la procesul/sistemul complex
acces indirect
Model (esenta)
Simplificare si analogie
Proces / Sistem complex
11

Modelul
Un model expandeaza o portiune
a realitatii
in detrimentul celorlalte
12

Modelarea
construire de modele
metod care consta n reproducerea / reprezentarea simplificat a unui proces / sistem complex
sub forma unui proces/sistem similar sau analog care ofera accesul la esenta procesului/sistemului ceea ce insemna accesul indirect la proces/sistem
De ce constructia unui model este ilustrata ca abstractizare?
13

Abstractizarea (abstracia)
operaie a gndirii prin care se desprind i se rein unele elemente (caracteristici i relaii) considerate eseniale (fundamentale, generale) ale unei entitati analizate sau comune unei multimi de entitati
Esenial
(elemente importante, pastrate)
Detalii considerate nesemnificative (ignorate)
si se ignora (vremelnic) elementele considerate neeseniale

elementele considerate esentiale diferentiaza entitatea sau multimea analizata de alte entitati sau multimi de entitati
14

Exemplu de abstractizare Entitate modelata
Teritoriul
Cum ar putea fi abstractizat teritoriul Portiune din realitate, imposibil de atins in totalitate, de cuprins
CONCRET
15

Exemplu de abstractizare (teritoriul si harta) Entitate modelata Teritoriul Model abstract O harta detaliata a teritoriului
Cum ar putea fi abstractizata

harta Portiune din realitate, imposibil de atins in totalitate, de cuprins CONCRET (complex) Simplificare, reducere a realitatii (mai usor de gestionat si modificat) ABSTRACT (simplificat)
16

Exemplu de abstractizare (teritoriul si harta) Entitate modelata Teritoriul Model abstract O harta detaliata a teritoriului Model si mai abstract O harta a teritoriului mai putin detaliata
Portiune din realitate, imposibil de atins in totalitate, de cuprins CONCRET (complex)
Simplificare, reducere a realitatii (mai usor de gestionat si modificat) Ierarhie de abstractizari
Simplificare, reducere suplimentara
ABSTRACT (simplificat)
17

Abstractizarea (abstractia)
importanta in rezolvarea problemelor (problem solving) deoarece inseamna concentrarea pe detaliile esentiale in rezolvarea problemelor
in timp ce sunt ignorate celelalte, avand ca efecte

simplificarea problemei si concentrarea atentiei pe aspectele problemei implicate in solutie
Problema reala Enunt
daca patratul unui numar este egal cu diferenta dintre 1 si un al doilea numar, sa se afle cum depinde primul numar de al doilea
Problema abstractizata Analiza (conceptualizare) y2 = 1 - x
abstractizare
18

Abstractizarea este o forma de management
al complexitatii (in crestere!)

avand ca scop concentrarea pe esential si ca efect implicit simplificarea
Abstractizare (simplificare)
Concentrare pe esential
Proces / Sistem complex
19

Abstractizarea
este o forma de management

al schimbarii (permanent necesara!) transforma in element al modelului
ce e esential si astfel stabil in timp

si astfel separa ce e stabil in timp (esentialul) de ce e variabil in timp / temporar (alte detalii) ceea ce usureaza schimbarea care va avea loc asupra detaliilor neesentiale
20

Abstractizarea
forma de modelare aplicabila fie unei entitati concentrare pe esential
fie unei multimi de entitati
modalitati diferite de simplificare
concentrare pe ce e comun
Masini (categorie, tip, clasa)
21

Abstractizarea neglijarea unor detalii inseamna o forma de aproximare a realitatii
concentrarea pe esential face abstractizarea un concept relativ

deoarece depinde de factorii care pot dicta ceea ce este esential contextul abstractizarii si
interesul celui care abstractizeaza!
perspective BMW M5
simplificate
Cod motor: S38B38 Cilindree: 3795 cm Accelerare de la 0 la 100 km/h: 5,9 sec. Viteza maxim: 250 km/h (limitat)
22

Abstractizarea e relativa depinde de cine decide ce e esential (persoana care abstractizeaza)
Modele mentale diferite
Diferite perspective (puncte de vedere)
aceeasi entitate
23

Modelare vs Abstractizare
modelarea insista pe usurarea accesului indirect la procesul/sistemul tinta prin crearea unui model analog (similar), simplificat si esential abstractizarea insista pe simplificare prin identificarea si pastrarea elementelor considerate esentiale
si neglijarea detaliilor considerate neesentiale

conducand la crearea unui model esential si simplificat Altfel spus
modelarea insista pe analogie si acces indirect la o forma simplificata

abstractizarea insista pe esential si simplificare
24

Exemplu de abstractizare (masina de calcul si limbajele)
Entitate abstractizata Masina de calcul condusa de coduri masina + Limbajul masina (limbajul masinii de calcul)
Cum poate fi abstractizata masina de calcul
CONCRET
25

Exemplu de abstractizare (masina de calcul si limbajele) Entitate abstractizata Model abstract
Masina de calcul condusa de

coduri masina + Limbajul masina (limbajul masinii de calcul)
Masina de calcul programata la nivel

de asamblare + Limbajul de asamblare (echivalent uman al limbajului masinii)
CONCRET
26

Exemplu de abstractizare (masina de calcul si limbajele) Entitate abstractizata Model abstract Model si mai abstract Masina de calcul programata la nivel inalt + Un limbaj de nivel inalt (forma concentrata a limbajului masinii, apropiata de cea umana)
Masina de calcul condusa de coduri masina + Limbajul masina

