Antene

tie’ A CAP, LIWtt DE TRANSNISAE 1.Introducere 1.1 Clasificerea antenelor Alegerea unui criteriu de sistematizere a materi- alului informativ privind antenele este o problemi interesant# .C&rtile de vopulerizare referitoare 1a antene s-eu ocupet in general de prezentaree diferi- telor tipuri de antene gi mai putin de clasificarea lor.Astfel constetim adoptarea succesivd a unor cri- terii diferite tn aceeasi carte.Exemple: ~dups destinatierantene de receptie gi emisie ~dups lungimea de und&:antene de UL,UK,US,UUS etc. -dup% lucrul pe armonici:antene monoband gi multiband ~dup% 1irgimea de bend%:antene de bend’ ingusti ,de band’ largd si foarte larg¥ ~dup% regimul undelor:antene cu unde stationare (acom date). gi antene cu unde progresive (aperiadice) ~dupi simetrie:antene simetrice si nesimetrice -dup% directivitate:antene directive gi nedirective rdupd pozi fie :orizontale, verticale, inélinate ~dupi formd:liniere,in V,in V intors,in L,in ?,triughi pitrat, romb,cefc,fluture,piranid,dublu con,dis¢ gi con, in crucé,cruce de Kielta, trifol, spirald,etc. dig numiril de elementi activi $i pesivi -dup% dimensiuni:nomale, scuttate,elungite ~dup% tipul liniei de alimentare:monofilaré,bifilaré, coaxiela -dupi sistemil de adeptere a liniei cu antena:in T, in Gama,in Delta,cu linie de adaptare,cu trunchi de linie,cu constante concentrate,cu transfornator,ete. Dupi pirerea noastri,criteriul de clasificare al —— antenelor este linia de’ transmisie din care provin, Antenele se-impart in dow& clase:bucle si dipoli. Antenele bucld provin din linii de transmisi capitul in scurtcircuit.Dipolii provin di transmisie cu capatul in gol. Antenele bucli sunt de dou% tipuri:bucle complete poli gi semibucle.Antenele dipol sunt de dowd tipuri: Himetried (complet) gi semiaipoli. (monopoli)« Combinand antene bucld si dipoli se objin antene complexe cu anumiti parametri inbunitatiti. Deoarece entenele provin din linii de transmisie, pentru a intelege functionaree lor trebuic studiata functionarea liniilor de transmisie.-2- 1.2. LIVIA DE TRANSHISTS 0 linie de transmisie a energiei de radiofrecventé consti din dou conductoare paralele,izolete,aflate la. distanya mick gonperetiv cu lungimea de und& {,cel malt 0,01A (Figeld SS SS ee FigelA . Curentii fn portiunile ou lungimi de 4/2 ale linied, notati cu s&geti, sunt egali gi de sens contrar.Campu~ rile creeate de ei fiind de sens contrar,se anuleaza reciproc,astfel ci linia nu rediaz& unde electromagne~ tice.Indepartand conductoarele liniei,campurile nu se mai amuleaz%iar linia ‘inncepe si redieze unde electromagnetice,deci devine o antend. Antena transformé energia curentului alternativ de radiofrecventi in energia undelor electromegnetice. Liniile de transmisie eu lungimi fizice comparabi- le cu lungimea de und%.Functionarea lor este analoeg%, pani la un punct,cu functionarea circuitelor oscilante. Un circuit oscilent are inductanja i gi capacitatea © concentrate tn bobind-respectiv condensator.Linia de transmisie are “constantele" I si C distribuite de-a Tungul conductoarelor,fiecare portiune de conductor ar€o inducten}i iar intre conductoare exist o capacitate.la un circuit oscilent cémpul magnetic este localizat in bobin’ iar cémpul electric in condensator. Pe linia de transmisie exist’ o uncd de curent gi o undi de tensiune ,care creeazd cAmpuri magnetice si electrice in jurul conductoarelor. Circuitul oscilant rezoneazi pe o singuri frecvent’, _in timp ce peo linie pot exista unde de curent gi ten~ sine de orice frecvente. 1.2.1.Paranetrii liniilor de transmisie Impedanta caracteristicy In fiecare portiune a liniei de transmisie conductoare— le au o mick inductantd L iar intre ele existd o capa~ citate mick C (Fig!2) ~~ mesedncne> 4, Figt2 Energia se transmite de la intrarea spre iegirea li- slei transforsGnducse succesiv gin enengie de camp mas~ netic,exprimata prin formulg 1 ,in energie de camp slecthicsexprinets prin Ceve/3. vtzehefornarea ae Toe-3- ierderj neglijabile,deci energijle sunt egale: /2=C+U'/2,De aici rezultk: U/I=VL/C .Se gtie e reportul U/I reprezint& impedanja,in curent alternativ.Deci intre oricare dou% puncte vecine ale liniei exist% o impedant#.Ea se numegte "impedant’ isti -Tmpedan~ te caracteristicd a unei linii depinde numai de distanja dintre conductoare,diametrul lor gi de constanta dielectricd a izolatiei dintre conductoare. Inpedanta caracteristicl are aceeasi valoare indiferent de lungimea liniei seu frecvente de lucru. Impedante caracteristick a liniei paralele cu aer se calouleazdé cu formile: 2,=276+log2D/a junde D este distanta dintre conducfoare iar d este diane- trul_lor.In locul formulei se poate folosi diagrama din Figh3 00/— 70 SHO soa} i? 32 = ae i na Bow “f EE 3 100 Se so : <= 4 é op 30 % , 10 200 dou Ts 67 10 1% 20 30 ovstene deia'es'e atom’ msn fen at stutinm igh3 Fight Liniile paralele cu aer,numite gi Ysciriti" dato~ rité distentierilor,eu impedente de ordinul sutelor de obmi. In apropierea liniilor parelele exist& cémpuri magnetice gi electrice,care interactioneazd cu obiectele vecine,mai ales cu cele conductoare.Pentru a evite in- fluenta mediului inconjur&tor,s-e inventat linia coa~ xiald,la care unul dintre conductoare are form’ de tub gi il’ inconjoar& pe celdlelt.Campurile existd numai intre conductorul central si tub (care este deobicei o tres& din conductoare),care functioneaz’ ca un ecran. Inpedanta caracteristicd a liniei coaxiele se de~ termina cu formula: 2,=138logD/d ,in cazul izolatiei ou aerysau cu ajutoruf diagramei din fig.4.in timp ce liniilé peralele sunt simetrice (ambelé conductoare eu tensiuni egale gi opuse ca semn fata de pimant),1i- niile coaxiale sunt nesimetrice,tresa fiind la pkmAnt. Coeficientul de scurtare Undele electromagnetice se propagé in spatiu cu~4- viteza de 300.000 Km/sec.0 und¥ electromagnetic® cu lun gimee de de undd 801 este o simusoidd cu lungimea fizi- c% de 80 m.Dar unda de curent cere a generat-o nu are lungimea fizick de 80 m pe linia de transmisie,ci mai putin,Pe linie are loc o "contractie" a undei’de ourent care depinde de natura izoletiei dintre conductoare. Pentru a calcula lungimea fizicd a liniei trebuie cu- noscut coeficientul ei de scurtare X.Linia paralelx cu aer (sc&ritz) are K-0,975 .Linia paralelS in plastic,cu impedante de 300 Ohmi’are K=0,68-0,85 in functie de ma~ terialul plastic ;deobicei aré K=0,33 . Ceblele coaxiale eu dielectric din polietilent masivé eu in general coe~ ficientul de scurtare K=0,66, gi K=0,85 c4nd are dielectric eer gi piese din polietilen’ din loc in loc Se fabrick gi linii paralele izolate cu polietilen’ gi ecranate cuo tres’ ,similar% cablelor coaxiale.In tabelul 1 sunt prezentate unele cable coaxiale mai rispan— dite. Tabelul 14. (KS? Jui Jos toeg oo Mie atv aso Na] awiova GH [OD Wa] SR Po) asf 21s ] «9 _Joavjom]_06 JF] pus sro. rea sfoeg 5) as 50 Jt aso foal oe no [os At Brat bam fae foo 1a 15/0 170 150 fost oH (or Dra Energia de radiofrecvent® furnizat’ de emit&tor c&1a- toregte prin linia de tranamiaie apre consunatorul (sar cine, conectat le capitul ei ,care este entena,sub for- delor de tensiune gi de curent.Deck impedanta sar~ este egald ou inpedenta caracteristicé a liniei , toat% energia se congumi in sarcini iar undele de curent e¥l8toresc pe linie intr-un singur sens, progresiv,ce nigte valuri,de le emit&tor spre anten&.in cazul cand 1i- nia gi antena au impedante diferite,o parte din energie undelor de curent este "refuzati" de anten& gi se intoarce inapoi tot sub form de unde de curent .Unda direct se insumeazi algebric cu unda reflectat%,fornand pe 1i- nie unde stationare.“5+ 1.2.2. Regimul de unde progresive Region] de unde progresive asiguré transterul naxia de putere de 1s emititor le anteni,daci impedanta ante~ nei este pur ohmic gi egali cu impedante caracteristici Z_ a liniei.In Figt5 impedanta antenei este Rs. Pighs In regim de und¥ progresivd,unda de tensiune este in faz% cu unde de curent $i cildtoregte numai de la em: {tor spre anteni (sarcine Rj ).In orice portiune e 1i- niei curentii din cele dou% Conductoare sunt egali dar eu sensuri opuse.Raportul dintre tensiunea maxim’ Up gi goreatul maxim Im este egal cu impedenta caracteristic&d gi_este constant de~a lungul liniei.fensiunee gi cu- Finger fiind in.fez& insorice punct,impedanja le intrerea liniei este pur rezistiva, fara reactant’ inductiva seu capecitiva.In orice punct’al liniei tensiunee gi curentul variaz’ sinusoidal in timp. Rezistente de sarcin’ R, fiind adeptetX (egalX) cu impedanta caracteristict a liniei,regimal este de unde progresive.Datoriti pierderilor de energie in rezistenta conductoarelor si in dielectricul dintre ele,energia undei se atenueazd de-a lungul liniei.Liniile paralele cu ger au atenuarea cea mai ict, intre 0,1-1 DB pe 100 m, la frecvente pani le 200 MHz, - Regimul de unde progresive este independent de frec— vent& gi de lungimea liniei.linia cu undd& progresiv’ este nerezonant&,sau "neacordata", Dack impedanté sarcinii nu este pur rezistivi sau nu este egald cu impedanta caracteristic’ a liniei,ea mu va absorbi toat& energie sosita de le emitétor.0 parte Gin energie se va intoarce spre omitétor.bnergie reflec— tatZ este cu atat mai mare cu ct neadaptares este mai mare gi produce unde stationare pe linie. 1.2.3. Regiml de unde stationere Energia "respinsi" (reflectat’) de sarcine neadepta- +8 cklHtoregte inapoi spre emitétor tot sub form’ de unde de curent si tenciune,care interfereazi cu unda direct%.Din compunerea undei directe cu,unda reflecta- #8 reguit® o und cu maxine gi minime stationare,a ci- ror mirime depinde de raportul dintre amplitudinile lor. Génd valoarea R, este infinitk,adicl sarcina nu exis— +X “cap*tul linieifiind 1%sat in’gol-unda de energie se intoarce in intregime le emit&tor,f¥r¥ vreun consun. d veloarea He este cero,adics le cept linia este sourtcireustjunéa de énergie se intoarce fn pus’~6- intregime le emit&tor,far% vreun consum.Deoarece aces te douk cazuri limitk’au o mere important gi utilite- te practic¥,ele vor fi etudiate mai deteliat. Linia de transmisie cu capitul in gol La capitul unei linii,lisat in gol,curentul nu poe~ te circula si are veloarea zero,iar tensiunea are ve~ loerea meaximi gi egte defazaté cu 97 fate de curent, cum se vede in Piglé Tx Fists, Desenerea cinusoidei undei de curent (linia intre~ rupt&) gi a sinusoidei undei de tensiune (linia conz tinu&d) se fncepe intotdeaune de la capXtul liniei,1&— sat in gol.Sinusoide undei de tensiune Are maxim la capitul liniei,apoi valoarea tensiunii scade gi la distenta A /4 fay& de capit ere valoarea zero,in per- manenta.la distante mai uari tensiunea are valori dim ce in ce mai mari,dar polaritatea este inversé fat& de portiunea terminal® de 4 /4.La distanta 4 /2 fata de capgt tensiunea este maximi,der defazat% cu 180% « fati de tensiunea la capitul liniei. Sinusoide undei de curent are valoarea zero la ca- p&tul liniei,valoarea maxim la distentja X /4 fat® de capit,veloarea zero la distanta A /2 de capdt ,apoi curentul cregte iar-dar sensul lui este invers. Deoarece la distanta 4 /2 fata de capt tensiunea este maxim si curentul zero,raportul lor di o impe— dant& infinit&-ca gi la captul in gol el liniei.Deci o linie cu lungimea 4 /2 "reproduce" la intrare,sau transfer’ la intrare,impedanta aflatéi la iegirea se. Pe conductoarele liniei s-a marcat cu sigeti sensul curentilor.Figura1é. surprinde undele stationare de tensiune si de curent in momentul cand valorile lor sunt mexime.In momentele urmitoere toate valorile,in toate punctele liniei scad ,sinusoidele se"tur- tesc" fr& s8-si schimbe pozitia,gi dup& un sfert din perioad’ ajung peste tot la valoaree zero.Punctele A, E gi D de pe curba tensiunii gi F,G de pe curve curentului,ca gi toate celelalte puncte ele curbelor ajungpe axa orizontelX.In continuare valorile tensiunilor gi curentilor incep sX creasc&,dar spre partea opusi & exei ofizontale (ceeace inseanné ce tensiunile au poleritate invers% ier curentii-sensuri inverse) si cup? un sfert de perioadd ating iar velori maxime,dar de sens contrer,In Figure({7, se erat& descresterea in timp a undei stationare de curent (curbele 1-2-3-4) gi epoi cregterea ei (curbele 5-€-7).Undele statione— re "pulseaz’" pe linie. Pe figuret6.curbe tensiunii "u" arat direct veloa~ rea si polaritatea tensiunii dintre dou% puncte vecine ale liniei.Curbe curentului "i" aret% num3rul sar- cinilor electrice (electroni e se deplaseazi in fiecare mick portiune a liniei,De exemplu in punctele @ gi F ale liniei se deplaseazi cei mei multi elec troni ier in 0,4 ,E’nu se deplaseaz’ niciunul.Pe lun- gimee de X /2 dintre doua puncte cu curent zero (no- Guri),de exemplu O-A sau A-E’ ,tensiunile dintre punctele vecine ele liniei variazt toate simultan,sau in fe~ 28,gi curentii la fel -dar tensiunile sunt defazate fae 8'de curent cu, 90%Pulsatia undei stationare de curent din Figd?, este aseminStoare vibratiei unei corzi de _ vieart in jural pozitiei de mijloc.in pozitia de mij— loc energia mecanic e corzii are forma energiei cine~ tice iar energia electricd din linie are forma campului magnetic gi electric. Reflectarea energiei de radiofrecvent% de capXtul lasat in gol el liniei este la fel de reali ca gi reflectarea luminii intr-o ogling’. Unda de tensiune reflectat% de cap¥tul in gol are eceeagi emplitudine gi aceeagi fez cu unda directa. Ble se insumeazd algebric gi reault% dea I liniei o und% cu amplitudine dubld,der stationara,care nu se deplaseaz’ in lungul lintei.tinda stationar’’de tensiune are un mexim chiar la capitul in gol al 1i-~ niei,unde se produce reflexia. Unda stationer’ de curent are deasemeni amplitud nea dubli fata de unde sositd de la emit&tor,dar maximele ei cunt decalate in spatiu (pe linie) cu A /4 iar in timp eu un sfert de perioad%,S0° Deoarece in orice punct al Jiniei intre tensiune si curent exist% un defazej de 90) formula puterii in curent alternativ arat% cS nu exist consum de putere, puterea fiind totel reactivé cau "dewatetS".Linie cu capétul in gol mu consum& energie.-8- In punctele aflate la distenta de k /4, 3k /4, 5k /4 etc. fatk de caphtul unei linii in gol ,tensiunea este mereu zero gicurentul este maxim,ceea— ce este echivalent unei impedante zero ,adick un scurteircuit. In punctele aflate la distente de 4/2, 24/2, 3k /2 etc. fat& de capdtul unei linii ‘in gol, tensiunea este maxim’ (periodic) ier curentul esté mereu zero,ceeace inseanni o inpedantt infinitt,adic# o lips? de impedanti (intreruper: Datorit® undei stationare linia cu capXtul in gol prezint! de-a lungul ef impedante de valori variabi- le periodic.de natur’ inductivi sau capacitiv’,care la distentele indicate mai sus trec prin veloaree ze- vo sau infinit,Dack linia cu capStul in gol are lungimea variabild,impedante ei de intrare 2; variezit conform Figiriijab,care indick si schemele echivalen~ te acestor lungimi.Intre lungimea 0 gi 4 /4 linia se comport’ cao capacitate «linia cu cepétul in gol de lungime 4 /4 se comport# ca un scurtcircuit-der mai exact,ca un circuit rezonant serie. a Bal (i Figs, La lungimi intre { /4 gi 4 /2 linia in gol se com port’ ca o inductanta.le lungimea < /2 linia cu capa- tal in gol se comporti ca o impedant’ infinit¥—der mai exact,ce wi circuit rezonant derivatie. In Pig.8a se vad undele stationare cere se insta- leazX pe linia in gol de diferite lungimi gi schemele echivalente acestor lungimi Deoarece linia in < /4 cu cap&tul in go” are propriet&ti interesante gi utile,ea trebuie siudiaté mai detaliat. Propriet&tile liniei in x /4 cu capitu gol In Fig49, se d# o linie in A /4 cu capftul in gol corgspunzitoare cepitului din dreapta al liniei din é « 1 €-znergia trimist de enititor (Tx) in linie se“9+ reflecti total de cap%tul lXsat $n gol.Linie nu consum energie gi nu radiazd,Undele stationare care apar pe linie datorit& reflexiei fac ca la intrarea $n linie (spre Tx) impedanta s% fie zero,deoarece tensiunea este zero: Z;=v/i-=0/i =0 . Pista, Deci linie in 4 /4 cu capitul in gol zint& la intrare un scurtcircuit pe lungimea de und 4.Scurt~ circuitul este cdt se poate de real din punct de ve~ dere al curentului alternativ. Linia in 4/4 cu capftul in gol este din punct de vedere electric, in curent alternativ,echivalenticu un circuit oscilent tip serie.Ba chiar de comporta ca un circuit oscdlant serie cu factor de calitate foarte mare,intre looo-6000.impedanta intre punctele vecine ale linied varias’ treotat intre zero (1a intrere) si 0 veloere mare (la capit),ceeace permite folosirea ei. pentru adaptiri de inpedatte diferite. linia cu lungimea 4 /4 se foloseste ca dispozitiv de transformare (transformetor) a impedantei de o va~ loare in alti valoare.Daci la iegirea ecestei linii ge conecteaz’ o impedant% pur ohnick Z. ‘ei linia are impedanta caracteristici 2, ,impedanta 1a intrerea ~linkel devine ~datorita undei stationare- 2,-2% /Zy + Dect trebuie adaptate doud impedante cu valori cunoscute,intre ele se conecteazé o linie in A /4 de transformare, e chrei impedanji caracte~ ristich se calculeas! ot formila derivath:2gc¥aq <2, De exemplu,daci antene are 112,5 Ohmi iar linia cosxieli de elimentare are 50 Ohmi,pentru adaptarea celor douX impedante se foloseste o linie in 4 /4 din coaxial ,cu impedanta caracteristicd Z,=\S0 . 112,5 = =75_Ohmi. In unele cazuri distante dintre impedantele care trebuie adaptate este fizic mai mare decat 4 /4.in Tocul unei linii lungi de X /4 ge poate folosi atunci 0 linie cu lungimea 34 /4 seu 54/4 ,care are aceleasi proprietiti de traneforzars © linie in < /4 (electric-deci aplicand un coefici- ent de scurtare) din coaxial se poate donecta la iesi- rea unui emititor de unde scurte sau ultrescurte pentra a scurtcircuita armonica aceea care interfereazd un canal de televiziune cu lungimea de undd A.de -Linia de transmisie cu capatul pus in scurtcireuit La capatul pus in scurtcircuit al unei linii,unda de tensiune nu poate avea decat valoarea zero,iar unda de curent-valoarea maxima.Capitul pus in scurtcircuit inpune un defazaj de 90 grade intre tensiune si curent,puterea este total reactiva si energia este integral reflectata inapoi la sursi (FigiQ) Figo. Desenarea sinusoidelor u si I se incepe de la capatul pus in scurtcircuit si continua spre Tx (spre stinga).La distanta de un sfert de und de capatul pus in scurt,curentul i este mereu zero iar tensiunea u este maxima (periodic).La distanta de o semiun- da de capatul pus in scurt tensiunea u este mereu zero iarll curentul i este maxim (periodic).Sensul curentului in diferite portiuni ale liniei se indica cu sageti-Figura 10 surprinde momentul cand u sii au valori maxime.in decursul unei perioade aceste valori cresc si apoi scad sinusoidal,inversandu-si sensul de doud ori si trecind prin dou maxime.Totusi pozitia nodurilor (valori zero) si a ventrelor (maxime) pe linie nu se schimba,unda find stationara.Undele reflectate de tensiune si curent se supra- pun exact peste undele directe (sunt in faz cu ele) ,se insumea- ZA si rezulta unde stationare cu amplitudini de doud ori mai mare.in punctele aflate la distante de 1, 3, 5, etc. sferturi de unda de capatul pus in scurt,curentul este mereu zero,tensiunea trece periodic prin maxime (pozitive si negative),iar impedanta intre conductoarele liniei este mare (teoretic’infinita). in punctele aflate la distante de 1, 2, 3, etc. jumatati de unda fata de cap&tul pus in scurt,tensiunea este permanent zero iar curentul trece periodic prin maxime (pozitive si negative),ca si la capatul pus in scurt,ceeace inseamna impedanta zero in aceste puncte.Scurtcircuitul de la capatul liniei nu consuma energie ci o reflect spre emitator,ca putere reactiva. Proprietatile liniei in sfert de unda cu capatul in scurtcircui .Linia din Fig.l.llare lungimea de un sfert de unda si are capatul in scurteircuit. Fig. LIt we fae12 Scurtcircuitul reflecta toata energia inapoi,defazand cu 90 grade tensiunea fata de curent.Linia nu consuma si nu radiaza energie.Impedanta la intrarea liniei este infinita teoretic,deoarece aici curentul este zero.Impedanta intre doua puncte ale acestei linii (numita gi stub) scade treptat spre capatul in scurt pana la zero,ceeace permite folosirea ei pentru adaptari de impedante.Linia in sfert de und cu capatul in scurrt functioneaza din punct de vedere electric ca un circuit oscilant derivatie cu factor de calitate foarte mare (1.000-6.000),deci are banda de trecere foarte ingusta.Astfel de linii se folosesc in locul circuitelor oscilante L-C la frecvente intre 200-800 MHz. Aceleasi proprietati ca ale liniei in sfert de unda in scurt au $i liniile cu lungimi de 3, 5, 7, ete sferturi de unda. -Proprietatile liniei in jumétate de lungime de un In Figtl2 se vede distributia undelor de tensiune it si curent i precum si sensul curentului pe o linie de o jumatate de lungime de unda cu capatul [sat in gol (A) sau pus in scurtcircuit (B). Pe linia A de aceasta lungime se asterne o jumatate din sinu- soida curentului ,care se deseneazi incepand cu valoarea zero la13 capatul [sat in gol,deoarece acolo nu curge curent.Tot de acolo se incepe desenarea sinusoidei de tensiune ,dar incepand cu maximul-deoarece la capatul Kisat in gol tensiunea e maxima,Curba tensiunii trece prin zero la mijlocul liniei,apoi creste (dar isi inverseaza polaritatea) si are iar valoarea maxima,la intrarea liniei. La capatul in gol al liniei impedanta (Z=wii este foarte mare iar la intrarea liniei impedanta este deasemeni foarte mare.Impe- danta de la iegire se “vede” ,adicd se transfera la intrare.Linia in jumatate de lungime de unda nu transforma impedanta de la capatul ei ,ci o transfera la intrare ,dar faza tensiunii se inverseaza. rice impedanta ar fi conectata la capatul ei ,va fi transferata la intrare,indiferent de impedanta caracteristica a liniei. Linia in jumatate de unda lasatd in gol se comport ca un circuit oscilant derivatie,in jurul frecventei de rezonanta. Aceleasi proprietati are linia cu lungimea 2, 3, 4, 5, ete jumatati de lungime de und: in Fig. 12B avem o linie in jumatate de und’ cu capatul pus in scurtcircuit.Ca intotdeauna,la capatul liniei se hotaraste distributia sinusoidelor de curent si tensiune si se incepe desenarea lor. Aici curentul este maxim iar tensiunea-zero (datorita scurtcir- cuitului),deci impedanfa (Z=w/i) este zero.La intrarea liniei curentul este iar maxim,tensiunea este zero,impedanta este zero.Im- pedanta de la iegire se “vede”, adica se transfera la intrare,dar faza (sensul) curentului se inverseaza (vezi sigetile).Linia in jumatate de unda cu capatul in scurt se comporta ca un circuit oscilant serie in jurul frecvenfei de rezonanta.Aceleasi proprietafi au liniile cu tungimi de 2, 3, 4, 5, etc. jumatiti de lungime de und. Liniile in jumatate de lungime de unda se folosesc la sinfazarea antenelor,tinandu-se cont cA ele nu modifica valoarea impedantei,dar inverseaza faza.14 -Linia de transmisie cu capatul conectat la o impedanta diferité de impedanta sa caracteristica Daci linia are conectata la capat o rezistenta Rs diferita de impedanta sa caracteristica Zc,o parte din energia undei directe Se va disipa pe Rs iar o parte se va reflecta.Cu cat Rs difera mai. mult da Zc ,energia reflectatA este mai mare. Din interferenta undei directe cu unda reflectatd,pe linie apar Unde stationare ,dar in acest caz maximele nu ating valori dubie far minimele nu sunt zero. Daca Rs este mai mic decat Zc ,distributia undelor stationare de tensiune si curent seamana cu distributia pe linia cu capatul in scurteircuit.Daca Rs este mai mare ca Zc,distributia seamana cu cea de la linia cu capatul in gol. Coeficientul de unda stationara o permite determinarea precisa a regimului,prin raportul dintre valoarea tensiunii sau curentului intr-un maxim si valoarea tensiunii-sau curentului intr-un minim: o=Umax / Umin =Imax / [min in practica se foloseste si “raportul de unde stationare” RUS Sau SWR,care se determina cu formula : RUS=(Udir+Uref)/(Udir-Uref) _ unde Udir este amplitudinea Undei directe iar Uref-amplitudinea undei Reflectate. Daca RUS=1,5 puterea reflectata este 4% din puterea directa. Daca RUS=2 . puterea reflectata este 11% din cea directa. Daci RUS=3 _ puterea reflectata este 25% din cea directa. Daca impedanta conectati la capatul liniei nu este pur Ohmica,ci are o component’ inductiva sau capacitiva,defazajul dintre tensiune si curent se modifica iar factorul de unda stationara creste.Daca sarcina conectati la capatul liniei este pur inductiva sau capacitiva,pe linie vom avea un regim de unde pur stationare,deoarece sarcina reactiv nu consum energie ci o reflect inapoi spre emitator.in acest caz pozitiile maximelor si nodurilor depind de valoarea si natura sarcinii .15 fn comparatie cu unda progresiva,unda stationara produce pierderi mai mari de putere in maximele de tensiune,datorit dielectricului si in maximele de curent,prin incalzirea conductoarelor liniei.De aceea puterea maxima care se poate transmite pe linie este mai mica in regim detjnde stationare ,mai ales pe cabluri coaxiale,datorita pericolului strapungerii izolatiei. Pierderile produse de undele stafionare pe liniile cu aer sunt foarte mici.De aceea ele se folosesc deseori in regim de unde stationare intenfionat,ca linii “acordate”,care permit adaptarea impedantelor sau folosirea antenei pe mai multe benzi.Energia se transmite prin linii la fel de bine prin unde stationare ca si prin unde progresive. Distributia undelor de tensiune si de curent pe linie este hota- rata de impedanta antenei (si reactanta ei),iar desenarea lor se incepe intotdeauna de la antena spre emitator. in regim de unde stationare,impedanta la intrarea liniei are diverse valori complexe,in functie de :impedanta antenei, factorul de unda stationara si de lungimea liniei.Impedanta la intrarea liniei este pur rezistiva. numai daca impedanta antenei este pur rezistiva iar linia are lungimea 1/4 sau multiplu intreg de 1/4. Daca linia are o lungime oarecare,desenand sinusoidele tensiunii si curentului de la antena spre intrarea liniei,ele nu vor avea maxime sau minime la intrare ci niste valori oarecare,defazate.Deoarece defazarea intre curent gi tensiune este produsa de reactant,impedanta la intrarea liniei va avea o reactant, desi antena nu are.Aceasta deoarece in fiecare punct al liniei sinusoidele de tensiune i curent au alt defazaj. Numai in punctele aflate la distante multiplu intreg de 1/4 defazarea intre u si i este 90° si impedanta liniei este pur Ohmica, fri reactanté16 1.3 Parametrii antenelor Antenele transforma energia curentilor alternativi de radiofrecventa in energia undelor electromagnetice.De aceea antenele au unii parametri numiti “primari”,legati de curenti, si parametri numiti “de radiatie” legati de undele electromagnetice, 1.3.1 Parametrii primari Impedanta de intrare . Antena poate fi alimentat cu energie in diverse puncte.in general unda stationara care apare pe antend nu poate fi modifi- cata, si ea hotaraste regimul undelor pe fider.Din punctul de alimentare al antenei, unda stationara de tensiune si unda stationara de curent de pe antend se continua inapoi,pe fider,spre emitator. Antena si fiderul (linia de alimentare) constituie un tot. Distantand conductoarele de la capatul liniei, ele incep s& radieze gi se obfine o antena.Unda stationara care se forma initi- al la capatul liniei, se formeaz& acum incepand de la capetele antenei,si se deseneaza inapoi, spre emitator.Cum am aratat si in introducere, antenele provin din linii de transmisie. Antenele dipol provin din linia de transmisie cu capatul in gol, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei, pe diferite lungimi.Antenele bucla provin din linia de transmisie cu capatul in scurtcircuit, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei,pe o anumita lungime. Raportul dintre tensiune si curent in punctul de alimentare al antenei se numeste impedanta antenei.in general exist un defazaj intre unda de tensiune si cea de curent la bornele de alimentare ale antenei.7 De aceea impedanta antenei are in general o parte activa (rezistiva) gio parte réactiva,de natrura inductiva sau capacitiva, dupa cum curentul este defazat in urma sau inaintea tensiunii. ‘Numai cand antena are o lungime “de rezonanta” si numai in anumite puncte ale antenei, impedanta este pur ohmica, Freeventa de rezonanta Pentru a defini acest parametru si lum cazul unui dipol lini- arin 2/2 alimentat la centru.Masurand impedanta de intrare la diferite frecvente putem desena asa-numita “curba de rezonan{a ‘ antenei” sau “caracteristica de frecvenja a antenei” Figlt3. Fig13 fo & ft + Frecventa de rezonanfa a antenes éste aceea (Fo) la care impedanta de intrare este pur rezistiva ( Z.Ao) si minima-in azul dipolului in 2/2, sau maximé-la dipolul in 2. ~~ Banda de trecere Caracteristica de frecventa din Figt!3 este asemanatoare cu curba de rezonant a circuitului oscilant tip serie.Banda de trecere a antenei, ca si banda de trecere a circuitului oscilant, este intervalul dintre frecventele F 1 si F 2 la care impedanta este mai mare de 1,41 ori (3 dB) decat impedanta la freeventa de rezonanta a antenei.TT BRFSOCHOSHYSTSH SCOOT EEEHETETHEHEKEEEEKZESEEEEEE 43.2 Parametri’ ce radiate a/ antenel Rezislenta cle radiafie. Oparte din pulorea P aphvats antene) es radials (consema forma undelor ‘electromagnetice, ar alts parte se plerde ine Condy eters’ antenet, /zeatbareke, abjectele' clin yor' i pamontel. Aceasté oi'str/buire a Polertesle exprimata ole Formosa: = “(Rr t unde I este corentul din antens, Rr este ,,rezistenta oleradiapie “rar Kp este rezistenta echvalents a pierdertlor. Rezislenta ele radiatre Rr este echvalents cu_orezistents ohmicd pecare se bsipa aceeass perere ce cea radrale sub forms ole Unde ‘electromagnelice, £2 * depincle ale trpul antenes', de gresimea concluctoruli/ $i Ge cuplayul ev alte condluctoare, vectne Randa mental anteney” Randamert) antene: este rapork/ dintre puferea radials y'puterea aplicaté aniener. Co eat raportul obntre rezistenta de rachatte Rr i rezislenfa de prercleri Rpveste mat mare, cv alt rencamentel este mas mare, bragrama de radvatie. Antenek pu radiozd energie electromagnetics egal'in foal alr rectile ci’ 0 concentreazd pe unek dire. Prin madsyrater’ sistematee sau prin calecle se poate deform. na inten silatea campului electra magnetic in dtirerse puncle din yore aptenen keprezenlaréa in spatro F suprafifelor co heccas iphow, tale 2 canlpetui este djboill. ‘In prackes s¢ Pg secpionr ale acestvi ‘spativ. Deobice; 0 sedfiune este in plap or/zental, care Graft chagrin cle radiative In foncfie de azimut, 3 alle sectiune este tn pion vertical, perpendhrolar pe pamant care arate diagrams de rackistie to finctie lee onghiol dd devote. 