(limbajul masinii de calcul)
Masina de calcul programata la nivel de asamblare + Limbajul de asamblare

(echivalent uman al limbajului masinii)
CONCRET
Ierarhie de abstractizari
ABSTRACT
27

Exemplu de abstractizare (masina de calcul si limbajele)
Entitate abstractizata
Masina de calcul condusa de coduri masina + Limbajul masina (limbajul masinii de calcul)
Model abstract
Masina de calcul programata la nivel de asamblare + Limbajul de asamblare (echivalent uman al limbajului masinii)
Model si mai abstract Masina de calcul programata la nivel inalt + Un limbaj de nivel inalt
Modelul cel mai abstract

Proiectarea programarii masinii de calcul + Pseudocod, etc. (forma intuitiva din punct de vedere uman)
(forma concentrata a limbajului masinii, apropiata de cea umana)
CONCRET
ABSTRACT
28
NIVEL INALT
Abstractizarile formeaza ierarhii Ierarhiile de abstractizari grupeaza abstractizarile in niveluri de abstractizare (complexitate)
(mai putine detalii, mai abstract, simplu)
NIVEL REDUS (mai multe detalii, mai apropiat de concret, complex)

29

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata Entitate din lumea reala
Cum poate fi abstractizata informatic realitatea

calculul modulului sumei a doua valori
30

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata Model abstract
Entitate din lumea reala
Specificatie in pseudocod Pseudocod
calculul sumei a 2 valori

daca [suma e negativa] negarea sumei
31

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata Model abstract Model si mai abstract Program de nivel inalt Un limbaj de nivel inalt

s = v1 + v2; if (s<0) s = -s;
32

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata Model abstract Model si mai abstract Program de nivel inalt Un limbaj de nivel inalt Model si mai abstract
Program la nivel de asamblare

Limbajul de asamblare
MOV AX, v1

s = v1 + v2; if (s<0) s = -s;
ADD AX, v2 JGE et1 NEG AX et1: MOV s, AX 33

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata
Model abstract
Model si mai abstract

Program de nivel inalt Un limbaj de nivel inalt

Program la nivel de asamblare Limbajul de asamblare
MOV AX, v1
Modelul cel mai abstract Cod masina Limbajul masina

01000101 11000010 01000101 01110010 01010001 01010101 01111010 10010111 34

s = v1 + v2; if (s<0) s = -s;
ADD AX, v2 JGE et1 NEG AX et1: MOV s, AX

Exemplu de abstractizare (entitatile lumii reale, programele si limbajele) Entitate abstractizata
Model abstract
Specificatie in pseudocod Pseudocod (forma intuitiva din punct de vedere uman)

Program de nivel inalt Un limbaj de nivel inalt (forma concentrata, apropiata de cea umana, a limbajului masinii)

Program la nivel de asamblare Limbajul de asamblare (echivalent uman al limbajului masinii)
CONCRET
35
ABSTRACT

Recapitulare a exemplelor de abstractizare care reflecta relativitatea conceptului
Limbaj de programare
Format
Controlul executiei Realizat prin
Folositin
Cat de abstract este Pentru masina Pentru om Extrem de mult Foarte mult
cod masina asamblare
numeric Salturi conditionate, binar Iteratii catre etichete Salturi conditionate, alfaIteratii simple catre numeric etichete decizii alfa(simple+multiple), numeric Iteratii complexe (mai multe tipuri) textual, informal decizii (simple+multiple), iteratii
Masina de calcul programarea la nivel de asamblare programarea la nivel inalt
deloc Destul de mult
procedural (nivelinalt)
mult
mult
pseudocod
proiectarea programelor
Foarte mult
Destul de putin
36

Evolutia catre OO Incapsulare, modularizare si ascunderea detaliilor Ce inseamna incapsulare, modularizare, ascundere a detaliilor? Unde pot fi intalnite incapsularea, modularizarea, ascunderea detaliilor? Ce roluri pot avea incapsularea, modularizarea, ascunderea detaliilor?
Exemple de incapsulare, in lumea reala si de tip informatic

Exemple de modularizare, in lumea reala si de tip informatic Exemple de ascundere a detaliilor, in lumea reala si de tip informatic
37

Incapsulare, modularizare si ascunderea detaliilor
Incapsularea are in teoria programarii doua sensuri
regruparea gruparea unor elemente intre care exista legaturi
intr-o singura entitate noua care poate astfel

sa fie referita printr-un singur nume limitarea accesului sau ascunderea detaliilor (details hiding)
includerea unui lucru intr-un alt lucru

astfel incat lucrul inclus sa fie privat (inaccesibil, invizibil)
38

Incapsularea are in teoria programarii doua sensuri Inside the box
regruparea
gruparea unor elemente intre care exista legaturi intr-o singura entitate noua care poate astfel Interfata sa fie referita printr-un singur nume
limitarea accesului sau ascunderea detaliilor (details hiding)

includerea unui lucru intr-un alt lucru astfel incat lucrul inclus sa fie privat (inaccesibil, invizibil)
39

Incapsularea ca regrupare si limitare a accesului (ascundere a detaliilor)
Inside the box regruparea
ascunderea detaliilor Inside the box limitarea accesului Interfata
40

Incapsularea rezultatului unei abstractizari este o combinatie a celor doua sensuri ale incapsularii este procesul de regrupare a elementelor (detaliilor esentiale) unei abstractii intr-o entitate noua cu nume propriu, in urma caruia se separa interfata abstractiei Interfata
detaliile necesare interactiunilor externe

care trebuie sa fie publice, accesibile, vizibile de implementarea sa Inside the box
detaliile necesare reprezentarii interne

care trebuie sa fie private, inaccesibile, ascunse rezultatul fiind o entitate de tip black box, concept aplicabil modulelor functionale, obiectelor si componentelor software
41

Un program / o componenta a unui program ca servicii oferite de un black box
Black Box (abstractizare, incapsulare cu ascunderea detaliilor)
Utilizator (uman / alta componenta)
se vad doar intrarile, iesirile, si efectele colaterale (serviciile furnizate, interfetele oferite si necesare)
42

Servicii oferite de un black box Interfetele oferite (prin ele se realizeaza interactiunea, serviciile) Black Box (incapsulare, abstractizare, ascundere a detaliilor)
se vad doar intrarile, iesirile, si efectele colaterale (serviciile furnizate, interfetele oferite si necesare)
43

Beneficiile incapsularii black box
Inlocuirea
1. Permite imbunatatirea mecanismelor interne ale unei componente fara impact asupra lumii exterioare interiorul cutiei negre (BB) nefiind cunoscut in afara, poate fi inlocuit fara a conta pentru lumea exterioara (cat timp BB se comporta la fel) 2. Permite inlocuirea cutiei cu o alta care ofera aceeasi interfata publica, fara impact asupra lumii exterioare mai mult, intreaga cutie neagra poate fi inlocuita fara a conta pentru lumea exterioara (cat timp noua BB se comporta la fel)
interiorului in spatele scenei
Inlocuirea cutiei in spatele scenei
44

Beneficiile incapsularii black box 3. Protejeaza integritatea interiorului cutiei
impiedicand lumea exterioara sa aiba acces la interiorul cutiei, nu ii lasa pe utilizatori sa duca interiorul cutiei in stari invalide sau inconsistente
4. Reduce complexitatea perceputa de utilizatorii cutiei (programatorii care apeleaza la cutie doar prin intermediul interfetei) utilizatorii (programatorii) sunt eliberati de necesitatea cunoasterii detaliilor interne cutiei protejeaza utilizatorii de continutul cutiei
5. Reduce complexitatea sistemului marind astfel robustetea lui

limitarea interdependentelor intre lumea exterioara si interior (doar la interfata) reduce complexitatea potentiala a ansamblului (cutie + exterior)
45

Incapsularea informatica are 2 aspecte!
1. Incapsularea informatiilor (datelor) regruparea elementelor de date in
structuri /tipuri de date complexe (structuri, enumerari, etc.)

e implicit FARA ascundere a detaliilor informatiile componente sunt accesibile 2. Incapsularea comportamentului regruparea elementelor de comportament in module de comportament (proceduri, functii, operatii, metode)
e implicit CU ascundere a detaliilor

implementarea comportamentului e ascunsa
46

Incapsularea informatiilor (datelor)
regruparea unor elemente de date simple

in structuri / tipuri de date complexe numele structurii / tipului fiind interfata care permite accesul FARA ascundere a detaliilor informatiile componente fiind detaliile interne accesibile rezulta tipuri de date noi din cele fundamentale / elementare / primitive
fie predefinite in cadrul limbajului (eventual parte a unor biblioteci)

fie definite de programator
47

Incapsularea informatiilor (datelor) in C
Pornind de la portiunea de program urmatoare

int numarCont; char *prenume; char *nume; float sold; numarCont = 14378; prenume = "Ics"; nume = "Igrec"; sold = 3300.00; Cum s-ar putea incapsula cele 4 elemente de date? Cum ar arata programul rescris (refactored) in acest caz?
48

numarCont:
int numarCont; char *prenume; char *nume; float sold;
(int)
prenume:
...
(char) (char) (char) ... (char) (char) (char)
...
nume:
(char *)
...
... Primele 4 linii de cod (cele 4 elemente de incapsulat)

sold:
(char *) ...
... (float)
49

numarCont:
int numarCont; char *prenume; char *nume; float sold;
14378
prenume:
(int)
...
'I' 'C' 's'
... numarCont = 14378; prenume = "Ics"; nume = "Igrec"; sold = 3300.00;

nume:
(char *)
(char) (char) (char)
...
...
sold:
(char *)
'I' 'g' 'r' 'e' 'c'
(char) (char) (char) (char) (char)
Toate cele 8 linii de cod
3300.00 (float)
...
50

Posibila incapsulare a informatiilor (datelor) in C struct Cont { int numarCont; // tip de date NOU cu nume (Cont) // camp de tip int (intreg)
char *prenume;
char *nume; float sold; }; struct Cont cn;
// camp de tip pointer la caractere

// camp de tip pointer la caractere // camp de tip float (real)
// declaratia (tipului) variabilei cn
Incapsularea in acest caz este FARA ascundere a detaliilor (informatiilor, datelor)!
Doar regrupare!
51

Posibila incapsulare a informatiilor (datelor) in C struct Cont { int numarCont; char *prenume; // tip de date NOU cu nume (Cont) // camp de tip int (intreg) // camp de tip pointer la caractere
char *nume;
float sold; }; struct Cont cn; struct Cont cn1;
// camp de tip pointer la caractere