8CAR 2. ANTENE BUCLA Introducere din linrs de transmisie ev capate/ Pn scurterrcurt se chin, Prin indepirterea condlocteareler, diverse tipurick antene buchi ndepsttand conductoarele linter, radrapis lor nu se maf anuleazd recipree 3 linia devine antend. 3 Mnfelege funchronarea antenelor buclé, trobure shudcbohi fei. co capaho! fn seorver reer t oe eli farite (angi! ty cong tbasih 92-9) he x ef i Tt ' i , eo A LY Fry. 2.4. Daca Minis este_may seorti oecat d/4 (FF 78 ca 0 tnductantS, Aceasté 2.4.8, % A artievlaritale “este fos Finale dle Unde uftrascurte ‘a care bob/nek sunt Inloruite to Wait ev capitol tn scurlerreust, care ac Factor de calvale me mare, hacz /ins'a are exact cnet? osetlan? derivatie cle orch'ny!, fea0- eee, #eeasts pre ener oscilataare foarte sfabile in! UU: 2 over M4 (Fig.2.4.5 ), ca se comporté ca un | ce Factor ale “califate Q ‘taarte mate, | | 2 rietate permite eonstruirey filhre foarte se. lechye pore OS, Penfro Altre se folosesc clevbrcer lini’ Coane. ale ew ‘er, acordafe fn d/4. Aceleasi re pretaty ca si Arora tn My are hind lungs che 3>/4 94 wh. ecaseromen | | | meee bacé Hoke sucapstel Pn seurferredil este marlunga deca¥ d/ Py Rha 4 IF |ea se comporté ea e capactare, bacahinva are longimea \/2,€3 se comport cain errco/t 05. cilant tip serre (Eig. 8$.d). Avind rezifenf9 Carpedanta) foarte med fa rezonanta’ tin'atn M2 se foloseste penthe rejechra (eli minzrea )semnalelor vus nedorite Arceeas! compertare 0 are linia fn 2/2, 4h/2, 6/2 eh, . «Fry. 2.4.’ se Mnchics sensurile curentilor Pn diferite porbiini ake linufor cv siget’, Heesle sensor; se mentin cinal sichepartam conducloarele liner’, pentru a obtine antene. be ex, Inder Parttend onctele A'S; 8 ake hint'e! din Fig. thd. se obfine mar ‘inte o Sufend. rembics $f spor 0 antins BOE SE copes alfe cNrectii , le putem consilera vector ‘$/ se compon C2 orice recteri | prin’ frahs[atn. Rezelfants compuneni dceller vechors are o Arectle , aceeas co polarizarea undelot electromagnehice red sfe, 1 opariote prepertbrals ev tntensitelea campoltr Pe Fig. 24 | desenares simusercdelor curentilur sr tensiniv’ se incepe “?ofokdeauna de la capstul Pn scurterrecit (ch dreapta) af merge spre slings, pins la bernek oe Vahrare alelinien Desend. rea sagetilor gf sinuserdeler este esenfials pentro Patelegerea Fone. Pronari’ antener, 20Antone buclé rezonanie, cu perimetre/ > In Fig2tt se Ad linia detransm'sie lings de d/2 cv capstel if sedrrereu/ ta) precum |' si principekle Qnkene bucls cese Bio din 2, prin taeepsrlared. conde cteardlar. ht > ss /@ 4 € d 1 Al Y\ far sigelile indi'cd sen- ian rentilor tn cele 4 potions cle cate M4, acelasy ca la bm'a In 2 alin careprevin “anfenele, Capatel “tn seurterrevif al (imre ' Yn X/2 esle hotat cu zero \ceosrece acolo Tehsiunea undes'sho. [TTT Zepare est mereu Zera (var curenty/ exh maxim), Tel nero “lest si Tensronea 7a a¢esl punct al anlenelor Lucie, chee el fe pesfe coneta /a pimant ‘sau la pilenel metole. 1 Gonsiderdnd ssyepile ca vector’, prin compuneres lor se ob. “Pine vn rector resoltant, care are! clinedia onizontalis [a foote Sntenele. bec pdlor/earea endelor ract'ake este orrzontali. ? Aetnd acertt antene tn plan rerteal cv 90%, pelarrzzred v2 & yertr cals. Pe hinla in dle din Fig atta 3 pe Jeate antenele rezultake ahi ea, existe unde sfationare ale fensiune $1 ofe curent,clecalate ev Jo°, acérer amphtvoline var/azd sinusercla). Perm ctrl anteone. ler’ find ), peel arem 0 unda Imtreags, 1h. Aphtand ‘acester antene evren? cv frberents dez,3\¥ arr | may mare, pe i / fer vom area dowd, Tre; sap $uncle | tregi sell ver radia inde, Excepte face anfena ain Fig tind " (antena yey’), fa care sensurile sdgefilor sunt contrare Pe armenier, gf ea nu radiazs. __, Toate antenele din Fig.24.4 sunt simetrice , fal ole 0 and oe gimetrre figuraté punctat Ele av porametr: alepenclenty de ol'stom La bats ole pamint, constrochiv $1 con dy ctoare veeine. Prine- “trol lar ¢° An caze/ conductorulyi filar netzdat in unde scurie, Se calevleazs co formul? - , , Pom = 3056 / Fortra ° Li'nta Pn Ma we vapaty] in seurferrcult ne radazd uncle em. , ere Impedanld foarte mired (aproape rere) §/ faclorde califak mare. aod proyentte din tL mdjoe Ys m.,impedantele for sew ae Lect sau sute de Ohmi In Funelte de forma Jor, oem al dani, Consumari’ puters sub form’ ale Ue m., 7/ 20 Pactoraldlecaphtate i, 242.44. Antena buels rezenan te rembred ’ ‘Been sts antend (Fig 2 radlaxd er ence ar "9 Vonul a, pn EE EG CF GD ciesle! ccd 150 Ohrar pepe, ’ 9. ghrul dintel Jaton Pe arm i manifatt eararfred , \ — Gectivitate de-slongul al'agenoki man’, /a anumite er Wid N\ gbient Pate eA ad plone! re boleh Me orbaap- 1 A ie Taste set wakes stat ipsa: i fo ¥K istelelse |) | | Figese peli erat a Mtern ave fae sf | mStoarea som thon cere pri | Prey ro | ' | ata. Aplera! buds sezonenth ydiomohd" seenunaea bE LG a (Acea sti: anlend \(Fia.213) este on'patrat ativgnt tus | w tae, crab ecb pe (eauiin ambele | drectt dante er poly pele Ibe) ie ae aolbne esl tio ite Chel Oe fe Hepa tie cea. GPdBd (Pats be alypele/ linsr fn k/2). XK Fig.243 : 2.4.3. Antena buclé rezonantd Yagi'-Uela_ ls antencrecati in 725 se chive prrn «forts lati 2 i pibatitle Lamas any cnees ply ees ees | Kes poral, spray 214) 2 2 HE Factor de multiplicore a2| as Fig.24.4Dipol tndoit ex ra | i “hit ‘de! elametreiegae il wl le C0 Sa ae TOS re i | Mig, § Diserama peste deter cra ee { re t rn Sita ee | 4 ; ret ar Corenpi in cele 4 perficna de Me au | acelaes fens: st insuma «lor ca vecbrt este simpli Impedanta anfener. Yogr extecls. fete bn mare decat.a cipeluler tinal 4x #3 = 202 Ohmi folacd Jatera deree. 22turvac ba fica conform y2b/dexk, vertreald ne. nape "parade b w 30mm in 40m | caffra abn copre j se ca/euvdeaza cu relajhn Z erie ; pe teacaee s hea ‘bee ae ares Py) 7 Je. nemeste, Dubly | | ; | rent be acela sash 4 a ease si fotorfa acest beh “2 Hie mar Abd in bp Hi Vir Lancta ale Precere ania / (2, 2p oh akershe gr fafora we 1), “ ven pedfentt rezu/fa ely ‘ hi | fl ry ts a 5 dloble Yagil, ahiagrama cle | hye i | |Figura 24H sae 5 2 8 a Ys a a 4 as 1 at ee a & = ae 6 2AM diagrawn de determinare a factorului de multipli- ‘ya revislente ds inane, in funefie de diameteele samu- ‘llor si de distanta intr ele, Antena Yagi poate f Franti la miyloe (Fig. 2412). Dacd unghie! s Fig.2442 Fig 218 cate 400%, impedanita antenei rimdne practi« aceeasi, der hagrana de radishe tare semina ev cifra 8, uv minime adanci (fig. 248 ) se methfics luind forma de arahids (Lin's rolrerupts). baca trangerea antenes se face fa vnghruri mal mle! cecst 190°, /mpedan}a & scacke mult far diagrima ei devine o elipsd. bn Fg 21M antena Yage a fost eurbats Im Forma abe cere. /oup lanta ef s-a rectus molt, far cl'agrama de radéatre 3 detent aproape omnrdirecti onale (Fig? 2445 Fig. £495 24214. Antena bucls _rezenanta patrat (Qvad) C.teore Aceasls anfend (Fig. 24%) are forma de patrat alimentat Ja miy- focu/ wnel /ate La @ Lee Or Gee Wugre W9LEK In 7748, “yis~, bacd antena este Axa7é fn plan vertical, erent cin laturile orizontale (longi de X/4) av acelas/ sens fort fo Pozi) $i sont mati, Corentu din laturife verticale sunt ici, av sensuri contrare $i radiata lor se onvleazé reciproc, Unda stafienara de fen- srune are maxime fn puncléle KY gmt - nime in ponctul zera 4 /a bornele AB, Impedanta antere! tm spafiel liber ae este ‘ce? 120 Ohmi si seade cand se apro- | fig. thé Lie. de clidiri séu pamant, im | Cifigu/ antenel Quad £573 de dipole/ ar fn d/2 este, O840lBd. £] “apare dleoarece antena| ese formals. Hinjeleh aipel. fo Nas EA PE OY, cencetapi la caper, aati "sl siufazati. Capertee | frinte ale color clot chjelt tm S/2 dl inl radieza ; lor periiunike, ler erizenele a corentt Antena raciazd perpendicular pe planu| er | onvabatile suotladiston M4 s¢ 7, | I be feo are: eS Aend Tezenants perimésru/ unel anfene buc/s tepure, | | [s2 Fre pofty. mal mare decat & 1 conforms formule: :| | vr Prmy = 3056 [FLratey i | Antenele bucle cu pelarizare or/zentald Mau zgomot mai mic a receplic 7 banda de ecere mar args cleedt antonele alpel. | Antena Quad erizontalé, Llard, prezentats dle W7L7X are (a- | tor, le 43m , Indlfimea de numai Foi $i Jucreazs fn 6 benzi (160- 10m) cv balun 4:4. ln bancla de té0m esle nevele de Transmacr Anfenele Quad cv dowd patyale sav Tre patrate (vibrator $f rethecor, eventua/ si alirechorjau eaghhg moh more oecstantenele 'm cv loud say re! elenrente dar yoldm mare. De aceea se fo/a. Sse maf des in (benzile de 502-24 2144 Mb, Cond numard/ | ele ateler cert, aiferenta Mntre cdstigu/ celer deus antere suck, | tid ea eilines aphiiraal rele Fat ofe'sel, deta diipdu| fa pelgel | ' | | Sting = 45 /F Lota] - i e dimensiunt mart in bandaide 20m |3/\ maf et ir? tH 2. Prin acest arhfictu, NHEXK 9 reds “alt mensionile Quadéles cv 40%. | dimen sronile se calevleazd asthel: = imori fn banda ede 40m. Prec venta ef oe rezonantd scade clack Patre punctek xv, unde sunt maxime de Hensiune de semn con- Tran, be iatrodluce'a capa cifole, revhza% di conducloare (Fi 7] | Pom] = 0,039-S Em Q Pn Js O236+S [m] 1 Lm I= 0,09266+ S lm AB | Fig. 24.78 | 25 ‘197 ‘aide re th Fon o's aa i yi hy 4 1249 ss + 0 antins: Goad dre deeb pps Tr-o| line dé frandmsre'b ie 98 ap Ne. dar hte, buce erimehral 2X ( Fig. 24193, 3d, 4h DT! fonetoneazd 4) daca are Dt pades pe armehigle Frecrentes cle, pazs (melti Zs + | Pe big. 241Ms:3 Soprat azpecty/ onder stalyona. | ‘re de curent é \dare| exists peve line. bhlars| tenga: leh, precum si senau’ curenfilor fn\ dipbite portlun’ ale Wate La borncle avkene! corentyl est maxim g-fensrunea gta ogi fa Quadufcce pertmetre/ »..Jmpeclarfa, | \esle'eca 180 Ohmi' Po patiol hber. Cele4 bbe ae /onglmea' (2. $i ‘distr butt a.under stat v4 narede gorent aewien| foare cu cev.a appl - Irntar pn d/2. $e sie 8 oh ghival 4. To Ma, coplanare, 37a da ol’stanta d/2 $f parcurs/de olenfy ) éonthars (7n anti €z3), aro dragrams radiative Bidivcctronwe, ‘nr planu/comuh, # perpenthevlar. pe aia fe onsamble anton are 4 lob ale radsatre CU mintne 3 a Fore ef, Aevarece exshi un ceply otre dipali een! P cas stig anfenes ese cca 2; ] Pe armenia 3,4, 3 eh pe antena bucks se aslen 34,5 et. eth afe under stationare| de corent si Aagrama ae rade aie fs mai apeape de cerc, % mar complex3 fo spaf/a, ements Jteot., fa dMefonte de dz, 4antene Quad! eo permet: 2h, Sagres ‘s/n azar, pen 2 Tineun aah psenomreste, Lee ~ Quad, ad iy snetol Sh (ge 2s iby be ditto Ip To 4 de capa teres h ‘s/are ofr'stribo7 CMs sateen! hover intrerupte. Leber te ledcentole rofl fensjonea maxima, impeds, Te mares; spe ake fi Puan s bormnits taignle beg ¢ ajotore) wnel lini Ia Mh. fatersteope, 3 “\gHla Baiitents IM/z ledren tr’ fe sunt tn a a4 Pape aren radiate: I retiemals I bathete Ge Gom, tn 4h tn hea bie, Tn BX Tn 2 Mle iin gd in 2PM. Aproprerea, de pamapt reduce impedanto antone’. hacg in dim mpedahta este , ‘400 On’, fn 40m ex este ecg 150 Ohmi , 720m ce 140 Ohmi 5! Pn 10m cca 200 Ohm’. Acestea sunt valent niet, uger de adapta, fat de ‘mpedanfa chpolulsi In Nz care are valori gle mi dé Ohmi pe armenrc. Aofens betta loop’ atizeniale se monfears le inaifinen de 10-12. m in Canin ge pamant, Eg funcfioneaza si acd faturile sunt): ge B Say este af'mentays Intr-un papel earecare, Avent ‘rea antenel se poate face cd Mynie br. Gilard (sed rifts, pamblics TY sav dove Cond oare sz0larein Pro résvcite) sau cu coaxtal. Linja &¥/aps peplece pprezihy recepiie si” mentine simetr a. ba se poate Folosi eld [a arie- na pan /a' Rreastrs, continvdnd cv cobxia/. Avten ele beffa din Frg.2423,daca sunt montate pr plan verted, au dragra- me de rachatie Tr -\/ 1 aX /\ T Pen vera) cal | PAM = YL BAN Sr ee co pelea 3 é re orizentals 2 : Fig. 24.24 ondelor radiafe este andlor a Sfotea alah fea vhings droge fe ardy oar somatalea din reap coach'y 12 Fir ned Ge te sar componento pelorvzath verhital eke corka pontsr Unde Fund rhchote mlyerifar 9 308, clyps reflera ce xs tunile ronosterel cad [Bepinaot, la ciaife loi} Yimedi: On fle polacjaate verted) fleas” ls onghion’ migr Fated po Jine’pentro BX, dar dupotere mies Radrafia este citer Pentre a ee, componenta cv pelarrzare verticals, care cla onghivri miei -abtenele buciy se 296023 rertial 9 seal mente oz8 My anomife punch, Ashe), Inseumarea yecfonlor ca. Pe reprezinta curenti, Ghy diverse porfuny ale antener, die componenta intenss ev polarizare verticals (Fog. 2429 Fig 24.25 Anfena clin Fig. 24. 25a “radiazd unde (nlense palarizale 34 wh hee EEA eatCCC COSTCO TIFT AGA AA HMEETE ETA ED vertical, coun marin [2 cea 2° fal de pamint, sf uncle slabe po- farizale'orirontal(corba conhnus) fndreptate fn sus, Antena chin Fig. 24. 25b radiazd inde sntense ce pedlarizare vertica- &, co maxi'mul Ta 20° fatd che pirvdn, $1 unde polarczale erent a/, Prdreptale in sus, zhiciente Leone comunieaft /a d'stanfe miei. Castle] cle antens, cv [3turile cle cca, %2m lveregza In benzile de M45) 260g , dar st in 24 Mt cy ajoipro/ ynyt Transmact. Unela polarizaté vertical ears de “antena Selta meontali verti - cal este gmar intents daca alimentrea seface (nit-un punct ala Ia distanta s/4 ade varfol ef (fig. 2426), bn acest caz special, eurenti’ Stafenari ch’'n /atora errzents/3 sunt opus’, dec aceasts la- Tore practe nu racazd. In schimb curenpii olin laturife inclnate dau o pezellants rerticalé pofern rea, Sinusorda yncler'sfafionare decurent trasaté cu /rnve intrerepta,are maxi” \ me Pn yutul ponctulyy 0 4 puncte. lor xx UAcoahe pencle sont rebhiy - Sproprate de pimart, Bad sey ris toarnat antena eo rirtal 7m fos, maximele Under de curent se vor aFla la inath'me mai maré sf undele ver ples faon onght mal mie Fats cde pamint, de cca 20°, Depa 1.8. Cobre W4AN , antena alin Ha. 2426 are /mpedlanta scohmy 9 9p castig dle fiee care capte dacé baza Treenghie- (se alyngeste. baci unghiv/ chin varF este cea got /mpedanta Sn. Baer ashe beg 50 Ohm CSehigel maim C4 298, Lh ea rapertol chvtre bara si indtifmes triunghivlur eke Zg,/ar un- gral ain varh eca Hot, impedanta eaband a cea 25 Ohmi. Antenele bu2/5 al'méntate Zn poncte eare produc 2 compo~ nente ce polarizare verticals (Atensx se nu'mesc Scv (Sa#f Contalnéed Vertically polarized). Toate antene/e buclid'n Fig. 244 av preprrefsfi’ ScV, clagé sunt montate In plan very - cal ior axa! le simetrre este rohitd cu Yo", pentro & cleren/ errzontals, Toate agilenele bucly chin Fig.244 sont simetrice gi ar tre bur alimentate cv Ader $/metvic, In cazol Fideryloi coaxca/ se fo~ loseste un balun, sav bucla se fnchide $/ ataplares se face W el'spozihv Inf sav Gama. . Antena betta su polarizare veriicals cin Fig. 2.1.26 se adap feaza ew ceaxtaly| ble 50 Ohm prin intermedié] unui stub Gin cpauial de 5 Ohmi, co lonbimes electrrea Nine, unde ferul cle scurtare. * In Fig. 24.87 avem un caz special de antend heHa, care dre peri medrol 45) (shu BYe) Gren tn col 3 later gah de separ incor aes et, v ‘av 0 sezoftani ierni'ca (sdgeata chin nuyloc). Ie oh Mekal Vaden”, Inipedanta antenet eafe pare # tsk yere/ede Fig.24. 2% wn! al's poztty de adaptare.pac3 aniena este calevlatd pentru 2/04 Hz, tn, 14 Hz este Tn h far to, 2eMHe este fn 2.Co on Zmaci se poale felos/ in cele 3 benz. Se recomanda coaxral ev lungimea 24,06m (K=96e). 323322, Antene semibueld rezonante, ev pen'merru/ d/2 ' ' Toak antenek bucls ob'n Fig. 244 sunt simetrrce 4af¥ cle fni'a ponetata care trece priatre bornele de alimentare vn puneki/ acd ce elimins dna din sumatstile buck g/ se erecazdun fan conductor pe ts en tats , pempenccolar pe bve/s, semi! ucla ramasi continua ‘si Punctionere, Planul ebgduclor poste fi powintl ( Fg. 224) ~~ SFHEFAEDGIS IASI: ' Fign £24 Ponelele nofate co Sere sunt ai%/ conectate [a piimsnt. teante. na semibvels exysté 0 semrunda (r/2) de Pensiune $10 semiundd che corent, sfationard, baci Sole/este sirac , conducttbiitstea lo’ se poate mir co 0 refea de conolietrare agerale pe sol, indlfale Felice sau mngrepats catiza centimet. Impeclentele anteneloe semibocls sunt yumatale din tmpedaritele antenellor Lucla complete dacd planol ae piinsnt este perfect conductor Mn praged , pedi stent ole plarcter tthedlsd ce pamdpt Face co | im pedanfa. antenelor semrbucls sé fie mar mare cecal jumatalea ‘mlpeslanteler ‘haclehor com plete ' lagramele ae rachatie ate antonelor semiuels chilersmultde | cele abe Wgntenelor bycly Uncle veriante sun) te, «melolizares” solely co oF fF pofin experimenty. \ efea cle conctuctoare tind Afeila. Antenele olin Fig. 224 senumese 1 semjromh, sendiomend, semrJagh , Sem patrat (Half Quad), sem/dreplunghi, Semn'cere s/ semitrrunghr. In prachies mat Folos/té este ankena sem Yagi olin fig. 22.4¢. ny‘ unde seurfe 0 asthe! de antond se reallted2d din ceax/al sau ain linve bfilara ,, pamblica" TV, 3/ este meneband, In banda de L0m fnaltimea firdd mare, coarialy/ sepoxe monts ca L intors, co in 9.222, Coaxrafel, lung de Z0,fm ‘eo copii! pes 7m seurt, seprelungeste cu un conolbclor de 1m. Radiakele av 248m. iC im | Fig. 223 In cazol reali rari hn pamblres TV, longa cle cca 16Fm, antena 1 se prefungesle cv un condvelor lung ole cca 24m (Fig. 223). \ In 0US antena sem Sagi seamdnd cv antens Grevna. Yan e (GP) ev A radhale. 0 /aluri a vibraterote’ verteal aredhamety mare rar ' gplatts latord, claret mie, pentes 2 se abfive inpedlanfackes ni 34 Fig 22.8bn Fig. 2.24 se rede oantend semibelta. Porlea verticals este metalles, din conoluctor Fixat pe un pllen nemelalic, su efeabé, sav chiar un pilon de anténa, Perrmetrol| frr'- unghiale; Trebuie 35 He cc8 879. Unghrel poale fi may mare sau mai ‘mre decat 30% Condlectory! rertical plus cel Paclivat Jeu dangimea X/2. Teote antenele semibuely din big, 224 av polarizare vertitals, dar (ev excess antenes Semi Yagi) go #7 0 component slab de camp cv pelarizare orizentale.” “Ele intré in calagon'a antenelor Sev. Shh bod oO. 2 8.809 9495999949 |23. Antene bela dubla", rezonante eee antenele buels ain Fig.244 sepot cebla, conectand in Go eh partea eposd bornelor de alimentare , obucls identies (614.234) TOAISIITIIIGE g mab EECEECCEE COCOA EAETOIT TOTES b Q e d a 6 f 7 4 Fig.23.4 Artende bucli cy bla se denumege griir bumblr unjee, able romé ot b ) able Sramend, aubly J 2 dubls Quad, dbly dreplonghy, dobly cer, Bis pelts. b Herr f3. fu sq mari’ comport ler, race ale cole hip 4 clas gemene’, cashyol gcetor nei ny hone nenpe. Uhl! oy Tee gt Ie all Seal “hreine sreshe conte] Jo) eke docelor alu Ble sunt pproxinaiiv de oud err may" eer “elecat jmpedartele he Lockelor Sine ie except epi bo ~ ler sogh la sare, Inpidanta este cca 660 thin, hiogt Baprepre POH! totee conddedoare. In Fig 2.3.2 20 rede anfono <— 525mm —» bused reaheaté ote Sait, codes 3 bandade 2m, din Leave dlomm. Cast gol e este cca 2dbdl, ar radial o bichpéct/onals, pe — “icclort pe plne/‘axt eke eM neare: ‘7 an tener este ori — Pen Umpeclanta este ca 50 Ohm Cokes Sanola che 433 tile 45 ton cbimensremnile 52. impart 12 5 Pentre banda de 4276 itz dim ensionile se Ampart la £94 Pentre 2450! Umensidarle Se im part [3, 46,096 §/ rezolta ma? nret decat in Fig, 23.2, Frecvente mari,co un reflector plan antena are caghy P97 dbd, Fig 232 36ln fig. 23,3 se vede © variants ce antend buch dubla , inlerme— dara” inte Fig. 2.3.14) d. boy eclanfa ef este cca B2oChmi L —4/s —— AY | Fig 233 Frecventa de rezonantiy seade fa cca f00 Ohmy la 48 din Frecvertade re~ Zenanta. Antena poate locra futr-o banda larga de! frecrente, cv 0 van. athe refat! mycd a /mpedarife;. te ‘exemply,dacd Erez = “WES Mie, a7- Tena’ se poate folosi Intre 1y-28 Mig cv apublrol unui Tronsmaci. 3F 44AA LL AAA OH eA EAE 5 RSECEEECTEC OEE EA EAIAIESIEL EST TFASIIISIISS 24. Antone semi bola dbl", rezenarie Toate anfenele . bucls dobls "din Fig.2.3.4 sunt simetnce fale de-ana punctate care Trece prin punctlle 0-0 +i printre Leonele Sh althentare, 390 se ebihind na an pumatattle buch) cyl 41 se creeaza un plan conductor pe_{"nr2 “pon ctera, rpendicular fe boda dobla, alm buela, dubla rimasa’ continu’ sf foncheneze Planu/ conductor poate Fi pamantul ( Fig. 24.1) . Fig. 24.4 benumirile acestor anfene sunt deseriphve : dubly sem romh, clobly sem; diamond, dubly sem Yagi, dubly sem; Quad , dubla semi Srephnght,doble sepnrcorc, cublocen? bells Dack planu/ reflector este pamartel, inpunctele 0-0 esle nevele de prize bune ole pamart, unite ev on conductor,de, iotoarcere”. J dace solu/ esl Bree. ef se wonetalicenea co erefea de con- luchoare asezale pe sav Ingrepate_in sa) 3-10 cpr. Imipedanfi alten clor simi boc! labia sont Rorehe yemitate din Impedlantele , mamelor’ lor olin Frg.2.3.4.€le sunt rite’, cU excepHd arene’ cybly sem? Yagi, /a care Ympedanta ese mare 4/cle. pinde ole dametrele laturiler 4,2 $3, conforet Fig. 24M Bupa WIRNL, anfena duble semi Sh'amond din ig 2408 « eo onghtoré la orf cle 20°, are ‘mpedarifa dle cca 400hmi si un cdg- tig de cea 3cBd. ‘ FS vantandé cle ontens semi bueli chbls", dar fans plan reflec ter, 2 fost realizatas de ZFIMA (Fre .242 /. Antena are polar zare rerticald si 'impedanta eco 50 Dim) ee, Triunghierile sont! ech'laterale, cv lator? t ole 354 m in banda cde 29MuUz, Antena y radiaza perpendrevlar pe planu/ sdv, bidi- ng cectiondh. Pilonul sf “fra yersa ole busty. ! nere cle 36m pot metahee sav nu, ‘ Ancerele A'sont alin nylon. Pentre Fig. 24.2 MHz laturile au cca F4m, Toate anfenele semibuels cuble oh'n Fig. 244 aypslorrzere yertrcals Cscv) dar em/t 3! 0 components polarrzars ori - ve kn? ponents P en 38ECC CECE EE EES IIFFIITS TESTA IITIIIIG 25 Antene bucli amorhzale Antena combed _amertizata. Intveducind 0 rezistents neinductiva cle eanumits ralea- re,pn punctol 0 al une: antene rembice regime! unelelor, iE Lee schimba de la unde stafonare a upala progres In “Eig. 2.067 se rede antena rembiea amertizals (aperrediss). Antena sefolaseste /'n unde seurie, S05. Pinups orizental de 4 pile’. Esker ent ed anfena provine dintr-o hvre b/fitars, /a care av fest incepartate Taturile ipenttro a Incepe 23 radieze, Rezistehta R, pelnduchvs , are FF0- Fig.251 Seg Ohmi si trebure sé suport luma~ Ble cl pulerea enitotoriior. Anfens radiazg in drrectia rezistenfer. ‘Ea nu rezoneaze penve''e frec. vents $6 acopers 0 banda. larga ole frecvente , okeblee intre 0 Freevents U'mila tnfert sf dudlel er, In finde de, long! mea lafuri’ L 3 de unghie! , aniena are cdsigu/ Potre 596 3 13dB (Fig. 2.6.2 ) Filg.2.62, Antena rembred apertodied se alimenteazy cv obnie paralele eu aer (se5r/ fa) co 1mpedanfa de cca Seo Ohm, 5a ev coar/— 3) de 50 Ohm $i balun 12:0. Antena Semonteard Ja inalfimea d/2, d rnd fongi mea ee undid corespun zaphare Fecwvenfer minime oe focre, @ asemenea antend , cv faturi de 2433m, lucreazé Infieee 40 Mle (4d6 castig)- 1 Mz (e4B)- 24, the (¢ A8)— 22H (tod) 52 eit (ude) halt mea antertei este minim Gem. Se foloses- fe un Prinsmiaer, sau un Transformator 4:15 pe fer de Ferits, a9Anlena bucl? amerlzats Want (Feed GL, Count aA Aceasté anfens a fest realizals de W3il in 1941 $/ sa réspndit co clenumtrea ,, Terminated Folaled bipole 59 FA), adiea aipe/ indlert cu rezistenfs Terminals (Fig: 2.5.3 ) Antena seamans eu Ya sondachesrale wovt le Bistonts dy, y mrull. mai mare, £9 aeaperi 0 tak rama fearte larga oe Erecvenk, < ‘ntre o frecrenta minime Fist 5 & $f 0 frecren’d maxima de Torr mar mare. Lopgiivea £3 an- a El Jones se caleule$za cu formula = Linz = 100/ ferme Fig. 2.53 Jar distanta atre ignore co Rermola: ak [Bake Mentatd inelinat fa 20-to°, antena radkaza dontarecio - pel. batoritd rexistente: nesddu chive cle amorszare ,antere ne are rezonarfe si Wereaxs practic ev onde a nesi'¥e , Co dimenswunite din Eig!253, entena Za ama F~ 35MHz, Rezislenta ck apron Hzare are val loare> ooims ee 650 Chi a ympedents antene! este 6000hmi. habs rezisten- 72 are, 600 Obrhi', tm eae na eske cca $50 Ohmi, lar dacd rezistenta are 390 absn', impedanta este cea 300 Obja''.,/n Recare ci 5¢ Polosede Vinre by bidarg ed impedarta, yrfe, sau coaxral si ba/un cv paper! polr/\ VIP C424, a0 a: “ede erry. 4 Ldn Aeatlp ark ez) stebla a sip 3 cca 36% A! opsiores gph calli axteney Antena se instala si orizdbnia/, vertieal sau VIntors, daca L= 10m'3i b= 03m, artena acoperd gama 40-50 Mite, far pilenal are 6 om. Mut vuvv vw wv ee Pee aX IFVVIY wPGIS VSZIIGI IG TEETER EELGCTCOHEEEEDSAHCAIAFGIGAGIGI SH HDSE 2.6. Antene sen bucls amortizate _— Aotenele semi buels obin Fig. 22.1 pot ft amortzale ey re- zistenfe fn ponclele 0 (de legare! la parmaal) peri a ce. veni antend nerezenznte, cu onde pregresive, Antena semi rombres amorlza?s_ Aceasts antena (Fig-2.6.4) este jumatate ch antena remb ig 25.1), ccalalts yomatald (virtiale) find reflexsa er in x1. Antena Ste directa, neces td on singor prlon $f doud prize bone Qe lpamsot back vole! este srac (Habconduchv), sub anjend se menteaza orefea conductoare pe sol sav fn Sof. Rezislenly terminals, nein ~ ducliv are cca 400 2 Oe af or. * sip pans la symatate cin pu- Fig. 2.64 thea emipiteritor e Pentre 2 acoperr bande 7-70!hy cele dovd [ater ale anteneh ay cdte 24m sar pilonu) are /nd/- Timea de cca Hm. Alimentarea se Face ‘cv © linie para~ ‘Yela ev aer (881/73) cle 500 Ohm; sau cv coaxial $/b3lun, Pentru gama 35-3001ig aniena are 84,68 m si un Tran stermaror de adaptart pe lor, euraporty/4:9, spre coaxvalel cde 60 Uhm: 7resa co~ ax blalei se leaga (a ipriza deparhant &. Alarizarea este verticals. Antena Leng wire" nerezonanlé Antena semibuclé o'n Fig. 224.€ poate fe 2morhzale ex © rezislenf{a fu punctul O pentru 2 Heyes dHrectvd ¢/' de banda (args. (Fi. 2.6.2). “Antena inaltal3 lg 5-10m are dungimea Pntre d/2 sf 20K/2, d Find lungimea ole und a benz celer mar yoase de luerd, Rexistenfa nelaductivd are TITTTTTTTT 77 08-600 Obmn/,, /mpeclanta 2 ntene’ Fig. 2.6.2 este S00-600 Ohmi) funcfie de. indtfimed ey fafa ole sof sate calitalea solulur, bragrama de alirectivi fare in plan errzenta/ are cle? lobs princip&lr care daprind ce lungines antener (Fig2.6.3) cat Gntena este wai dn obi’ sunt mab apreprati de conductore/ @. 2h G3. Asemanzrea cv antna de —aIS recepttc Beverage este discu- Tablas, Antena “Bererage se foloseste 6 @ A receptic 3° de 3m). fy 263 Antena din ge 4.2 est ah'men- Tata [a G35R6 prin transtermator cu 35pire/# wiFe pe for de Ferits. 76, OR Eee) vane Antena semibucla wW24Kamortrzats Antena W3H4 din 6g. 2g. Leake & Taiaté tn yomita - 2. eliminats se inlocuieste ev 74.264), Pentre 2 aceperi gama 7-30 1 é Inattiriea artene? defe 02 Gm Te- Zistenfa ned R dre cea 300. 3000bM; 4| Radialedle , celpufin loud pe fiecare bands, ae fungi! cle ! 10,06m , §b3m , 345m SF Zone In eazol pealitém abr & din feavd , aceasta se va spriyini peun /zala- ‘tor ‘iar valoarta opfims | pezssten— ter se Tatoneazd, Alimentarea antener se face ev coaxial x balun 1:6. Fig 2 64 ELLEN IMO PHDPIPHP ORO REDDOT EF44 42COCCCCCCL ESET AI TAFT ESI IT AIVIIIIIIS 24, Antene cv buele achive si pasive ne oe ag a eee vena bodTe Buad walex Clarence Meare In general, paralel cu anfena bucla se poate morta 0 bucks asemdnateare (sav mai motte) co rel cle réflector sau chireclor, pas Zau ach (alimentot ev energlé). Co urmare anlena devine oni orectignaly, ev castig mate. Cosel cel nar simple exh 0 bedi Quad cv reflector Bud (Pig ary) “v7 Oe Fig. 241 Bae Undele emise de elemento) vibrator veto) induc eorenfi in iegagnthce reflector (R), cyrenttt chin R radhaza se) unde gfe. tromagnefree, care mergand spre drea Se supra) si GH omiee ce Vopr creaphe Ua oe SEE. ae undele se sintapen fo zg si rach atia spredreapia se fn sum dand onde mal puternice. fontry ‘aceasta , perime- tl, re fect pry Trebuie sa hd ev cca 4 fp mar mare chedf pe Ly me Teel wibratorelat, Perem eal K se rey e3z4 cw seortoncer br h /n ainechia snyersa 7 re stonga) undele nv se Tnsumeaza, rade aha aolene! este slaba Orape rt Vputeer radiate, in F379 * 5/ ao fA Sp F/s, este mate, coals cat, ey reolete alantend variate er cy clear 0,5d8 dac3 estants S vartazd Potre O1-02, avand un apaxinn de apela 1a S: 042. Practice cagtig ie este maj” mnie, olafori 7 9 perder’: Ve, dar este a pepe at de cad ol wner antene Yegt cu 4 lemente: “mn peefsofert anh ne) 2 le aE OSE 52 9t2!s (lacare cash (ay Jantene gle ma anion et HOObmi /2 S= 92d, cresterea fuitd apreximaly (iniar tn unde scurte Antibes ontenes Pape oe pamaint find ried, ‘mpedanla el depinde de inaifime. hace Stg1ED, sielacd cen af Y patatele’ ‘este (3 Inalfimea he h/t, impedlartg ix 62. h= O32, 2% 50 Ohmi La he 0375, ‘2% 60 Ohm. 22h = X/2, Ze Oe La aceleasl Indl fini, antena Yagl ev 3.elemen te. are /mpedante mae mie, Patre: 20-24 Oba, mar gree de ecap ie ce Aderg lord i ‘alti parameter af antonei Buad este inffvenfatr sy. rodents Salyer er mar apreprate fe le th, Indeosely metofice . eee fe caapathe al anténel Avad cv reflec « athe la = b/4, ze “” eng de 40°faps de sol. La h Lae wnghiol este 32°, la hz 92 este 26% la. h=075 esle Wee heb cls 82 Nomar histlinte snfoies helopSate ace?ongphi care dack este mie asigura fegater’ /a di stonife mari. 43Limensyepthe Quadelay cv reflechr,pentro h'verse benz/, se dau 7n” Pabelul ole mor jos Perinngyro Eriz _\Perimetry reflector m| vibroterm 5m Vy t5 22,36 24,44 GE 2,2 14,94 14,30 2,096 2g5 44,40 40,63 4,56 Lo 6/2 S95. 