// camp de tip float (real)
// declaratia (tipului) variabilei cn // reutilizarea numelui tipului de date
Incapsularea permite insa reutilizarea tipului nou de date

52

Posibila incapsulare a informatiilor (datelor) in C
cn = cn.numarCont: (echivalente ale aceleiasi adrese) prenume:
(int)
... (char) (char)

(char)
struct Cont { int numarCont; char *prenume; char *nume; float sold; }; struct Cont cn;
...
nume:
(char *)
...
... ... (char *)
sold:
(Cont)
(float)
... ...
Primele 4 linii de cod
INCAPSULARE A INFORMATIILOR
53

Posibila incapsulare a informatiilor (datelor) in C Programul rescris (refactored)
cn = cn.numarCont:
14378
prenume:
(int)
...
'I' 'C' 's'
struct Cont { int numarCont; char *prenume; char *nume; float sold; }; struct Cont cn;
...
nume:
(char *)
...
...
sold:
(char *)
(Cont)
'I' 'g' 'r' 'e' 'c'
(char) (char) (char) (char) (char)
cn.numarCont = 14378; cn.prenume = "Ics"; cn.nume = "Igrec"; cn.sold = 3300.00;
3300.00 (float)
...
54

Posibila simplificare a utilizarii incapsularii informatiilor (datelor) in C typedef struct { // tip de date NOU
int numarCont;
char *prenume; char *nume;
// camp de tip int (intreg)

// camp de tip pointer la caractere // camp de tip pointer la caractere
float sold;
} Cont;
// camp de tip float (real)

// nume dat tipului de date NOU
Cont cn;
// declaratia tipului variabilei cn // intr-o forma simplificata
55

Ascunderea detaliilor poate avea 2 aspecte!
1. Ascunderea informatiilor (datelor) reprezinta ascunderea detaliilor necesare reprezentarii interne a structurilor de date NU se regaseste implicit in incapsularea informatiilor (datelor) 2. Ascunderea implementarii
reprezinta ascunderea detaliilor necesare reprezentarii interne ale unei abstractizari

rezultate in urma separarii interfetei necesara interactiunilor care trebuie sa fie publica, accesibila, vizibila
de implementarea ei
se regaseste implicit in incapsularea comportamentului in module
56

Incapsularea comportamentului in C
Pornind de la portiunea de program pentru calculul modulului sumei a doua valori

s = v1 + v2; // suma if (s<0) s = -s; // structura decizie // modul
s = -s [s < 0] s = v1 + v2 else
Cum s-ar putea incapsula acest comportament (intr-un modul)?
57

Posibila incapsulare a codului pentru calculul modulului sumei a doua valori
// declaratie functie incapsulare comportament int modululSumei() { int s;
s = v1 + v2; if (s<0) s = -s; return s;

}
// interfata publica (semnatura) // implementare ascunsa // acces la variabilele globale v1 si v2
... {
INCAPSULARE A COMPORTAMENTULUI
// ... s = modululSumei(); // apel functie (delegare functionala) } Cum ar arata intreg programul rescris (refactored) in acest caz?
58

Posibil program bazat pe incapsularea anterioara
#include iostream using namespace std; int v1 = 3, v2 = 5; int main() { int s; // 2 variabile globale // variabila locala
s = modululSumei();
// fara argumente
cout<<modulul sumei <<v1<< cu <<v2<< este <<s<<endl; return 0;

} int modululSumei() { int s; s = v1 + v2; if (s<0) s = -s; return s; }
// fara parametri
// variabila locala
Cum ar putea functia modululSumei() sa fie facuta mai generala?

59

Posibila incapsulare a codului pentru calculul modulului sumei a doua valori
// declaratie functie incapsulare comportament int modululSumei(int a, int b) { // declaratii parametri (variabile) int s; // implementare ascunsa s = a + b; // acces la parametri
if (s<0) s = -s; return s; }
... { // ...
s = modululSumei(v1, v2); // pasare argumente (valori) } Cum ar arata programul rescris (refactored) in acest caz?
60

Alta posibila incapsulare pentru calculul modulului sumei a doua valori
#include iostream using namespace std; int v1 = 3, v2 = 5; int main() { int s; s = modululSumei(v1, v2); // 2 variabile globale // variabila locala
// 2 argumente
cout<<modulul sumei <<v1<< cu <<v2<< este <<s<<endl; return 0;
}
int modululSumei(int a, int b) { // 2 parametri int s; s = a + b; if (s<0) s = -s; return s; } // variabila locala
Ce posibila problema vedeti in codul de sus din punctul de vedere al variabilelor?

61

Cum poate sa apara o problema?
#include iostream using namespace std; int v1 = 3, v2 = 5; int main(void) { int s;
// variabile globale NEASCUNSE

// variabila locala // 2 argumente
s = modululSumei(v1, v2);
v1 = 7;
// inseram o linie in program
cout<<modulul sumei <<v1<< cu <<v2<< este <<s<<endl; return 0; } int modululSumei(int a, int b) { // 2 parametri
int s; s = a + b; if (s<0) s = -s
return s; }
// variabila locala
Variabila s nu creeaza nici o problema! Ce afiseaza insa programul?