0.864, Impedanit acester antene esle ces 120m, Pentro banda dk 20m se folosesip conductor de eupre A2mm, Pentru 46, 10 #1 6m conductor db ie. Conductor) scale Iyifiol capive cm mai’ lung, pentry regiye. Za vibrator se elimind cca Sem in punddil! ce alimehtare, unde se intraduce Un 120la- Tor Grigla). Pentre weap tore, [ptre antend si coasale] ae 500hmi fe Mntroduce'o bucals de coax)3! de75Obm/, eV dy ngimed eleei . dried, buela, activd sav pasrva, se poate dcorda co stub, Antena Qoad penty sbenz} ele montats ceobicer ea im Fig.2.7.2 e doud X-ur realizate ain Jenn rmpre, Sop sav hese afice: Sistanta cbutre vibrator’ si refleclor! éshe"ophima, dear pentru oe bands (27 itz) Pentru 14 lille ali stants exile mai ip/ed deca? cea opting /arpenitry 2 /1Hz_ mal mare elecstcea oph'ns. bis. tante! optime ‘seasigura cu structura oli'n Fig.24.3, _ Stry etre are cleus piramidé cu baza patrara, Intre muchiile pirgmvdee Tre bore sé fe un ~ enghi de 75°" Unghiorile se pot asigora gi Br fixand elementele Ae syst nere 4,4, B, 6! peoplacs py metalic cu déspidare carn Erg. 2.4.4. Pe oalts acd se Fix0aza elementele ¢,¢',b,b. Place se intro. aye una fn alta prin despi. a comm Boomm cator/ sce svaeaza la bn 4 onghi de 75°. O alts solupie Fig. 2.4.3 Fig.2.7.4 est sudarea a ceva Sveat? de cornier lyng/ de Yoomm in Forms de, laz5°, Incd 0 pereche dent td, & sudeazé de Priga, fa unghral de 75" Inthe planele ler. Pentre a combate Zendints clehenfelor ce susti nere, cea se fia fn Jas, varkurile lor se Unege cw corz! cle nylon higurate punciat pe fig 2F3. Pentru anfena Quad din Fig 2.43, PA OKE ‘recom ands < peri'metru/ reflectord/ui': 222m ~ 15, Bu —H,lm Sar perime- teal vibratdry lop : 26,96 - 14.244 -10, tem Llementele de si'stinere CPbvc,) sunt Jungs ole 4.5m, Fiecare 1b raller are un 1zZe/afor- Tals hong 42 100m 12 mil cu/ laturi' mPeriaare, $f on cozXtal de $02, ‘bacd savrespectot clmenswnile sl unghiurite, nv c neverede reglye, 44 G4GGIV IP PERT TT TTTLOCCCECEL EEE AMADA ASAD SI Eh ETALATI AIAG 27.2. Antena bubly Quad G42U brck Bird. G20 2 gisito solitie ceresimphiea conshuctiv antena ble Road ig 20:5), Selotia coat Aingerea laturiler or'zon— Bah ale patratelor z aprepteres lor de i pl lon, Aeeasta nu mowifrea param ele )ie sntener. Cale & lafuri orizokfale, se xeaza pedevs plact /Z0/an, ate de VOY ion! |n 22 tile cele ¢ fafori av cafe am, i 2/9 cate 4.96m sarin 14 19h cate 2.6m, Laturile vertieg}e sent duble ca Jungime,reahzate din Sdrms gb 2-3mm, cdi'n acelasi m et6l ea [aturile erizontate, Pilenul este mar inalt decdfanvena, pentye a Jega ce vértu/ lu 4 ancore de nylon care sustin cofturile de susale antene/. Perimetryl vibratorcte) gia) reFledore - ‘ Jur sunt acerazs ca la Qvad-u/ c/asic, fig.2.4.6° —— practe fing ale rete ele. Vibbat ‘Reflectore/ se! ale lungeste fe cv cca 4% deplasanol scurberreortorat S, pentrv a obtine edgy] matin. Cishigole ropertol Ffieste fofin woo) mare deceit Guede! clasic, Perimetrel patratelor etfe 2 ob In banda che 2m, 10,567 10m, Hf2m in (Fm 2greke in 20m $i 42,24min 4m. 2.4.3 Antene bublo Quad HBICV (swiss Quad) RA. Baumgartner HB9CV a gasito solfie radi'cald oe smplfeare a antene!dublo Quad on 24.6). Opertione chin Vatorite orizentake este franfi, adosd lapiion si sudate de el. thimen. Tarea s¢ face prin pez Gama la wbrator, dep af la ‘reflector, ev co- axya/. Asffel reFlectordl este activ. Perimetrul reflectorelui este cv 5% mal mare, Pentry simph feared con struchiei, ‘atere verti ea/e (care Fin sarms cig prelesi, meres ew aty) rile ori zentole sunt egar Yar latunile orrzenta Gist Lie Me LER, care igs 003 por’ Dropilefrgn- te spre pele: Hest oe C33 batches atinge £9 Ub peaictan- q HY, seurle $1 42> hats fa bk, b/men— stonile se au fn tabel, Porfiunile Pngresate sunt din ferr mal grease, Pilonu!, ealehicu secfune patra (Banda | Am [ Vm] Rm] 5m m| Kem ] dom 12,95 | 2,8 |309 14,05 | 74931 5 tam |396 | 376 14,46 14411259) 20m | 5,94 | £64 | 623 | 2,12 | 388 | 40 bm |46es| 158 |4794 10,592 | 409 | 4 452.4.4 Antena Quad ev 3elemente pentry 2eMHz VOSEFL R v bd Antena (Fig. 2.8.7) are unreflectorcu “of- Bfvra de 259m, un vibrator ev latera oe 2,69 m $f un ‘clirector ev laturade {bm —4 mS 24m, realizafs din sarma de cupre Utat “f2z5mm, 3 fix afi pe K-vre' din Fig Zt sipcl din lemn. Reffeciore/ #1 drectort/ 0 ini paralele lung de 60m, cv focm Jntre conductoare ev seurteircurtoare care perm’? reg la/t/. Antena are cas ig cca db 2.7.8 Antena Quad ev aelemente wasn! W.Orr R v ~ . : B Antena (Eig. 228) are tre: patrate reali zale d'n sirms le cupre G 2mm. Cast, gel este 4346 Vacs clpordale cintre pitrae Sunt 0,15%, Cashigel este mai marecu 2 SMe elecit [a Ruad.ol eo dood efemente 3/' mal Fig. 24.8 mare cu (dB clecdtaye antena Yagrev 3 elemente, Raportol F/S este 3018 ‘in cen - trol benza 3 20d8 la capete, dimen sten/te secdav in fabe/, Banda | Permeho | Perimeti] Rerimetro | Am | Sm | m__|reflector, m|di'rector, m) vibraterm 15 44,792 43,995 14,424 2,6 2,527 fo |10973 |49363 | 10,693 | 493 | 488 6 |e24e | sore 6096 | 4092 | 4,067 Antena Quad cv 4elemente HL2KAT Be ~ , Antena Fig. 2,79)are 4 patrate olin Oe Dt eral alk RPFLQVL menlea si coun segmentcln coor for LS alcare realizeazi a defazarede _ 6) COG 225¢a undel,iar D4 sealimenteaza 0 DANY cu on segmen| care olefaz eat’ eu Fig229 135° un de, astlelca undele radyate sase in sumeze In spaltu. Gax/alo/ are cocheient de ceurtare hea gF. Fiderullungi'mea deun noma Fatreg ole d/2 electric. Pitrefele sunt alin sirma de cupry cu /zefatie, bireclora! Bf seacordeazd pentru ci'ghig maxim, care atinge tdbd. Reporte! F/5 este tod8, Simensren he seclac! fon Tabe!. Segmente/ de 225° Pnseamna 95° 180°, adicd >/P + (2. Banca |Perime tr] rrmete Pervm. Perim 205° | 735" m Rm | Vm | dtm| d2m| ABm | Lm | “m| im 1 | U,BG | F415 (1344 [15,44] 477 [2,95 [5,925 [3,595 to |uos | 1422 |190 |160 | 432 [211 |4,40%|2,644 6 62h | Sor | cer | 5 6F | O74F |4.195|2, 502|4 493 2 2,18 20% | 497 (497 1026 | 9416 |0 7690521 — Ke eRe eRe ee eee eee YY YY VY YY YI YY redeIGT ES LCCCCECEE ESE EEA ABATE AA EID EEEETE 22.7 Anfone Buad infercelate penta t0-t5-20m UHECT DO b22t D3-28 Antena (Fig.27.10)contine un Buad cu 3ekemente in 1¥ Miz, un Ovad ” 2-28 cv Gelemente fn 2/MHz sf un Qvad —— cu Selemente In 2¢ Mts, mnterca late 42m asthef ca infl’enta recip) cd sd fe uit min! a, Pe Fig. 2240, anfena este Dr27 Ddr-28 vazutd de sus / patratele Fine! fem oy yap cate doud sau’ re? Pn acelasi plan, oo co excepfia direclorolur 2 dit 2& tte , care esle singur. Fitcare ante. .|gam né are propriu! Ber coax/als/ preprihl b3lon 4/4 care previne geri RAK ‘area lobulur de rachatie dela axa antener, Pifratele serealizeaz3 din conductor de cupre f Z-3mm. hymen. svonile sedav in 7abel, erimetro Perimerrdperimetro] Bucla Rm | Vm (0423 m|_ m 2,6 > | 242 a 49 W446 | 43,8 108 | 4052 | 3f Antena cv #elemente Quad pentre 144 MME Antena are uncasty de cca dB si 0 longi me de 2,94™. Seasepra Fieedrus patra seda perimetral jin mm (41g.27N) 2275, 2085, 2006, 2006, 2006, 2006 2006, Lee 485-452 5354 393% "5th. 508 Fig. 27.14 4F48CCCTECELE ESET EAAAAATSAANSTEEETTAGIITIIAGISS 27.9 Antena bublu Delta pentru 10-1553u 20m WéSA)_W.Orr Antena rg 2442) esle formal din clova Triunghior/ fixate pe bomel metelrc, xt in yarhal pilond/ui retativ. v R Latorile ?n V ale trivnghrorifer sunt fevr din aluminie sud. fe sau fixate direct pe bum, sav lungimea d/3. Laturile ori zontafe au aproximaby M/4 $10 thag “de votbarile /atbrilor verticate, Aap. farea'se fice cy alispozitiv Gama. Castigo) esle cea tab bimensiunie sedau in fabel. Banda PerimetrulPerimetry| A Dispezitivul Gama m Vm |Rm ™ Zem Sem CPF 20 24654 [22,1937 | 342 #9 F 700 15 [44,453 | 44,806 | 2,12 63 4 eo fo 140,75, |H,ory | 458 46 25 50 6 \c/ost | 626 loro ‘| 25 25 30 t : On 2240 Antend bublo Lelfa pentruz MHz wWewwy Antena (Fig. 2.9.13) este formati ch'n devd Iriunghior fixate la varbori deo buhre de plaste intinsd Patre dor p//ony,52v frecare ci'ntre ele susfinbfs ce un pilon.bimensiunrte sent ly melyis Varferile sont [a /nalft- meade 7m sar bazele /a 6m M93 de pamant, bacés al'menfarea se ‘face fn punctu[ ht, in B se co- weckaza obucats de coaxy's/ cv WN capate/ Pn seurl, cv lungimea “id elactrica 44m. [rrungh il B der Fig. 24.8 neastlel reflector. baca se conec- ., teaza alimentarea gf stobol /'n~ vers, antena radchiaza fn dy'reciia epusa. . [Pentre banda cle 80 m toate ol'menstunile sedubleazd] [e157 4924M Antena buble bella piramidi_K2ENC Antena co vérforile spriyraite de pilen Fig 2344 se regleazs pentry RUS minim Fig. 2.2.14) este formals din dove Priunghyuri Inclinate, (7z0la7' sav direct), Condenssterg/ C se poate reali Za 3 chin Tro bu cata cle coaxsa/ 0s, inital ma? Jung, dincare Se 7are Prepral pina se obf'ne ROS minim. 'Tiyele T care sustin colfur'k bazefor pot Fi, ain lemn impregnal, § kivbur dn plaste. Placg patrats pecare sunt Finale tijele este chin Jemn /n~ pregnat, panel, fexfolit sav chiar abla. T Plone recomandat est din, Tepn vepsit plastic, frbré de shea bacd este meralic, se Ricechia sectiuni lu ngy de g3%), wolate intre ele [RY lactore/’ Se acorckeazd culin'a L pentru cashig maxim, Adapford/ Gama Bérhensrunile suntin tabe/. Arimetry T T Banda |¥,R. | Ss 2 Gq c r m i |_m mm m_ | pe | m zo | 245 | 274 | ar | 42 | 720 | 366 17 | 443 | 485 | 94 | a8 | 90 | 244 40 | 108 | 43% | a25 | a6 | 70 | 485 6 | 6or | 078 | o2- | 0533 | 34 | 4e2 24.42. Antena hoblu hella prramids fix. Antena (Fig.2.4.15) are bazele frivnghiurilor intreruple s/ re- Wrate Inspr pilen, fa o cutie cu cleus refee care ale cele 4 direct de rad? at/e. Varburile Cf Pmipreons. = ona chin w ay ” ' NIE Z% x epee 3 ’ + Fig 275 Nr ae "rg 25.16 Dimenstontle se dav i'n label. Refecles: linia “sunt Fig.27.% Banda |Rrimetro] S r L H ™ ” m m m m zo | 249 | 2#4 | 366 | oF 65 1s 14,3 4,83 2,44 oF 43 10 | 108 | 437 | 483 | O25 | 33 50 Lets] BSa¥dtevuvsvr ee tetris? PREF EESMCCA AAAI AAI ECE ETT ADI EEEE ES 2.2.93 Antena piramida penteu 3,5 MHz GH, Prelerson Antena (Fig. 2.4.48) are aspectul uner piramide ev ba: 2- trata tnalfats de Wak nee PORE A ILE PE Fig. 2947 Fg. 29.18 Fig. 23.19 Cele 6 muchir, din sarma ale plramidet au longimea A/6, $f perrmerry/ Teral este. (n ‘Fig 2418 pirami da afist, Tor Yb" totinsd In plan or/zental pentrg ase vedea sense] corentilor sf bornelé de alimentere Adin vir fol pitonulur. In 479,29.19 un] ctintee trienghivr) a Fost risveil lev 180° st sirma antenel 2 fost dispusa sub forma ae elreplonghi. Co linve intre- ropa 5.9 marcatsinosoida unde; de curent pe aceasta anfens beels tn \. Corentol este maxim inyorel punctului A, deer se uehile care cobodes (Arg 27. pan varkol piramider. heeasts explieg rezultalele bone ale anfenei'in banda de 80m , Lavorsfe or; zontale nu radiaza Aniena rezeneazd pe 300 Kz. Mérind permetrul eu dm frecrenfa coborrs cv took ta, {62] 2%. Antena Sterba a “Anlena (Fg 2% 20)consts Inty-un sir de patra tes) cheplon- hin oath vehicles th lato oko coventyl x fie in faze, a 3 3 2 Fig. 2.2.20 Antena radiazé perpendicolar pe playul s/stemolu’, 7n dova direct opuse, Castigul este cca 1048, dm ped ant este cea 600 Ohmi. Aallena se foloseste 12 comonreati prefesrona/e LPrinciplyl ef sepoafe apiica si in tuys sav unde deci. | metrice, la si'sleme sibfazate cu plan reflector], [e] af1S Antena ZLIMH Antena (6/9. 2.5.24) consti alin dor ai weld Yag/, negal’, activ, ReHlE tor! Ue al’mentatde fina asec tF vo Titer. rere de 45°s} eu jnversarea Faze/. Castigol antenel este cca 508, Pertiu USanjena serealrzeaza olin sirmae ‘de cupry, finte la distant bz 200m cu sprider’. In 008 se poate reahz9 din bard v sav feabs cde alumin'. Impedan- Fig.232t - fa este (6a 90OhM/ 3)'frecerea wre coaxi'alv/ cle Sobhmn' se Face in segmen? lung ae \/y Up coaeial de ?sObm'. menstonile se Gav ‘Pn Fabel. [eg] [Zz ml Vm [Rm 20,57 DAF 10,3 10,85 68S #24 SOF 5,39 2,872 3,034 2 | O95 0927 Formule: Rinq= 452 Vemg 2 FE Final Flere Fintel 2.2.16 Antena logperiodied Yag/ Joaarlt Antena (Fig. 24.22) are Pdipol} -bucld Yagi logaritmie— ‘9 } eo eriadie acter, § 0 480 740 620 GIF S45 485 450480540 510 '3 ody'rector/ Inp/'ar’. Castigo este 4008 A var raportul Fats spafe’20d8., Anteha re obanda de Tre- er upa arias ss HK core foarte (args, Fig: 2.4.22 acoperind Jeary ban- dla‘a Wj-a fe felevizi- une, intre 460-230/9b2. Pentru a marr raporte/ F/S £e poate menia un pance rePlector ain plasa metaled.cle ‘Zx2m , care contr bure cv 6-10018, Pentru amr) cdsh- rf, 1a'16,5AB se adlauga tabtrector/ suplimentari. on partes de sus a Fig. 207.22 sont nolite lungimite ele. menlelor sar tn parter “de yes, di'stantele aimtre ele, fn_mih- metr’. Antena sre smpedlanta ale 360 Ohm. Les 52 eff kf eo Beh Peete ete AH IEP FOF ITIIIII |See cee eee eee eee ee eee ee eee | 2947 Antena dubly Quad: bramond cu reflector plan trmte. Antena (41.27.25) are ova patrate conectate virt /a vart . ‘be ote ce Tye 1zdale pe un pa- nou reflector /a diistantis de £5em, entry bapds de 2m. Pangul re- Fleder este o cama metalied cu conductoare cle cupro sav a/um/. nye erizentale. Umpedanta . 7a punetele AB estelecg 50 Ohm). item . Castigu/anlene/ este H-42d/8 datorkt 7n mare parte pane ole: reflector, Pedanzaréa este erizontala, Pentre banda de 432M Hz dimensiunile sunt de 3 og! mal mi ci, panoe/ tind © foare de alumni, L Pentre 1296 blz climensyuni le sunt de Iori mai miei, var penty + Fig, 2.7.28 245002 cle 1¥ art mar’ whic} J Se pets'nfara dous antene ev lint PA 3/4, obfindnd Pncd 346, “ 2] 24.18 Antena 4Quad curetlector plan Youn, 2450s Zesericy Antena (Fig.2.#.24)are 4patrate fixale cutiye szolate.fn Cg 0 0 pO Sea Tae plan din fabla de aluminiu, [als Tanta de témm. Se realizeazé vn sablon din lemn, cu Linke Fars gimilre,dediamefro/ carera ‘se Line cont. Sarma de cupre argintat bs-2mm pleacd din pun ul h, oveleste Yoate Ddfele Cinclosy 8,pe/a /n- Perior) $i rerine jy A onde se costterese capelele. Inpunctele AB, intre sirme raman 2m. Uh ponctele X sirmele sein che Srteazd 2mm. In aceste punce ‘cadrele 1514 sunt rasuctle eu 120° fifa de cadyele 2514 [pen fro g astgura sinfazarea. hope danta anléner este cca 50 Ohms’ ngol cca 13AB. Polarizarea 65mm este tala (Mirectia AB): Fig.2.0 24 Pentry Senda de 12396 Mtg di'oren- swonile semirese de 1,89 eri, farpentru 432MHz de §#7 0/1. 532419 Antena Turnsti] ev cdipoll Indo! Antena (Fig. 2.9.25 /este format di def hipeli nell’, realizaty ohn sirmd in US sf dl'n Reava in UUS, montair perpendi colar. Antena se altnesleazd in puncle- Je AB. Intre aceste puncte sf borne. Je cb_ale celeilaffe'antene se conte Zeazd 0 linte br filars in fh de Fig. 24.25 300 Ohnn. Lini'a produce odefaza- re ev 90°93 unde; de current, Rnd Pntr-un dipel evrentul este maxim, jn celalalt frece prin zere, s/ directia deplecare 3 unclelor « impu si de prime! ot-~ pel. Bupa 20° (on Sfertaleperivada) airectio undéler e impo ss Ge cclalobpel. In momerthle intebmediare, dhrecfia re20Ht6 din compuperea vedleriler, Caurmare , in alecursul oner peri aade, vector) rezvltont se roteste 4) dnvena emite (100 recep Tren card). in Teale chrecti/le. Impedanta antene’ este (s00b00/. Send menta céteva ante. ne cdentrce, sinfazate pentro marred césiigulut(etaal). 1 [84 27.20 Antena cere RASARN TM t2m 0 Ohmi __|AT\| RX % Antena Fonefroneaza Intre 1,8-20 Mit, evayeTore/ vr Transmact. Cercof se realizeazadin Hm fears de Per sal. (Fig.2.7.26) 54 ce tet edt fa lictintiain et ei MMM YY YY YP PYY YD YPOe eee COCA ATIIFATISGIS CEE TAI IIIT 2.21 Antend cv @cereuri pentru banda cle 2m N4u/ Aceasta anlend sed In Fig. 29.27. RIS 332 DU 596 b2 554 BS 554 DY grey OF gsy Creu rile suntclin sirmade C sau AE op ¥- 6mm, inchi'se prin sodare say nifvire,?n afars de vibrator, ale carey borne sun 12 Aystanta de 20mm. Perimelele cereprife sunt tn partea de yeos.a schifer, in m , var adystenzele Gite ele-sus, Fn’ inm. Gereorile sunt sostinute de tyede plastic sau rigle destear. La di'stanfa ole 52cm ae boriele AB, comxialul de so0hmi*re bob/neaza pe untbde plastic albce'diamerru/ 2mm, &zlre, fixale cu Scovel, ev Finctia ae balun. Antena are castig cea 12d8, Adaplarea se Bfiine deplasind bt, Opti'm (zari pe calealator ay demonstrated antenele bm ev molte elemente, inchferent de forma lor (tini'ar, cerc, parva, Yagi) au un cashy cle fadB daca bumviare 1h; 1,528 dacd home! are 2); 138 dB la 3h, 1,28 |2 4d; (5a la 5d 5/ 15,£c18 12 6), La caghg de 1048 poterea radiata ereste cle 40 eri ; la Usdb- de tert, Ua 132dB ‘de 20 ort bs 4,246 de 2608, [2 15dB de Hori, a 158AB de Hor. Sin fazarea a cloud antene identiee ache «cv 2rd, 5556eee eee ek eee ETAT ITT ITITITGITATITIAITISII 28. Aniene hibride Ariendle bibride sunt comby nati de bucle 1 dipel. Goclele dau zqomef ma; mice @ recepiie (7m, ortant in unde Seurte) sar Gpold sont mar simple contrce Iie 2e4 Antena cublu Quad brbried BLFKM Martie . Antena (fg. 284are un vibrator dubly Qvad a'amend ¢: trer reflector’ linrer’, £9 se foxeata eu Hyesi plarote gavarte tin pilon Figurdh puncdah <——1050. b1m tngyunrle son mm. 4 aydobe alu - minty dtomm, Patyalele se real reaxd d’atre $srmé de cupry $4, longa de 446m. Pentry barca & 70 cm oimenstunk se micso. reaza de Zor. (esti) exfe cea &4B jar caportul F/s1 268, Antena a Gost dezvaltats offerror, plinind dovderaye ey cafe ai rector’, Astfel “eashigel devine cca db lend 20.2 Antena Quagi pentru My Mhz KEINE linteaa (6 9. 2.8.2) 2 Forma olin dous patrate $16 dlirec- Cat) (6%) (299) (238) ey (294) 22) (a0) 2200 2083 we us US 890 Vy m8 5 / £63 ZL) Va (2) 4 4 00 $30 Ls 50 4 (1) (ay G7) o y G22) 4.2.8. Por'metrele keffeelora!ii ,yibratore les sungmi te ch'rector’ lor sunt nofate [a pariea desus, fardislantele Vapartey de sos & schiter. Bumo/ , long ole 4025mm esle hy fem 580 metal, Ele- mentele sunt $3- 4 6m Patrslele se Axeaca pe bum ev rigle el'n slesar sau Texfoli|. Céstigu/ este cca (2d@//nparanfeze sunt Bin on'siuni pentru 432014 « Jmspedanta e sfe ced £o0hn), Co3x/- Shif seface | calse "eu diamebablcle Som papiney lang? bernefe 4B pert a preveni rech'afia lateralia v/bratorulur. P. 57 (rel2. nena Parabeam pentru 432 MHz Antena (£ig-24 3)este haymali dindberle . dubls dregtingh» ME RELEE GP LE i el LAK hahedih i iehehe 9 223 Top" diredlori’ av longi 2¥5mm. 3) bPmm. Listanfele sont: 4 2 3 4 # 8 9 40 4 42 43 44 45 46 AF Wo 98422 122 422 Tae VAG 146 158 156158 A AI 174-183 16FTES Some! are van Cashgu/ este 14-1548, Bumol este din lemn sav plastre eclants este 240 thm LEa poste seadea fa 200 Choke soycsor SUE Gitan foie 4912] domcnarbood scoot hipla pentra banda che 2m, [erz] 2£4 Antena Yagi cy 9 elemente Youn 144 Mie. Antena (Fig 284) este form aft ebinteem vibrator baclé Yogi #7 Arectoré Untart. ‘ 2a4 Element sunt clin habe 6 6-tomm, final dire jaupri'n eh, Bumu/ este 0 feov5 clin ote] 6 20. Coarialul se adapheata Ja wbraker cu 0 buela fn S/2 din acelasi coaxral. Castige/antenes este cca Haéd, Rusee se obtine deplasind D1 cativa centimetr ‘pe bum. be ~ » » > » » > > >» > ~ *” * 7” fa] » » » » » * * > » *é6é CECE CEC EEEETEFFIFIFIFFIFIFIF CECI AISAIEIISE 2.9, Antene bucle mi'es (antene magnetive) Antene bvels miel sunt acelea cuperimetry/ 022-0850 entre ea Faza corenluhy s8.nuse medilite clea lungu[_ Concluctoreder. La vn permet cle O28, Keza 30 mol (15 cu 90° ceeace este mult. Cand perimerry/ este sug O84, bvela (cere pabrat, triingh)) 'radiaza tn planuler, diagrama avand"”’ forma dek i Aateng bucl3 mired Folosita (a em'sre este un circu( f osc/ fant aedror bobs. de cbimen siuni cons/dtente, radraza unde thectro- magnetice. Prine! medel pente radio amalri a fost pubheal ole witep bew Mey jn W968. 5) avea. farms de octogon, Excitarea bucle; te ace prin divizor capacitiv , Bspoxitiv ae ip Gama syv ev buelg stparata, de cca & or mai yn (ed ales? bbela care emile. Rezistenfs dh radiate a becles este foarte mits, de ordinul citevg miimi de Ohwi (miliohmi). be acecea, rezistenta ole prerderi Trebuie redusd cét mai mult baca rezistenfs de planter este egald cu rezistenta de radhifie,, Pandamentel antend fesle Sear 507%. Anlena,se realizeazs ain Years, de cupre g minim Zomm, La pulerea de (cow, 7n cireu't apar'eurenti ae reece ampery i pe ‘conclensater Tensiunr de peste 10.w00 V. Se felosesc ewndue— ToSre de conexiune tearle grease, Sav deloc, $f survburi.sau suduri. eoarece antena are R mare , banda de trecere este ingus?® 5/' trebure acordati Jz 0 decalare ev 5-(0KUz.Q eske cired 400-1000. Randame tel buclet mic de emise scade rapid dacd e/revm fe- rints for seadte sub s/e (ey. . ntena bucls mies montats vertical (uzval la indlfimea de 2- 3m deasupra sololi are dagrama oe radiapie toplan ori zontal deforma cifte’ 8, ed maximele Inpland! arttenc’, back se oloseste [eays ck eupro co di'am etro/ maj mare de 25mm, pier. dlerile obmrce sead ,dar Q cresle, Tensioncg pe cencensabr creste tar bancla de trecere 3e Ingusbeazs moi mefh Dacd buch este montet? in 2%, jerea unor conducleare, sawpiose say constrydir mefalive,plerderte cresc #randamenthd wade Gndensalorul yariabil "pentre aeordul anene! bucld med tre bore 52 Ke cu vid sap cv aer tip split sletor Cflotere), Fare contacl faeute de lamele arcuile: 4a indltime miei Fata cle sol, ankena magnehea ese mar eFrer ents deca? olipau/ In d/2z erizontah bajori 13, Factorelul de co Uifak mare, arvoniclle emifstoro/y; cunt multalenvake. Recep Wa este may Marstits deoarece este afenu ald compon enfa elechried 2 parezitilor, bacd pen'metrol bucle; esle G25}, rindamentu/estem@xn 6%), dar lvereazd Soar monoband, folesind bn condénsator mre. Antena ma. Antena are di'ametrol 6 fem clin feardde cupru: $ 22mm, buela de axcctaite, din conductor ¢ 2,2 m, aredi'ametrol 136mm are capstel y concctsl co un sorob la antend, Poapreind to tresa eva xialule RESEU, Jnl ma‘ coaxralylor seleagd la X La toow, cv are al'stantede 3mm Tntrep/dei. Antena focreaza Pn 1 $i 2¢ rate( Fig. 2.5.4) 59tena. magnetics 4WAR pentru 60M Hz Antena este dale tn fig. 2.9.2. Anlend se reaiizerzs Bin bands de cupry pare drometry) de cea Sem. Un sures ain paste, cv piulité Motu re abn plastic, wontst 72 capétele suprapuse de ss, permite apre- Ferd for, eh Feglares caplotath cine ele. Coaxtali! patrunde printr-o gaurd? n i . banda de ev, ib vec Keer Lire 0s) fo- FG-2.9.2 reste, Conductors! central seprelung este $7 se cosiloresle /a ‘pteriorel! ben zh ale ta sleasd experimental pentre SWR minim copro, lao al’sle ‘ = of Bogate in formati'si caleule'sunt datede Yorua ta LOtY:" ~ Peri slonts de racdiofio 2 ontene! vag pefice cy forma cirevlers se delerming co-fermulas: Rr = 24-40% (E- b) , ondes Rp rezelts ta Chmy a Es freeventa ?n Mug = . =d'ametro!cereuler,,in meh Pentre 44 Mie, cercol‘reahzel dn Jeaysde coprd db /9 mw are Rr £61 Ohmi s} reziskenfa dé iprerderi cea cod Oh’. mace? cazcrandamentel ede cca 90% Var indocianfa 25aplh, Indue- Tanta cresle dacédiametru/ Teviv stade-¥ Invers. Pentre bon rile cle 245/28 Mtr anlena magnetiea (folddesuna e/reola~ 78, din Teavs ‘ole cupri /4ian ) are ob'ametrul 0,7m 5) Condensatoru! de'acord ole 3¢ repect'y 2opl, A= P42 respech'v 362, largimea fe banda 26K respect #3K Hz , tensiunéa pe condlen sater (la teow ) 4238 Vrespect 329% Vi randamenth/ &8,freyect'y ISR, Pentru 2 aceperi' benzile 44-21-28 1il/z, iametru/ ephim este gam, condensatorolare 68-38-lipf, Q este 1674- 610-270, /airaimea de banda : 8- 34-404 Kz /Tensiunea pe conden sator este: $30- 3925-3014 V (la toow)ti pandamento |: 954 %-92,4%-IE2E. Pentru 2 aceperi benzile de t42/2/Mtlz,90402 dd dotele caleuiate pentre dametre ale cerculut, eta.9 my tm s/ Atm. Pentre banda det9mitz datele suntpentro alametre ae 42-43-44-15m. Reatre banda ole Fiz, datele suntpentrudiameire IntreqPsi 2,3m. Pentre a aceper’ 35-4MbHy, datelesuntpentru: oh'amerrol op: tim ole 3m. 60 dle E EP EE CIP OW REP RARAVY YY YY PP PYY YY DIVIDECCRC OE CEEESESAIFIFSIFIITOESEAIAAGIIIA SE Antena magnttied pentro banola ce 6m Mn Fig. 29.3 antena magnetes are condensatore/ realizateudrscur:. 48-56em Fig. 2.93 byscorile av 13m diametro. Infre ele se fixeazd cu tei survbucr ain plastic. Pe unol din di'seuri existi un disc mie evdsametra! ale, atm ca surah pentre replajel fin dLcapaciloty Diiportbivel aie adeplore Gand cate ©& contensoler variobil se cea “Z25pF sav 0 feava de cupru g 45mm lungd de 356mm fncare Se otredece 0 bucati cle coaxral RES fongs de 3éomm, depecareso seos fress, Perimetrol antenci find d/h , randamentel este 28%, Pacloruf/ de calitate Ox 260 3 banda de trecere cea 200 Kitz. Za antencle magnetice cuperimetrel 6,15, factorol @ este cea #oo grranda mente yma mre, Com paratic intre cliagrame/e ce radyatie in phn yerk eal, [PEER SSER [ PesQcecver (| rig. 2.944. In Fig. 24,4 dagramah este a anlenei magnety'ce asezaya ver. teal [a inalfimeade 24m far frEle erlzp ote? Ia in dffimes cle Im Gadliind omni directional). Wurba Ceste pentru aniena Greond Plane cubaza/a indlfineg ae Z4m rar eurh a beste peotey un cipal orizenital/ainalfimea ede Im. Anitenele sunt pentre Frecventa ale 14,2 0Hz 6762CEEREEE CEC CEES SSSESTATSIFSISITICCETIAIII III IEES cae. ANTENE OCPOL we 3.4. Introd ucere bin linil ev aer avénd capitol Cn gol, prin Indeparterea conclue- sfoarelon, se ebfin antene mite i gevero? ” hipolh ¢ entry a tntelege Funclronarea lor, “sé revedem Fonetronarea I: nvei ev capatul Tn gol, consideraty ca circus? oserlant CFig3.d.t) 4 Ai ‘ ' 1 Frg. 3.4.4. In Fig. 344.8 avem oltnie paralelé co capstul alin dreapla Pngel, 0 ST Gb ol este grated deter bupes fensh ae Sinuserdale v $val corentolui ¢,'pe linte. Evident c& la capa pul din dreapla, cleschre, af Inver,’ "vy este maxim $1 ¢ minim, fm. pecantal Find Paints. £2 capitol alg stinga al hrn'er, und he apliea potterca, fensiunea qy eurentul av valeri dar sont Lteate de parcé acolo ar tite on condensator. beshbeind Latucle linie: (Fig. 3.44.2/) linta Incepe 53 radieze, devine 03n— Pend dpe] mai scott clecat d/2 ¢¢ are’ impedanta Z= Rt Xe. R este rezistenfa de radratie iar Xe este reactanta conden sélorulol C care nu existd firie ¢l esteun efect al defazayy- Jot dintre v $C. ‘ In Fig. 3.44.6 Uinta are ‘exact lengimea 4. Grentul la jnteores ei Ceapstel din stinga) este maxim far fens/unea cate Zero, adrek avem un searfeircust. Lrnra secomporté ca\ on ecrestt- oseilant fp, serve’ aFlat la reten ants. besfe— cand laturtle linre: (Fig. 34.4. 6) ea lev nedipel Pn d/2. care radiezs, /mpedanta luiteste egal co reristentd cle rad/atie Z-R Impedanta este pur obmicd, lipstndl defazajul intre vere. 68In Fig. 3.4.4.6 ints este mai longa decat {4 (sav Freerenffa este maj mare ceca? frecvent'a de rezonanfa),ea (sraplena carese obfine ain 02) are 0 windectanta” sar. Vmpedanta este Z=-rN+Xe In Fig 344.d linia are exact lungsmea N2,Tensiunea la *nirare este maxima sar evrentd[-minim.Linta -$¢ antena fn d careseab. Dine prin, indepsrlarea conductoareler - are impedarts mare s)'se comporta ca uh efreurt escjlant dlervatie. /mpecanta aipelu lyr nv tste infinité,com ar da rapertu/ ufé, cl este cafera mir de Obi, deoarece antena radéazs energle, adred este esarcina de valearea Z2R. Funefionarea la rezonanfi 2 unur chipel angele M/z sepoato acemane ev 0 coarda de chitars, erupité 12 miyloc, care yibreaza. Ea osc(leazd deplasinclu-se de oparte sickle alta 3 porl fie’ de repaus. desirarres eshe marina Us mislec % ere la Capete. La chipole/ ?>y Df2 ‘corento/ este maxim la miylecs rere la capéte, Tn anuminte momente ale asci(atrer, In Fig. 3.4.2. 5¢ 48 Succesunea Fenomenelar Fa dipolul fa X/2. A ae Fg. 84.2 ‘yn momentul zero (pe sinvseidi) 0 laters a dipols! maxim Inedreats cv sareini t tarcealalts-cu saretni —. Energia este concentrata sub form de cimp electric, cu lini'le de Ferf3 tn- dicate. Stnuseida curentulii [| are valearea Zero. tn acest moment incepe o deplasare a sarc: nilor acumulate pe olaturs 2 dipelules spre cealalté, din cence mai mastva. In momentel 1 pe seara ‘fimpuly; acest corent este maxim compo) magnetic predus deel este maxim yf are Minis de forfa efree- tar8 Tm ju'ro) condecforulur. Energia are acum Forma campulur magnetic. back vitera acester Fenomene este mare (frecrenta oecllativlor, peste 10 KHz) spare un Fenomen ney: aniews rodjati unde electremagnetice,’ Brice deplasare rapidd ole sareimi elec ee genereazd unde electromagnetice : de ex. fulgerul, bn momento! 2 af sinuseidel sarcinile 3-0 acumulat pece2/a/. tg [aford 2 clipolulvi, Yensiunea U este maxima, corentul | eck zero (pent un moment sarcinile nu se mi'sed), energ’a esh con- centratd f'n cdmpul electric (ea $1 In momenta! O) dar are sens copes. Apes curentel prin aipel Fncepe $5 curga “dar In sens (n- vers, are ute maxim in momentul "3 , seade’ freptat pana fn menientel 4 candl se inchae open'eada $i sitvat'ae ca /a Inceput, 66 errr rrrrre vee eeee ee YY YY NYY Ye Pedy tr rrSECC EEOC ESEEAASSSSSISIS ES ECCS SITISITEEE it av obligatorty devs laturi Pntre care e/reuls garei ni le electrice. /n pratties una din latur! poate fi: Infecu/ ts electric cu 0 retes dé condluctoare (antena ground plane) sau chiar eu famantel (antena Marceni').dear 0 laturs'a dipolla/ sevede, de oncle a apsret §/ denumired Cineerecta)deantene , monepol* Mai corect af Fi » Semidrpel” Antenele dipel au diverse forme Chni'ar, Pr VY, ¥ taters, cere), cirerse raporteri tritre lungime gi longimea de unda (d/2,%), dlrerse impedante $¢ diverse dagrame de radl;afie. Coarda ‘chitares poate fr clupits In drverse locurt ; 3f cupola] joate Fi alimentat ‘ey energie in di'verse locuri : 1a mijloc, eKcen- Tries} chiar (a capat, ceeate duce [a denumiri ca: clipe) stmetele, dipel asimetric (de apt alimentt asimelric), respectt y anteni Long Wire, sae J-pole, In freeare caz antena are alts (mpedanfd # Hor alle probleme cle aduplare cu Fiderol. Peon Gipel fn d[2_5¢ ,aglerne” deobreer_oyematale (nfz}elin Snuserds , orespunzafoare uner Freerente Fa'eurentvli, dar se poate aglerne sf ‘0 und a infreags produsi de un evrent cv freeven ‘a oft oloud ors mal mare (26), si chiar unde ev Freevenfa 3F, 4 E, efe. bipell peste rezona x pe armonicele frecventei deba2d. Antencle dpe au livers) parametr preeum : impedant de intra. re, bands de Trecere, eSstig’, randament, pelarizare, dregrams de radiatie ele, care trebure mentienal? Pn descrierea lor. 67ace CECE EE EOE EESSSESTISSSTTIETE 22. Dipolt simetrre} B24. btpdol Insaz tn df2 al'mentat La mijloc ca Costes Hap Ae sltmentel fa mislec eral Fal? “Bipelal timer fn X/2 se obline deschieiind (a maxim (ior) olhnve prralela tn 4 ev capatel In gal. (Fig. 3.2.4.4) | S| Fig.3.2.1 bacd dipole este realvzat cin conducfor intin fale subjire, nel tela $1 se alld in patie! liber, el are urmilorit parametti : -Impedanta ‘le intrare fa, rezonantd ~ FL Ohmi : - b/grama ale chirectivifale (Fig. 3.2.1b): in for cuch'amebrulinkerisr 0, - CaShg fafa de radiatoref sretrop :216dB (sau oputere de 164 arr mai mare) pe elrre Tile che pach 3tie maxims —Bandz de trecdre ingu sts, deoarece concluctgre/ foarte subpire are inductanfa,, diftri butt "pe metre de fungime mare $7 ca~ f zeif lea aA strrbuils relat nies. Beck aemerrel fnelactay locesle 2mm, Imare v LEH 9 ~ Ppt, Raportul L/C mare in seainn’ on Prclor degalbab ware, deco bangi de hrieee Mat - Polarizarea (di'rectta yectoruley" clectre a/ uncle e/ectremaegne. tice radale) are ahrecti2 conduclorolu; antener, —handameptyl esle repartul dinfre puteres eFectiv rachiaté si pole rea aplicala la borne. Prerdepile 'depind de condvchvitatea condbeyorolyi anfene}, rezislenfa luk care crest cv fecrenta qwerits ghectului peleolar (skin), plerden in dieledrrcit /2afa- forslor ete. Lungimea dipolslu; fn d/z este feoretic b= 160/f une, Inpradi. ef fected nde capele” impune oscorfore 2 lungimir, pentra 2 fi la rezenanls, cv un ,, coekicient de seurtare “care depyncle dle raporte/ drotre lungime ¢ drametry . La conduetoarcle anfo- nelor frlare tolosife In unde seurte seuriarea este 2-5%, jar in vos -~ mar mare. beaceea lungimea oipeluls/ In d/2 fe caleateazd apreximaliy, cu formula ‘practiea | 24426 /Fruz, G) Daca raportul dintre diamettel concuelorelus antener $1 long/mea lui este “Intre Q001 $¢ 04, lengimea , seurtafa "este intre O49 $F 8,47, Fermola (4) se heloseste cind izolatorii’ oe la cape te sunt clin pertelan x theontinvare sunt sirme pentru fixarea de pilon’. bacd in loc, cle zplslori se folosese corlet de nylon, formu Va rece mandati esfe 145,72] Prowz . . i dy practied exists inflente asupra frecventer derezenanté dafortte aprepieri pamsntlur, &/acbirilor $f conductoarelor aflele [a Ai'stdnte mai miei decat », Beaceea antena, inc Tial mai lung’, sescorfeazs freplat s¢ simetric, ping seob- ioe un raport ae unde station dre ton sn (2 Frecventa aleas3. Sipolul mentst ca Vintors trebore Seurtat ma; mult. 69bistributia cyrentolus si ten sionii'pe dhipali/ Pa Xa sedlé in Eg. 3.24.¢. Corentul (sr energ/a radial) esle maxim Ja mes Sf minim la eapele, Tensiunea este maxima (3! iperveu/ea sd) fa capele si mies /a mislec. Se recomands Vzelafori moderni, ee diseuri. Bipot! in dz Aindlioneara x e freevenfe armonice: 2F, 3F, 4lale ave lungimi d 13 LSS Ge, Parametei Iun'se modi. Pied cv oretinel abmentch, chedce complica alinenfarcd tuener- vf: Ades ai imc Uber fn sprepierea pémanfule; (820 ener vecte metslice), unolele reFlectape malve/fm antens on eurent Sefozal Ala che corentol impo Colder corenti £0 compun age. brie yf rezult 0 valeare diferits 2 im edanter. Unda’ eFletta- T g0 compune yector'a) In chiverse dibecti co Unda radiole de antend x rezul fa o diagrama de radi apie nou: Varvatrs impeclan ter aipolulo/ ia d]e sr h ev Indibimea Fale de on paint perboc se dé'tn Fig. 329 of reypecb b. eh osseausased : a woos ik woe 7F a fig, 3.2.2. Se observ ci la mdltims sub 9/4 rezistenta ele radi'atie (dlees'si ren damentel ) seade dramatic. Biagrama de radiafie inplon yerhreal, pers pendicelar pe arpel, variazd sea mult eu Pniltimes (Lig. 42.4) Sant a % a nw 333 | ~ ~ r m” ” > r r * m > * - > » m » * * ” ™ >COCECREERECECEEETESSAAAAASFFFIIFTEST TIISGITTIEE SS Ci Este evident /nstalarea chipololey la tndltime mies cloce fa radi'afia uner peter, may mei, In sus-unde nu sunt corespondent’. C2 inal 'mea, ole 0,5 Crf2), realtzabls peste 10 Miz, lebu ract’ati perpendiice- lar pe antend av 0 fnelinaré Cunghi det plecare") de 30° convenaby 46 pentre tomunrcali la mare alistantd (Ak) In banda de GHZ, & aceasls fniltime, cipelel are uncdst'g de 3db fals de acelas/ dipel latin cosmos, datorita concentrard energre'tn ce/der abi, Za Pniltimea th dipelel or/zental are cagtig (6AB, dor (obj cu unghi-de plecare ~15* buni la OK in banda det16m $/dor lobiew ongar de plecare ~ 49° care asigurs legatury cupreprrv/ continent. Dentro lun randament marin Ye fransber al enery/ei eurentuler'de ra dioFrecrenté fy onde electromagnetice, fidero! (mg) eare aduce ener (a la, antend frebore sé abe ;mpedanfa caracter'stied Ze egalé ca ezislenta cle radiate a arlene. beearece in general ele difers, intre Inte sf anlend se mtroduce un dispozttiv de ady tare 2 impedanfelor. distr buf! sinvserde? corentuley incene (31, trebure desenats ) ew valarea zero | caperele chpatilor de oricehp 4) crege tropfal spre centry ,ca sila h'n'a Gyn care aprovenit. (ncl/Ferent de (un- Tea cpelllir, sinuserdele se continua pe Picket, pina la caps- fol conectat la emifator, $1 au formg ete ‘unde sfafionarede curent si fensiune, daca lipseste adaplarea dintee antens s/ ficker. Jy sceasts sctustie, /2 ‘capatul clinspre emi[ayor, curenty/ esto date. zal fefs de fensivne im orms say Inainie $f impedanta arco Compenenta induchivé sav capadhys. Pentry anolarea er seFele. seste uneireutt nomit Transmact. Supa anularea componente’ re- getive (adres 2 defazarit Aiatre &3/ C) Transmacie/ Transformaé impedanta pur actrvs (Oboes), care dre 0 valeate carectre, in 50 Ohm. In acest Fel puterea debitafs de emitstor este complat trimss pre antens, Gar calstoreste prin Fieler_sub Parma dle undé sha Gon ard, care mireste prerderile, nu subferma de uncle progres’ yer prelerite “sunt fobefe mret tn Fiderul Clin'a) brfilker eb aer (searif3), mat mari in Mata brbilars inplastic mat mart in cabl/ “eoaxral- funetie de calilates lui Admifand ceva prerden, se poate lucra co RUS mare, ma/ ales dacd Fiderd/ este 'seur?. re recemandd ea Fitkeru| 53 fre perpend/cvlar pe anfend, plpeen elengime J (Fp 3.24). ln Best coz Giobd cele cloud lathyr ale adipeluly; si Fider exisii cimpurt electrice egale sf centrare. /n con defor Aolerului se indve’ terenfiegali $} contrar’, carese anvlea- Za recrprac. . Fiterdl bifilar (sesritd), adaptet Ja aptendy are prerder’ de romal gtd& la 20MHz, La RIS = $ prerderile sunt lel meg lyabile, 0348. 2a RUS =20 prerderle sun’ sub 148, 30 metry de cbax('al RG-¢ adaptat cu antena are prerclerr de42d6 Ja 301hz. bacd neadaptarea predece RUS*S, prerderile,erese 22 25d8. Amivtin ci 38 thseannd yomatate olin potere, Laun RUS =45, puterea reflectats Inaper decatre aptend (dale rte ne a pia, cu fiderut) este % ; la RUS22, poterea reflec- fe este 1% car [a RUS: 3, puterea ref ledalé este 257o Teocetic, rezistenta cle radéatie a diipelului. este 73 Ohi, dacé conduchrul Jyreste intinit sybtirel In pracked condu dore/ are gresime, sf rextstenta de radietie este mal mies . Yarrata rezstenter 7de radiate a clipglului in \/2 funchie de rapertel dintre lungimea EO al GLE EG ee Od am “HH oe “ t a Hy Iain eae a ‘i Fig. 324 Antengh se reali'zeazs hn cupry (rezich vi felt ¢) savalumin'e Crezistivi tale 4 ie). Hite onetale av prenderi si reastiv tits mart: Eine gz 34, alama p= 47-49, nikel p= 51, rer p27, slau fz f, A ofel 6-12,7, plomb p= 128. balbrith efectolyi'pelicobr, rectslenks cendvcloareler creste mult in gorent de radiobrecventh. Alice fex/stents Py corent conbinuc. stFel, un eonduelor din cepru cu diametrul cle 2ym are rez/stn- fa de 125 0r8 mal mare /a° 3 hie, ede teri mai mare la 40 Mig gide. ‘shar? mas mare. la 30MM. be scees Se reeemandd conductor tat eat margros, sau feava de alominiv Se con sitters c& banda che trecere a antener este /ntervalul de Freeven- fe fn care RUS esl sub 45. 72 PrP EOPOMOP SPE SOO OFF490 08990990 099559-9-9-5-9 9CUCU CECE ATAAGTATITFITTETTIIIIS ACG Alimentarea la centro a djpolule; my polit Anvar fn d]2 poate fe alim ental ls centro In diverse modure, Q. 325 Pee ey c Fig. 22.5 avar fn dz. ~ ln Fig32.52 slimentorea se Face co line bifilara Pn plaste, ri'sv. cite , “care esle simetries $f Funefie de diametrul conducloare/org/ dala br, are impedanta caracter'sties 70-100 Ohmi. Existy sr lini bikztebe eerarlate.. Livre biPlard pases ebimtne parerih 4a recept re lar la_emiféfer se cupleaza prin Pahermedial one’ balun’, sau un Z-maci curesire simelirea. - /n Fig. 3.2.56 , alimentarea se face direct cv cwaxral, coerce pra- doce o*nesrmerrre electrics adi'polulen, o deformare a Aiagrame de cirectvifale si evrent pe exteriorl preset, care Incepesé radveze. Simehyearea se poate face co un Lanstormator fp talon deradie. freevent3, evaer'sav miezde Ferité, sau cv olinie Pn 4 cv caps ful in scorteireat't, conechats lo bornele artene (care hrereate nunar peo bandi) - In Fig, 3.2.5. coaxial! se copectea rs. la diel prin intermedi) aiepezitivelu/ , belts" Latorile acester Privinghi 90 anom fe longimi 9 Fac adaplored pe 0 Singord bands. — Sn Fig. 42.5 di'spozitiye/ de aclaplere este tip » 17 bystonfa fptre Lon clele XY ce regleazs asthe) Peat fn ponctele ZZ /mpeclanta’ 53 a'be 0 valeare convenabils, cle ex..200 Ohmi. hror coax/al/ se conecteazd /2 bornele ZZ prin Intermed! unr dls ozifiy numit , buclé de simetrizare’s/ ae trans formare In \/2" ‘care fransforma /mpedanta simetrica cle 200 Ohmi in impedan- BB nesimetrres cle'4 or maj mired, 50 Obm!. Adaplared >n T duereazd pe 0 singors bands. —ln Fig. 325 e@ dispeztfivel de adaptare este tip. Gama’ drstabla OX seregleazd asthel incest In punctel Z Im pedlan fa 82 fie 50 Ohm, Conducloref 2-¥ al ch'spolzit wlyi Gama are oarecare indlucta nf, care deFazeara putin curentel fats de fensiv. ng 40 tm pedanta in Znveste pur chmi'cé, are o componen~ ‘Ss inducPivd. Pentru eliminared (compen sarcaj)e’, in puctal Z 5¢ inftpaluce in ser’e un cendensafor yariabil, care se regleazs pentru 2 obf/ne RUS minim in der, tn frig. 3.2.5 F alrmenfarea sefoce culinie brhlars evaer(scari (5, sav fo plastic (pam blies de 300 Ohmi sav pamblies evn Ferestre} cle 490 'Ohm i). Pelinie exists unde sfafionafs, deci enevote cle vn Transmaci [a’capstul din spre emifiter. ack fimia are ungimea 73electricd [2 sav 2d/2 , 3d(2,4>/2 ete, /mpedanta anhener ha Frecyenta corespen zalgare lui $e FransFers la capaye/ de pos neschi'mbats(acelas! Wwery fa Kideni’ din a si'b). te moder de aclaptare 2 opdylui ev tideri[sedav fn Fig. 32.6 AP APG ja Fig 3.2.6 Z = (n Fig.3263, un aipol ev ‘mpedants Tare (de ex. olypolu! Pah s¢ aliw'enteaza ev 0 fimelev fnpeda nts caracher sh 3 me/ mica prin Intermediol ones hinit in 4 in seurferrees' . In Fig 22.68, un dipel ev impectenta taied (in /z) se oh menheaza co ol/nle co rmpecants ‘caracler tres mai mare decdl Za rin ratermediul ‘une? Ini’ In fy cu capatel Ingd, tla Erg 3.2.6C se vede chispezitivel de adaplare Bets (hairpin) sus. Pe cipolyl in djz ionflad seg asese clove puncte Xx fire care impedanta este 500hmi. Se indoae portiunea KX Pn forms de VU (ansa) co care ecazle dlipelel Goof se seurteazd.. /p pun- Chole Xx se Conecteazd cwax/ald/ de $0 Chri, direct sauprin'balva tr, Practic fevile seurtete ale alipoluly’, fixate pe 0 plod /z0- Lanta, se vnesc cu oans3 Chalrp'n) Fécuts dintr-vh conduc — fr gos, cv lungime regiabilsPunctu/ Gal anse’ se poate conee- ta La bume/ (feara* suport) antene’. -/n Fig.342.6d sdapfares etintre chipol gj lina L cle alimentare, care are oimpedanta mare, seface cu ofinietin df acares dmpedanfa este m edi'a (geometicd] intre impedanta antonet Za"¢i impedanta liner Ly, rh Zee (ee Zc. Toate aceste cisporitive Functioneazé pe o singers bands, .: Revennd la dspozidivel ole adlaptore Gama (Fig-B.2.5. €), seprecizca- za ed tye ZY adi pontivwlur are un dramety'de cea Xo ma! mic decat vibratore/| antener. In banda de 14 Mle ca are cea 122m 57 esfe la di'stgnta de 42hmm ade vibrator. In banda de 21 Mh /un- ‘mea erreste cea F2em srai's/anla cca (FZmé. /n pele Jong! ‘mea esfe cca 64em sar dyslanta cea sl2zmm. bn soe lung imey fuser este cca 4ocm 47 distant cea 36mm. Canctensolerel vevh! caer Pnserrat fa punetil Zare~(40 pF in 11 Whe, £Opf in 21 Mie, 250 ph in 28 tile 5 0 2eplin Sorbie. Aeest condensator eepsrte reghica simple dacd tiya estecte Fapt o feava, $/ tne? se introduce ¢ buesti de coaxtal de Pe care s-2 Indlepsrtat Tyesa, $/ care se secur — feaza treple! pins se‘obtine RUS minim. Disporitivol Tare dimension! simi fare la ambele latent. 74 LEKEE KE RERPPOPOPORIIIIYIVIVIE PY YY YX VY TI7ede gimetrrza, 7Zare co con stan psi buite sedav in Fig. 32.% N pvrinss Fig 327 =, In Fig. 2.2.4.2 (s/ in urmatoarele), ah entares dipolole; eye ~ tit cv“ coaxral oluce Ig strizarea simetrre; lui, cleplosarea (aferalS 2 fagramer de rach'ale ty forma de & s aparitia curentulur pe exleriora/ Yrece: coansalulyr, brepezitrvul tu care se combater test efect este alinre biFilars paralelé exe fn Ve cv capaty/ fn seurleireurt, coneefats la ‘bernele diypeluler Io cazyl a, linia este formats clin 0 tyd metalica incler/a (in adreapta), coacelag! chametra cag coaxial, ¢) Frese coax/aluley’ (7n'stinga). ~ Ip Fig. $2.7 6, pentry realizarea oitpozitivelsi s-a folosit o be- cali de coaxcal’ ca ce) Folosit ly Lider’ /a care s-a seurferreur it fresa cuytnima’, Ea frebuie sé Fe ment) nels paralela cv Fete. ro, déstanta X find 2-4 em Pn unde ultra sedrte (UUS). a/n Fig.3.2.4c, linta In 4 cv capstel in seurterreui'f esfe re- ahzati’ din coaxial , dec ceehieientul er de seurtare K trebule cw- nesevt. In cazur'lé anter/oare Urnra era ev aer stoekicrentof era 8,95. Lina din coaxtal se Foloseste in unde seurte ¢/ ultrascorte. Ey frebue 53 fie paralels cu Fidervt, Ia drsfanfa de cea Sem, tar Tresa $0utnima 28 "te conecteazi 12 dhipel /nvers deca? Fiderd). ~ fo Fig 2.2.4 d linia tn d]y este realizalé prin trdkires Tevilor antenet « Fiderol coaxial, de pe care 5-2 ehphnat poliatilena de protec. We, esle Intredus prin feave Tz , tress fitand contact evea,’/nima coaxralului leseprin gaura P$/£e conecieazd la Satura dindreapla a Apelilur. Seuterrcéitori] § se dephseazd /a reglaze. 76 Haba Mal Pe OY PSPSPS NMMOIPIVIVYITP PS PYYYYOIVDYY YPCUCU EEE EATAAAFATIFFIGFI ESI STISISSIELES ~ In Fig. 3.2, 48, Invi corel in Nh este realteats chiar cl'n Iresa coaxvall(ui 5/ un eshindry metalie princare frece coaxratul Glrndlrol este inehi's yos ev on capac metalia, cu gaurs. Iresa coax/alule’ este cosilorily de marginile gaurit. Crlivdri| este asta. pa? sos cu 0 salba frelanti, prin-care fese capahy coxxsaldlit, = /n Fig.3.2. Ff se vede un aspoziliv de stmelrizare, dars/transform are’a /mpedantei antenci pn’ mpedanld de 4 ari Mya mred, \ numit deobree; , bueli fa U" Buck are lungimea K: \2, Uncle kc este coehicventel de seurlare al coaxtaluler, Se She ea daca I'nia are longimea clectrita W/z ea Transters impedenta nesch'mbati. bacd 0 antend are'/mpedanta 200 Ohmi (de ex. 0 antend dipal Yagv) Pats ok puncte! central Giveare jomatale are 100 Ohmi’, Pe'tig 32% f capatel’? al bucler U este beget [3 latura dyn sting? 2 antener, care ate 100 Ohmp Aceasts tmpechants se Transfers Wn firalé [a ca-, itul 2 21 buele:, unde se kags Jnparalel co cevlatts /aturs a ante. hel, care are (of foo dhmi” hetollahy) esleo Impeetants de 800m, nestmetrica, la care se conecteazd Fittere/ cle 6b Ohmi. Blocarea corentulvi, cde Tress, Sm elrrzarea $1 adapTarea se poate rea- hza 9¢ co cl'spozil've cu constants concentrate (bobine, Iranseametor- ee, = Corentel de tres poate Fi blocat ev um Ste de radiofrecrents reali zal din coaxial] care achoce energ’s la dipe. Cpaxrald seface, colac* chiar le bornele arlene) , spird lange spiri, fixale ev scoci, $! bebina obfiinets fonctieneazd Ca'un soc "RE iin Calea corentufui caveapare ‘oxfertorul Teese: Reactanta aeeslyi balun. sac Trebore ai We ech Hobe. Longimea Coaxsalulei $1'nv mérul che spire ae S0culu! este: Sec moneband _ Sec multiband Banda |RG-P, RG213 | Ré-68 (Gamal ROL IX, 5452, 213 _] MHz | m_ [pire mm Lpatiz| me ‘Spire. Spire ae 67 e oT 6-8 5-30] 305° F 7 | 6F to | 45% | 6 I-28 15-63) 40 366 10 3,05 7 wS-00) 549 | 9-10 4 244 & 21 | 244 | 6-8 | 483 | 4-3 244 | 6-7 26 |7483 | 6& | 422 | be ~ $ocul RE poste fr reahzat 3 bebrnéad 2.5m de cably bitilar cle velo~ 2a", cu plashe de bund cabtale, spird lings splrs, pe ocarcasd cu dt 3 metrol de 4-Fem, Seco! acepers satisfsesfor'gamd 3-30 MHz. —_Simetrzarea se poate realiza 3f cu un Transformater de radiofrecren. [é.cv ger", care acoperd gama 3-30 Mite. (Fig 2.284) eurapertd:7. a a F19. 2.2.8Se beb/neaza , simuWan cy 3 cond cleare mm emailale sav ‘zclate in pla ste cle califale, porni'nd de Ta tre’ borne, 2sprre- @ ecarcasd cv cliametral” de 2,S¢m , spira langs spits. Capcfele se Axeaze (a afte Trel borne. Perry a’ péapecta schéma, capstu ewer fn fasorsrit 4 se conecseazd cv inceputel inf esuréril 2 Ceo 0 bucata ole conductor szelel) far capatel Infasvrarn 2 ev locepure/ In fasurirh 8, Tran ster matbrol Se profes ears célac sav scoci (rensparcat Penitr gama 14-2Mh bobipek av cate spire. bn big. 3.2.84. fransformalere] RF are aceras/ construe olor baby. nach este bifilar, penta a reqlisa wn raped de Honsformore a tn. edantelor 4:4, EL se peak Lelosi Je anfone cv impedantg 202 ‘sav in fransmaci, pentru @ area $f borne de /estre simelyica. Aces stenustoare3e Transformatoare av alenuare mica, 0,508, Transfers puter; de 1-2KW sj nu ayung ls saturefie ca bolunurile ev Tor de’ ferits. Rertroa ebjine un report de transfarmare mar mare decst 4:1, con- dvclorol x se muld pe oprizd 2 bobinei 1, calcolats sau g3S5 experimental. ‘Aceste Translormafoare pot area si miezuri din ferits (bars sav tor], pire mar putine s! prerder: mal miei fn conducloare $ In camp magheric de disper ste. brits Jrebuie sa Corespunda Frecventelor ‘de leery si ‘poteri’ Iransferale spre antens, 7B PALL LLP POD HARAROAASIRDVAIYIRVPP PY YVITIO7 VPCOCCULEEE CEES ESAAAAAAAATIFTIFFEETTITAIIIIIECES 22.1.4 Tipuri de dipalt_alimentati la mizlec, . 22.444 Dipolreu banda lingrts. Pantry a-avea obandd detrecere mar larga, conduclerilantend Trebure s5 abe raporfol L/C mal mic. Aceasts Inseamnd un conductor co Indu clanfa mar mies $/ capacifate distr but 18 mare(PgZ29 VVOEYV AAUQASQUMA & @ ; © Fig 3.2.9 ln Fig. 32.9 2 dipolul are ?n loc de un conductor, doug con dudea. re evdzale. YEE) es Ex < - In Fy 3.2.9 b dipole) este realizaf clin devia trivnghy ori din Rb gi esfe! denumif uneor » fluure "say ..papion™. Se Poleseste fa ant. ne de recepfie TV $i chiar in benzile ce 50 MH2 $/ 2PMYz, In 49. 3.240 se da 0 astfel de anleny seurtels, pentru 2£ MHz, 249m 96m Fig. 2.2.40 Babine krare 105 spite ev drametral 38 mm fazer. Le are 2 spire cv aliamelra/ 635 mm, in aer, peste Lt. - belo! tluture*ind are unghidl d= 30% lingimea 20,730 $1 Impedania 240.2. = In Fig.3.2.9 © adipolif este realizal lin dava platbonde ch’'n alumy- niv 30 cuprd , sad dova, folii de alumintu ( tolesile in bucatirie) Py ale pe é coarda de nylon 3/ adipostite de vant -In Fig, 32.9 d dipolul are diam etru! relatiy mare. bacd raporty] aiatrelungime sf diamehy L£/ este 26, impedents esta cea 60 Ohmi” Po spatrol Wber ¢¢ banda de Trecere ,/a 3 dB" este 34% din Frecventa de hezonantit Ma! 85 sf mar sas de frecrenta de rezenan[i exishe Freer entele Fs 43 Fe ,la care puterea radials oe cipal seack cv 348 (Sot), $f tntre care se considera banda de frecere. | béed raporty] L/d este $1, impedanfa est 49 Ohmi fn spoftel (rber lar, Sanda de trecere 55% ain Fr. bacé raportul L/d este 18, /mpedant este 3# Ohmi'iar banda de Trecere 100% Repertul mare L/d si banda largace thecere secbihn folasiod feard de aleminiu jn Unde vitrascurte fav deralum/aty In unde seu rte. 9~ Inbig 3.2.90 adipolal este realizat. din devé conur{ ain fable jo Os, sav dood cercuré melslize care susfin orefea de conduc. hare chre Inlocotese conurilé™ Back /ungimea dipolule! este die, banda de trecere este 100%, pentry unghyul de 40°/a var ful cone- Mui. baci longimen ester st onghiol a "yark 60%, /mpectonta este 350 Ohmi 4" banda de trecere Zo0j./n WS, mirind lungingea /a a M24rchametrul b 1a 14, se ebfine bantens ole mare cashy(tedad), tmpedanta Zest $1 banda de recere 257 LE Giga2al cpaiel eske reall din 3 condoctoare para. ‘che hit hh cata eo spricdert metalio! = In £79.3.2.9.g dipell cilindric este, realizgf cin contec- tage seshinete de cercury melolite, Este denumit 3 » salam”. Un offel de dipol , cv lator de céte 13m sf dramelri/ 092m ere frec venti de rezonan{s ~ Sip, gracoperd banda 3-7HHz. = In Fig. 3.2.9. dipole! este reahzal alin p anoort ev fer’ sudate , care “asiyura 0 banda largs 3) facilifafi de mentare [a emi talere- fe de eleviziene _ —/n fig. 329-6 Mpgli] este realrzal din jpoble stanfale, farmand ona ei pentro antene de receplie de receptie TY de bande Jarga(vit). In Fig 3.2.1 ds¢ dé undipd long de 406m, co doud con- duclearési dedi bobive amorti2ate ev rez/slenfe, plasale apreape de capele, tare Pngama 2,5-30Mbz lecreazd cv RUS ‘maxim! 2,6, *mpedanta /a centre Fund 300 Ohm. foe top | vem Gimmie Thm Oe Bin Ekg — ONS oe Em > 1 ms ——_——_—_——” @ us. 3 dl F 76 ae eH rae Figs 3.2.14 brstanta dintre conductoare este menfnulé ev Lev/ ab'n aluminio. In b este diagrama RUS Tatre 25/1 3eMiz, 60 POPP PAARAASAAAMASAIIOVIIIRIMPPVIIIIIAAIIT63.20.9. bipoll cdeformafi roll in Ferma de V or'zonfal In Fig. 3.212 sedov anfenele orczentale in Vzi dragra mele tor de rid fe pentre enghiotile de 96° s/(20° tatre sferr. ce ‘. Mz\ Fig 32.12 Jn tg. 3.2.12,a , dipolu| Pn fa Iinrar (care a recl'agrama Mn forms de 8) a fost frint mii intel la onghiul ge 120° sibiagre- ma for de tadiatie 5a ,umtlal*la mijlec, wind, forma ‘ee Arete (lima Pntrerepts). Continvind frangerea, la enghi el ole 70" Magram de'radiatie devine ovala. In Fig. 3-212. 8 dipoluf are lung/mea d. Frint /a unungh’’ ele 120% (linia Folrerupts |, dragrama se schimbs de laun 8 alungtt fa ehpsa deformafs. Franf (a 96° dipole! ind areo aragrams apreape circulars. Beeasta este convenabris In unele cazur’. Sipelof Pn ¥ ev lungimea fofsld d/2 are Fn spatio! ber impe- clanfa de ceca 60 Ohmi rer dipoli! Ind, cca 160 Chmy'grun eaalig ode €¢8 2ABd., pe olrrectia br'seeleares onghitla de 120". 49%8 Jaterfe ciipeloler In ¥ se alungesc, cind auth $1 ung hie! ge 105" casligel ect 348d pe arrettia bisecloorey Latorihe longide 25 “Tz unghrul dé To°dav uncighy cle ccd 4,5cdd. Laturife cle 3) la" unghiul de 58? ota cash'gel ee SAB, sitva- Lie loloali pe vremurt Ue radioamafor: fo beetle de 20, (ste 10m. Caldrifle de 9d h2 unghi cle 2f*%dlav céshy cle 40d bd, b/n acete 0 astle/ de anteni “este fixd, susti nuts ate Trer py'fon? tnalfy ole 10-16. - Antena tn Voriznfal LAGHV (Fig.3.2.13) Antena se realizeazs olin Jeava de aluminio $243 mm £3 se continua pind /a Transmaci cv olnie tip « 3e3rits* cle 400-670 Ohmi. lungé ole 42m. In banda de 20m fntre vipfuri'Je xk vartaza intve jo0.n [a boiz $f 3£0.2° fa 300MHE, Adaplarea cu hima parale. & de 300.2 7n plashe este dune fn Toals gama. Pentre banda ale 144 Mb Ia bordele xx Se conecteaza olini'e In Wy ce aer cucapat) fy scurterreu- if, $i de-alungu) ef se cau?é puncte. & de conectaht 2 co2x/aluluy care elau, RUS minim, Pentro (296M Hz, faturile Prion ahrurrler. ech¢latera- Je ay cate, 464%,2 mm. % a53244.3 dipelr seurlati dea longol unui dipal in \/2, se agleene oyom stale (M2) de acacia C272) ce onda stationars de evrent, clee 10g. 3.2.18, TUT th Oe a OS TF OO F°93.2.46 Pe biecare pumatite a dipolule! se asterne un sferl (n/a) de sinusordé (20°) care au Fost marcate pe antenz din 10°%7n 102 Presepunsnd ed la mislocu/ oipolulue curentol are toh, spre capele “el scade sinuse/ dal, arand ralorile notale. Segmeniéle de antend tn care eireuld corenti marr reaiizi puter marr Gpartes centralé a chpolvlu') ‘ar caperele radiaza puter’ mi‘el. Jv matatea centralé a Aipolulir raciiazd 1% dn pulere. Piten seorfa ‘Jongimea frztes 2 dipolului ww conditia ca Jongimea Mut electried (d[2°= 10x) sd p3mind aceeast Seurtarea se Face prin vascunderta® unor portions ce antend in bobrne, conctensaleare ste Univ de transmi'ste, care nu sach'aza $f mresereazd randamenty! de radtatre (Fig. 3.2.19), Wp alr | | : ss a F749. 3.249 An 41g. 3.2.19 a seurlarca 3-3 Fiat Pnlocuind devi perfien! dro cipal ev bobine de acea vglaare care mentine lingimea elecfried d/2. $f rezenan{a antenc?. Jn F1g 3.2198 condvclerv) antener a fost dlespicat (a capelegi cele dod Isfuri’ av fost chispuse perpendicolar pe dipa, Fecare condveind 1/2 hn curentel de /d capato/antends Metodg este denumi fa ssypacttale ferminals sr are randamentel maxiu, 9. In Ee ¢ dovd porfrunt ale antenei sunt phate x) far - mneatY Init paralele. Presupunind cdeste verbide, portions te de cipal dela $0° la 80° ( 413.3,2,18 ) se poate fice un bilantt apreximatiy. Intre £6°$/ 60° curentel are Saleares medie 5,?A, ‘Intre 60°s/ 70° eurentu/ are In medio 4,28 dar sensu lui este contra r-si vectori’ eSmpulué radisf! sunt contrari celor radrafi fe portiunea 50°.60°) se scad sf ramane un cdmp corespon calor i fevesker de UFR. Metoda 2 fos! creeats de C5. Fbanklin 'n 1922, Intre 70° si 40° curentul are fn medic 25h, sevsv! lo) esfe acehei cv sensu! corentulus ain pertiones 50260", 4/ radiata este produss de suma 15h y ‘2,50 = 4h. deci 300m frecare /afurea dipeloler (ln tolsf 60%, ady'e3 1/3 'n lungimea fizres) av fost plate, SM aceste perfruns’ seurtate rac'aza,'dar ev candament mai’ mic. dn Fg. 3219 dA sceaste mefods, numils » linear loading B86 CREO YY EPPO P99 9.0999999999992 £999999992799FCUUTCUCI TELS SESSA ITAA AAATAS ATF EAST: FTITITII fest ephreals la centre! dipololei, unde curentul este mare g/ Yani 223 lat feof, Assad brlonfol rezultt en concn? echiva lent (earepro~ duce radiapie) de 93h, dar ef crevlé pe odistanté de Teer ort mar mea, Spee (‘a miginit oe antens $/ Curba ceneatil, inte ey 30° este preportiona/s, cu energia radiata. bupi phere (Fig-22.19 aeeasth, shprdfalr seed dle cob 3 ort, ah enerys Jeals sSaralt.se re vce, Compgrarea variantelor cid alin Fig (322. 19) se Face exattnv- mai cy malematic’ sepenvare , deosrece corba curentilur din Fig(3.2.19) au este uaderarat sinusordals, «Antena este denumjta omega” ngeneral seurtarea dipelului fn h/2 se epresle la yumatate din lungiivea tur, pentro a nu reduce excesw rendamenty/ de radiate Lipeli seorfaty cv Sobine Babinele de,alongire” (electires) a elipelules sorte? fizie se pot men- 'L ortunde, simelric,dar nu chi'ar [a cy ur, Parnind de la miy hoe spre capele bob/nele Irebuie siaibe o' inductanta din ee Ince ma’ mare , la capele inductantee Find /ntinit de mart (Fig. 22,20) ine eee’ — oo a Ze vas a b © Fig. 3.2.20 G Iinie Intreruplé: este Aigurats unda sfafionaride corent. bn ba bine conentol est constant dar prache nv rediaz3 inde rédho. back bobinele sunt mar spre capetele adipolului, rezesfentade radvatic evesle, randamentul ereste'dar bobrnele Find met mari av prerderi mar mart, = Un dipol seortst Ja yomalehe (ev longi'mea fistea» Nh) are rezistenks de padispe Rrad 243 Ohmi $i reoclanfa capacitivs Xez -J.1100 Ohms dalorals defazari’ dintye curent $/ Fenswune, [a borne (Lig-3.2.19.8)- Reacanfa induch'vd 4 bobrntlor , de alungire“plasate 1a miyloc Tre bore sd_ fie X, * 3-4100 Chm’, pentre 9 compensa reactanta cypacr teva. Fiecspe Jotind are X.%550 Ohm. Inductanfa se eafeuleazé In fanctie cle frecvenfs. lies bobi'nele av Factero/ ole cali tate Q= 300, rezrslenfa te prercleri Rp = Ke = $80. 4830hmi. Gle doud bobine av Kp « 366 Vom. Randamentul acestor dipo! va: _Rred_ , 8 ___ xoy , Rexishen- Rridt Rp” 734366 Ta ba bornele cipolulvi este 134366 = 46,* Obmi [a reconantd, In syatiol liber. beasupra pimsn tolut, impedanta depinde ae ind [fines lacore este montal cligalul, Impedantd find med, adapharea fe rezolyd mai, simplo realizado singurs bobind, ped care se To Fisear3 citeva spire (link) ale cupha; co. coaxioiol. ‘Factore| mare ge calitate a!” bobinelor (Q+ 304) Anseamns prerderi mici,dar el duce fa un Fedor mare de cal Tale af antene’, dect la 0 banda de Trecere PnqusTs 51 nevera unu/ Transmaci. La puileri mar? bobina serealiz8aes ain condu cor groscypas” SF= Un apd swrlat cv bobsne plasate ma deporle decentry (hig. 3.2.20 b) ace rezislents a radkehie mar mare,ceeace me reshe randam ent, dar bebinele fund mar mari, au prercter! mal marr, care redoc randamenTul, « ‘on syderand acelas dipd scurtat a 1/2 = bobine cv O=300, agate /2 ch'stanze Pol mai mari Fal s de centru, avind in- Quclante din coin ce mar mari, randam entul este cca 68% ?n Toate yartantele ae caleul. In practia bobsneke evinductan- [ad mare nv se pot realiza cv Bz'300, 3. randamentul scade.laB=Wo, 51%, Undipol serter (2 1/2 (€#26,5m), pentru 36 (Ite, rezencazice e bobint fa centre care are Xt boo Ohmi, 500 clood bobyne pasole fe mrjoce/ laterilor frecare cu Xi=WbogOhmr. In primal cat bobs na are Abt, tar In al dotlea, frecare bobind are 432ml. Rezenar- 2a exacts ‘se obfine seurtind cate ‘putin eaperele pdt. Loon dipol gevrlal cu Jongimbatt4, idm, rezonanta 90 ml fo. col benzu‘de 40m se obline.cv devi bobine cle cite 154", plasale la miyloce/ Fieedrei laturi. . — bipoll seurtat pentry banda de tom wesve sedi in Fig3.2.4 556m oto BE. 409. 3.2.4 Bobina are 20spire din conductor 2mm pe Jungrmeade timm, ecarcasd cy chrametrel 635mm , bob/naleler pas”. Tresa coaxrald- lui se conectoaza [a centrel bobinei jar firel Central-Ja acer pirs care dd RUS mi'nim.la Q:400, 46% din pulere tnesizeste bobina, = Un dipel , ¥ follors” scurtofieu bebine, pentru banda de 460m ve da fn Fig. 32.22 ty WN wy 2s w 4 Fig. 3.2.22 Bob/nele de compen sare (alungire electricd av este FOuh. Pilonl de sustinere ape 45-41% m. Pentru a evita inducante mari, bobinele sont plasate mai apreape de centrol diyolulu: Seurtesrevitand blr nele elépelul rezoneaxd Fn banda dé dom. ~ Seurlares Fizita a arpoldlui se poate face chipundnd con- duclorel sév in forms de spiralé'ev dvemetru mic, pe Tubert 86 CELE EPPPRPPPRPP PP AINIFVIIVV YP PY YY Yr XYio bERELEAEEESESTIAT: din plastic (a/b say erem) fibri de stielé, sav sustinut cle 9 cowrdd de nylon. Un astPel de dipdl realizal de Ye2cy sed3 In Fig. 3.2.23 19, 3.2.23 Cele devs conductoare ev diametrol 4-4,5mm; lungi de cite 1.9m, se bobineazd spird angi spird pe un creien si'se introduc pe cor- zyle cle nylon 3-b lungi de cate 19m, elisfantnd spirele. fnitre cape. Tele b-b di'stanta esie cea 19,9 m., Capefele antenei se deplaseaz? s/- metrie pentry a obtine rezonantz in banda cle bm. Antena se fole- Zech Gr Tn alle benz! cv asetorol unei Iransmact. - In Fig. 3.2.24 ses oantens spiralald realizals de WB6 ON. CLALIT HTT OS) ig.3.224 Pe fubu! ein plastie lung de 45m ev diam elrolde 50mm se bebs- neara oe /aun capat la alful banda de cupre cv fofimea de 19mm. dipole rezeneaza pe 29/IHz. Tresa coax alului se conecteazs fs mifloc far Firul central la spira adeva, pentry RUS mioim bublind lungimea $i dkametru/ tubslui alin plastic gf bobinand banda de devd ort maj lats, Frecventa de rezonan{s scade aprox! mativ la yuma tele. 89y Lipa seurtatr prin phiere (Linear loading). Plierea conduclorulu) anlenei preduce: prerdar! mar miei oe. cat bebina /Fi4-3, 2,35 ) 4K 4A TF + < a 4 ¢ Fig.3.2,25 In Fig 3.2.26 2 sav plat portivni de fa centru/ aipaslei in 2. jewarece in urma plierit freeventa de rezonan(d a dipolu ly creste co 16-20%, capetele lui frebuie alungife simetric pand se obpine rezenanta. Impedanta find nued,ddaplarea se ‘peaks Face codlrspo- zitiv Bets (hairpin), Se pecoma meld seu rtini de 38-40%. In Fig.3.2.25 b aipole/ H'nvar Jn dJ2 @ fost seartal /and/y rin plrerea faturiler sale. Ca urmare a crescut inductanta Freesre’ laturé at eapaciTotea 53 (forma devenind apropiats cle 0 spirs), precum's/ capacitstea di'ntre capele , care acum Suni mai ‘aprepiate. De aceea Freerenfa de rezonznta scade cv 50- 33% .Pentro a reveni la freeventa initials se micsereazd lung ines, neon’ ev , seurterrcuslori" Frgurati cu linre Pntrerepls. Umpedenta antenti este cca “35° Ohmi, Ea se poate realiza si din Inve b'Filars tn plastre, tun Ferestre ”, de 450 Ohmi. tn Fig 3.2.25 ¢ dipole! a fostseurtat foarle mul? prin duble pliere. Freevenfa, de rezonanta seade ev 10-457 var Jmpecanla ‘Scade la cca 26 Ohmy’, bistanfa fntre condectoare este 45m Dasemenea antend , realizata de W4Io# , denumits ,, Cobra” are longimes 42,6%m s¢ rezeneazd 7n banda ole ,8& MHz All mertarea se face co linte pamblicd fn plastic cle 450.2 s/ Transmaci, . (eorteiveuitind pagetele xXx, acest antene sepot alimenta cy Wepozs’ iV sav Gama. FEFPEF YP ORR OVISSO ORDPee e Ee TITIVIFIOSTOTIANAZIIGBITAITIITG Sepald_seorfat sev capacitate Fermi'nala An Fig. 3.2.26 sedau vartank cde olpoh cu capacitate ferminaly bf Kf 9 Cypacitatea Perm nalé are avantayul e& bind mentols Ja capetele oh polular, unde curentul este apreape zere, nu inreduce prerden (n Jus, 1a acegas! seurlare, clpold] ev capacifity ferunhale grecez mai inare rezislents cle rad afie,deci cel moa) bun, randamente La espelele cipolulor se monteaza cile o Myd (a), 4, splle Cb) careday @ capacttate mar mare dacd' sunt unile.co un-eercdin sarma , sav cate un aise (¢), Cercoleu 4 site, dé o-capacitate agrespe egale cu dupeal. (Seorteircpitind punelele KK, Sesto 2>- Yene'sepot alimenta cucicpozthy Tete Gama) a dipolisseurtali ordinea welodelor este: capaci fits terminale, plere, bobine, ultina ind prercerile cele mai mari. 7 A Antena , dvbly hazuka* In Fig. 3:2.26.8 sei aceasts anten’ realizafi din coax/al, ==> Bazan Fig 32.265 Sentry Sregpente centyalg 3750KHz fates h coarieb cate (3 (RG-5EH) $7 se prelungesc cv conduelozre/e A, Jung} KE pn EG ss pe oee Grachin. kealieind coneviole c8 In detalio] b, bantla eke Ieee ig. se mares ar randamentu) antenes se reduce la k0%e, Exisla $¢ varianle mar compli cake cére folosesc propristatile. linte’ in Sh ev capaty tn seorteireu, pentru 4, recpert 0 bands mat largd. Co conexiune tip b, Impe. fants estedd tori mar mics [Aklvc 1030 le dolor vole sont de ¢8 2eyi ma} mari, cea S¥m, rar pentrs 71 He se inrau/- fese cu O536. of2245 bipali moltrband.alimentsp'ls mifloc Lrpal linrar ah'mentat cv linve paralels F932. 