62

Problema apare din cauza accesului neingradit la variabilele globale
#include iostream using namespace std; int v1 = 3, v2 = 5; int main(void) { int s;
// variabile globale NEASCUNSE

// variabila locala // 2 argumente
s = modululSumei(v1, v2);
v1 = 7;
// al doilea acces la v1
cout<<modulul sumei <<v1<< cu <<v2<< este <<s<<endl; return 0; } int modululSumei(int a, int b) { // 2 parametri
int s; s = a + b;
if (s<0) s = -s return s; }
// variabila locala
// primul acces la v1
// Programul afiseaza: // modulul sumei lui 7 cu 5 este 8
63

Modulul software parte separata din program / unitate de cod (functie, obiect, etc.)
care interactioneaza cu alte module

doar prin intermediul unor interfete clar definite ca intrari si iesiri (valori returnate, liste argumente, semnaturi operatii) conceptual reprezinta o separare a preocuparilor (separation of concerns) introducerea limitelor logice intre module usurand modificarile Modularizarea (programarea modulara, 1972 David Parnas)
tehnica de proiectare a programelor prin descompunerea lor n module

este necesara in special in programe mari, complicate are ca scop cresterea masurii in care programul este compus din module
64

Modularizarea proiectare prin descompunerea n module
Separarea in unitati discrete
65

Incapsulare vs modularizare informatica incapsularea insista pe regruparea elementelor unei abstractii informatice modularizarea insista pe descompunerea unui program in unitati de program numite module Ambele folosesc separarea interfetei de implementare pentru a introduce limite intre entitatile care rezulta si pot astfel genera componente de tip black box ca efect al acestei separari usureaza managementul complexitatii si al schimbarii
66

Functia modululSumei() vazuta ca o componenta black box
valoare returnata (iesire a black box)
{ int
variabila locala ascunsa
int s;
comportament ascuns
modululSumei (int a, int b)

parametri (intrari ale black box)
s = a + b; if (s<0) s = -s; return s;
MODULARIZARE A COMPORTAMENTULUI
}
int modululSumei(int a, int b) { int s; s = a + b; if (s<0) s = -s; return s; }
67
Semnatura (Interfata) publica, vizibila, accesibila
Implementarea privata, ascunsa, inaccesibila

Functia modululSumei() vazuta ca o componenta black box s modululSumei main
int int s; v1 v2 int s; s = a + b; int a if (s<0) s = -s; int b return s;
cout<<
v1 v2 s
citiri
citiri
v1 v2 Variabile globale publice, vizibile, accesibile oricui
int v1 = 3, v2 = 5; int main() { int s; s = modululSumei(v1, v2); cout<<(|<<v1<<+<<v2<<|=<<s; return 0; } int modululSumei(int a, int b) { int s; s = a + b; if (s<0) s = -s; return s; }
68

Problemele create de accesul neingradit la variabile globale s modululSumei main
int v1 = 3, v2 = 5; int main() { int s; s = modululSumei(v1, v2); v1 = 7; cout<<(|<<v1<<+<<v2<<|=<<s; return 0; } int modululSumei(int a, int b) { int s; s = a + b; if (s<0) s = -s; return s; }
69
cout<<
v1 v2 s
scriere (modificare) citiri
v1
v2
Pierderea consistentei variabilei v1

Evolutia catre OO Programarea structurata Ce inseamna programarea structurata? Care sunt modalitatile de structurare a programelor? Ce stiti despre goto <eticheta>?
70

Programarea structurata
este programarea in care logica unui program

este o structura compusa din sub-structuri similare intr-un numar limitat de moduri structura logica face programul eficient usor de inteles usor de modificat
71

Programarea structurata un exemplu este blocul de instructiuni cu rol de incapsulare a unei secvente de instructiuni adica regrupare a secventei de instructiuni fara nume prin care poate fi referit, si fara intrari si iesiri scopul (domeniul de existenta al) variabilelor locale declarate in interiorul unui bloc este din locul declararii si pana la finalul blocului
.. // aici v NU exista
// BEGIN in Pascal
.. // aici v NU exista // declaratie tip
int v;
..
// aici v exista
}
..
// END in Pascal
// aici v NU exista
72

descurajeaza utilizarea instructiunilor de tip "Go To eticheta"
73

la cel mai jos nivel se afla structuri de control al programului simple, ierarhice: secventa decizie / selectie
executia in ordine a instructiunilor

selectia conditionata decizia privind instructiunea care urmeaza a fi executata dintr-un numar de instructiuni in functie de starea curenta a programului (if, if..else, if..then..else..endif, switch, case, etc.)
74

repetitia conditionata o instructiune este executata pana cand este aplicata tuturor elementelor dintr-o colectie (for) sau cat timp/pana cand programul atinge o anumita stare (while, do..until, do..while)
Ce instructiune C corespunde fiecareia dintre structurile date ca exemplu?
75

repetitia conditionata o instructiune este executata pana cand este aplicata tuturor elementelor dintr-o colectie (for) sau cat timp/pana cand programul atinge o anumita stare (while, do..until, do..while)
for
do
while
while
76

Evolutia catre OO
Programarea procedurala
Ce inseamna programarea procedurala? Ce denumiri alternative ale procedurilor exista?
Ce semnifica aceste denumiri?