4 * . : = n wf ” n ” ” “ : dipole) aoe 40,5m tar linia paralels de 450.2. tv aer(seart[d) gau “in plastic are orcce fong/me. Lina. frebuie sa fe perpendreu- Lari pe antend cel putin pe o lungime de Zom. Rdaptarea lines cu emitstore) se'Face eo un bransmed simetric, In hate benrile de unde seurle. Se reeomands.suspenclarea ehpeldlor [a cea 18m fnaltime, bipclsl poate avez 202m, dar In acésteaz rendement! forde radiape sehedce Cede stsfronard de curent facepede la capete ev valearea Zero sr $e continua pe l'nie, cuprerdert miei. Uneort anteng este numits , duble Zeppelin’, sau Lev, ‘J :(Fig. 3.2.27) In banda de 4om clipelu/ este tn > 41 are cighig 146dbd. Lungind elipolel fa 424 (eca Fam) céstigal siv creste'la adbd (de deus ort puterea) fn 40m , dar Fonclioneazs si Pn celelalfe benzi. btpolul poate Fi mentot sf ca V fotors, Se poate foles ca fider $f eablo biAlar de retea", devi conductoare ev 1zelatye ode bund calitate risucite, zpamdlica”TV cle 3000hmi 380 cable! coax, dar prercderile crese $1 putercs supertar’ este limi tats. 92COCO S SET IANAAALFIATIASETIATIAIFITIIG Antena G5RY 15,55.m 15,55, Fig. 3.2.28 Brpolul €ERV (Fig.3.2,28)are lungmea 344m {media lungimr- lor ctrpolilor Pn \/2 pentru £0m si 4Om) $i nv rezoneazd tn nitro bands de radio ‘amoibert. Fideru] ere 0 portione de linve paralela (S¢8- vila, longa de 136m sav pamblied TV che’ 300.2 lungs Ge 12.9m g@ tontined ev coaxral de orice lungime, RUS este mare fn unde benz; s¢ este nevore de Transmac’. Anleng se peate monta sf ca ¥ fotors. Exts/s varrante fe care Fr- derof esle in Sntregime pamblres TV sar Transmeervl are segivesime. fered, Mu se Foleseste balun, Ovarianta comererala are Y,45m de spamblres + de 300 R $124 mde coaxial REGEX. Oalfs variants are Goar 10,2m cle line biFilar¥ ce #52e tre shen: 4 1 eC Co. Fg 3.2.29 TX Lungimea anfenei poate fi varecare, intre 20m $1 60m, Coaxtald/ are Bini "hace. de lung/'mea eypolul’ : ¢2- 066 (42,5n-05-Cy) forul ¢.0. este un erreur? oser/ant deriyatre comufst fn cele ernet benz (Fig. 3.2.30) cv comutater cv eles galefr. Else monteaza th carea sa proprie sav chiar in elayol Final. , Bebtna Le are cca tu §/semen- feaza perpendlcularpe bobina L2. Bobsho U2 are cca 25H. Conder. ‘saforol variabil esle cuplsei cl’sfan~ tah. Prizele pe bob/ne se ale, experimental, pentru RUS minim fr! Fiecare banda. In cele 5 benz! armontce, pean- samblol antonir coarrel ede gre Tongimea electrics 42,5m,'se aghern un nuinse Falreg che semiunde de curent. 53 Fig. 3,230Folosirea_chipolulur de tom fn Shenzt bipobl de vem aflat 7m cosmos, din cenclector ‘nfin't sublire, are impedanta t3.2 fn 35 Mtp.ln benzile ele #, 19,21, 220H2_ 2celas/ dipel este in d, 2, 3>', 4> srare /mpedante de ca- Va nit ao, Ohmi. Apropund alipalul’ de Smant aceste smpedante seal Poarte molt. (hig. 2.2.2)! La Dna fimes de (2m (Eig. 322.4) dipell are 35-2 fn banda de £0m, tar in banda ce 4ém conform F194. 3.2.4 ,are ces 20082, ?n banda de 20m are ce2 2602, fa] seo | I n 200 wl eh fe Fig .3.2,34 tn bancla de t5mare cca 300.2 rin banda de 10 m cea 330.2, lacs pamanto/ ecto perfect conductor. . easupra pimsntilu_ reel Jmpedantele sunt $/ mai mich. Ampedaniele sead 4 may molt 'datorité cenduclorolei anter/, cart nv este inkinit subjire (vez Fig, 3,2, yy Lacideomety/ esle 2-307, /mpedanta 7n cosmos este eld 69.2 (av #32), tar la dam inaltlme sunt ev La mai miei ,adied respechY 24.2, WA93N, 253-2, 293-2 sf 323i chrar mat mre. Se alege un fider Coaxral cv lungimea electrits 21m, care esle tn ")]4 fn banda de fm, 7n 3/4 in 40m sin I D/4 in tm, Se stie cd 0 Nnre care are lingimes electrred on numir fm- par de _>d4 transforms impedants conform formuler c= VEr2s. Ec este hpeolanta carscter'shts a W'nret C502), Za este (mpedanta ‘antenes jar Zs- Impedanta sup. sei (emi tatorelr), In cele tre: benr/ dmpecantele Trans- farmate vor fr: 90.2, (3.2 3110.2. Acesle i'mpedlante pot fi adaplale de un eda; final co Albee ph if peace, Adévgend la Frdero! csaxral (ev fungime fiz1ed 3,£m, dacs ate t= O66) Inc. 499m de coagya, ‘1, Lengimea tur devine 13 >/4 in banda cle 10m , tare transhorma smpedanta anlene! fn £62, Pentry banda oe 20m, la fidere/ coaxs'a/ se aolaugs (eu ayitero! unor mufe), ined 359 m ce coaxial. Lungi wea fo~ tala devine 7/4 a impedenta transhormatieste BFR. Sraceste /mpedanfe pot'ti, manipulate’ de edtre filtro! pi, ct PLR PLL DLL GIDL MIRA ALARAIIIIPIPIIIIIAIAIIIIGte te baad Oy a = = od ~o > ~“ ~~ w ~ w ~ Dubly dpa a eranhz In Erg. 3.2.32 se old antena formats chin dos chpol’ Pn Mz leg eti “Tn parale/ — {Ohm F09-3.2.32 Copetele aipolulus pentry FMHz se Mndepartears cel ofin Foem ee eipoly/ ‘pentro asMiz, pentru a peduce inrhenta hor reciproca .Lingimile eipelifer se xjusteaza pand re ob fine RUS minim "In Frecdre banda. baca se di'spunca Vintors, dipolif devin srancereleptlonulut. Dipole! pentru #MHz lucreaza sf ¢n 21MHZ, in 3/2. Variant seurtats H@IKL sedd fn Fig.3 2,33 344m — 59m. Fig. 42.33 Dipole! pentry 45 littz are capetele pli'ate, legate [a /zolafori . mgs “de Ape she. bipolit sunt op cnfincti parafeli eu di'stonftl- err clin plastic. La centre,’ capetele dtpoltler se Fireazd peo flacé izolanté, Tmprecind cv balunul 4:1. dipelit go 92,4¢m 57 Sespectty 2ecx'm. Dipell pentro ¥MUz lvereazz $i fn 24 MHz. Antena se poate monta si ca Vinlors, Triplu dipel pentru 5-#-14-21MHz. 12,8 - y > $6 ~ Fig: 3,2. 34 by Fag. 3.2.34 se da antena formats din Trer cipoll Pn >/2 Legat Fn paratel. Dipolul pentry ¥MHz2 Ivereazs st in 24MHE, BP 34/2. Antena se poatd mento si ea Vinfors. 95Patre clipoli pentrr 5 benzl In Fig, 22.35 se oli antena format din patru onpel fn d/2 legati “in poratel. Mim > — am a Aipele/ pent Wer Ege ey mathe fo BS/2.Long palo! pentru 7 MHz Jucreazé gf in 24 MB Pn '2. Lung Fm Ie cipal Tde Frebore ayustele in Fitcare bande Coaxiale/ se'conee- fear’ (a antens clirect sau prin see RE pentru blocarea evrentelai de tresé. Antena sepeate d'menta co Irpre din deus conduetorre cu szelatie de bund califete, risucite, [zelatia seo2sd depe Fir, pega fn coptere!, ce microunde, se inealzeste foarte putin da cd esle cle bund calitaze. bipeh/ pentru 25Mitg Prebure £3 Fre alin conductor ma/ gres S20 "2-3 condlucforre résucile, pentru 2 syports greviakea Reglarea lengionlor dipeliler se peste Face si'prin plrevea lor Ia ptolalore! “central. Antena se poate monta's/ c3 Vintors , fixind laturile 7n patry directa, ceeace reduce inFlvenfele, Cond se luereaza’ Pnly-0 bands, dear undl alintre aipoly este a rezenanté, are impedant mics #/ presa [oats poleres. Ce‘halff clipeli nu rezoneaza, Iu rmpedanfe foarte ma. prin er et cola corent? foarte mcr, Apel ponte 39MMe (sereacé safistacdter s/ fn banda cle tat MM. In 3/2. Soco] RF poste fy realiza bebsnind 54—-63.m clin capitol eeixralulel coneclst la anfené, pe o carci siol'n plashe de or. cediametn. Capelele alpellor sepot Fixa de corzi dle nylon (redate ev th ave ‘Untrerupl) legate ‘dle coaxial, pentro a nu se (egina la vent. Triple adipal.pentry (0-18-24 Hz 6.9m SS > ae Fig.3, 2.36 /n fig. 3.2.36 sed antena formals din tres cipell Pn d/2 An porelel, pentry benzile WARE, Goeul’ ‘RE serealizeats beb/ndnd cca 3mde cveaxralpe 2 earcasi ain plastic. 96 ELLPLL BbatatichstitabaiiabnteDI022222LYIIPIVIWWIAAIDGELOLCEL OL ES ISA IATeTrTTs Antena W3bzz Principrol, tntrodvcerti ee errevite eseilanle,lep'(iepurt Jpe-con- A ee se Pincdliator Ut Monon iste Antena W3SZ7 (Frg-3,2.39) are leva ci'reurte “eseilanfe ole- rivafie care Pn prinerpia permit cavd Freevente de rezonanfé. ét1m ( Mem 4o,0%m (61m Ly Le Fig. 3.2.3% Trapurile rezeneazi pe 1.050 Ktte, bobinele avind cate €,34H, Var conden satoarele cite b0pF, Gacesle yafori antena rezendees Pe BF - 05-444- 24.2 $6 284 MHz, avind maximulde evrentia centru gr fmpedante Inire F0-120.2 in foncfye de:bandé, Bl'menfarea se face culinre brhilars rdsve?3 sw coaxial. Frdero/ free. bure s2 fhe perpspalr cular peanient celpufin bm. Bobinele du bate 19 spire chin cupro 2mm arginfat, beobinale cu pizpe lungimea de Lem, pe carcass cv cl dmetro/ Sem. ‘ondensaloarele sunt cu mica sav ceramu'ee, de fipytmis/e” entry fensioni mars (3000V cacd pulerea este 2001). Elesepe? ‘reali'za chin sti'clolextoli? du blo lhcal cit mar gros. boca grésimea este 23mm, dimensrunile se dau.fn 79.3.2. 38 120 F4,.3.2.38 Capacitetea se aduce la 60pF rézuind cate putin colfurile pla- catdler. Co conclensatoru! mentat in bobma 4i conectat, se regleazs pe Fogo KHz deplasand spirele bebinei, a1p-metry! Zine ‘asset de Freeventmetry.Serecoman da. alimentarea eu coaxral long de 24,5 m , 34,5n4 av 38,5 (K=O 69). Trapurile se proteseaza ev pet-ori alin plastic. Antena are lungs. mea cea 34m. Ovanranfa de reali zare a bobinel esle ev 25 spire, Jongimea dé 60mm ,pecarcast ev oi'amerro/ 30mm, Condensaterit pet bucdt) din coaxial RG213/u hngi de ccd bem hxale para Vel cv acea laturs.a dipoluloi' la care este conedfais Tresa bimensrunile din Fig 22:34 sunt sfasilite de BM 2A0K. Dimen- sruontle originale W362 sunt 9,%6m $i b,%1m lar Freeventek dere- Lonanta sunt: 374-42-14,45-24,4 51 30 MHz. Condensatoarele se pot reali'ca $/ din bucatide coaxial RG-213, oFDipel ev trapuri pentry 160, £0,40 §/ 40m In Fig. 3.2.39 5¢ dé. acest dipol Folesit An bensi/e yoase. Bm fn 42,9.m 42,9 “ 43,5m Fig 3.2.39 Lobinele su edte 3¢ spire adfacente al'n conductor pdmm pecareasé co Nam efro/ 25mm , s2u, 44 ore Cu of 25mm , cup os, lungimea 14#mm e earcasd cudh'a metre/ Iomm. Condlensalearele av 1#pF, tip y de emi'ste, [a Keea-teo00', Kincfie de pulere. Trapurile se provejeaza Pn PET-uri Kin plastic. 4 mentorer ca Vinters, ungimea condvetesriar Prebuie 2justo- fi pentru RUS ratnt'm Pn 4B 5) 35 MHz, Alimentarea Se face ew coaxtal ole SOR. Dipel ev Frapuri 24-2¢mM2 yoymrg /n Fi'g. 3.2.40 sed acest aiipol, realizalpe doud undife de Fm,de fa care s-weliminal virburite Subpir’, 20 ("|_2530nm _4o__2530mm_ |" 520 % x Fig.42.40 Conductors! folesi't este Culp2mm. Gobinele sunt reah'zate direct e undifele clin Frbri de sticld sau 14 spire pe lungimea de 35mm. Capersle for sunt Aixate ev , goriee!* din'plastre. Condensufoarele sunt vealizate clin shiceferiolh dublu placat gros cfe_2,3mm 3/ av 72%29%m , pentre o capacital de 24pF. Traporile se acordeaza pe |'24.5 Miz pilind marginile condensa- fearelor. Apes se Fizesta cu scoer condluetoarele de 2530mm Gl S2omm ; se cestforesc /a caperele bobynelor $f £e proteyea- 22 Mraporrte tu PeT-vri din plastic, sectienale. Capefele xx ale dipolului , casttorite, depdsesc cu Zem bazele vndifelor, Bazele undifelor se Fireazd pe ofervs de ofed lungs de 30em, care Intrs cate doem f'n und fe. hatervatul ele feo mm serveste ta Fixarea pe plion. Goansalul eonectat Jo eapetele XX seFace, Colac” cusspire cv hametiul de cea 200m , chiar Langa borne, Hixate ‘cu bands tZolateare de pi'len. wy - Dipolu/ are RUS ca 4,3 fn 24 Miz $i 4,2 Pn 22 Miz. La fnalfimea de ¥m antena are edstig Sproape BdBd 79 21MM $f cea 4.dBd Pn 28MHz. 98 8 4 4 6 4 a 6 « 6 6 6 6 e e e PEPP FES EPRIPIIAO MAM ODE Baa:faa EUUTUEE LENSES IA ARAN. dpa! multiband ev Iinit'tn M4 ca Trapur! WIRY Zaltin & band anfenna® O bnie bhlazs cv espstu/ in seurterreuiTare acaceg: comporlare ca gh onerreusl oseitant cler/valit ro Smpedonfi mere la frecven- fa ae rezonants , dec ca un rrolater. /n 64. 3.244 ‘sed dipolol mutt band cx Itoi Pn fa, realreal olin finte bifilara in plastic cu cocherent de seurtare K=Q¢, de 300. A B ¢ 5) obec 6 A [PI 336m A2lém 21 UH FRM Bf G2ttm «36m Fig.324¢ Se teie dear conaucloru/ al'n parlea de yes Antena este susfinuls suplimenter deo coardé de nylon. In banda de fom /vereaz3 porfiunile Deh, ca dipel 7n d/2, rarpor~ frontle c adftoneazé ca rzelalér, In banda de 20m /2olaterit sun? portionile B iar in banda de 40m, porfiunile A. Antena se alimenteazs in punctele Kk ev coaxial de 60 Obra g/ ba~ fon 4:1 sav coaxrale! se face » colac”, ca soc RF, tool cv Trapurt pentru 40,£08/ 160m WEN, Aceasté anfeni sedi In Fiz. 3.2.92 £20 ke Ly £2 558m C2 3355 C1 = -9,824m G82Im Cf Bim CL 558m Fig. 3.2.42 Antena lucreaza in pertunile SsB ake benzilor, Trapun- sent realizale din coax’al RE, sau clasyc. Lrare 3344 Var Cf are 18ph, pentro a 7ezena pe %200Hz. 12 are 74k, C2 are Ziel penbo arezopa pe 46 Mle. Lfrecventek pet fr coberie mébzthd condensatoatele, app) ajustand Jungi'm/ te copductoz- Lelor aptenci J. Lungimea Eats este L548. Vator fs acest fg Thapuriler, banda de Trecere este 65kite Inté0u 75 Ke th fOm "Gf 200 Ke Pn 40m (AST nr #11992) 99100eee kh bh bees TTA 33, —_Dipelf alimentfaty excentric_ (OCF tenler Fed aipele FPornjnd de la centro! gre capeFele unos aipol fn bf2, fensro — nee este clin ce Pace mal mare si curentul ‘din ce ince mas mec, dec reportel lor, rmpedanta, este chin ce fx ce ma mare. /ntre- qucerea energre! ‘se poate face fn ortee punchal anfene’. Se pea~ fe Face Danalosie co cbarda ghitarei ci'vpits ex centric. Dipelel Hertz dn Fig. 334 asedd dipele/ Pn /2 ori zontal Herta. x 44m (2443 m) fem (tam) ler Figa34 Mlimenfarea dipolulur se peate face excentrie, fntr-un punet onde émpedanta lo’ este cca 600k, cv olime monofilars de unanumil aiamefru , care are impedanfa caracteristizs 6a02, functil X se 3F/3 /3 \)6 ->/# Fati'cde capitul cipololi 31 se gdseste deplasind . “ € Patel Mpooey. # Fiderol pani_ce pe linte exi3té dear undé progress. Aolapforea este perfecté lear [a_o singurs Frecvenfis,(Linga Frebure st Re per- en dreularé pe antend cel pupin pelongimea df. Antena a fesl per lect onal 192g de Windom Lorenz. Longimes, secalevleaza cv Formela Limy = 192:5/L [mie ];x la Wemdé capar Antena VstAhk (1736) In Fig.33.4 6 3¢48 dipolo/ alimentatexcentrie VSIAA, tare Fine- Uoneads salrshSedtor In 38-#-14-21-2t1lbg cu bider monofi Tar. In paranteze sunt elimensiuni pentre variants redusi, care fon cfs neaza ca olipe/ In 4-19-2128 /4Hz , $1 ca antend vertica/5 cu Ce ach fete termrnals in 35 Miz, biametro/ condy cfearslor s/ pa2/- tis ponctulut X asigurd adaptares, Linra monofilari Trebuie sd Fre'perpendieviars pe aniens pe 0 (ungime cif mai mare. La'varants redess', linia frebure 38 aibe lungrmea 10-15% ase ca fopreuna cv capacitatea fermynala sé rezone ze fn banda de Lb m. Pe armoniel extsti RUS si /ima radiaz® mederat. Redveanal de 4 ori diimensiunife, antena va funetiona ca diye! In M-21-28 Mie $i ca antens verticals fn tbe. Lungimea este Tn acest caz 44,22m, punctu/ se aFlé la 34m Fafa ae capat far finra ole almentare are cea 775m. dn general este nevere de obuni pri'ra de pimint. Arind in redere cf In prezent impedenta de tesire a stafilor s-a genera. Hitat la 50-4, se folosdgte un transmaci. Uy5SH & modi heat onteng Vst4h zelfel:dingimea=40m, ev bebe a8, (a 2m ce un capat (@ 1a antena 61748), puncty/ x /a famde capat: 101Antena wradem Fb4 (ock) Prin anil 1940. s-2 obserrat ci dh'shvbuta undelor sfationa re’ ele curent gi fensione pe adipolu! Jung de 414,45m , Pnobverse benz, este In asa Pel fncaf [a o'animits U'stanta ce capatul lu’, timpe- danta 7n £0,40, 206) fom este cca 300.2. Aetied aapbrotideea Pntveruperi’ elipelulu; in ace/ loc $7 alrmentarez ev,pambh ed Tv" de 3000 (frg3.3.2 ) 24,95m 3002135, ZF fom Xl i 736om Fig.33.2 dimensivnile /a variants LL16U sunt serise deasupra ankene! tar ale variantel WA WO - dedesub?, La varianta WAWO, alr mentarea antenei este deplasatd 15em mai spre centry, ceeace fr— bundtateste adaplarea Pu Y0,20 31 40m $i 0 Inraulifeste pupa fn 6m. La ambele variant, I'ma dle 300.2 se. cupleazi ly emi- falor prin balun 1:6. Lip seste banda che 15m, O yarvants recenté 2 aceste’ antene OCF are 0 lohiride Z443m, cealalfi latura-ce 13%2m, balun 6:1 pe antené s* coaxialale F02, Ea indfioneazd fy £0m, 40m, 20m, 14m, IZM; 40m $i Go co RUS anton 474 (la 300 kUe), Concluctord) eae Uifadgi aeopertt cu PYC. Ovarianta mar avansaté a antene’ OC, publreati 7 revista HA Radliotebnies 5/19€3 gi prezentats Ge YobAI! In FeVis- fa, Radio comuns cafy’ 5! Radjeamator'sm "4/1995, /veread fn €6,40,20,15 $1 40m, Antena are o laturs de 14,£m, cealalts Jatyrs 26,¢m, balun sf coaxial. Balunel are 2x14 spire pe on tor de Ferita ce unde seurte, La una din Mnféguraré sa s00s oprizd /a spire 10,6 numsrand ole la centro avtotrans formslere/w, onde impedanta este in raportyl #1, onde Se conecteaz? (oax/ale/ cle FON. 9 55.3 In cele einer benzi RUS este (ntre 44 GIMG. 102 PEPPPPPPP Pann Mann hihbnt FT ARGARILPRRGIAAIIVIARPga@ aad ws te, Lad i ” 7” 7° ” © ~< ~« ~< — ~< < a Antena 6I2KY Pentru a obfine functionares antenei OCF 4 fp banda de 15m b72KI 2 concetat Ia bornele ef vn dipel ockpentre aceasti bands, ' ‘ZhFm < (38m ‘ CRT EE “ im . Bn . ” 2 2 "bd 41g,3.3. Antena se ali menteaza cv cosxta/ de $02 1 RUS este sub 2 In ben. zile cle 80, 40,20, 155110 m. (FG. 3.3.44 ) Vartanta OI¢S#-b1488¢ are dipolu/, cel mre”, depos, cu o lature de aan eh ceslalls de bam. AU Fel iofena [creda Ip GF, E46, 14,48 21,24 81 28M Hz, bacd dipdul » cel feng are laturi de S81 m 51 2588m, antena Funetioneaza si In 4 Uz Oalti variants are fatorite clypolulu: long de £48 si 259m far daterile Aipolubii seurt de J4mdi 47m. La Funchioneaza in cele neva ben'zi US cu RUS sub 45, Balunel 6:4 are schema din Fig. 2.3.4, b , ev infigurare bifilar avind n spire fundiede ma- fetal] torviuh. Pentre raportal 16 Firel cebbral'af cost’ lelvi se conecteaza la 82% din spires N42 O82N. 1033.4. bipoli alimentaty [a capét La capelele unui dipe) sunt Infotoleauna maxime ale undei sta Pronare de fensiune $1 minime de curenf, deci /mpedanta mare. La Fel este sitvatia $f /a capaty] unei lini parélele de trans- piste, ev capatel Ingel, beet Itnia parelels tv capsti) Inge! | este di'menta cy-energie cipolul, (a capat, unde se conecteaza ‘vn singur conductor al Ynrel. Unda stationara de pe antensse continua pe Inte, onde Ru'S este mare, Prerdetile pelinta cu ger (seartta)sunt neghpabrle iarpe linia inp. laste potin mar mari, Flg-344 br earul partevlar Fiquret, linra are tungimea d]4 s/unda stafvonara ‘de Jensiune ‘are fa capatel et XX un minim, curen- Til Find ate maxim. Impedanta in punctele Xr esie mica. hee sas? sifvatie existé clacd linia are’3 fy , 5/4, #>/4 ele. ‘In cazul general, linia ore olongime oarecare $3 te capar/ ef impedanta are o valoare earecare, darcomplexd : Z-R1jX. Partea reachivé 2 impedantel porte area caratler /nductrV su capacifry, dups cleFazires in uhmva sav Inaine 2 corentules Fafa de Jensiune. dacs lpia are exact /z sav 2/2, 3>/2 eh, la capaty/ KX fenstinea este max/ ms, curenty| este minim, smpedantia este mare dar nusre oparfe reactrvs. Tenstunea /a capdtel antener este maxims doar {a Hrecrventa ale rexonant si'permile funefionarea coreetd a lins'er eu cape — el Pr gel. 1a Frecyenlele armeonrce antena este fn, 2,3) el $f Teore- Tie are lol maximeda. fayswmne la capete. Practic, alin eave efec~ toler de seurtare diferit, sfuatia se schimbs. be exempl , pentro a rezena pe 25 #-14.2/-28 Mz lungimea corectd Frebure 33 Fle: 40, Fm ,41,F8m -42,32m -42,5m Gt 42,62, 9 selutie de compromss esle antens lungs dle 44,/5m 5 Wola pa ralela (sePrita) longs de 1375m, Adaptarea se face 1a em!fitorjeu vn fransmacisim dic, Linia funettoneaza ev onda sfofronar’ s/-esle ctenumitiinacest car ylinte acordaté’, acd are un numar Fotreg ae /4. bed /a capatel XX esle maxim de fensune , sh mentores w energrese Face a intensune” ; dacé este un maxim ade curent, zh'mentarea este ,in corent" La rezenanta antenel, linia nv radiazd. bragrams de rad? atte diferd pe benzi. 404 PELL fabiahabiabiaticD A ReRetihstadat 22 2PIYIVIPITINFII9I7GDAntena bL¥AB _ ‘In Fig 34.2 sedé anlena Zeppelin modh Freati de b1748, i 14 2m pf 3am Fig. 3.4.2 Bobina Lare Sspire cu déamelpl Sem in zer sreste plasat la 2m de eapat. In bénda cle £0m ea seatld aproape ce capatul X unde siruseida semiunde; de curent.are minim’, si alungeste ante na cy tem —exact cat frebue sd abe oantend Zeppelin. In bar da de 4om, la mde capatel X, curentul-este mat mare s/ eFectul, ale alungire- mar mare : 476m, exact cat trebure. Pe masurd ce orci ffberents, evrentul stafionar /a 2mcle caps? este 7 3/ mare, gp alungi'rea este mal mare, In banda de 40m, maxtonl.£/nu- Soites ‘de curent este 1a cca 2.5m de capat. Bobina,ztengeste” aon Celechria) ev 2,6 m, exad cat Trebure penbro"a A/a nezo- nant. Adaplarea antenes se Face cv on Iransmaci simetric. Fiderol paralel este ev ver(seirifs) sur ?nplashe, Aniena J-pole < /n &q,.3.4.3, sedi antena alenum/ ta Tpele Loletorttlé aseméniar co Uiteba y) Folosité mar mult In Los ,7n poxifire verticals NA Fig. 343 Portyonea 4B este oanteni in d/2 care are Pnpunctu! A, manim de fensiwre $f mi'nim ae curent, ca la antena Zeppelin. Portyonea Ac este 0 linte in X/4 ev capatul fn seurtesreurt care are marin de fensione la bornele Ab, dee’ porte injecta energie Pn dipal, Impedanta de-alunge/ Jinier este zero [a caps fol “C siereste Zreptal pans (a capatol AD, uncle poate fi mide i oe Ohm’. Coagralul se comecteazd a punclele Kx, g3yte experi men— fal prin oleplasarea voor colrere, unde im redo nts este 50S. Un peztie vertyeala antena radraza oninidirectional, la ungh'mic, Antena este menoband. Porftenca, AG se calevieazé cu formula ¢: 445] Fiaug tar linia Ao= F25/Flve]. Antena se monteaza fn virbol Unu pilon nemetalic,ce j, soricer™ dinplastic. Pentry 145 MHz , Ag %109¢m, ACH Stem, KO=ACM, 105 & - o- ~~ - ~~ = = ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~brpslel RFD Reseneeh Peed Ti08 A hipele In F7g.3.4.4 sedé dipelo! cenceput ole W20ZH. = 7 A A B FIG.3.4.4 Corenté] RF vine prin ceaxtal pind ?npunctl X, E/ eireule prin condvelorul central ¢j'partea interioars & trese:. Inponctul X energia se aplica aipolules format din conduetordl Kh $/ partea exlerr oars atresel coaxtalolur, XB, Efectul pelieular permite acest luerv. /n ponctol B se fac cateva spire ‘din Coaxial, care tonsiite/eun $oe'RF, care fundlioneara ‘ca un /zolalor pentru eurentul oe pe exteriorol Treser. bear exteriory! portiuniy X83 tre ser radiax3, Pr. mandvwn dpe In Ne Pmpreynd cv latura KA. Dipole! se /nsta - Jeazd cit mar slegaya. brniensionarea socului RE seda fn fabel Banda. [Coaxial RESIRG2; Coaxsal RG-se_ | MHz llongime cm | Spire |Lungime tm | Spire_| 48 660 & 600 6-8 ? 660 40 450 6 10 3,60 10 300 % aC 300 4 240 & 2 240 6-8 180 e 28 180 6-8 120 ee 106 FEF FFP ff fininiafiatiaiiaiaiabalatabntatet 22239997F39999277997008- * ° * s e « « < « . e e e ° nhene,.firlung” Chong Wire, LW) rezenank . * Dantend , Fir lung” nv se abimenteats ev Fider ef ore un capat legat direc? 1a vestrea emifatorelit save unui Transmaci.Lungimea antenei este celpotin >/2 la frecvents cea mai joasd - 35M /n aeist Caz. pe orihonje; e@ este in d, 2d, 3d, AL TR, ca s/ Bnbena Zeppelin. (FZ 3.4.5 D BRS a 4 c d Fig 3.4.5 Jn Fig, 3.4.6. 2 , stofis Lind la pralfime mare Fatéde pdmsnt anfeng ‘ee erizontola $f intrs printeun rzolater mental in loou! fe. redrei./n b antena este mbntols ca, fir Fnelinal ‘si rediazd unde cu polartrare verticals (convenabyle la bX )s ev polarizare extzontala’, properfia depinzand de Inclinare. Inc conducera/ ese Frant la_6 Mniltime oarecare.|n d, 0 porfiune ohn antend este vertreala i cealalts orizortalz,deunde denumirea ,L cutest? La capstel ain spre emifdior extsts In genera/ mani de Tensivne (perico/easa) Sipe carcass stafiei apare “fensiune'mre, coerce im~ ne conecTared ef fa 0 bun prizi depimant, cu un conductor cat mai gros, bac3 Fenemenu/ persists, fa carcasd ce canecteaza conduc- Toaré srolale cu lungimea 'd/4 pentre Frecare banda , care se pozei- 24 pe lings perefi, jos , sau se pntind in curie ¢i se Ingraapd. Capele. lor av Pehsioni “RE mari $1 Prebure Hkelate suplimentor. Trasecte acesfor ., radiale" pot fi earecare. Renta a leera mottband, antens are 422m, lung'me de compromis, entry 0 fonefionare maj exacts antena dre 40 ns $i hobiné de Jen yire avlomats a 2m dle capatel exlerior, c@ antena DLPAB. Antena functioneaza "In 48M tte co anitsrel unvi Transmecl, Un Tran smaci simple, care se poate monta la Fereastri, Sead In fig. 22.30, core lucreaza' intre Z5-28 Mz. ‘n 20m antena este in dl2 $/ are dragrama deradiafie inplan ort zontal in forms de 8 deformal. /n dite benzi dragramele sunt ca tn Fig. 3.4.6, casr la antena Zeppelin, dar lob din partes drewli 4 dagramelor suntalongity spre etreapts, spre capitol exterior alantene’. 107Dregramele de raciatic !n plan vertical, la orice antend or1zon- Bel3 ,“depind oe (naltimea' fafa de pimint (sau ole terasa becule)) exprimats ind. In fundtie de accasts “Inilfime, fobii de reaiafie ay” diferile unghiori de fnclinatie Bisde pam int Pentre Jocrol Ja 3x, unghro/ ophin este cca 60° (n 86m, "30°/n 40m, 18 *7n 20m, 42° In 15m si 9" Tn 10m, Unghtol depinde de anetimpdpactiv' tatea solaris, $f de conduct vilatea solulvi. L320 iniltime de 14> unghiul are 20%, Ya 3/@)- 45°, 1a 2 - 30", lo GED - 25° (a3ftr-Z0°, (a 1-15" (lob! de Jos} s/ 43*(lobul ole sus), La inaifims mai mart, [obit co~ board 30 apat [obs nei, corepreish oparte ain putere (Fig. 34.7) t TET ey) 2 PY as OT ae TT OT Se RPTL TT TF Salis SWZ Pa Fig. 3.4.7 Se ehservis la jnittim’ mrct iff de pamin?, exprimale Ind, mayort Ta- tea pore, este radratal(netil) in'sus par sila inalfi'mi ca: 74d, Wer, s/9d, a exists obi care r’sipesc puterea.Lobi' seplimen- Bri sunt imporiantt la artenele , unice La antene Yags ef sunt slabi. Antena" Fir long“ orizentola dre in Frecare banda als [naltime exprimats 70 d, ebech a alragrame de radiata, conform Fig. 34.6 9° Fig. 3.4.4. ‘Docs antena “este , Fir Inclinat* la 62, lungdte , dei Sisthe au direchie apreape ortzertald pe unele di baci latorife dipelului 7n forma de V ertzental din Fir long”, antena are cishig 4 airectivitafe mare. Antena fir lung*(nelinet /mpreind wy maginea "sa chectr’ed in gel, iments o atten im V, tare manifests cirech vitae yr cds nh % pe airectia condu cforvlui, cresestoare cv Freeventa. 106 PALA AAA A AAA RAAAAARAHAAARIS SPSASAATAIAADAntene_, fir lung "*nerezonante bistebufra fenswnn $1 corentole’ “pe 0 aatend Fir lung Incepe In. Toteteaure de /2 capatel extenror eb Fensiune maximi $3 curent mi atm (Fig.3. 4.8 J, inck ferent ae lang/mea conductord ler. Fig. 34.8 Pazitia undelor ae fenswne u (linta Fotrer upts) si: undelor de corent ¢ China continud), este fxd Cslatronara), dar amplipdr- neg lor yarfaza in timp. Pe Fs este surprins moméntul * e. In! Him, cand ust sunt maxim ale 1/4'chnperivads valo~ ple scad treptat (eur bele se Torfest Jpanz asung la zero; ape! timp oe 1/4 perreada crese,dar Pn partes epossa Wntai orl— Zontale, adres fensiinea are polaritite inversivar curentul are sens (nvers. Ponctele 2,6, 10 unde fensiunea este permanent zero auimpe. dants mist iat punclele C14, 8 unde corentol esa perminent Zere av impedanta mare. /n retul puncte lor /mpedania Z:6f/ paria2d eb indlepsrtarea cle capstul C, $i are valor: complere de oarece curentul nu esle 7n Fazd cu fenstoned. dacd folesim ca antens doar pertienea olintre Csi poncte! 4, an- Tena esle ma/ seurts decat >/4, antena are /ungimea ‘mar mred de- CaP Y/4impedanta ef are carscler capaci: Z= R-yXe, Aceastd | caprcilate* echsvaleazs clefazarea oli'ntre Us? ¢ si paale a compen sala cv obebind care, alungeste" electric, condlectare/ pans fn punctol 2, unde impedenta este pur rezistird, In locale bobnd se(folesegle practic on circolt C tyansmaci) care compen- Seazé 0 gamé args de reactante, pe care le are antena la cl rile Areeven te. bacé Klotim ca antené porfiunes alintre puncte! C¢i punchlg, €2 este moi lungs decit 14, dre caracter inductiv i poate Fi com- ensati cu unk condensater (sau cv transmaci ), care e,seurteaza” electric pins Ja d/h. Felosind lungimi d/4, 2/4, 3d/4 , 414, deel longi) Fr— tregi de /y Grkenele vor Fi, rézonsntes Firs’ reacntes Falesind ae longimi deceit acestea, antena este nerezenanta $/ funcfio. neaed bine dacd em tilor! W aplica (prin fransmac’) Fensiune slevrent cu, defazarea corespunzitoare. Antena fir lung clasied ‘are lungimi ., de rezenants": /2, d, 2%, 3,4 ele gf la capelele er sunt maxime de fensiune, bin” une oe vedere practre maximul detensiune de (a statiet at probleme. Renuntand la princi piel reze! i, Seporte lunglsa¥ ‘Sevr7a ontena cv cca 2,5m-10m, gbtinand j;mpedanfe mai mie, ev reacfante mai user de compensat decétre ‘Fransmaci. 109 LEREREL EAE EESTIFAAntena . fir lung de lungime oarecare ° Pentru a alimenta cv energie o anfens , fir lung" de lungime oate: tare se poate Folesi un Lransmact simplo ca “Pn Fig. 34.9 Tx int “ Fig.3.4.9 Bebina este yarabsle (ev rela, sau comutetor gi prize pe ben zi) $/ dre 20-25 ull, de ex. e2 ate aves 30 spire Co'fzmm, cupas, pe longimes’ 430mm $f di'ametrul 63mm (eventual ev aer). Condensaforu! yaniabil are cea Soph 41 dv stanl> mare Pobre pi Elpeate Fi comutal cv comutatora! Ktla capatl clin stinga al be- brhel (daca anfena are fmpedanta svb Soda) sav A eapatol “Alin dreapta [dacz antena are'peste Fon). Cu cat este mar Seurtd, ev ati? onteng are randament de radiafie mar mic Antena poate avea diverse forme si pozrtii,dar trebui'e sé fre degasgts. Co comutaleru/ K2 se/ntrodoce un cendensafor supli- mentar de 500pF sav 0 va/oare dleass functiede anfens, 110nt35, Antene_sloper Antenele sloper evnt obipelr in d/2 szv d/b, Fixati inckna? ate’ varhul onut pilon (Fig 25.4) Jn Fig 364,28 sed crpol/ in S/2 sloper. Unghrul eintre pilen z aphend este 302450 bistanfa oihive Sol Sipolo lor gf pilan (4) este 0036». bacs pilono/ este metale, dipelu! ra~ a3zd mai Patens In directs’ Inclindrii (ségeats). bres pilo- nol este nemelalic, racl’at's este omnjdiresfionale, Filono/ oale A » metaltzal* Frxind de-alungel jv un conductor. Mrcsorénd unghiol & fa 16°, radiata alevine pracht omni veclionals, dar concentraté 12 unghi mie 15*) Fafictepimint. farrzarea undelor este vertyeals. Rezistent? cle radyofie varrg— xa Patre WA si $42 cdnd unghiul & variaza Pntre 15°31 48% daca capate/ de jos al antene/ se aflala 0.0125 cle sol(1m/a 35MHr). Trega codxialelu’ se conecteazs |a /atura de Sus adipolulor. Coan alul Jrebure 88 Fie perpendrevlard pe chip, K1WA 3 montat 5 dipel: in d/2sloperé Pnyerel ith on mete Mie inall de 21m, Cele § cable coaxial (RG-#53u RG-5t) longi ole cate 10,9%m vin de la aipoll la ocupie cv relee Fixali pep'lon, ale unde pleacs un singur ‘toaxsa/ /a static. Relecle conecteazs doar on dipel laslotie. Callie coasisle de 169%m ronin Thad 9 slongesc” electro dipoliy , asthel cd el se comporta ca reflector’ pentry ai'polul aety'y, Pn ¥lbz. Astfel se ebtine /2 Lipalel Pn d Din Inga de Pransmi'sie In /2 ev capitol (n gol (Fg.4643) Prin rabatare se ebfine chipolu in d (Fig 3.6.10) —— —~ 2 —~ a “eo Fig.3.6.1, Corent ri 7n latorile cipolulu In av acelag/ sens, red/apyle lor se Insumeaza $1 rezults_un edstig de 4,60Bd Li bornele an- Jones fensjunea este marim3, corentil este wntntm , dee! rm preclan- Ta fn spotiol Wher este mare, Banda de trecere este mar lolga Ae cat fa akpelul fn d/2. Antena e formals din der clipol \/2 dlineari. Antena se comperts ca un circu? oserlant oerrvafie cuprerdert, cgre se obaforese radiafie! energie’ sub forms deunde e.m. La ecvenfe mar mart decst frectenta de rezon anf, impedanta are 4 compenentés capacitivé far la freevente mai miei, & componente inductive, ’ 1a Freevenfe armonree 2F, 36,46 ek. lungimes cipolular Pod de~ rine 2,3,4% sel are deasemeni tmpedanti mare Ja mis- loc. Orpele! fn > poate fe alrmentad gr excentriz , /a voryfocul unet Satori (Fig. 3, 2d), unde impedanta este mics, sav la capa, onde smpedanta este mere (14.36.25) Dar inacesle cazurr distri but/a unde! slapionare decurent se schimba $i dhagrama ole radiate ’n plan orizental are patru lobi, can trite) cud for i Le a 4 F7g.3.6.2. 