Cum decurge dezvoltarea programelor in abordarea procedurala? Ce probleme poate genera abordarea procedurala?
77

este o forma avansata de programare structurata care foloseste conceptul structural de (apel de) procedura Procedura forma de incapsulare si modularizare a comportamentului (executiei) in jurul unui bloc de cod, care regrupeaza o secventa de instructiuni oferind o interfata publica (semnatura) a blocului, formata din
nume prin care poate fi apelat

eventual intrari (argumente) si iesiri (valori returnate) ascunzand implicit detaliile de implementare ale blocului
prin scopul limitat la nivelul blocului de cod al variabilele locale

si neoferind alt acces din exterior la instructiunile regrupate
78

Denumiri alternative
procedura sugereaza ideea de modalitate de executie standard sau recomandata rutina sugereaza ideea de utilizare repetata, de reutilizare
subprograme sugereaza ideea de parte dintr-un program, modul

subrutine combina ideea de reutilizare cu ideea de modularizare functie sugereaza ideea de dependenta intre intrari si iesiri si originea matematica metoda sugereaza ideea de modalitate de realizare/executie Procedura ofera abstractizare, modularizare si incapsulare a comportamentului (executiei) facilitand reutilizabilitatea, delegarea, usurinta intelegerii si modificarii, protectia, etc., aspectelor comportamentale ale programelor
79

Modularizarea comportamentului in C
Pornind de la portiunea de program pentru calculul modulului sumei a doua valori

s = v1 + v2; // suma if (s<0) s = -s; // structura decizie // modul
s = -s [s < 0] s = v1 + v2 else
Cum s-ar putea modulariza calculul modulului? Cum ar arata programul rescris (refactored) in acest caz?
80

Posibila modularizare a programului pentru calculul modulului sumei a doua valori // declaratie functie (modul de comportament) // interfata publica (semnatura) int modul(int x) { // implementare ascunsa if (x<0) x = -x; return x; } ... { // ... s = v1 + v2; s = modul(s); } // apel functie (delegare functionala) MODULARIZARE PROCEDURALA
81

Functia modul() vazuta ca modul procedural si componenta black box
valoare returnata (iesire a black box)
{ int
comportament ascuns
modul if (x<0) x = -x; return x;
MODUL PROCEDURAL
(int x)
parametru (intrare a black box)
} Implementarea privata, ascunsa, inaccesibila

int modul(int x) { if (x<0) x = -x; return x; }
Semnatura (interfata) publica, vizibila, accesibila
82

Constructia unui program de calcul (sistem software) este o secventa de iteratii de tip divizare-reunire, fiind necesare: descompunerea (analiza) pentru a intelege problema si a putea formula o conceptie a solutiei
compunerea (sinteza) pentru

a construi solutia (a materializa, a realiza efectiv conceptia) Cum corespund fazele de mai jos cu exemplul ecuatiei matematice?
Specificatii Produs
Analiz (funcional / OO)
Descompunere (funcional / OO)
Construcie a componentelor
Compunere (integrare)
83

Procesul de descompunere traditional procedural (non-OO) este dirijat de criteriul procedural (functional): identificarea funciilor, descompunerea funciilor n subfuncii, aplicat n mod recursiv, ducand la elemente simple, atomice, direct implementabile (proceduri, funcii, etc.) main()
Funcie principal
Ierarhie de funcii sqrt()

Sub-funcie A Sub-funcie B
Sub-funcie A1
Sub-funcie A2
Sub-funcie B1
Sub-funcie B2
84

Abordarea procedurala
propune descompunerea bazat pe ceea ce face programul considera programul ca fiind un proces imens care trebuie descoperit si descompus si odata subproblemele rezolvate trebuie combinate solutiile pentru a construi solutia intregii probleme Mecanismele de integrare sunt
apelurile de functii (delegarile functionale) si ierarhizarea lor

Arhitectura programului reflecta DOAR functiile lui (functiile decid structura) evolutiile comportamentale pot implica modificari structurale puternice Pentru rezultate bune functiile cerute trebuie sa fie bine identificate si stabile in timp (ceea ce se intampla foarte rar)
85

Abordarea descompunerii procedurale se bazeaza pe:
programare structurata si modularizare functionala
Datele globale insa nu sunt protejate si pot deveni usor eronate sau incoerente modificari in datele globale se propaga in toate functiile care le folosesc modificari in functii care utilizeaza date globale se pot propaga in acele date
86

Problemele create de accesul neingradit la variabile globale s modululSumei main
int v1 = 3, v2 = 5; int main() { int s; s = modululSumei(v1, v2); v1 = 7; cout<<|<<v1<<+<<v2<<|=<<s); return 0; } int modululSumei(int a, int b) { int s; s = a + b; if (s<0) s = -s; return s; }
87
cout<<
v1 v2 s
scriere (modificare) citiri
v1
v2
Pierderea consistentei variabilei v1

Evolutia catre OO
Tipurile de date abstracte (ADT) curs SD (anul 1I sem. II)

Ce sunt tipurile de date abstracte? Exemple de tipuri de date abstracte In ce sens sunt abstracte tipurile de date abstracte? Ce tip de incapsulare ofera tipurile de date abstracte?
88

Tipurile de date abstracte (ADT)
Tipul de date abstract (ADT)
este definit ca un model (abstract) creat pentru a captura esenta unui domeniu al problemei
(subdomeniu al realitatii)
si a fi apoi transformat intr-un element al unui program de calcul exemple: coada, lista, stiva, arbore, graf, etc. poate fi definit si ca entitate care consta dintr-o multime de valori si dintr-o colectie de operatii care prelucreaza acele valori
89