4a chipelol ind coehverentel ole seortare k sf rezstenta ole ra— cate Rr In Fonetie de raport) dintre lungimes drametrul condueteroler, av valort msi mari decst /3 Eholel In ¥/2 hig. 263) 4 7 lav 4 las JHE Z a It tt 26 | ao tt meaty los 4 lee / ja Hee Ga e th ra Fig363 3b 114 al e: - « Coi PELE LEO EIIITIIVNG: Antena ind alimentaté excentrie (a di'stanta Saale capdteste mo. neband 1 poate fi alimentalé ev coaxeal. Antena fn: _,, dvblo Zeppelin * Jn fig.3.648 sedi antena , duble Zeppelin” care (vereazi alimentali ev linke parsleli 3/ Fransmaci, no dear In, dars: fn t/2X, 2,3» 4) deci In Shenz/ clasice de radioamefor’’ Fig. 26:4 Antena are olungime rezonants , ce compromis: 44,15m. Fidero/ este cv aer (searita) sav in plastic. bragrama de rad)afre pe di'rer- ge benz se dé in “Fig. 3.46, Inplan eri'rental $i'in Fig, 3.4.7 Pn Pian vertical. Aptena’tn » ane cgrame de radiafie jn’plan erizen. falep 8 alungit (Eig. 36.4.6) 9 edsfigqul de 4648 Ale de dipelu! in d/2. Antena ,dublu JL FAB" In Fig.3,6.§ se dé antena, dubly L708". Ea necesita un spatle mare, dar unda stefionari de curent se aglerne mai corectpe con ductor , tn diverse benz! 38m 38m yap 2 gy 4193.65 Eobrnele sunt ca la antena BLEAB slimentals la capit: Antena lucreaza s¢ tn banda de WOm ,cv ayutore/ unui Frensmact simetric, U5Antena, V folors ink" youn * In benzile 48-35 $17 MHz undele polarizalee verbal asigurs [le sfori rade la alystante mar mari decat cele pola rizatearizontal, bar Srlenele vertieale au Indltini meri, nepractice, fn aceste benz’. Se pot rac unde polarizale vertical gr cu 0 antens care no es ver Weald (61.3.6.6) ' Rk I ANI M, x2 A 4 A! F19.3.6.6. Antena este In d, menfala ca,¥ frfors"s shim entats ev coax/- al /a astanta »/4 cle un capat. Corenfii In cele doud lator av sen— surile indicate cu ségefi (Fig. 2.6.6.8), Cet de? curenti pot re- prezentelt prin. vedori echivalentid $16 (Fig 168), Fentry a"Insuma reclorii dupa regula parateegramului, & seTtans- fateara fn pozi{ile A’ si B's reziltanfa lor este R. Rezuitanta esle yerticala, cecace Inseamnd polarizare rerfieals a undefor. Antena poate F alrmentals 3 [a'unul dintre capele , cu linve ‘parale- 13 (scir'{d) sao cv aer sau in plastic, $i transmact c'melrie. Antena este monoband s/ are vim stosrete lungimt aproximatrve- 4EMHa - 155m , 35H z2-74,2m , 7 MHg- 402m, 10s -2im, 14 MHz - 20m , 1802 - 18, 6m 210-134 m, 24 Me - 144m, ZE Me 10m , 50Mte- 56m. distenfele fats ale capa coresponzatoare, Unde se conecteazs coax/alul, sunt: 36%4m , 1942m , 14,05m, Fm, 5m, 394m, 43m , 2,44m , 248m 5) 44m. 116~ . te = ° ° ° - - ~~ ~ oy ~~ vs 2 Alongind fatorile dipelula fn d ele /2 Jorgimea 0,5» la g64X, edstge/ cresle de la 46dbd /a 3dbd. Fig. 364 4 1) =~ Fig-3.6.7. Unda stafionars de curent secontinus pe Fidler si trece prin Maxton la distanta 1d de anfend, unde /mpedanta este mies, Prpedenfo le tarnele antener EbZ este relativ mare si are 0 components Feachva. Antena este moneband. Linta paraleli y acordati are longi mea 27d Intron punct in care impedanta esle pur Ohmyei, de valeare mies (in maxim de erent) sau mare (In maxim de fensune). dacs lina paralelé are Olungime oarecare , ddlaptarea cv emi (é- Tore! $e Face ev un trans mci’ simetric. dungimea antene/ rezufts din _relatia : Gms = 3038/firaney . Aragrama de radiafie (Eig 3.6.1.5) 8 cistig) de 36d , care Fnsezm- 23 “marirea de deus ori°a pulert, recomanals antena i US $° UUS, regpectind forma lintars. antens E0Z pentru banda de hom, cv lingimea te 54m, alimen- fats leu hinte Pprelelé ev ser (sedr'7s) sed Fa, plastic, sepozte folos! In Toate’ benzile cle US cv ator unui Fransmaci bimetyie. Antena ELZ monoband se poate realica ca iu Fig 368 8 Oar A 8 O64. } fi ——4154— a x la 4 Fig. 3.6.8 Infre puncteleAB condectorel’ore lungimea Nz spe el corentul are sens contrar corentilor o'n latdrile otpeliloi: La puncte XK, gasile experimental, unde impedants es te 50.2, Se conecteazé coaxfaiul. In! onde vitraseurte alimentarea se Face la capat cu m70 linté In d]4 in seurterncust (fig. 3.6.8 b), /npunctele xX “nue Mi podsnty cae so 43 6 40), pent lers vertical, pentru a radia omnrdjrecivenal. /n acest caz anfena este’ clenumits , super J pole”, Linta cde and fn seorterrevrt poate fr inlowsts ‘de 0 bobrna care, ascunde” 0,22) din wndade corent Pentre banda oe 2m, latorile antenes , super J-pole* av cca 4,2?m sarlin’a oe 0,u» are 267¥cm, cv spafiv ale 50mm tntre conducloare, Lina de O26 are S0cm,cu spatiude 40mm fntre conductoare, Antena s¢ realizeazs dintr-un sipgut conductor f 3-5mm hing cle 309em. Dacd antena serealrzéa- 22 din Feavd, dimen siinite sead cdnd arametru| ereste, Antena EbZ 2 fost conceputé In 1938 ae 4 Romander W2NB, Antena, buble Iriunghi" yoyran In £19.3.6.9, Seda antena ciipol cv lungimes 3d/2 9 Lransfor- marea “ef in, dublu trienghi ut Fars a devens devi antene tip buela trienghivlare. a 2 $4, $s a LYN, ay 4 Fig 3.6.9 Corentil tn porfiunes 2-5 este contrar cyrenfilor din portiunrle 4-2 $i 5-6, ceeace micsoreaza radiata lotals. Repliind caperele 451,603 fn Fig 3.69'D $1 echivalind sigefile ev Vector}, rerol- tanta Insumari' lor are directa or/zontali $/ 0 yaloare ole dove or’ mai mare decd? yectorul 2-5, Antena poate fy sustinuts deo traverss (lima Totverepli) hixatt peer pilen. Laporte capacitafy marile dvatre latonile 4-2 97 5:6, Jungimes fo- Jalé trebuie ‘38 hie maf mies clecst 3>/2. 118Hg2% Oipoli astmetrici (monepeli) La un elipel asimetrre dear eyumitale radrazd s/ este ry2bila, ole unde ¢i denumirea ajsculab/li,m onepol! Cealal- Pe jumatale este cleobive: pimant], sav un pimsat ortiFrel. al), ereeal cu condecteare. Paminte] perbecl conductor secomportd ca o oghinda e/ectrr- cd, care Mnlecureste frzte /maginea Gumalapi'|ipsd adipololur. Antena Marconi In Fig.3,44 sede prineipiolantenet’ Folesits ae Marconi In 1908, Antena este verticald, longa de d]4 $0 Im- preuna cu imagines sa formeszd un dipe! simetric, Unda sfafionars de eurent are un maxim /a'b2za antenei lar unda de fensiune este maximé (a yark. Antena scpoate compara co o tya elastied fixata Pn pamant,alearur ‘varf osci'leaza. Pentre a introduce energie se intrerupe legatura antener la pim3nt, suse Fnseria- F793,7.1 zd la bazs o bobind sause foleseshe un dispeztty lip gama. Impedanta antenei ese feoretic pmapate din impecanta dipelolei, “362, ples rez/stenfa de perder in sol, care nu este un conductor perfect. /n ‘Timp ce la dipolul in d/2 oliagrama deradiafye esl unfor, Ja menepolul in "d/4 cagrama de radratie este pumstate din tor (Fig. 3.4.2). Aceasté yumifafe confire 3 energra radya- ta ele ctalalti pumatale a Tervler, deer antena are c8thz adBd. Lins continud KK. VED egfe gliagraima in cazel unvi pamsalper- [~__*7"\¥— feet conduclor. bin cauza prercleri lor rhriifiaman aie in pimantul real, diagrams are forma £19-3..2, Linrei Patrerupte, eu raciiatve slaba (a OTT mrets tn plan oriental, diagrama ae radiafre esfe circulars, omn(- chrectionald. Pimintll ese conductor , care absearbeo parte lin potere, poate Fi (nbunatstil (u mefalizal’)cu 0 pelea de conductoaré care pleacé de /a baza antenei, éa ni'ste raze. Aceste radiale*'se pot ingrepa §-toem fy sal, sepot 25eZa pe sel siv, mult mai ebierent, se pat Mnalfa dela tol 5- him. Rexishents de plerder; th sol Hees randamentel ercske wo numarel 9 lungimes radvalelor aserale pe sal (seu Pngrepate pein), dar mat rapid cv indtfimea lor afi de sol, chr'ardacd ‘sunt mai putine. Mefalizarea selolur Imbonalateste dear randemento/, nv §i'diagrama de radiate la unghiurr miei (Fig. At.2, linta Potrerdp- PY care chepinde ole tonduchivrtotes sobulu: ln alistan ke ole éste 14-100 Pnyorel antenel (zona Fresne/), boar apa ‘sdratS a mari) are o buna conduetivitate, Fareritind antenele rertreale montate pe ambarcafiun! sal /2'malul may 120 CLL Sahiba sitieRehictiahDalrtoDan? 2999927 99799999777909gage LERRAAAAhEEETTFT: In functie de numérol uner radiate Jungide 04, ingrepate eanda re entul $0 /mpedanfa antene: yerticale Inh/4 variaze ca in fabel. Womarol Randamento] | Impedanta radrale/lor A “a 2 12 70 12 40 55 1 46 4a? 60 64 B 143 | ee . iF Undele radiate de antena verlicala.pe trecvenfe sub 4 Mle sunt pu- fernic, atenvale /a.ni'veli/ selului, marimul diegramer hind fa un unghi de 52deasupra marit. sila « (Sedaasuprs onus se} «s/2b" Veosrece majertialea parozifiler atmosterrei gi mauchial) au polaricsre verteals, antena verficels esfe mel, zgomeleasa ‘decgt cea orizontala, Psramelrir antene! verti cale dephnd mar mult oe Smant decat parametrii antene? orizontale. Exprimarea ‘lungimii antenei Mm grade (>/£245° d/y290% z= duo Jpermite odetalrere mar ex actd'a pargmetrilor. Asi Pel, cdnd 7nd/- fiméa antenei (Ingrade) reste de |3°0"/a 130°, rezisten. fb et ele radiatie Kr si reactant er X yariazs éa ln tabel, fatre $aza antenei $1 pimant: Grade 10°] 20°] 30" | 40°| 50°] 60% 70] 80°] 90°] 10097107 120-1730" Rr 2 14 14532153 [25] | 19 [26 [36 [46] 65 los [45 Xe 260\190 |120 |40 | 0 Ke LO" |e [so |rs0 |230]30 Antena mar scurls decal \/y 2 90° manifest reactanfi capaci tied Jar antena may lungs deed? 9/4, reactan{s inductivs. Compesteres ac0easla Seamand ev cea 2 unu) cireu/foselant seri Rerislenfa de radiatie este oats cle relatia: Rr :138G(23¢/d) onde este Inaltimea sid= diametrul antene’ yerticale. Daterita prerderiler in sel, Facforu/ de calitale alanienes esle mie 31 banda de frecere esle logs. Joo d’uaraimeh I, te In F1g. 3.4.3 sedauv dragramele AIM fms de eadiiate To plan Gertical fe antenelor yerTicale ev inal— Limi areseind dle la d/e la 1d deasupra unui pa mant perfec ronrrenerteeremeh tore t Vz conduclor. | Ge Ce Oe. ceamaipeterici cencentrare 3 puterif la un- Tgmeanms “Gpammm a — ghiyr) myer Fafa de pamant Sem Sie exists /a Iniena cu ini times ~ by Frzcd Sd/8 (0,64), heeastd Pnoltime se reahzeats m xr usor peste 14H sin UUS, Céshigel este cca F ABd.Rezislenfa echivalents prerder'lor (n pamant cregle spre frec— vente maj met, randamentul scade $1 seimpune un sistem de radiale eat mai begat (a cazul onui pimsnt perkect conductor, unde polarizels rertrea/ sereflecta de sel, mai deporte de antens, find 0 modi fearea fazer, com se Falimpla ev unda polar'zafé erizontel. Uncladhrecti se Fn~_ sdmeaza inlrun punel din spatiu co onda reFlectara, a caret Far este» In urmd” dear pentocs ea 3 parcurs undrum mv long. dacs punctul din spafiv se alld cleparte sf la fnaltime mica dea- sopra pamdntuly: ‘ddeal, dromuri fe parcurse de unda clirects $i onda ‘ve Flectal sunt apreape egale ,‘defazarea aproape Zero $/ s0- ma lor esle maxims. Dacd puncte seatli [a tnditime mare dife- renta Pntre dromuri este ‘mare, dela zarea este mate gi vectora/- suma 2 din Hig 3.7, 2.esle may sarc. decst vedere! 1, Anlena cv ‘nalfimea exact df2 nu se conedeazi direct /api- mant devarece ea are /a capele maxime ale undeide tensiune, La lungim/ ale antenei de pand la 0.37% d, feportuldyntre lun- me si “diamelre nu tnfluenfeazs prache rezistenfade radra- Yie dar impune un coehicient de siurtare. Dacd antena are, inalfimea intre 0,06~0,25» $/ sé radfale lung! de 65>, rezistenta echryalentd de prerdert are intre tL, dn Fig. 3.74. se da distribotia curentuluy peantena in d/y , alin d0°in 10" la epulere de 36 W = 362-147, pamantul find consi- erat per fect conductor. [n'spre baza antenc’, curentel sf radiate undeler sont maxime Vartol antene’ vertreale peste fi tréet la orizentala, alin mohve practice , dar aceasta mietoreaz? impedantadrandamentu/, medifr- cé dragra ma Ge d'rect’vilate $i o parte cl'n ondelé radiate aupelerizare orizorttals. Radislele antenet se ,adins * /a oplec® metals - 3 sau un inel mefalic, sub baza antenei, /a care se keagd priza ole pdmant $i fresa coaxale- lor, sav cateria boxe? ‘in care este mentat ai's— peztiyul de adaplare, Priza de pimant are dear ‘rel de protectre 7 nv poate Pnlocu/ redralele. Antena se menteazs peun feren degayat peo razd de O5>, fn benzile yoause, Pestle 1ONHz antena Impreuna cv 4-3-2 radrole se inalts /a cel mult 0,25 $f capafs denumi'rea, Ground plan adits plan de pamant artifieral. Pitre baza'antend 9 priza de piminl £¢ conte- feazi un edstor s/n fee dle radio frecvents pen- Inu desedrearea sarc/nilor statice. Fe Fig 322. unghie) Brewster (8) este voghiul Fig 3.4.4 Pats de pémint ‘/a care puteres radiata in cazu) . dmantilui real este deh ori mai mica decstin ca- Zolpamantele! ideal. in cazul aper mrii acest unghi este sub 4” /a orice Freevents, Jn erzul apet nesirate ungh/ul Brewster este 7° /a orice Frecvents./n cazu/ pamantulu’ , bun", mediv, slab, foarte slab seondvclor. unghiu) este : 35, 8°, 4125 16°/3 GEM z $1 5912" 14g 29° by 35Miz. 122 29722729927272999997 7 * Rexislenfa ontenes verticale de rediafie) menope ereste cujna/- ™ Vimea ef Aztcd exprimats.in grade, ashFel: 202252 3 40% 5; 60% 42.5.2. 5 80°28; 90°(d/4)-36,6.2. 5 100% 46.2. 5 120° SFL; 140% 65.25 ™ 160% 68.2; 120°(d/2)~ 652-2, Bale eu naif mea cresta $/ randamentol v1 anlene: deasepra solules real, rezistenta de prerderi Find marr fats de rezistenta de radiate | bes randamentol antene! verticak tn d/¥ cresle dalorits radi ake lor, a gaeTigol ei chasepra pamintol: re2/,. Vseadle dalori i pSman- toler" aFlat depairte ‘de anlens, petted gota, antena in tare 30de radrale ingropate, lung; de >/4, cashgul “er este ~3dBcv sol me- des) ~jFdB' ev sol “hearte sirac(n/sipes, pretros), Sifuatis nu se inbunalileste simfilor mirind numsrul radialelor /a 420, 320 dublind lunginea lor, : » halaneimea. de patrundere @ curentilor RE ,/a 251g esle cca 15m fn sel foarte bun 3/ 12m fn sel foarte sérac, ceeace ex plicd prerderile de putere. Ridicarea radvalelor cle la selreduce prerderi(e. Unrnd ‘ev un condecler, capetele raqi'a/elor, performanfele cresc. boca radralele sunt inalfale de apimaat, ele bu se conectears la ptiza de pimint. 0 dats ev makares lor rumsril radratelarsepork reduce. tt fig 345 sedi d/agrama de radia? Inplan vertiea/ a antenei co Un singur radial In dt, indifat (mprevna cu baza ane. nei] 1a 005. Aceasta inseamnd cea 4m in 80m, 2m in 40m, t5m in 'J0m , 4m in 20m, Gém in BHKZ sf 03min 21MHz. _ In brechia maxi'mulai, antena areacelas/ cstig ¢# ¢/ antena montata pe sel, cu 4z0 rad/— ale Fngrepate. Totust radiatia Ig unghy mie ohotsrsste cal tated solulu; aHlat [z di stante che peste 2» de antena perfreals 7n A/4. Radialele , Inalfate* heby- ie s2.ar'be lungimea >/4. Radialele sur tote did hipsé Fig, 33.5 le spafiy Sepol compensa cv bobiine calculate ca’ la aljpe- Ui Seurtati, dar bandede Trecere a antene/ se Pngustleazé si apar prerder’ 7'n bobine, Daca pelerenexisti ob/'ecle, raaiaple potsile ocoleased. Este'ma/ bine si se monteze multe tadyale seurle decat edleva longi. Pe radrale existind lensiuni RE mari, este brne 58 hie din cond closre /zelale, mai ales /a capee, Rezistenta de radjatte a antenei verticaleZ Jy Boys ini. co Formila Rr z 36,3 (1- cos p)*/sin2 y, unde y este Ungimes antenes Pngrade, (ee sent calculate dalele hy fabel- aarevrs eer rys ris e defer este ¥ | 10° | 20°] 30° | 40° | s0°[ 60°] 7o-[ gor 9o- Ra os | 11 | 26 | 49 | ¢ | 12,2) 17,9 | 25,8 | 966 Randamente) enfenel esl p= Rr /Rr+Kp. Rezistenta plerders lor Rp este suma prerderilor 7n pamant, in rezisien{2 pelieulars & condyetor vlui's? a prerdert'lér in di'ebeetyici, fotalitind 5-302. Dipolal ?n d]2 are randament mar mare, avand Rrmare sf Kp mie 123 LEAK KAABAOOEATTPentre a realiza comunicati radio ev alfe conthnente pe Free. vente sub MHz undele trebure radiate fa unghi mie Fatode pemant, brpeli’ ori'zental? radi'axé la unghi mie numa dack sunt /2 inaltime faarle mare, nepractiet,pe cand anfenele vertreale radi'azd ain principiy [a unghiuri mid, dacd au on flan de pimant bun si fnaltime sufrcdents, Chiat si tu 0 tnal- Time frzied 04>, anteng verticals poate fie bicrentd fn benzl. Le yoase. aed antena este ineltd che d/4 $0 realvzaté din conductor F- lar, lungimea er se caleulerz3 ev Formula: . #1,3/£ ne tar radralefe cu formula t= 14,9/Frobe. In eazul fevilersau Wentler se aplrea. un coefierent de seurlare mar mare. ba Fig. 33.6" se di varvatia rezrstenfer active (eurba contynud) gf a reaclantel (curbs din ue") antener vertieale Funetre de inal mea er frzled , pentro un gel deal. Oantena Inalti. de numer th Ch 5m ta yetnishare o rezisfents de radiate de cca 5:2, Fale - sind suficente radi'ale pe sel £00 Poslfate , rezistenta de prerden se reduce la 52 $/ randamentul esle cca $0 jo, , Hale, a ao at D 0, L 2 BO 0" HO ROO" HO” Fig, 3.7.6 124 2Alimentarea antenclor vertreale ' sAntenele verticale se pot alimenta In dpverse moder! 79.39. tr le th b c e ‘ Fig 34.7 In Fig.34.%2 antena verticals fn Mp, care are rezistenfa de ra- hate “36-2, plus rezistenta cle pterders de §-202,s¢ alimen - feazd direct cv coaxial cle Fon, RUS fund sub 45. | Fig. 3.21.6 anfena verticala fn h/4 se alimenteara:cv ajuto~ rol ones ebispoztt'v gama In Fig. 34.4.€ anteha yerticald fn \/4 este trans formalé in anlena® sem/bucla inX/4. Pentru a aves impedanta de 50.2, cele dova lafuri av aliamelre al'Ferile sau pot Fi fresa $/ con- au clorol central al unui cable coaxial (vex paragrafel 2.2). In Fig. 324d alimentarea antene verbk Pn d/4 se Face eva tore! onur etreu(t L-C deadaplare, Presupundnd rezis- font cle radiatie aantene Rr mar mica clecat /mpedanfa ca. racteristiced a cwaxialoler Re , errcuitel (tig. 3.2.8) Secale Jeazs cu relafule: - a Oa Os\ferr Xe-@Rr Kes Be Aflind reactanfele bobrnes $i conden s2- Torvlui, sepot aFla inclu clanta ¢/ capaetfa- = Fig 3PB Tea Ia Frecyenta elori'te. bacd Rr este mar mare decat Fon, condensaloru/ se mula Pn partea stings a schemei ‘ar sub semnul radiea/ est Rr/Re . 5502 In Fig.3%¥@ antena vertreala are lungimea D2, /mpeclan- fa est€ mare /a capefe 3 al'mentarea @0 se Pace eu on e/r- cuit oseilant deri betie. Frrz2 pe bobina sealege pentru 2 avea RUS minim Pn eoaxtal. : 125 A a a 2 < - ~~ <@ < < a ~~Anlene vertreale_ men ele banda Jar, * dn L7G. 34,9 se dev citeva fpuri ale antene vertveale menepel’ dle banda /argd VVOOVS e d Fig 33 Banda de frecere a antenelor este fngu sii cind conduc ~ Jorul are raportel L/c mare. Pentru a lérgi banda semares- Te C, ached ‘suprafal2 conductoruler, boy £19 30098, ?n loccle un conductor anlenzare deus s2u mar molte Jn fig 3495 condvelorul antenei este un triunghy din! Fable sau plasa, by £14. 34.9¢ conductere( are forms dreptonghyolars In Fig. 34.9.4 conductore/ este cilindrie, din fablé, sau © refed de eonductoare Hi'xate pe dova cereuri /n Fig, 37.9 @ antena este yn con realizaf din conducteare, susf/ndiedle un pilon. 0 realizare prefes/enali are prion Pnalt de 26,5m, dramefrol cerculus dest: 40m $ acepera gam2 2-30 Miz co RUS sub 2, /n Fig. 3456 antena esle denumilé ,brcon”. O realrzare pro- Rsionile are pilonul inalt de tm , drametrol cerculur 5 4, dcoperad gama F-30 MUz cu RUS Sub2. /m puro! cerculor sunt 16 Conducloare. Impedanta este cea FoR. Antena _vertrealé 14-30 Hz UWhuw, Folena yeriveald 14-30 Viz Uwaiw In Fig. 3210 sedé antena de bands /arga, exponentials! £a este Formata din 6 conduetoare d's $6 Pn yorul unul prlon nemetalre, unite la vark si a’ bazd, Conductoarele sent Cinele fa opetants de pilon cv 6 ‘tye tzelante, lungs dle cite 4m (2m). “Gntena are tmfedants cco toa 41m (om) Rus Pntre 14-30 hy este s0b 44, | Antena are 6 rad/ele dle cite 56m (195m). biménsiunile din paranteze sunt pentry gama 7-30 MHz, 126%- a s < < < ~« ~« Od « ~< ~ _« Antena L coleat pentru 4,8 Miz, In Fig. 84M sed 0 anten’ in fy pentry 4800Me, ev lungimea’ fefala "336m. beoarece Inalfimea cde 40m este frealizabslé pragtic, se face Un Comproms. Partea. verticals se redlizeaza cat mar fnalta, pentru lueru/ fa dis- Tante mart."Partea orizontala permite luerol la dy'stante mre. Antena seah'menteats cu coaxe) $f Fransmaci, sau 2 baza anfenel se intreduce un cireui't de adaptare 6a In Frg.3.48, Pantro avera gf fn alfe benz) acest cireuit este mat comple 3/'se comula cv relee, 127Antene verlreale seuriale. Pe Preevente yease reglizarea antenelor ev jnithimea d/4 find dfrcila, ele se seurfeard rar rezenania se obfine cv capa citale ferminala, cy bobjni sau co metoda, linear loadin Reduesnd Mnaltimea antenei Ja jomatate randam entel rimea- ne aeste) ale bup. In orma seurtiri; antena ereun dma wore $f obanda de Irecere mai Ingy sta. Oantena reriicala /nal- 1a ole d/# (35 ey in banda de” 26m are randamentul I2%,re- Zslenta de radiape 6,82, lungimea 164m sloreactanfé ca acit/vd de 298.2, care frebusé compensata. dn Fig3t42. 52 Face © comparatie intre m elodele de compen sare. a 4 c d e f Fig, 35:12 An Fig. 2.%.12.8 antena yerhtala In d/4 este completa. Suprata- {a eoprinsi Pntre antena s} eurba turentulei este! propertion als cu pulerea rad/ati. #esfe maxima. In Fig.37.12.b din anten® se folosegte dear jum itstea supert- ears. It bob/na curentu/ este mare si constant, darea nu tadia- 24 gt introduce pierderi gi msresle A-ul antene’, dar asigurd rezénanta, In Fig.3.7.42 © bobina esie plasats mar sus pe antens,, puterea radiat® este mai mare, dar bobina Irebore 33 arbe indectants mai mare $/ are pierder? mal mar. /n Fig. 34124 din antena tn d)4 se Poloseste yomatatea (nferird, ynde curentul are yaleri marl si pulerea radials e mare. Jumatafea de sus a antenel 3 fost, despieats */n dove condectoare, care s-ay rabalet or/zental. Prin frecare corge wmatate din evrentul existent /a vert, dar ayand sensur’ ‘contrare, radjafia ler se anuleazd in mare parle, bespica- rea vérfuloj antenei sepeate Face in 4-6 +8-12-n condoc- foare lin cence mai secure, clyspuse radial, care au acelasi efec?. Varfurile Jer se pot uni cl un conductor, marind ¢a- acifstea ei'ceulv; echivalent. Meloda se numeshe, cape a Tate Terminals si este cea mar eficiente. 128 CLI L RediahiaihhihabihLinirA 2ULZAIPMPIVOPPLAFIFXVIFVEBOTDolereg anlenei cu bobind sau cu capscitale Ferminala se nu. meste » Incarcare” obesi fermenu! corect este compensare. Com pergind scurfarea gnfenei rertieale cv capacitale la varh rez/s- Venta de radiate (3 randamentul) are valor’ mat mari deest folosind bobind la baza anfene: (lrg. 3.7.13) s i St EECHLBEL A . Lip > 3 8.000 0,925 9:95 9,975 9100 9.125 0150 9.473 02009 2950250 2 title. 479.3413 Fig, 87M Pe Fig, 3.9,% fonginte La 3 £2 sunt ale cele mai simple an- Vene verticale sceorVale, numi?s antené in T, Pentre banda de 0m, /2 arrerse seurtsry, Lis L2 av ralerile ormdfoare- £1 m | 19,44 17 14,9 | 42,77 10,64 &S. lam\| 073 | 243 | 363 [| 527 | 695 ¥ Antena in T la youre este ofeara d30mm, (nalts de E5m cu Conductor ori'zontal de 2x45 $i 12 radiate de 24,2m 7n3/- [ale 0,5m de Terasa bloclur, Antena rezoneszd pe 3550 KHz aar fund{ioneazd sf fn 160m $/ 40m cu yolory/ dni Sransmaci. Pentraa fi tol asitd 3/ In benzile superioare (eu Jronsmeci ) conclu eforel orrzontal se.conecteazé la Yarful arlene: cue 7a- mela elastied de contact, de care este legal un Firde nylon. Tragdnd cle Firel de nylon antena rémine verticals de €5m. Penta frecvente mar’ soa sesantend” in T are 3 condlucloare or zontale mentinole paralele ev fer din duralominre. Pentre banda de 10m 0 antens rertrcalg seurtalé se poate rea- Iiza dntr-o feard inalts de 714m in viérhol carera seLrxeazs ©, spitet longi de £9 em, enile la varhort ev.un conduclor, In Fig. 3HN5 eds antena vertical WBIFSB pentru £040,155 10m Beobina are 30sp/re pe‘lungimea de #mn, cu pas, peo carcasa cv admefeu/ 64mm 6m (40 #0 Ser), cu tende ctor Cu ft-2mm(2yH) Conductorel central se conecteazs /a prite ake experimenta/ pe bobi'ng, pentre’ RUS mt tom nim. Jrésa se conecteaza la radyale (de preve- 15-40m rat Sndlfate cde /asel)elnlre care Savlongt- 80m meade 4,5%m $¢ 5 ad Rélm- Fig. 3715 129 ~ * . << x < ~ ~ ~ ~ ~~ ~~ ~—.O anten3 rertycalé penfro banda de £0 m, ob'n fears pJomm, lungs de 10,15m, cubsbing de 16H Ja bazd (A= 200), are randament 22%, 1 banda de frecere de deus orr mor Pagusls dees? antena tn >/4, heeeasl antend,, dar cv dispozttiv de Shungire co Mole (Fig. 27. 12.e), are rand ament 35%, Access anteng, dar cv eapacitale Term nals (Ia vart)are randa ment 55%, In teste v arfon- Jele 5-2 consr'deraf 0 rezistents depierder’ de 752 care poate fy redusd Pmbogitind s/'shemol de radiate $/ Inaltindy-/ de lasel, In Fig. 3.352.F seurfarea antene! s-afseut beb)nand conduc. rel pe wun seport din Jemn, plastic sau libre de sticls, cu spire rare ila vértel antenei se /a53 © porfiune de conductor arar $20 se monteazd o capacifate fetminal?. Sepertu/ are d'ametrul 3-25em In unde seurte, Anjena bre bands foarle Pngus- 78. Superte/ are cel putin 4m ?n £m, 277 40m jar nema rolde spire segdseste experimental. 5-2 consfalat cf este nevele’ de un conductor jerg Preximat'y de jz, bobsnat ce pas at, pentry 3 cbf nd a antens in fy, deéci'cca tom entry bandaladle Lom si cca fom pentru 10m, Kezistenta de cgay afte este micd, 3-402 5f Jmpone uneirevitde adaptore $'s/'stem ale rad/ale. Antend rerti pentru 35-28 He Jn Fig 3816 seda 0 antens verticals acordabi lst vs, Bebina are 30 spire Co 2mm bobinale peo careasd cy dametry] 63 mm,ecu pasclezmm Ceca 25H), Bobina are prize /a Hiecare spird Prin comitare Se aleg prizele optime peo tro Tém Rus minim, in freeare bands. Concho ctoral de, Inpa ma nlare nu frebure sa clepSseases 450, Conclensatorol varrabil are foo- ope sire fo- “A loseste doar dacé este nevete. Bebina ¢/ condensalore! se montess [2 f baza antenei (ae ex. lo margina baleenuluy Tie Se foloseste un sistem de radiate, armatura bleculyi' sav on conductor Jung de %6m, t Solel drept . contragrectsteg? Fig BA6 + Yn dipel simetric alimentat cv /inie paraleld cu ser (sednifa) savin plastye, devine .antend In T Used se seuterreur terre Jes capetele hiner. (Fig, 32.27) 130 PPRL BabheeRia RA iPM Lith $29 2.999999 9.9999999299908Pee es » * 7” ad * « < < =< ~« < < ~< ~o ~~ bacd rezislenfa deprerden este cca son, randamentu/ antene seurtate Le Longines £ euprimatt tn grade are Valeri mal mar! laantena oo expacitale fs yark dec: ae antena cu bob/nd /2 baz’: So=_[_¥5* | Soe | 55" zse_ | 7 | 708 HE Fon | #5% | 65% | 51% | 3¥° vez | &3 76% 65% | 42% 24% 244%| 53% | 24% bragrama de radjssfie.a antene! verticale seurtate este pracht ba fel cg diagrama antene! verticale in d/4 complete. (Fig-3¥,3) ‘Rexisienta We radcatie a antenei scurtate 12 Nb (ig 34, 2.6 esle 4,262 tama antenei seurlale la Ye din Fig 37.12. esfe 13.2, far aantene: seurfale ev line din big.3FAZE este tun. bi feren’ diatre ultimele dav este cea 10% 02 eoproblems construct "Vd Capacilalea lermnalé si, /’n1a* marése rezisen{a de rediahre sy, no ae plerderi. Bobrs s alupgire areprerders estimate ev for. mola Rp 2X1) Q. Paritiae: ophina este la mip boul antener seurtele bacd seconstaté o lérgime mare debandé fa aanfeni vertitaé , seurlald sV.compensala , prohaby! bobina are Qmye sau exists prerckit mari in pomaot (radide puline). La antena verticald in'T realizaté dincencloctor & 2mm pentro banda cle £m, lungimes parti’ verticale V $1 a cele’ ori kontale O sedav tnlabe/d] de mal jos. Pentru 160m lungimile se Inmolfese ev 4,9. Vartalule sunt apreape liniare. Vm] 9 | 10 [105] 44 [45] 42 [425 73 1135] 4 [145] 15 1755) 76 Omir [re [44 [49 [a2jns|rar|9e [9 las [re [22 | 6,.6[5e Antena foarte seurtaa pentre lvcref 7 mobil La aceasl antend bobrna de compen sare se monteard (a bard sau Ia mijloc, performantele fi'nd aproape Ja Fel. Bebina mentotiila can Tru trebore'ss abe inavefanta dé doud eri mai mare decaf bobrna montalé 1a bazd. Indectanfa bob) nei monTald la bazd are F1gutt In tom, Fill in L0m, Zea in 40m, USAR Pn Zim $f 4254Hin 18m. Reronanta pe beeventa darilé se regleaza din viz fol Pelescapre al antenel, /ar’ RUS w/ni'm- alegand spita optim pe beb/nd. O variant de antend boarte seurtats, pentru aufo, se realiceaté pee verges din Fibra de shela longs oe jem, pentrs bandade £0, 40,20 Yau dim. Vergeaua Se ‘Fmparte In 6 segmente de cate 800m. Condectorul’ CuEpGImm st bobineazd Hird pas (spire alstorate) pe seqn entul de la baza 3! cupas de 3,6, 12,25 si SOmm segmentele urmaloara. Frecyenta de rezon2nfs se gustedzd elihinind spire de /a vsrf. Banda de Trecere este OKHZ i'n €0m, 100KKZ Pn 40m, 250 KHz tn 20m si S00kHzIn 15m. 4134Anfene verticale mai lung 7 fh Alongind antena ?n>/4_rezislenly a de radiafie creske, randa. mentuT eresle sy 1 ‘anla capita o compen ent induch¥a, care Trebure compensala ‘cu un conde nsator In seria} la baza (Fig 37.17) Redialele pot fr multe, pe pamgni.,sav dear pated, lings 4, inslfale ote la pa. mant C@reund Plane). /n acestcaz, pentru adapterea directs cu Coaxralulde 502, antena pentru banda de yom este o fears dtomm Pnaltide N,6m lar radraleleav cate 104m. Pentre bandade 2om feava are Gem p 34mm, (ar radialele cafe 52m, Pen- tro benzile de 15m $i 40m feara este = ¢ 20mm, longa de 35m respecdrv 245m Fig3ttr (ar radtalele’, 35m respectYy 26m. Con-_ nsalore| varishi/ are capacitales ma xine 250-150-130 3) respectiy 100pF , cu ab'slanfd mica fatreplact. Alengirea Jeorefied este de la O25 /a O28, Practice s€ apliea “un coefresent de seurtere, care creste cu ch'ametrul, Pentre banda de ém, Antena are 4,634m feava f tomm car radralele 4 bu cdi ale cate 466m ¢2mm,— - Antena, L evleatpentrs banda de 482s NSCO In Fig. 3.718 sedé antena part? al verticals pentru 160m, Longidnen fotals este 50,410. Porte rer- Heals frebuje sé Fle cdf mai nalts, dar celputin 12m. Impedanta esle Z: 5oxg&a. Pables Inductive secompenseazd eaion condensalor de cca tacbph. Antena 7re- Sure sd avbe un sistem oe radrale. =z Ayusténd valoarea condensatorolur = Fig 378 5; “lungimea antenci sepoate obfine | Rus Sub 45, Co yutored enor Pransmee! dnlena se poate folosi in Teale benzrle.Pentru banda de fom ontena 2re 26 %m far conden salorul, cca S$0pF. Antena real axa $/ unde pelarizak orizontal. Antena licreaza bine $/eu vn stngur rédial 490, 3m in 160m say 243m in Lom, sabantend, O vartanté @ aceste: anfeng are lungimea tolals 55m far condensalere/ este yarabs/, de Z50pF s/ se scurte/reu/ feard fn banda de 86m ($i marsus), hind In Fonchione Fn banda de 1é0m. 132 PLP LE LahihateRach £HLIAIGPIARIRIP—IPMPPLIHIBIIIPVDGEKERELEBEE “ Antena rertrcald in dz ‘Mh fig 34.19 seeds dragrama de radiatre in plan verbal a ane: par vertieale fn ¥/2. prevazula ev 60 redyale in 4: Se consta ed onghrel lobules de radia— We are 21°, fafzde 26° /2 Balena verhreald In d/h. brstribotia onder stationare ae corenT esie'osu- matale de s/ny sordid, eu maxim [a mi ylec 3)'m/nime . evar sr la bazé. Unda ao - Sfafronars ele lensjune are ve Fig 3.19 | maxrme la copefele ante. ner £1 minim la mijlec.Le dees curentiY rad/'s/i' care crreala prin sol Giprin radiate] sunt minimy Ia baza anlene. bensilalea maxima 2 curentolor prin Sel exfe fa ctistanta G35 Aiféce baza antenei, coerce ‘mpune folosirea unor radrale mai longs (le o4-g5A)decat fa ‘mpone Polesines ones ae eben) sie ee a inalfime mare, zona Fresnel alin yorol antenei, de reflexre 2 ~ ondeler pe sol, se Ala Ta di'stants mai mare 3! im pune rack'ale mar lung/, de cel putin 26 >. Un pilon Inalfde cea zom sepoate folos/ ca antend verhiea/d fn X]2 fn banda de 40m s/ In'/4/n €m, baza find z0lals a sol. Var'anta inaltide cca tom este bund pentre benzile Zos/ Om. Antena verteala ’n >/2 se alimenteara Ja bazd ev cireui'fes- cilant dlerivatie sav ev ine in S/h cv capatul Zn sevr terrevil Antena vertical tn #d/6 17.20 sedeu diagramele de radiate inplanvertea/ ale an- j In Prt (e625) tu bode radiate Matipediferite solur’, d Fig.3.7.20 133 aIn Fig, 3.4, 20,4 este dragrama de radvolie deasepra marti, care Wkers “Foarte putin de diagrama deasupra unui pimint perfect conduclor 5) de chograma “antenei Greund Plane in §d/e. Energra esle concentralé la unghruri miei, cv un maxim 1a on ied ce 5°, c0eace este apl'ca? la pileni’ inalfs de radiedifo- ~ * * e © zdne din Unde medif $12 comuntcatile a mart aislanfe Pn " unde seorle si ultrascurte. Orieare arf calitalea solules, anf. na verticals fy sd/@ radiazd launghiuri mar miei deci? anfe~ n2 ln h/4 ste df2. Rediapia este omnrd/recfionals. . Castigu/ antenei In [8 este de 348 (cle seed ors polary) fafa de antena in Mf s/ole cea 6dB fafd de aipell"7n r/. f, pentre « on plan de pamant perfect conductor. Lobul de radiafie maxi. md esle Pearle ingust; in unghiul de 46" pulerea seade cv 328, /n Fig. 34,205 esledragrama antenes in Sd/8 cu 60 radsle chea- supra Lnvi pamant foarte bun. (eurba continvs) comparalé cv dagrama deesepra unus pamiat (deal (tin'a intrerplé). In ere- da Gadbialelor, solo! afleh [> cliclonfirde anlens, ta sons Freenel, Predlece 0 hhaltare alobule! (a 10°'s/ 0 sedclere a pultril cu cea. $B. Deasepra unos sel medi (Fig. 31,206) si avnura foarte sdrac CFg. 3.7, 20.d) diagrama de radiofie semedified dramatic, cast gel derenind egal sau mai mie cu cel a anton vertieale Fn S/h 3. Antene Ground Plane rezonanle 42 antenele Ground plane, pimantel este simula cu 4 redrale longi de >/4 , *naltdte mul ce la se, odats ev antena. Antene- EP sunt deobicer Pn d/h. sau FX/8. Inclinand radi tele an. Tenei GP inalté de d/4, tmpedanfa e¢ cresle dela 36.2 la Fon cand fpelinarea esté ced 48° fats depilon. Inunde scurte, comparand radiofia ta unghiuni micr anienele €Psunt competitive evalte Hipuri de antene (vez Tabelu/) Tipul antenei [Pracente deenergie radials % o-5¢ 3-42° 3-20° Ground Plane ®/@ 30 6s 90 Cubical Quad /a h= /2 30 50 80 Ground Plane d/4 12 33 $0 Dipol ? dz la h:d/2 2 42 30 Yagi 2 elemente la hz 2z|__2 £ 15. Pentru a ny degrada dragrama de rediatie, piloml antene’ GP Trebuie 33 arbe lingims dv tere de M4, 2>/4,'3]4 ele var coa- xrali si hie bebimat ca $0c RF lings hernele anfenc/. Antena GP in df are 3B ashy Falede dipolul in d/2.Antena Greund Plane in /4 In Fig. 37,24 se dé antena GP In d/y indltats dela sel, cud radi. ale orvZertale in /4, Antena se realizeazd din feays $34mm Pn . banda cle 40m$i 20m si dZomm in (Smsf dom. Lengimed antenes esle 10.25m Fn tom, FOF Dy mm in 20m, 34m in 15m 5° 249m Fn 10m. Ra- elvalele sunt din conductor d 2mm si au longi. walle : 1042-45 2,6 m. .4Y9 Inelinarea radialelor la 456° $7 epiar redu- cores lor [3 Srei (#B90P) mareste/m pedania Fig.3F.24 anlene! la cea 50.2 $f Pnbunstiteste adapra- : rea cd coaxial de 50.8. Lungimea antenel se calevleazs cv Formola , tiny =745/L ime]. Ardara se inal cat mal molt pegtry a evsta absorbfia energie in sal 3 clad? Antena esle meneband. Pentru S0MKe antena are 13im blimm fer redralele,cdfe 444m. Pentre H5+Hz antena are hkem plomm farre avalele edte sacm 65mm ,inclinate /a 45°. Antena Ground Plane #-14-21-2eMhe WG CVW. In Fig 35.22 sedé antena GP realrzalé th 195¢de WECYW, Asa com aipolii. In d/2 pe benzy diferife se pot legs fn der rapie, admifind 0 varedare (AF luentare reeiprocd, $/ ante. nele GP in 4 se oh lege indlevivaptie. . [eara anlenei pentru ‘tos! 15m (b40) susf neg Jevile (sau chi'sr cenduefaare- [492m &) anlenelor pentru 20ms' 40m. La ba- of ferile son figahe pe oplacs tector 4ixalé tm varfal pilencler. Intre antene obi eto nfa fy 16/20 cm. faaralele sant 4, cel putin cate davd pe Freeare bandd, lun 24 o—\ ashen Sonkite tos Find of 25% mar longrte. Fiq.3% 22.8 cat antens sespectiva, $i inelinale. Pentro un randament mai mare antend ntry ze ME se lungeste la 2,8%m $1 in punctol X se Pnserta~ Z2 on condens ator variabi/ de Sop Jar antena pentro 20m se longeste (a 6,4m_ $i in punclo/ ¥ se Pnseriazt un condesator va - r1sbi] de 100pF, longimea radjalelor se zd fo pezifia reals. m in 4g. 2.4.22.b seda yarianta reeslcu (aa. im nl tH-2¢-28 Mz, [a core Fiecare ante Da are lungimea 0,28 d, 1'm peda nta de $0.2 ebm gf on condensator serie Ja baz5, com penseazd reactontaraduch * Tene alunite. Condensaloarek se 75 realiza el’ bucafi de coax’s/ gros, care @ suport fensioni mai mare. longimi le lot caleu/ate $ Jungimrk radiéleler se 5:3 leaze dupa fala re. wn Se reg ups instalare cae 135Antena Groond Plane (4-24.28 Mle Youre Aceasté antens se dé fn Fig. 37,23, Cele 3 teri din. sluminw dzomm se bigeaza pe oplacé rzolan ta Bale tn virbal pilonulur, drstanta di'n- tre ele fund minim 30mm. Radi'alele, cate cloud pentry fiecare banda, Inelinete, av Jungimile ae 52-346 - 255m, Radralele nu “fac contact eu vertal pilenvle; metahe. -. Antena ste alfmenteaza cu coaxsa/ ede G2, Pentre a lycra fn Sbhenzt (W4-18-21-24-28 MHz) 0 folosese Inci doud fers’, longs de i 4,05m si 2,95m , $j cdtedeus redy'ale jong! de 48m 31 3,09m sar c'stants Ai'ntre fevi se méreste a toomm, Antena pentry Fig.34.23 | 20m are bara fogal /a radiate $/'se ali menleazs cuclispezitiv gama long de 46m, cv condensalor yarrebi( de (Sop Tn serie. Pilon Folesit ca entens Ground Plane In Fig.2424 sedéo antend GP in /y realrzats peonpilon egat Ta pamaot, mai fnalt decat fy. In fundie de raportel , Ad, unde \ sid sevau In metrr, bai se gasesle coeficrentul de seurfare x “fn tabelu/ Key Nd [40 f 50 [60 [70 [80 [700] 750 [200 K [9936 [494 [9293 |o0%6 [995 ]a952 \a.956 [0,962] Se folosebe 4 radiale in Ya, eventu- om! af inelnate, intersectia Jor Find * Pn exteriorel pilenvlut , Frxats cu Fig. 3.4.24 on (zelsler dé pilon, baci in var fel ‘lenvlui exrs43 0 antend Yagi, co- axvalol acesfeia sé cablolf de comandé af reforuler se vozea- za prin interiorel pilonulur , sav pe exferior, conediand ecra- nele acestor cable olin metry ‘In metry fa pilone! metalic, ghmay ales ?n dreptul punctulu; K./n acest caz porstia ponctuloi X semota saperimental may sus, edateen radrate. Je, pana se cb7ine Ru: minim pe frecvent? doril ‘ eed RUS nv seade sub 45, adaplarea se realizeazd co etreurt £-C (Fig. 27.8). daca fntsmplstor pilenul are inilfimea k»]4 , alimenfa- rea lui ge Fate co. clispozth'y gama , FafS ale sstemul ae radiale cét mai begab, de la $azs. 136Antena Ground Plane monopd inderl _ . Aeeasly anlend sed3 in Fig 35.25, & previne ol'n dipolu/ . Yagh dle Ia care'se feloseste 0 laturs, ceblalfs Find inlecuifs ev enplan de : I am ant, ev rol abe eghnda electrica. dz) | |d4 La diametre egale ale conduetoarelor d7 h Faz, impedSpta anfenes esle cca Hon, Pentry ‘a obfine, impedanta de S02, conduetoral dd Irebuses? fre de 6-7 ori mai gros decaf dz, bimensiunile peptre ai Parite frecvenfe sedau fn Fig 27.25 Tabel: : Frame Am a_mm|_ 2 mm [| Dmm 38 7,22 qi 25,4 292 72| 906 89 “ZF 1524 ot | 628 635 9 106 14,2 4,6 44,5 6,35 FEZ 181 | 3,63 35 57 584 a2 | 3,08 OF 6 508 249 | 2,56 267 38 444 29 2,25 222 3,2 38,4 Distonts d intre condvcbarele dt si dz se maise2r3 fa evleriory! lor. Antena are banda de Precere mai largs decdt GP oblgnuiT. Antena _verticala GP cv trap, pentry 24-2 Miz F3Xy, Aceas’s anteni sedi [n Fig, 37.26 Ea aplicd principio! antener” W3bzz, Cirevitel ose'lant dertvatre (trap) rezeneara In banda ce 28 MHz $f se 00m comporté caun rzelalor , separind /ahv- ra de sus decea de yes. In 22 MHz lo, £3 ereazd dear Jatura de jos, in df4. In 21 MHz eondensafore/ avand reaevan- (8 mare, confeazs dear bebyna, tare 236mm —Imprevnd cv leforacte sus alungeste an- Tena 1a lung'mea dy pentro 21 ide. Laturile aritener sunt "din fears $20mm, La baza anlena este fixats pe oplad izolanta montals fn varful one pilor. TW Fatfana ave devi paarrase tnelinalt fate pentru 21Mitz (3.5m) $i deud pentry 26M Fig. 33.26 de céfe 265m, Intre’ sectiuntleantenet se Infrodoce forfal 0.6373 dle letlon, fa- sand on interval de 60mm. Bebina are 2 spire din Cod 3mm, lon gfmea bomm 9 chametrel fom Condensstory! are Tiph, la Tensiune mare 4)' poate fi realizal dntr-o bucals ole cable coaxrel, 137Antena verticeld GP ev trapurt pentru 14-21-24MHe Yo3bZ In Fig. 3,27 se dé antena rei 980 mm $20mm le 3 480 mm $30mm yo 46mm = + 3inm cr] £4 2515 mm $ 30mm Fig 3.27 heals cv trapuri pentro 3 benz. Sectiunile din fears se Imbifnd co are de Texfelit sav Teflon. Trapu/ L4C4 pentru Zé hy are un condensator ‘de 25pF /2 KY. Bobina are 4 spire: alin’ sitma ale cupre 120/atev plastic, aaturale, ev hamefru/ 65mm. La Trapul pentru 2402, C2: 2GF [2KY far boWina este fa Fel cu Lt, dar are b spire. Trapurile se reglearé nla rece” pe freevenfele mijlecyy ale benzr- lor de 28 $1 270g. bupd mon- Tarea antenci seajuseazs Tra- urile urmatind RUS minim ‘9 Fiecare band’ ,apoi se prove. yeaz4, Radialele , Gifedous pe frecare bandd, av dingiin fe de 525m, 455m $1 26m $¢ sunt Inclyna- Te la 45°. 242Antene vertreale Grey, lane _nerezenante inlena yeriitale GP nerezenanta pentru & benz, “ln Fig, 27.28 sedé aceasié anten’ *nalfade &6m F79.3.7.28 Tx Rus esle 4,5in 40,2031 15m; 2 in fom 33-4 in fOr, 138 fAntena est 0 fears 4s” am inal de 412m, Rae dvelele suntan con ductor Arsmm , Trans. macol este unerreo/? oseilant derivatie, Leare impreuns ev la cea 234th far L3, cca 44h, Pr'zele ported comytatery/ dubly se aleg expert mental, pervtru RUS mlotn in feeare Sanda. Condlensate- rol varabi'l este ev ol'stants mare intre léer. Ampermetre! UPd poate linsi, a cor- dul Facindd-sé du- pe maximel tndyeat ee UP2, Transmac/el se peate monta chiar 7n ef — I Final. Longimea ‘a ntenel s9a coaxsa-, foley asigura in €0m, . 40 m, 20m ,15 msi 40n maxim de enswne al under stafronare pe cireuitel osertent, dacé Factoru/ ole seurtare 2/coax/aluluy este R= 066, Pen- Trvallk , 2: (42,5m-€YKK unde k ese cel real, | r S 2 Antena _verticald pentru 2015,40s.&m YouMn 43m 1 Fig. 37,30 sedi antena GP realizatt ‘ din “platbandé de cupry, als de 25mm, Fyxaté cv seach de-dlungul une undite din fibrs de stele. RaGyalele sunt in- Nin clinale /a cea 45%, din conductor WE #45mm, prelungrte ev corz/ de nylon. Fig 34.30 RUS in /benzife de 20,18, 4045 ém este respechy 41, 4,2, 465 $1 4,4. 139 LERKKEALAAOOERE ITFAntena vertreal2 GP pentru £0,40,20,15s/ tom orbs Aceasté ante 28 seda fn Fig.3.7.H , Parkes rerticald esteo Tea va 635mm cuancere din nylon. Radislele av,cste devs , lungrmrle: 84m S4m, 5m, 25m ,46m 3 42m. Alrmentarea se Face cu coaxral jun; de L4m sau 16,2m sav 252m. $f Frangmaci. Fig 304 Antena verticals GP pentru 44, 24,2£MHz YOUMM. Aceasté an tend sed Pn Fig.34.32. Partea verlicalé este 0 fea. V3 Zineals Junga de 6,5m ev drome Trol 34mm, aneoraté cv sfori ce capron. 65m Racliakle tn numir de Bsau4z av cafe 65m Cok ¢4mm Intinse ort- zontal /2 10-58.em leasupra solului (sae terase’ blaculu:). nex Mte anfena este In 5/8, fn 21 MHZ este aprespe in d/2 arin 14 1lz este 030%, caslige! rnd respectiv 5- 45 248d. “Blimentorea Se Face cv Fig. 3.7.32 eoaxsal de 502 si transm2e. /n Fig. 3% Antena dr'seon 33 s¢ dé antena de banda foarte/a ge a'scoMt , In sectione. /mpedanfrei, D Iatre aise $f vartul » Prat * TS she af convly: (beste cea FOR Antena are ,castig® -3d8 ghediagrama deradrafve Onn predian 2f5,/a unghi ame Gleelul se Face cv rele- le: <60° (Fieba] G=0866-H ° BE Liseul $f conu| sepol reali'za gldlin Levi sau tendvcheare, Fig 37-33 140loaxrelel se rfreduce prin pilenl de sustynere, are Tress co- nectali /2 prFol conula’ rar firul central, /a di'se Pentru a acoper! gama 7-30MHz antena se realizeaza din con aueleare p.2-3mm si fers de duraluminu g 22 (pentre, spifele” ai scoler Jdimensty nile Find: H: 975m, G=44,58m , k= 60", b-ftin Pilene! are. 4m ,astFel ca baz2 Conulur s3 fre 1a 4,2m fn Als de pamant. La baza generatoarele. conulen (tsa chiar 32 condudloare) 5 unese ey Un conduclar s/ se prelungese ew corz/ de nylon pind la Cérusi. Varburile spitélor d'seolei se unese cv Gn Condocler, tar: cel putin 4 chivtre “ele se Fixeazd delirusr cv corz) We nylon. . Antena nv necesils reglye glare RUS sub 45 tolre F-30 Kz. Pentre gama 44-34 He b=366m./2r G = £m, Antena a'scon pentru _uus /n_ £19. 31343 seas anféna ci’scon pentre gama 100-700M Mz §/ reriafS RUG in aceasligams (Fig.34,34.4) te 09 ge 650 550 T Le sso a aaa 8 Se he 5 Fig:3.7.34 Freeventa ole luere minima a antenes discon este Fy = 75/G fn care G este /ungimea generatoare/ convlur in metri. In Hig. 35.346 se dd 0 realizare simpli real a onfener, 144Antena GP ta 5/8 Ac0asli antend seas in Fig.3435 , Bobina atongeste + elec” ric antena de la syJe la “6d/é, adrca fa 3d/4. Asthel Ia baza bebiner onda sta AL fronara dle curent £ are yn maxim far 4 onda stafenard de Lasse on mot nt'en $f sd/e Jepedanta este mica. _ or Antena se alimenteaz3 cv coaxial de SOR. biograma de rodiatie inplen veri cal Job! /a unghrori mret fats de» prmanl (bg 34. 3, Cashge/ este cca 5AB Vals de aipel. Dimensions te pentro benzile dé 6m 3 2m sedau In Tabel ka - dialele sunt obligalori. fo Hz | 145 Me Lungimea L 3am 415m Radial R 443m | 05m Ofametrol Bt 20mm | 10mm diametre! a2 5mm | 5mm Bobi'na, spire 9 5 =n | Aamerry jomm | 2omn aw lengime 30mm zomm Orarianfi_a antenei GP in St pentru bande cle 2m are par- Tea yertreals /ungs de 4,ttm, radiatele ak cafe 49cm 3/ bebinasre Ugire din conductor 46mm ,cudiametre) 635mm 1) lunge - nea 38mm. Bebina se realizeaz’ peun cilindry de Teflon sae Textolif prelueral la strung asthe] ead susfind $1 anlena. Antena GP In Fig, 3.7.56 seda antena GP In 5/8 evlinieinloeccle bobsna. 5/8 pentru 50 MHz youn Fight36 | © 142 PLL kndiitabihictRabat Aa Aibiarato A222 2492 PHRMRZIHWIIMIBVVDAPBEAKKKAKBKBEOEEFTT Coneluetoro/ Insti are acea lung'me pe care se aslerne d/tdin onda dla corent $i are forma de aned pentrva nu radia. inte es/e mal vsor de realizaf 4/ reg/af dect# bobrna. Antena se realrzeazd pe o undifs de 6m din Frbri, [acare's-0 eliminal yarul. Inelele de mefsl se aceperd cv scoct. bea longu! undifei se fireats co scoct 0 banda de cupry ats de 25mm, Fn. los ti ca un ygheab. Capdtel ae jos a/ acestur radiant R se cos/To- resgle $1 se indeare Fr punctel"X. . Cele 4 radiale din CoE p 45mm se cosiforesc /2 on jne// care ape! se stringe (mn puncte! A, la bag frlefals 2 unde. Plone! se introduce ‘Fest ‘la baza unditer', Sav cu un sluf 5 intermedi ar. Sub /nelu] radialeler se fixeaza un eilindre szelant c,lung de 2omm co d 42mm , co gduri filefate la capele, copruli fa P sf un,papuc “¥, Sarba ain plastic, b protesears cle ploaresi gheala Lima de alungire L se cost teresle in punctele xy, lésind © re- zervd de 20 mm pentro reglaje. Planol ef estepotin inclynal. Tresa coaxr2lilir se cosrToreste larnelul radi alelor Fn punctol A, be capatul £ af (nelulut se F’keaxs coaxtaldl prin mahsare. Conducloru| central al coaxtalului se eurbea2s inyos $/ 50 cos/- foreste fn punctel ¥. : Radralele'se prelungese tv corzi ate nylan pans la. 4puncte de fixate, Mrelrnate. Pentru banda de 10m antena are 652m, linia L are 1,52m Fn Te. Pal, iar radialele cate 26m .g'trebure reglole pentr RUS minim. Pentru banda de 2m antena are 416m, ‘linta Lare 2éem intefal Far redveleh cite 9.2m. 14328. Sisteme de antene cpel colneari Asezand tnlinte dei, tre, patro (F19.38.1 8,b,c)sav may mull dipeli Pn d/2 gr ahimentande-i'cu curenty fri Fozd, se obfi'n antene ,, sr colrnear” eu cgi 1g chin ce Ince maj mare. Figh 8.4 Jn fig.3,8.1a conductoarele de la capstel uner hniriparalele in ge, Junge de »/2, prin care cireu/a eurenfs sfofionar! de sensor! contpare, 2u Fost rabatafe ev cale 90°. hyongind cofineare, ed- rentil din conducteare au acelasi sens gi radiati'le lor se insu. meaza. 5-2 obinut antena Prd» dublo Zeppelin "din f19.3.648 ce diagrama ole radiafie un 8 alungit (04 Seay 'g 1,828 fate “de vn Singer dipel [n d/2. La bernele antenei unda statl. onars che corent Prece prin minim iar unda de Jensiune(Linta Patrerupia) frece prin ‘maxime, deci /mpedanfa este ccd 96x. Unda statronarsde wrent si fenswne se‘contrnud pe inva de al. menfare, in trecare perfiune ade (2 eyrentol avand on sens /arin pertients urmsloare . sens contrar.Antena a festcreeat ale C25. Franklin 7m 1922, : /n Fig 384 b cenclucloarcle net linii parolee Ingel aw fost Indepsrlale pe olungime ma mare sitabatale cv ele 90% Con- stlatind e877 portiunile AB $i A'B’ longi de d/z cupentel ctr cola In sens Contrar celor alte 3portivns, ele av festpirate Pn _ forms de Init in /4 cv capatel "Mn seurfeireeit, cate nu radioed Kamin 88 radreze ,, ?n faz3" 3 dipol’ col'near: Sh d/2 , dind on céshg de cca 3dBd, ba bornele antenei este maximul unde; de curent,. "5 impedlanfa esle relativ mics, C8. 200-2, aepénzind de inalfimea ‘Fats ole pimict. In fig.38.4 ¢ sirul cob’near are 4 dipely cw curenf in Fara, onit prin I’nit fn 4 care ascund portiunile ev evrent contyari. (mpedanta antenel este mare (ar cashigu/ cca 43dBd. Coren} ain dipelu 136 4 sunt mal mie’ decaf curenti dip ehipolir 236 3 4 care seaplies puterea, deosrece alegtia au radiat deja o din putere, hdabgand 14 capele chipelr suphmentari, cadshig. crete din ceén ce mai pofin. La Fdipol) colineari céshigul este 5648, la b-65d8, /a F- 73dB , la b- 7908. 144 PIPTHPORPPIIZTEaaaaaes GAAEKELAKOR EST IAG: Alimentarea dipolrlor colneari poate fi Faeuta gf excentri'e, ca” fn Fig. 3.8.2.8 sav la capdt (Fig. 3.8.2.6) - ne a : é c Fig. 38.2 /n Fig. 38.2 23/8 alimentarea antene/ se face culinte de impe danfs mare seu cu ol/nie inter mediara ip A/y care fice frecerea spre 0 impedanti mai mica. In ¢ ,/a bornele anfener s@ conec. ‘Yeazd o'line tn d/y ev capate/ In seurteiredi}, care are /mpe~ elanta mare ta bornele AB $/ scade pana la zero /2 capatol Pn seurferreviT. Undleva pe aceasts linte Se gdcese experiments! cleus puncte Inte cate impectanta este “Zeon siv 40.2, pentry 4 cenect2 acolo Fiderd/ ‘de 300.2 , pamblitd "sau coexraly/ de 502. Linia-de adaplare in 4 c&s capatel In seu rteircutl, ev ger, poale area orice. pozitie ,deoarece ea nu radiazi.(verl antena’ J-pele, Fig.3.4.3).: Antenele colineare abifers esential de antena Long wire fn 2>/2, 3/2, 4d/2 e,lacare Unda slafronars de curent are unsens7n rim’ portione de d/2, Sens contrar ?n perfjunea urmaloare $.4.md, Gy diagrama are mulfi lob’. La anlenelé colneare corenfi au ace lag’ Fens $1 exis13 dor lobr perpencliculari pe intend, Antena diitig. 3.8.2. C se :Foldseste deseort s/ jn poziyre vert ¢alé , Firs radi'sle, ebtinand 0 diagrams de radya ie omnrdhirec. Fronals, 1a onghi mic fala de pamantg polerizare verticals Dipolit (n d[2 ar anfenélor coli'neare ‘av lungi'mea ¢: 9485 far linitle.in d]4 dintre ef, realizale ,cu aer'au G242. 2: Uoule sunt b/ flare in plashe , sav din coaxral, se aplre? coefi entul K de sevriare. Indepirtind capelele interioare ale antenei Frank/in din fig. 3.6.1.2 /aaislentd /8, cdstigul creste la 2d Bd sf antena se nu. meste , double Zeppelin exting "E62 (Fig-3.6.4) Combinind principle! antene’ EZ ev principrel antene’ coli nea re se obfine ‘9 antend ehicients, cv FolBd -¢d$t1g (Fig. 3.8.3) O6tr x28 ORB Gbhy. 16,32 im tHe) Laem OF! 9 fue, 13m | Hen Fig.3.8.3 dimen srunile suntperty 14,2Mbe. Punclele XK se gisese exper! mental, 145O verrenti a acester antene sed in fig.3.8.4 OS O64 O64 GEA 9254. AA ax | EN u Fig. 3.8.4 0 alts variants este formaté ain dood antene EDZ caltnesre , fig. . 385 aun - asd ashy een land aun az5h x Fig.3.8.5 Antena are lungimea 2 2,50 sf cdstigel cow 6dBd. Lini'fe In att $f-0,25d de s/n fazare au ay'stan{'a 0,02) Infre conduchare, Jumitate di'n antens se poate monta vertica/, ca EDZ- Ipoke. Variante de Fabrica ale‘antenelor colineare rertreale sunt: far mate din segmente ev lungimi s diamele inegale. ° Antena colneard W20ZH-W5G)_ La anfeng celinears co 3 segmente tn d/z (F'g.38.6 a), wéel a realizal liniile cde sin fazare alr cablu coaxyal (Fig. 58.6 b Inc, Iinule coakiale sun ye Ne v2 rabalole 3) aduse algture ele conduefoarele exer ogre ale anlener. Sagefsle arale sensorile eureht/ lor prin ton ducleare sie Tres Se obserrS c5, corentu] @ H prin tress are scelag/ sens tH ca §/ corentu) [prin conduc. Ab Tory/ alsturat. /n a fresa c Polocureste condveforuf ala. Torat. Acum feate cele 4 con- decloare si cele dus trese au, pentru banda de 14002 este $03m, Antena seal - menteazs co coaxral 47 AO HH Franemaci, lucrind tn toate benzde 35-264 Hz, Fig.38.6 4, 146 LLLERE LAE APLALARAAAAVIMPIVOMP PTORETIIIOO02. fm te fey PERLALLBABE Antend yerticali colineard pentre 145 tHe M3EVB /n Fig.3.8.7 sedi 0 antend yertieald colineara co 4 secfiuni Yq 984 mm Ma |y 475mm Nal 944 Mu Ne) 984mm wo Nal 9847000 rll Fig a? Pn d/ 2 sin fazate ev Minit in dt Pn seurt— efrevil Liniile in d]y avperrmetrel de 984,2 mm ,inelusiy c4r de fa bats (7) (a care se conedesza coaxralul. Coaxtaldd se bedineats peunteb ein plas. tie : b spire fixale cv scoct,chrer linga artend, formand Un see RE care elimina coreptil pe exterioril Irest/, Aslena se fizeaza cu bandd de un rch de Pre (ny negra) sau cle o onolTa din Fr. S75 de sfiels- Cele tres lini’ fn Jy se pol curba Pn yerel supertuluy pentre a reduce hegsneres Yavin 3 imstolorea psérilor Punclele de conectare 2 coax/alulii pe Iin'a de adaplare semuté pentre 2 cbtine ROS minim Antena sepoale realiza dintr-o wngura bucaté de Sérms de cupru sau alumrnie $3-5mm lungs de 784m Arlen vertieald cdlineard pentru 146002 YOuMM. /n 4.3.8.8 sed oantend colineasri cv cloud seefrunr in d/2 sin fx WH LoL. | S 528.8, 6 zale, In d esfe antena Teorehie>. In b Anya tn dfp de s/n fazare este re- alizalé din coaxral de orice fmpe- alents, aor scorlel €: kt. by liso ¢3201 K=G66 rezulld b= 44mm. Sensul eurentvler prin tresd | esle aratal ale sigeats. Aces? - sens duce /a rdeed ca stubuf cate Fi rabatal $/ asecatpa- ‘ralel cu vibrator! de sus, Fars a 'mflvents function ares 0 tut. Ine fdeea este reshirafs. Capste| K fp seurterreut este aceperit cv bands rzelenté. Vibra. Dorit sunt ain sirms ner zolata all, 80. de copre $2,5mm First cv £000! US ¥ s8v,, Soricei"che-alunge/ onet undife din fibra de sels Punche. Je zz se aflé Jacea 420mm map Me « Y (¢: c sus de baza antener. Punclele ¥ $i z se proleseazdevbands, Pentru 50,2 MHz dimenstonile se inmolfese eu Za8 Far pentru 4325 ev 0,335, 147Antena verTieala colnears EbZ pentru 45 mitz W9IAH /n Fg.3.8:9 Seas antena real'zaléde YOYHG clupi WAY IAH 125400, 26 —le 1254 | 490 @ 4 Fig 3.8.9 Antena se realizeaza din {eava de aluminiy $12,5-20 tar linia ae sinfazare din aluminiy gtomm. Capatol A al fevit serreste la frxa- rea depilon. Antena ese Extended double Zeppelin de 426i, alr mental tn punclele xx ole pe lrnta ce adaptare’7n h/t, care a5/gu- 12 RUS minim Incoaxralu! de Fon. 148 PHPPPPPBZESSLI FPP SIE LIT IIAIF IAI: PREP RESBBEE | | 49, S)sleme de dipoll, evradiatie longitudinal. In fig.3.9.1a_se vede e3 un sistem de chipeli ev radiafie longite abnali. racliazs In planul dipolilar, de-a lungu/ axei lor, pe edad on sislem co radiatie franshersala radraza perpendicular pe , plenu/ lar. (2). {HIE Fig.3.94 RN ~ OO Antena direchv3 (b/m) ev devd elemenle. La 9 antend cu dova elements In jz pot fralimentale (achive) ambele sav doar unelement, celd/alf Funtfiondnd pasiv, ca re- Flector, sv Ai'recJor. Unda radials de eementu/ actiy induce un curent Pn elementel pasiy, care incepe sf radieze s/e/ unde, care se Pn sume ars (ay bere) cy undele generefe de vibrator. La anuni'te alistan{a tntré elenbente onddele “se Insumeazs dau oradiafi'e maxl- ma (4g.3.82. ). Insumarea se face Intr-o singurd chiredtie (Fig. 3.9.3) 4B — , > ” 7 4 y Geeue HSS. 1p ‘owe go ge ge gS BO Oe GOD Fig. 3.9.2 Fig.3.9.3 Reflectorel , putin mai lung decst Ne bp)etd'un céstiy maxim de 5,48 cind seafla/a “ch'stanta necrilied de 010 fafsde yvebrafer 3/ produce prin cuplay mutva/ 0 scadere a (mpedante} vibratoruly/ ck la 72.2 la cea 2#-.2. bireclopu/ Irebuje 30 fleputin mar seurt(4 %) decat vibrateru/, di cdstig ole Spars (a olistan C2 ented cle O14 $i seade smpedanta vibsateroly: fa cea 14x, 149Pantr a nv reduce exagerat tmpedanta v/bratorulu, elementul asiv_se, monteaza [a clistan{a ‘mar’ mare ,renunfand (ao porte ain céstig. be ex./2 distantis ck G2 rePlederu/ da cd stty 5B der impedants whratora uj este: 45.2, jar ca director “eds. Tgel (scade la 4n4B, dar impedanta ribreforulus este 37.2. Antena cu elemente poasive'a fost conceput a de Yagi / Uda in 1946. Aprepierea elementult; pasiy oe vibralere/ achy ingusteaza banda de Trecere 2 anteneis/ are un aeord erie. bach elementele anfenes sunt din fearé , vibratory) tharer in Nz ave lingimea by = 1484] Franz , reflector] are t- 156f/fnty ar diton f2, M'ntre ele pentry “ormpedants ch ~ bon 4/ céstig de $dB este S;: S6fPawe (otter)! ‘22d pufin In direcfia epuss ribraferulur’ ntpate), cantitole ‘care se precizeard prin nraperte/ #2 Penta odrstor[a Srintre whrator ¥ retlectsf, de 245>, mentele se hxeaza direct pe feava-supert (hum), adaptarea 68 face cu di'spoziiy gama far elepodrifele ty chimensrunite in abel, pentro'diferite frecvente, F KHz Cy ml) or mi Sr_ W050 70,262 40,801 | 320f 14.250 40,145 10,649 3,958 24.050 6,P48 7,163 | 2,137 24.300 766 7,425 | 2,443 26.050| 5,737 5,407 | 4604 28.600} 5,032 £1302 | 4573 Rapertel Fal5 /spate £/s 1a antena chirechvi evdood elemente este "Fafre #3/ led. Raperty/ F/8 maxim /mplica un cagtg wal mic, Larginea benzy de trecere esle |nvers proportion ali ct Factor! ce cditate af antenei. La odistanti de 204d Tntre elemente, & este pestle $0; /2 01> Qz 20 farla 42S A=5. teeste valert Sunt corecte pentru elemenfe ev raperful Intre lungime srdramely intee 300i 400.Un dhamelry mare asigurs 0 largimede bands mare, Elementul pasw lrebure s# fie marlng decat vibralorul pentro 2 lucra ca reflector, 5/ may seurf pentru a Fr ci'rector, Costigul antenelor fala de aypelul'in 2 se mésoard fn Abd, b/'- paul, i /2 are cdstig. 2,15 d Cifals che on radrator izetrop(punctval) Aflal Ja maltimea’r de un sol perfect cenduclor (stu apa marit), dipolel orizontal Pn Me aren castig de bdBd, 19 Un- tu] de 15% fats de sel claloral insumari’ ynder o/redte ev on - de reflecteté. Adsvgand yn reflecter, cdstigul creste fs t1dlbd, Pelé de dipole! in df2 aflat in cosmos, Aproprérea reFlecterului de wbralor mregoreaza rexislenTa de re dete 3 repraterelvé dar si frecventa ude rezenanté, birecto~ rel are efect opus, Dacd reFlectore/ se afl3 fa ch'stanta ofF% de whralor, longimea lu este br2 0,503; dacd se afl la 42, longimea tvebuve sabre Cr= 0498). La dislenta Sp=G2d, rapore tol E[S este maxim, 16d 150Antena Yagi cv devi elmente flare VOIKE In, fg-3.9.4 sedé o antens Yagi cudeos elements hilare,pealrec. fre Fixd, pentre banda de 20m . Fig. 3.3.4 . . Antena, realizaté cin sdrma de cupre perm, se monleazd /a inal. me cat mar mare, pedirectia dorite. Cashgul este cca 518. An- na sealimenteazs cv coaxia/ de 502 : (Pentre banda de 21MHz dimensinile se inmulfesc ev O666 ; pentru 28/Hz ev OF farpentru $0 Uz, cu 0,28 ) Antena Yagi cu coud elemente tilare GAZU In Fig. 29.5 sedi antena Yagi cu devs elemente,realzali de Hie, y R Ss | Vibralorol V este realizal alén sdrmi de yrs $2-3mm, fixald dea-~ lungué uner endite clin Fibra de stiel. Bazele unditdlor se introduc'pe un slot de fears, hixal pe [cava suport (hints Potreraphi) kf lectorul este THF dln sihms do copen, front milo Cape Tele lui se prelungese cv tire de nylon pind /a capelele wabralorelut Retlectorl,/'nitial putin mar long cecal vibreforul, se ajusteazs_ pertra 2 cbfine cdstign! maxinh. Impedanta este coz bo. a7 cds- Tigol cca FAB. b/mensiunilepentry drverse benz) se dau fnJabel, Fig.38.5 FMiz| Vi ml Sm A5 10,06 BEF 242 67 3 24,9 573 24 265 5 2 $0 205 42 154Antena Yagi cv_doud elemente Moxon In 9-396 sed antena Yagi cu doud elemente ev varfurife Frsnte 1a 90° tip Moxon vibrator | Fig 39.6 Prin rabatorea varturn'lor elemenielor aniena devine mar mies. Antena se realizeaza din conductosre de cupry 46-3mm, sus- Unvle ce Jiyeszolanle (eventual ondite) fixate pe peed, eentre/a i in vartol pilonchr.Capelole elem enfeler, aFlate (adh sfarf'a C, se leaga eu Kir de nylon. Antena are eca 50-2, bands larg, caste ced 4B s/ raperf F/S cca 2ed&, himensiunile pentru diverse benz) sedau n fabe/ F_7d Am] 8B _ml_¢_*[ D_m]_ FE _m H,175 |r \116e |0,f83 |4432 12809 242 |5 156 |0,794 |0,722 |0,956 | 7,872 2e5 |4835 |0556 | 0,090 | 0,72 | 74,393 50,3 _|2,173 10335 |oosts |e 409 | 0,789 Prima variants 2 antenei Maren avea forma pstrofss ulferror * avforyl recemandand forma dreptunghiularg cb hind maf eficrenty, Antena se menterzé /a.oinattime egal cel putin ev f2 Antena Yagi cu dové elemente _V fnfors* In Fig- 9.9.9 se di ac0easts antens directs LXE. Unghruf Ja Virf este 90-120" Pentre banda de 80m yibraforal are ~39m “2 far reblecloral q she puttin mai lung, $ d/stonta $ este 12m. Pentre b3n- dade 40m V=2m, R222m, Fig agt Sx 63m, Lliminand cafe osm Ia eapelele ref lectorelur acest devine al’rector $i radjafi's are sensinvers, In fom cer dei pr- Joni ae minim dém indltime , Farin 40m minim bm. Capepele dipelilor Irebuie sé fie Ja cel puifin 2m ofe sal. 152, CPL LE Lhd palaialnbaicbab BS BAP IEF LVIIIIPIIDS TSey SY ro Tee eet POP rar CPRERRALE ntena Yagr cv dovd elemente,,X beam" Andersen’. . In Fig, 3.9.8 sed ante na cu dovd elemento lrdnte informs de X. ~ bicectorol $1 vibratorul sunt frdnfj in V la raisloc sf fixati pe oplacd 120lanti?n v5r- Fal onut pilan.”Capetele lor dsi'v sunt din sérma, 503 nule cv Fire ole nylon Portjenile Di V av acceasr lungime, din Levi ev raportel lungime/diamelr’ ees. 200. Dimens;unile date cle WIPNE pen- Tru 0 'mpedana de 502 sont in tabe/. Fig 3.9.8 [Fa = V ml dn y 7 LOS 8433 Zz 2305 40,25 | 4,953 439 46 14,4 4,246 g997 | 4149 244 2,819 0,667 0,768 262 2,106 as 0,598 Pentru menfinerea simetrie; coax/a/u/ se Face colac” lings berne- Te xx, 12 spire ta 14 Miz sau bspive la 28 Me, evadremetrul f5em. Antend Yagi cu doud elemente seurtale cudinir pentre thy dn Fig3.9.9 sede accasté anteni cv elemente seuriale dope meteda 153 ukinear loading” Jert'le ri~ braloralui a cate f4m 425 iar fevile dredorulvi, edte Z0tm 825: Linia deseurfare & rbralorules este clin sdrmd de cuprs J 3mm, longimea E 2 34m tar la drrector bzZ2m. Linule sunt susfiovle de plese in PYC (é) b/stenfa intre elemen te ese 46m. Cnpedont anfene’,cea 202, 5e faplepzi cv toaxsalul de bo2 eo ayolore) unel lint FaPerm edi'- are In fy realizala din doud boca de eoarial de 602 /ega- Rin paralel sau cupairpin”. Jomsfattle elementelor sunt inate pe bare t2alanke (tven- teal dln sheyar).Antena Yagi cv deus elemente scurtate cu bobinepenty 20m Aceasts anlen3 sedi In rg 3.9.10 re isem oy v io Ter & g20 4 ‘ soem ‘98 a @ . fy. 39.10 Bebinele sunt din sdemi Cog 2mm, tn'ver, cod/ametri/ bem, Fecal cu coliere $1 20 cble 18 spire pentry ‘vibrator sityspire peptre rePleter rater arg. bak (dhlith [s miyfoc, Fa pe aso suport (bum) ev scoahe. Bumul este faifi'al lung de 3m! 5i vibra Jord! se mold pe ef caiitand RUS m/nim /a 180K. Pentry banda de 10! dimensiwnile $i bob/nele se reduc la jumstere. Antena Jagi co dova elemente spiralale, pentro banda de 10m Aceasté ontend sedi in. Fig.99.M . Conducloarele, ungi'de 1m d 2mm se beb/n@ad pe Wubori din plastic ¢ Zomm, v lungs de '24m (vibrator) i §1 49m (direclorol), co pas ' de fimm pind 1a_2oem de 4m + capele, uncle se rarese. ' Ayustarea freevenfer se face db plinzind jf seurtind cafe pifin copelele, Banda de Trtcere este foarte Ingusié, Fig.3.9.1 ca 100 KHz, datorit “in - duclanter mari a elemente~ lor. Tress coax/aly/vi se conecteoz /9 mijlocel vibrstorvhy} Far condluctore/ central Se conecleazd /aacea sp/'rd care asigurs ROS minim. 