Tipul de date abstract (ADT) exemple Integer consta din o multime de valori pozitive si negative de numere intregi si 0 colectie de operatii care prelucreaza acele valori, cum ar fi adunare, scadere, inmultire, comparatii (egalitate, inegalitati, etc.)
3245 0
10 7 -100 Integer
*
> etc.
90

Tipul de date abstract (ADT) exemple Stack (stiva) consta din structura de stocare a valorilor (cu regula ultimul adaugat, primul extras) colectie de operatii care prelucreaza acele valori, cum ar fi push (adaugare), pop (extragere), peak (ultima valoare adaugata)
push pop
peak etc. structura de stocare a valorilor
Stack
91

Tipul de date abstract (ADT) odata inteles si documentat un ADT serveste ca specificatie pe care programatorii o pot utiliza ca ghid pentru alegerea reprezentarii datelor si a implementarii operatiilor si ca standard pentru asigurarea corectitudinii programelor o realizare (implementare, concretizare) a unui ADT ofera reprezentari ale valorilor din multimea de valori
ofera algoritmi pentru operatiile sale

si este denumita tip de date
92

Incapsularea duala
Incapsularea oferita de ADT-uri este o forma de incapsulare duala
a informatiilor (datelor) regruparea elementelor de date in structuri / tipuri de date complexe (stive, cozi, liste, arbori, etc.) ideal CU ascunderea detaliilor (datelor, informatiilor) a comportamentului regruparea elementelor de comportament in sub-module procedurale (operatii) implicit CU ascunderea detaliilor (implementarii)
93

Incapsularea duala
Incapsularea oferita de ADTuri este o forma de incapsulare duala
Tip de date abstract (ADT) INCAPSULARE DUALA (INFORMATII SI COMPORTAMENT) structuri de date interne ascunse comportament (implementare operatii) asociat structurilor de date interne
semnaturi operatii
Interfata (setul de semnaturi ale operatiilor) ideal este publica, vizibila, accesibila
Implementarea (setul de structuri de date interne si setul de implementari ale operatiilor) ideal este privata, ascunsa, inaccesibila
94

Evolutia catre OO Modelare si abstractizare (II)
Prin ce difera abstractizarea entitatilor de abstractizarea multimilor de entitati? Abstractizarea informatica a entitatilor Abstractizarea orientata spre obiecte Abstractizarea informatica a multimilor de entitati
95

Abstractizarea in general poate fi aplicata
unor entitati (AE) din care sunt obtinute modele esentiale abstracte
care sunt perspective simplificate ale entitatilor

de ex. un teritoriu o harta
AE
96

unor entitati (AE) din care sunt obtinute modele esentiale abstracte
care sunt perspective simplificate ale entitatilor
o persoana numita Xulescu Ygrec AE informatii despre persoana numita Xulescu Ygrec AE o poza a lui Xulescu Ygrec
AE (o perspectiva asupra persoanei)

studentul Xulescu Ygrec Perspective simplificate ale persoanei numite Xulescu Ygrec
97

Abstractizarea informatica (AI)
aplicata unor entitati (AE) produce modele informatice (esentiale, abstracte)
de exemplu
pornind de la perspectiva student a persoanei Xulescu Ygrec studentul Xulescu Ygrec AE AE inregistrari intr-o baza de date despre studentul Xulescu Ygrec
altele
Abstractizari informatice (AI) ale studentului numit Xulescu Ygrec
98

Abstractizarea orientata spre obiecte (AOO)
caz particular de abstractizare informatica (AI) aplicata unei entitati (AE)
produce un element al modelului OO al realitatii

numit obiect software sau pe scurt obiect studentul Xulescu Ygrec AE AE inregistrari intr-o baza de date despre studentul Xulescu Ygrec obiectul software pXY Abstractizari informatice (AI) ale studentului numit Xulescu Ygrec
99

unor multimi de entitati (AM) din care sunt obtinute categorii, tipuri, clase de entitati
care descriu ceea ce este comun multimii de entitati

fiind generalizari (vederi de ansamblu) ale multimilor de entitati
AM Conceptul, categoria, etc., de Student

100

Abstractizarea orientata spre obiecte (AOO) caz particular de abstractizare informatica (AI) aplicata unei multimi de entitati (AM) produce categorii, tipuri ale modelului OO
numite clase de obiecte software sau pe scurt clase
obiectul software pXY Abstractizari orientate spre obiecte (AOO) AM Clasa Student pWZ
Perspectiva simplificata
Vedere de ansamblu (descriere a ceea ce este comun)

101

Combinand abstractizarile generale ale entitatilor (AE) si multimilor (AM)
AE (perspectiva asupra persoanelor) studentul Xulescu Ygrec studentul Wescu Zet studentul Abstractizare a tuturor persoanelor care sunt studenti (descriere a ceea ce este comun tuturor studentilor)
102
AE
Perspectiva simplificata a persoanelor (din categoria Student)
(vedere de ansamblu asupra studentilor) AM Conceptul, categoria, etc., de Student

Combinand abstractizarile informatice
AE
perspectiva
AE
obiectul software pXY pWZ
vedere de ansamblu
AM Clasa Student
103

Mergand mai departe, putem abstractiza multimile de multimi ca superclase AE (AOO)
obiectul pXY AM
Element al unei multimi
(AOO)
Multime de elemente
Clasa Student
Clasa Profesor
AM (AOO)
Multime de multimi
Superclasa Persoana
104

Paralela intre abstractizarile din lumea reala si abstractizarile informatice OO
studentul Xulescu Ygrec
AE
informatii despre Xulescu Ygrec AE (AOO) obiectul pXY AM
Element al unei multimi
AM
(AOO)
Conceptul de Student AM
AE (AOO) Clasa Student
Multime de elemente
Clasa Profesor
AE AM (AOO)
Multime de multimi
Conceptul mai general de Persoana (AOO)
Superclasa Persoana
105

Revenire asupra exemplului de abstractizare masina de calcul si limbajele
Model abstract
Masina de calcul programata la nivel inalt + Un limbaj de nivel inalt

Ce putem pune
aici
CONCRET
ABSTRACT
106

Revenire asupra exemplului de abstractizare masina de calcul si limbajele
Model abstract
Model si mai abstract Masina de calcul programata la nivel inalt + Un limbaj de nivel inalt
Modelul cel mai abstract

Masina de calcul programata orientat spre obiecte + Un limbaj orientat spre obiecte (forma intuitiva din punct de vedere uman)
CONCRET
ABSTRACT
107

Revenire asupra exemplului de abstractizare entitatile lumii reale
Cum poate fi abstractizata informatic
CONCRET
108

Revenire asupra exemplului de abstractizare entitatile lumii reale Entitate abstractizata Model abstract Obiect software Un limbaj orientat spre obiecte (forma intuitiva din punct de vedere uman)
CONCRET
109

Revenire asupra exemplului de abstractizare entitatile lumii reale Entitate abstractizata
Model abstract
Obiect software

Program de nivel inalt Un limbaj de nivel inalt (forma concentrata, apropiata de cea umana, a limbajului masinii)

Program la nivel de asamblare Limbajul de asamblare (echivalent uman al limbajului masinii)
Un limbaj orientat spre obiecte (forma intuitiva din punct de vedere uman)
CONCRET
110
ABSTRACT

Recapitulare a exemplelor de abstractizare care reflecta relativitatea conceptului
Limbaj de programare Format Controlul executiei realizat prin Folosit in
Cat de abstract este Pentru masina Pentru om
cod masina
asamblare
numeric Salturi conditionate, binar Iteratii catre etichete Salturi conditionate, alfaIteratii simple catre numeric etichete decizii alfa(simple+multiple), numeric Iteratii (mai multe tipuri) colaborarea alfaobiectelor plus decizii numeric si iteratii
Masina de calcul programarea la nivel de asamblare programarea la nivel inalt
deloc Destul de mult
Extrem de mult
Foarte mult
procedural (nivel inalt) orientat spre obiecte (OO)
mult
mult
programarea OO
Foarte mult
Destul de putin
111

Curs1 2POOppt PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs1 2POOppt PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programare Orientata spre Obiecte (Object-Oriented Programming)

Titular curs: Cornelia Muntean

1.1. Evolutia catre abordarea OO

2.4. Generalizare, specializare si mostenire

1. Introducere in abordarea orientata spre obiecte (OO)

1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Exemplu de specificatie pseudocod pentru calculul modulului sumei a doua valori

daca [suma este negativa]

Diagrama UML de activitati (diagrama de flux al programului) echivalenta

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Ce lipseste din program in ceea ce le priveste?

1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.1. Evolutia catre abordarea OO

JGE eticheta1 ; salt conditionat de [AX >= 0]

Cat de usor sunt de inteles intuitiv mnemonicele instructiunilor?

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Orientarea spre Obiecte (OO)

Abstractizarea unui teritoriu

1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.1. Evolutia catre abordarea OO

reprezentare simplificat a unui proces sau a unui sistem complex, care

Proces / Sistem complex

1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.1. Evolutia catre abordarea OO

De ce constructia unui model este ilustrata ca abstractizare?

1.1. Evolutia catre abordarea OO

si se ignora (vremelnic) elementele considerate neeseniale

1.1. Evolutia catre abordarea OO

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Cum ar putea fi abstractizata

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Portiune din realitate, imposibil de atins in totalitate, de cuprins CONCRET (complex)

Simplificare, reducere a realitatii (mai usor de gestionat si modificat) Ierarhie de abstractizari

Simplificare, reducere suplimentara

1.1. Evolutia catre abordarea OO

in timp ce sunt ignorate celelalte, avand ca efecte

Problema abstractizata Analiza (conceptualizare) y2 = 1 - x

1.1. Evolutia catre abordarea OO

al complexitatii (in crestere!)

Proces / Sistem complex

1.1. Evolutia catre abordarea OO

este o forma de management

ce e esential si astfel stabil in timp

1.1. Evolutia catre abordarea OO

fie unei multimi de entitati

modalitati diferite de simplificare

Masini (categorie, tip, clasa)

1.1. Evolutia catre abordarea OO

concentrarea pe esential face abstractizarea un concept relativ

interesul celui care abstractizeaza!

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Modele mentale diferite

Diferite perspective (puncte de vedere)

1.1. Evolutia catre abordarea OO

si neglijarea detaliilor considerate neesentiale

modelarea insista pe analogie si acces indirect la o forma simplificata

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Cum poate fi abstractizata masina de calcul

1.1. Evolutia catre abordarea OO

Masina de calcul condusa de

Masina de calcul programata la nivel

1.1. Evolutia catre abordarea OO