154 Pf Pf LRabideideabadbiahtal DD 2. 2BGBBPPARRIVPFIFHIPPPIDVPIPD|gyLUTTE Antena cu dovd elemente ,, Maria Malic * PY2EBP. In Fig 99.92 sed anteng cv deus elem enk ,, Maria Maloca” ‘9 oe Dd Linie 300 Fig. 3.9.92 Vibralore] intrerupt a miybe se. Fixeazs pe 0 bard rzdonii (eventua/ staan) Anlena se slimenteaza cv tinie b/ilars «TV de 3002, cy lungimea 10,0%m sau 1h56m sav 234m ,avind k= 49. bimensrun/le veaf ceazd on compremi’s acceptabil pentry benzile superroare. Se Polosesle un Iranzmaci simeline. Anilena Yagi cv dova olemente pentru Z1g/ 28M Hz dot Aceasl antens se ds in Fig. 3.9.13 cE y | ORK RE 1 ' : ' fHomn, 1 560 1 ~ oie a R Fig 3313 Antena serealizeats pe 4 undife din Fibra de shield de 5m de Ia core Sav elimynat rérFurite ‘subtin. Vibrolorul a fost dlescr’s /a hig. 22.40. La reHector bobnele se realizeaza deasemeni chiredt pe tndiife, din sirms Co E82 , tb spire fixate la capele cv , gerice’ “abi, cv condensstoare de 24pfinparalel protyale cu PeT-uri mict abn plastic. Undifele se intro. due Fest pe' stolen alin feara fixate pe, bum”. Coaxial! se face colac cu chamelpd] eca 20cm, 3-4 Spire adiacente Hale ev sewer, nga borrele xx, Ailene/ are bm indihine. Ru Seste sub 46 ?n 213} 205K. B/s7an: [2 Intre elemente ese 0,15 in 2/Iz $/ 0.2 In 2° MHz, comprom's convenabrl benzyle fund apropiste. Castiqu/ anienei este céa B48. Lina Intrerupls este un fide nylon cake micsoreazs legdnares ele. mentelor sub Icfiunea vintlor. 155Antena cv coud elemente active (ahmentale) Unghiul,de.plecare™ 8/undelor Fats de pimant alanfenclor orizentele depinde in principal de inaiimes anterel Fale de pimint Dipolil erizertal aHat la Pnalfimea »/4 redioxt /a mani (n 3U8, dacs pdmantu/ este bun. baci pdmante/ este medi’, maximal radis{ye; ‘este la onghiul 22°. Singura meteds cle redo- cere a Unghiulus este addéugarea unur element, la mfed di's- lan{d (d/2), (a aceeass Fnalfime , 6 ah'mentarea lui tty contra fart (decala) cle Hor) Fas dle primal cipel. Asttel se obfine e n- fend cv olevd elemonte active, evcdshy ced 9,F40 peclaus aire. Thopse, la unghrorr cepleesre de 38° (Fig-3.9.14 2) ba vertrealé redratra este nuls, indi'Ferent de calilaha solulur, de. earece ynela reflectals 7n sus, provent'?é de la af de/lea chipo/, este 7 contra fara cv unda prevenile de fa prime! gf rad/apia fngumats este zere. Comparalia intre inghiul de plecare a Fret antene,atlale la diverse inalfimi sedd tn Fig. 3.9.14.b.,pentre banda de £m. Se observa. cd /a nal time mired (20m, adr 3 /4)diferentele sunt mari 3 in-Favearea antenes ev dor a pelt orézentals atlati [a drstonta 2 alimentaty in contrafaza. Rédreale 13 4om O2) antenele av unghivri de rach atie intre 24-31?, diferentele hind mal m/ely dar aceasta faalfime nu este frectied.in banda de Lom, Antena cv der drpoli fn d/2 (sav char 7nd, sav 4,28) este aplicala de radisamatori $' numits WEIK., eo alien fare tn eontrafazs. us sol n 41g.3.9.45 8 505 d'sgrama de radioed dor dipoh'in Mz ory zonzelt sue bade din eee hilanfa Se \Jz slabimenfath Po apez' fe de Fa23, Unda tadi'at3. de alipelil A in spre dlipelé! 8 ajun- Z (a dipole! 6 dups oymatale de perivad (712), ln acel mome. ‘ahpelul B incepe ba emia pre ohedpbs 0 unds care este Pn fa2d ov onda sositd ae by chipolel'A , deci ‘ele sever fnsuma,dind radia ~ Lie maxim spre dreapte. Fenemene| este dente spre stonga. Spre al Te direcli (de ex. P)undele av ok fazare A +i rezvltanfge mar mired. 156 CLL LLL Belated Seahia® 8 392-8029 2292.2 279972999777979Reducsnd astanta 5 déntre cipal, cdstiqu/ pe cele dov5 sens eri epese de radiafie cresle de lo Z2dB la ced 4.408 cin Sx d/€ (4/2 Fig. 3.9.15.6, Linta fabrerupts arals variafis rezisfenfer de radiative cu distant as 7 eA bistig ! , OW a2 OF ae aS 4607 B89 DA ‘Distenfa $ & Fig.49.18 Lelorite coplayylur moloa , rexislents de rediafie a frecirer dpe! In X/2 seade “la 32.2 cind S=d/4 $i la BA cind S: df. th Fig.3916 Se dav devd metode de alimentare 3 aceste! anfene. —— —¥z —— a i Fe Ne ~e 2 Fig 3946 4 In Fig.3:3.46a ahientores se face la capetele dpolile, cv condveearele 491 B, pe care Se continua unda de eurentl tatronar. Efe radisza putin, find parcurse de corentt miei. Alimentares /a fecal clpeti lor ‘an Fig 3.946.b pistreaza stmefria antene! (ar hints bifilard este ri sucite porte 2 aplica ynuta dintre dipol Tenswne eu faz3 Inversd, /mpedanta antenei este foarte mcs 3 Impune undisporilty de adaplare, Pentry 2 obfine olmpeden{s maj mare In punctele xt, Intec de ai pol in dle Lintari_sePolasesc di'peli in Uin'ari savaipel: Yag: ‘care dav 3/0 banda de trecere_ mat largs. Anfena_realizalé ev di 1! fn 2 are in practicd un odilig de “448. /n fg. 29.47 se dav diagromele de redishie a dipelilor7A tunche de distanteles sdeFazar- le evrentilor ain er, Antena wasKk are S=1/ed sidefazare 180% oe oe “06090 a) ® @ G co «0 OO& x +§ O & ow Fig. 3.9.47 ut Oe ee eT eee a “ - ~ . . . ~Antena _cv dev clemente active in WEIK 14 Aceasli anlend se dS In Fig. 3.9.48 ———— 2 ry » an «d> Fig. 3.948 Pinte banda de 40m,.d= titim b=24im Cx253m degsom far” cdstigu/ este cea 640, b/sfanfa S= 53m, Anlena radiacd bjdirediona/, 63 se slimenteata eu linte paralel ew der sev in plastic $i Trans. maci. bact a: 6m Sz 36m dzgtm antena sepoate felesi In 10-30 MHz cv ayitorel unvi Transmach, Pentre bn caishy mar mare se poate alungi antena ae la 12 4.28 Ez), sf 270,64, In WS d'mensiunile antene’ fund mici, sepeate cenecta Inpenche. Lexx @ Wate tn 4 cu capstl Pn seurteireust, fe-alungul carera se gAsese cloud puncte co ‘mpedanfa necesari adaplari’ ev fiderel. Antena cv dove elemente active in cruce (Turnstil) Aceasts antens se ds tn Fig, 3,919 Fig. 3.9.19 Ger dof aipeli Pn fz sunt in acelas: plan. Fiderol abmentearé antena in Xx, Dela bornele XX pleacd spre hornele ZZ ohnrepare- BIS ev fongimea Mt care fytbrase unda de lensiune ev djy, 90° Corentit Pn cer ales aiipel! decalati In imp $1 spafie ev 98% dav der vectors cle cimp a cdror sumé are diredia 48° in Prime! mo. ment. [n mementele urmatoare sinvsordlele corentuler’ pulseazs decalal fn cei ales eipelr si vector! rezultart se rele ste tn plan vlankne’. 158/mpedonta antenes este 302. baed pent reahrares antenei se folosesc elope’ » jndeit'* (Yagi) impedants esta 4202. Colarnzarea Ceircularé se Folgseste la’ comun,eaf'i'fe cu satel Pieare se, rostogofeses si de catre staf de Peleviziune care engl Poledte abretfi ‘Je. In acest c@z se Folosese mai multeanie- ne lernstil/ efayate s/ s/nfazale, pentre 2 cbfine on eashig mei mare in plon orrzentsl. Pentrolcomunicalii ev sahil co orbile yoase, anfena se dotea. 3 cu un reflector plan dedesubt. Antena cu deva clemenle achve h'ntare #G9CV dn Fig.39.20 sedi antena conceputé de R.A. BaumgarIner. 46d T x Ta00e — ¥ 925d =d/8 be | . + R <—46)-—- —— 44, —_- —_—__—_——_ a Fig. 3.9.20 Folesind di'spozitive de adaplare in Ts ambele elemente, /'m — pedgnta ?n punctele BX este 300 Pentru 200.2, drspertivel T la v1'- rater are ‘ngimea 0135 iar la reflector, 0,144. Linra parale- dev aer care duce energia $i'/a reflector este in Je (459 3/ tind rasucila (109) curentel din refledor este dlecalat cu 135° fafs de ce- rentu/ din vibrator. Rezultato] Insumdrit undlelor emisede Ver R esle odvagrama untdireciionals nelalé ,, #8 9CV" pe L194. 3.947, $° Un cash de 54d8 fy spatil I;ber. La inaltimed de df2 deasepra unui panda? ,, bun" Se maf adaugd » 3d8. Liametro! elementelor este 00025 0,013). bislenta Intre condcuefoarele ins'e/ de defazare este varecare, dar se mentine /a /nervcigare. /n Fig 3.9.24 sun rarian alimentale ce coaxral de $020.5) dispozitive Gama. +6 Gr GreIn Fig.3.9,.244 dispozthivel Gama la v/brofor Gv 0,08¢5) far La” reFlector_ Gr Q05BX. Linta de defazare este paralels ev, bumu/ Amprevna cu cere duce curentul RE la reflector, Condensalory! rarishel el'mina reaclanta Indocfiva a Uspozitivelt, Gama, Cefetal- ke dimensuni sunt ca tn Fig. 3.9.20- In Fig.3.9.24.5 Nota oe defazare este realizatis din coaxial, bacd ea ar Svea fixie lungimea 5: X/8, electria arhimat longa cv 1/k (k= coetrerentul ae seurfore) si dlealongel er undo de evren ar suferi © defozare mai mare decal c0a corecta (457). be aceea alimentarea se face cv 0linie formats din devs cegmente, unv moat lung spre reflector $/ enol mai seurl spre vjbralar, 5/9 U~ rind dehszarea corect3 intre curentul din vibralor si curentyl din reflector. bimensinile pentra ahiverse benz) seca im fabe/ tate | 24MHz | 2eMHz | 50s | 144 Mie Vv, 974 6,92 4,84 273m O98 Rm) 10,60 708 526 297 106 |S, m 265 tT 432 0742 G2E lar ml) 1,93 2,89 466 0347 2,132 lar ml 4.43 495 an 0385 ane mm 420 90 60 30 Wt E ml 28 482 437 0756 4260 ml 2.25 1,50 440 4650 026 ZL3t04 a realjzal antens, cv dipel! Inoleiti (Yagi) care are bands mal largé , probleme mai vsevre de adaptare sf Genumirea . ZL specia/* Antena HBICY are report F/S mare , 20-4odB, Antena HB9CV cv 3 elemente pentru 14 1he PAS EPS teeas/é antend Fig. 3.9.25 Antena esh de bandé foarle largi, nerezenanla, £3 sepoats protec?a 53 acopere game 3-30MHz sav mai pul. Dipale/ cel mai lung este Gnd/z la frecventa cea mai joasd /ar dipole! cel ma/ seurt are G; la frecventa cea mai tnalts, Linia care alimenfeaza dipoli' este rdsu. cita pentru inyersares faze! dela un ape 1a altul. Lungimea alpe. Iilor si distenta dintve ei rartazs legaritmic, Antena are impedanta, dstigu! 31 raportd F/s consfnte ingame. Anlena ace trei ‘variabrie interdependente : & (alfa), t[ lau) '$i T (919™2/, Ynghivl, a este intre 10% 452, /mpedanta ‘este cea 602. Variabila = Rnve [Rn = Bnet [Dn = Lnet ]Ln arate raportel db'n. Tre doud clistanfe seu eemente suecesire, $f seaprepre de valeareg 1 Igeantena LP eficienté. Variabila 6- Dn / 2Ln . Pentrs 0 vahare aleasé 2 lit, ra- dearea optima pentru Oz G243%-4051, Pentry T= 080-498, F are valori ‘tntre 0143 3 0187. Firnd daté gama de frecvente dcoperilé, mirind & cresle numa rol de elemente ale antenei $/ cdgtigel. Pintre gama 14-30Mlp acd sealyge %= 0,96 (mare), 02 0,18 siantena are cca Fm lurgime, 125m) 07| 47 | 0.8 | 439m) ‘§63m 103 2 462 44 453m Fig. 29.26 Jofre 28 §/ 29,3 Mllg RUS este sub 45. Alimentarea se face cv coax! al de $02 $i buela Pn d/2 dn acelasi coaxial, Pentru banda de bm dimensiinile se inmulfese cv 0,566; pentre H5MHz cu O2. Antena Log- Yagi pentru handa de 2m, Swan /n Fig. 3.9,29 sedéantena Swan pentro 14500Hz, yp ag xl x S| i Spy) 5] s| s gs sl dle 90- | 0 ! 2 x je PhS, | | rt Ft | | i. 90 651k Fee sot 10 se - — 2969 > Fig, 3.9.27 La bornek antenei seconectears Inia bi hilard L reglabils ev scurTcrevilorul S, pe care se gésese punctele Xk de Conectarea cB- Krall} de $02 cubvels in 2 ain acelagi coaxtal, Antena ore cash'y cea 12dbd 31 RUS sub 41 in Loatd benda, Elementi sont Emm farliniile $1-5mm. Vibratorit se Fixeaza pe rigle tzelante grease de 5-10mm. Conductoarele tr nie, résterte “se dilanferza /aintersectit Lina L poate Rparaleli cv bum-vl, la 10emAtsfanfs. 163164\ Antone Yagi ev Tres sav mai multe elemento Le ankna Yagi cv ther elemenle sunlBminim! varia bile: lungiorle lor, dametrele lor'¢ distanfa dintre ele. Cafevlarea acelor mati'ms Care asizi rs. para metry dori! de castig, impedanfa, raport F/s-3/ es le Wecere se face cu ayvlare/“dragramelor| \sdo lecpregramecé computer iia eas ? L | - a7 ELTA, drt | H la Z| | 4 rf | a og "CT U8 4 WW x 615 0) y | ily ra. S y b yi | an + \" 0 1S Reflector i, b/d ee Beech p | T a2 05 eT. Fig 39.28 x Pentrv,a asigura 0 bands sufrergnk de Jorge, seporte/ dintre Jon. mer si diametrol elementeler Irebure sa he 7o0- yoo. fe Fig. 9.28.6 vibratore! are lungimea lv , reflectory/ are long'men Ir, Gireciors! (4, distina elitive rv brolbras reFleclor est notated (Siear disfenta’ vibrafor. director, Sd.se0 da. odd Pe diagrama € se Alege, de exemplu corks Sr= O2h,adivs oslo. fa ribeape reflector 32 fie 42>, ¥f di'sfanfa dintre vibratory’ directorddda/> ,de exemply g26d. /n acest caz ontena va _ Area caslig’ cco &4db. “Peeliagramele 2,8 50 c se defermi'né | 165 x. “ . ~ . x is .longimea reFledorald/, 3 arrectorular si 3 y/braloruly pentro ralerile cleja ajese pentra Sr]d = O20 si Sd/d 2028 $/orem: (rz9qs0sd", ly xGH8d , ly ose. Pecliagrama d Se determing rezistenta de radvapie 2 anteng Rr fortie de Sr st Sd alese : ea 2.2, Adaprarea cu coaxial] de 502 se face deobsee; cu aispozttiv Gama sau J. Dacdantena are 4 elemente serecomanda Sr=92X , Sdy-4zd, Sde- 926d, (20510, ly =Qher, ldy 945A, ldg=O4bX $7 rezul Kr x 302, 8) un cdstg de cage. Dregramele sunt ralabsle ‘in spotiu! Tiber. In aprepierea pa- mintilul antena calevlalé se clezacordeaza $/ Irebuie reglate lun. gimile elementelor, di'slanta dintre ele si al’'spozih' vel de adap - Fare, In prach'ed Se recomands , Copierea "wher anfene H/F ex~ erimentate $i montorea lar citmai depyal, Pentro anfene chin feavF le rapertel diametry /lambda = 0.0018 oi'mens/ unite seday in fabe/. Gand 'Srs Sd= a8) c3sligul este ¢5d0. Land Sr=Sd =4UBhedehyul este £sdb, maxim pasthil, 618 5, (F_ Mel 264 | 246 242_| vat _| M2 | FoF (rom) 546 | 697 | 49 | aw [4032 | 1452 fy om| for 58 679 759 16,4 14,25 ld m| 4,67 5,59 6,53 766 975 13,7 SrsSd m| 242 | 2a2 | 263 | 332 | 4,22 | 5,94 Antena co Tre! elemenie are practic un cistig de Fld, Lungimes direc. Torulur’ este er/ted, ar deplasarea lu) de /a chi'stanta 416% a g 25> oe mbrator nv moaifird F993 é leet se prsln ) ce cart te nylon prs la captee vibrstorolr Len é Reflector director birechor2 Vibpibr fon 2om 1054 gay 2xhTF 15m Foo 6Ye 2K 392 40m 526 YER 488 2x 26/ Pentry a evita inknderea ehmentelor, sg elo sede cipma Je cupro Pare, nei zaala, 520 che ol Scopes? Co copre Vibrelorh 3e faccae’ ca! 1p Fig 49.34 rend Fig 99.34 —_ Capetek vibrator’lor se, relingese pind a Unditele-syport cv corzidenyho. hn le A sibrslorel pe try ZOm si celpenty fom tyebile si fre ced Fem, cof Ind cabs cm dea lifer Ebon Chee RE) are eto needs costa) cv diamabel 18 28m, chiar a/unul ($c RE) are S=(0 yin fanga if es ere. ? 169Antene mag optim zale pe calculator Oplim 'zarea pe calevlaler 3 anfenelor Yagi cu 437 mab motte eke~ mente cece [aconcluzil ‘mportgnie. Dregrama ale directivitale este Independents de lungimea ante~ nei “(bumului daca ea depasesle a8, -Ketlectore/ , yibraford| 9 prr- mol director sont apropiate, dcupind G2, iar ceilalft el/rectori Sunt mai dstanfalt $0 mar rart, Lingimes elementelor sVcdi'stenkele dintre ele depinde de drametre] feviler, Antenele beam realizafe dn condectoare sublini av paremelti diferti de cele realizate din levi. nienele projeclale pentru. cistig maxim auparametni’ cer mat in- slabili gi! medestiz Accoplind vn edstig mai’ mic ev 4-2dB porame- rit ceilalti rezuiti optim lar la coresponcen? nu se obsess. ntenele Yagi cv multe elemente pentru UUs realrzale $1'reg fa. Te experimental cv multefor! sunt (A ferioare celor optimiza te caleulater. bislenfele dintre director; crese Treptal pins la Q4r, dups care rémdn 04>. Lungimile drectorilor sead cb 0 raps, ultimir rand aceeasi lungine. Astfel cisligul esle constont ntr-o banda largs de cca th , “ev 0 scadere ae “td8 chiarsi la antenz lungs de°10d. Vartaha legaritinied a lungimiv elementelor si interval. hr cintre ele reduce si varrati's impedanfei, lee: si2 RUS- vlu/ cu frecrenta. frecvents de rezonanth 4 impedania amlener varre- 28 nesemnifieativ Ia cregferea lungimi Leby /ateroli aidvagr3- mer av ni'vele de ~4?AB in plan vertical $1 — 16a8 Inplan erfzon- Tal pentru lungim; cupringe Intre 2dsj 14d. Rote de desereslere 9 fungrmii elementelor depinde de aliametru/ lor. Cashigelanitenei Yagi"optimzale creste cl cca 26d8 fa du- blarea lhgimi.. Practre creslerea este maf mics din caura yprerde. rilor 3 eretilar consizuchre, Anfenele cu lungim: pans la 1,5 cv elemente Quad sau bucld aw cashg Pelin mat mare decat Yagi. Pestle 2) perlormanfele sunt egale, chiar dacd refleclorel 3 ‘vibrateru! sunt de tip buc/é, $20 Wager sav Log periedice. bislanta ophima reflector- vibrator esTe 215-0,2>pentri'o diagrams $)'0 impedant’s opti'mé, /n 79.39.35 sedd rarialra edshigulus cv lungrmea anfones ind. LI | dy Fig 3.9.35 170Antene Yagi optim/zale «v3 elemente,in treple |e Jumstale olintr-un element slantene: pentru 26-248 MHz seda 7'n Fry, 39.36. bimensiunsle se dau Pr tabel,A2B1Imm, B15 hi, Co132, i A a © Fig 3.9.36 | A__mm B__mm cme Reflecfor RF 609,6 4572 16955 | |Wrbrator v 6096 4582 14637 | birector 6096 45F2 13494 \Dislonta ¥-R. HAA Drslanfa ¥-D Wen? + dumilate clintr-un element alantener pentru2ts Miz seda in fig, 39.37, unde Az 2222mm¢, B: $lImm , C= 15hFmm, be 6 124mm. Simenswwnile sedev In tabel. A 8 © d Fig 3.9.38 A_mm] 6 mm] ¢ mm] Dm} \Reflector R| 762 44 45RD 15567 Vibrator vi} Fez 94,4 4542 1260,5 Director db) 762 9144 4542 109,95 lbsfonta v-e | 4292 Disfenta_v-D | 14486 Fumatale alintr-un element af anlener pentry Mle sedi in Fig 3.9.38 onde Aare $I1,75mm , B- 254mm, C- 2222, b-19, E- 16,87 ,F 127mm. bi'men. SiUnile sedau Info bel, Fig-4:9.38 A_mm[B mm[€ »n|[D_mmlé_mm|F mm Reflector R| 42192 | 6036 | 50 | 10668 | 508 | 1759 Vibrator y| 42/92 | 603¢ | 508 | 70668 | 508 | 130n7 Director | +2192 | 6096 | 508 | 10668 | 508 | 10827 ldysfanfa ¥-R | 2032 Distanta V-D | 6604 1745 Antene Yagi cv palru element pentru 26/1Hze /n F'g.3,9.39 se dé schifa uner anlene Yagi cv 4 elemente de 21-02 or v-d4 5 Vv WR wor" R Fig 4959 Qimensiunile ener variante publicale sunt in Jobel,inmehi R v a7 22 [7-R [¥-b1]b-b2 |G de |F/s #8 [A507 X (GATX (Ones X lamer 2a |.G2r|9249d| 9 | 25 $36 |402 | 4,92 | 472 | 43 242 | 265 535 |503 | 479 |-448 | 468 | 20. [35 jas | 25 Q5> |qse5r)0456d|4430d| gud | aA | Ord Od | a4#r1 445A | G44r| g2d | 42d | gesr 43 | 506 | 4207 | heos | 4583 | 4573 | 4.573 0) 1040451944] o2d] a2 | az] 95 Antene Yagi cv erne/ elemente pentru 26M Hz 19 Fig.3.940 sedi schifa une antene Yagi cv Sekemente. bimensry at. Je uner vaniante publieate,in metri sav fracfiuns ded sunt in Fabel, 23 D2-b3 b2 bt-b2 4 v-O1 ee R Fig 49.40 Rk TY of | D2 | 03 [v-e [V¥-d1 [br-02102-d3|6 «ales 0,5 > 0476 19463 X19459D [0937A 19274 X [0 736X |9.236A|0.234A|10 28 424 | 509 -| 4,08 | 4,02 | 4,66 | 4,49 | 404 | 225 | 2,58 |4\30 172 FEEL EPP PRR EPP PRAIRI~RIPRPPLFE ES SDE POD DDD PDT4 « . . ' Anfene Yagi cu palry elemenle fn soMHz In Fig.3941 5¢d5 schifa ener antene Yagi cv 4 elemenle:bimens/~ unile dner variante publresle, iy meth’ sav Frocfiewi der sunt Pa Taber. “br-bz "2 | i ~~ r R v ot b2_[¥-R | ¥-67 [b7-b2[6 8 [7/5 46) 298 |2619 |2,679 [2,628 |1,793 |4793 | 4793 r 303 |2,638 | 2779 | 2,677 0738 | 4/95 |440F | 9 | 25 0,51 >d| 047d | g45> | 444d] G2X | azd | gz5r GSA | Q475d\0456d | G430d|'075 | a1d | OLd Antene Yagi cv cinci elemente In 50 MHz In Fig.3942 sed schifa uner anlene Yegice Selemente, bimensia- nile ure? variante publreate, (n meter sau fractioni de) sedau in label. 22-03 3 bi of-2 2 of ¥-01 : y Te uR 600 aes Rk Fig. 3.942 v_| & | by | b2 [03 Ty [V-D1 [br 0210203] G B/S 782 |2,95 | 2,68 [265 | 26 |g92 [O92 | yor | 45 278 | 2,95 | 254 | 266 | 259 | 14493 | 4494 |4493 |4494 | 10 |24 2,038 |\2976 | 2,761 | 2,737 | 2.606 |14276 | on | 1395 | 14395 | 10 | 28 4619 | 3029 | 2,813 | 2,757 | 246 | 0,609 | 0,305 | GNF | 4473 | fo | 26 2,819 | 2,958 | 2,679 | 2,626 | 2.547 | 14,793 | 1,193 | 4,793 | 4793 173Anilena Yagi cv gase elemente th 50 Miz 19 Fig.3, 9.43 sed3 schifa uneianiene Yagi cu 6 elemenle Dimensiyni la” uner rariante publicalé,in meri sav fractiuni cle), sedav in fabe/, R Ty [dr |b2Td3 | D4 [v-rk [v-b1 | d1-02[d27-03| 53-04]6 dB/-E 29ae [2,840] 2 e672 s28|Z 596] 2,642 | 7.20 |4022 | 4649 [459 | 28 id cad 246|2,706|2,672| 2,655 | 41568 808 | 109 | 1345 | 4976 | 10 | 23 a 03-D4 d3 b2-03 bn Dr b2 ot v-of as v VR wo" R Fg.43,43 Antena Yagi cv gase elemenfe in 28MHz Schifa aceslei anlene seds in Fig:3.2.44 1824 m ‘ttm a 415 4524 ed 1524 Ate == 5186 5312 Fig. 39.446 174Antene Yagi cupalry sav etaci elemente in 24 the dimensiunile aceslor antene sedav in abel, in meli [LR ¥ ‘b7 |. 02 | 03 W-R_|v-d1 |d1-22 102-03 1G aal7/ TUS | 6767 | 650 | 630 | 21 | 165 | 255 7269 | 6862 | 6405 |634 | 63 |316 | 258 | 2,90 | 2,90 726 | 666 | 650 | 645 | 640 | 263 |269 | 269 1269 Anitene Yagi ev 4,Ssay 6 element pentru 14Mhe Dimensiunile aceslor anlene seday in Tabel, jn melt RIV 1 d7] 21 D3 D4 | V-R [v-b7 [07-0202 D3] 03-27 6 AH 108 |t,22|9,65|950 32 | 303 [307 14,08\1032\ 4.9 \96 Bl2 | 226 | 243 10.8 \1019|973 |954|945 366 | 305 | 366 | 366 faz? \16,16\9 73 |9.53|9,49| 947 | 405 | 244 | 275 | 2,90 | 290 Anlene Sagi cv 2,3 sav Selemente pentry banclo de to Mlle dimenswnile aceslor antene ,in metri, sedau In label, pentroferi fie. z ¥_| 5? | d2 | D3 | VR | v-b7 [brb2 [d2-b3 le YS aa \2.092 | 4936 O43 44) 14 2154 \2,026 | 489 066 | O66 57) 25 Z4e2 |\2,036 |1944| 491 | 4071044 | 0495| 41% |n0es|ee| 25 05% |G4Fd| 045A| O44h g2> | 92d [62d Trecerea de / impedanta de 28.2 aaceslor intone /a coaxrslul de $02 se face cv Ol/ni2 infermediars in d/4 de 372 realreats an cloud buealy de coaxtal de F752, lungs de k-d/4, legate Pn apade/. Adaplorea se poate reali'za s/ ev ai pozthy ganz. 175Anilene Yagi de mare performanfa pentru 144 MHz Kt FO Acest anlone op fina ate pe caley/ator 20 lungrmile elementelor gi” adistanfele dintre ele yarrabile lagaritmic. Ele av ashy marsm, ata- rams de radiafie cursts 30 bands larga. Artenele av /u: g é 48> (10 elemente) 3} 5,4 d (73 elemente) conform Tabelvlur 77 Mr| Boom |Castig] z | A/s ge} oO = __tésa) | ay | (aay 10 | 48 414 | 27 [a7 1} 22 w20 | 38 | 49 2] 25 125 | 28 | 23 3] 29 130 | 23 | 20 14 | 32 134] 27 | 48 13 | 36 138 | 35 | 20 16 | 40 142 | 32 | 24 47 | 4 145 | 25 | 23 138 | 48 148 | 25 | 21 19 | 52 150 | 30 | 22 int Pot Ty Dacd clemenlele au de 635mm , distenfele Jor Ff ck reflector, in mam si lungimile ler,in mm sedav In Tabelo/ 72 El, REF DE ot 2 D3 Da DS bs D7 Da be Dio Dit Diz D13 D14 DIS Dis DI7 Distinfa mm 0 312 447 699 1050 1482 1986 2553, 3168 3831 4527 5259 6015 6788, 7568 8352 9144 9942 10744 T2 Lung. mr toe 8 oss sa ate soe oor es ear oe ore ors Ea oe es esr os is os realizat din Jey) cv drame. Jol 73. dacé elem entele El. REF DE Dt bz D3 Da Ds os o7 Ds be p10 5259 Dist. Lung. mm mm 0 You ae “ses ar feo Bae 1080 a teeta toss 904 asso 508 31084 gest BBD fsa bas 882 a i yen” We 73 Laci serealizeazs 0 antend ev 12 elemenie, lungs ae 2.5, drstin- ble fat de reflector $1 longimite lor, in mm, §r aspecte) bomvley tre mai mie! spre capete, sedau 7n tobe. au damelrul bimm, elementek pasive se Fac mai beg cu 3mm far dacé au ¢45mm, se fac mai seurte cu brim. Elementul vibraler are adaplor in T, care asiqurs ockiagrana deradistie 176our simetried. Coaxialu! se conecTeaza /2 eh'spozthivel de adaplare In T essen ree Sarat 25° 125mm) nn" he Se - ~ ev on balun, Pn df? realizal dintr-0 bucata de coaxial, care IwanshormF . impedantele in report 4:1. Vibratoru/ face contact ev bom-v/ -, entre 2g evila paraztli' predvs; de sarcinile sfatice, bispoetive/ T r, | Se realizerzs cain Fig 3.3.45 Ay 8.127 aspectul antenei, fn G) rel || tel i - Fe, ky | \ | 3rd oF =a (a) leton (2 paces) Th re ee Fig. 3.9.45 WF rAnlen3 Yagi de mere perlorm ent pentru 432 MHz KIEO Antena are svelemenk mentale pe un bum realizatalin profi! ae aluminate (20x20mm) long de 3m, La are on ciety de cea 15,348 , un rapor] FR de 2098 $/ un unghi de deschidere @ diagramei de radiate de cea 30°. Elementele sunt realitaie din fears dealuminra p&mm sau fun- giptl din Pabel. Fix area [or pe bum se face cu mre! plotbande Zin Tebla de alumina Tndotke “pn forma Uterel omega si survburi avlofileTante de 4 mm. Vibratorol are dispezitiy de adeplare dn T (fig. 3.9.468 si byeare Promile gistrea ponclelor Tnlre care Impedan{z este 200 2. Mdapia ~ (rea cu caxtalu) de $02 se face cv 0 bucla ?n \hedh'n coaxial, care dre 229mm dacd esledin coaxial REGY/V. Cele cloud prese szolente n efate cv »t* sont din FeFlon, pleriglas szu TexxToht $1 sustin Iiyele notale cv. Tale dispozir valu; de adapfare. Capelele buclei U sunt cositorile a capelele (nterisare ale Tiyelor 47", far cele dovd Trese /a papucu/.p" Buc/a U se Fixeazs cle Lum ev scoci. Lideru/ are mubs-fals 3° sefixeazs dé bum ev seoc/. Tabet culunginile sementelor qi dsantele detecle 1 Lg inn k "345005 296 622 pL 28s 1879 ¥ 339 ied 06 294798 DL ate 146 D> 292 990 | Al ~otee—-— S54 iy p=} <3 thf ff fae 219 FD. 2 RaDeRaRBaReMebrd DDD FEY PRIDIVRVIDHSTireraaae m Antena Yagi cv 3 element scurlate pentro 44 Mg WATLNQ Alena se reall zeaza, din fe deslomnny piome. Bobrnele 3 wet. zeaza pe crbndy ole plexiglas frau Pextoli?) $266 mm (Fig.a), Capetele Fev DL SG ole User Ae Somat: nelor este uk $ 46mm. Sarcinile capacitive Jn forma de cruce sunt fer~ mate ol'n cate dovd corniere Ae 20% 20mm, longi Ae Elem, prinse de element! cu suroburi.la cele 4 exiremitati se nitelese ,papyei,"/a care se cosltoreste sdrmé de cupru J 1,6-2 mm, pentru a ferma pdtrere, Bbumul se frreaza depilenprin inlermedié) Uner placi melahice parte te de 220% 220 mm 9 seoabe, Pileny/ este mai ‘nalf, de varbe/ lui find Bx afe dova ancere de nylon care sustin copttefe bumulur. Capeile feviler se astips: cu clopure . Condenssterg) art obil esle prete.. Pt Taibo! ellis ch plaithe Pras cle bum, pe 02 tind fixate s mo, bispozitive/ Gaha este 0 tyd p tomm oin aluminiy long ide 1006 hm /ixali de feava ribralorslut co Un , Scurteiircu/tbr * o'r pla? band de alumina F wn aistanfier b din plexi’, bela conaknsaiere/, varvabil (a tia dispoxit'vele: Gama legatera se face cu 0 Sarmide atu. minty f 3-Ymm, lungs de 1624 mm. Coclimensiunile chia Agate 052 41:4 la these hy, 9 24 /atessokle, prlena se regleaza deplasind seu rletrevilory| 5 sf retind conden- safer! vartabr pentre BUS minim a 14,104. Aolng are un répark £/S cea 18d. AHO 4950 11524 927 Ll 236 gpire 26 sire [ S]_- - 264 3 20-0 ~- A. ~~ 3 ® TMM Fig 3947 WdAntena Yagi pentru banda cle 1296 tlle DLEWU. Antena acopers banda 270-1350 by ov 0 seddlere acdshguly de 148 5} ROS sub 42:1. Dalele din Isbelek Tt s/Te sunt yenhy bum # 1imm selemente pimm, Vibralor! si bucla U sedau In fig.39.48 T1 [iengm Ttengin bi] Gain 3a san] Stack: "stock: | [mmy | £2801 _| angie ge | angie ou | Nort nmy | vert nm | iis ba fee p12 pg a5 ois er vw. 208 [208 oso len e573 ie1 fies his, (690 Jo00. 1 ne iva i7sTpe0 90 3 03 far frag [800 v0 Powton! ren tengn? ime) toed 72 eg wi, Tl fede | 180Anfens Yagi a elemente in ton intercalata ey Yagi 3.el,fn16n. Aceasls antend sedd fn Fig. 3.949. e . . e - mr | tom 6H 648 fig. 4949 Tred antene Yagi cv cite Ire elemenle inferealale, re 0m Aceasti antend realrzala de W1F BY sedi tn Fi 2.39.50 OW 1082 m 42h 534 4 653_ $76 558 106m 094 548 4h AE 4ST Fig. 43.50 Elementele pasive av av haport (care titredue prerderi jar dietantele Jor Ailé de vibralor sunt eptime. Vbraloro/ are 3'di'spozttive Gama, co lungimt de 15-106 $f 081m, la ai'slanfa de 15-13-130m ae vibrafor. Bebinek av lungimea Sem, diametru/ 7mm , aepire latrapu) de 10m, Sspire [a Tape) de 15m. Condensaloru/ are Fépl pentry 10m (seu 0 bocaté de coaxra) de cea 8m) $3? bb pt pentru 15m (s2v 0 bveaté de coaxral de cca0,tim). Bobinele sunt, peasert dea~ Supra Lager de plextalas care unese secfiunile tlementelor: Vibratort/ are 5 dspozilive gama conectate la um coaxral eamun. 181Anlend Yagi co 3 elemente fn 20m inlercalels cu Sag 3 elf 15m, Aceasts antend $f ol’spozitivele €/ Gama sedé fn Fig.33.510a 3 fos realtzals de KHEOR, 937 > sau Maia wns Cre «bhe [Pj ls | ’ LH CC t iM Ret mem dn be @ 150 00 Fouad n=6 SPIRE B=GALSIS \ \ \ N aa 15m i iz 4 a), ow 3 Fig 33.54 Anfen3 Yagi compact? cv cafe 3elementein 105) 15m WBFIR Aceasts anfend sedi fn Fig. 3.952 RE Ws bn 496 —— 46m ———» Fig 3.9.52 182 : &Antend Yagi cv 3 elemente tn tm rntercalaté cv 3¢/. In tom Accasts antend optima a fest concepoti le WOrr, WesKi (hig.3. 958) 6248 4, 6% 4453m 9 42 stem gp — of 174,93 —— 4219 ones G85 od Fig. 3.9.53 724m Vbratorul este reali zat fn partea central din feavé de aluminvy $3fmm far capetele ain fey) 649mm, Llementéle pasive au dzbnn, Toate elementele sunt 1zelate cle bom, Vibratore) are devs d'spo. zitive Gama. Trapertle se acorde az§ pe 219 MHz, /ndividea). eke Bu cate Sspire ey chamefrol #6 mm $i Jongimea 76 mm. Conden- Saloarele au cate 26 pF. 183Avtene Yagi syprapuse Seva antene Yagi montare suprapus (ebay at) gralimentate sin B- , zal pef aren potformante wpdidere baclohing Yagi: Jorg, fa acelas/ cd gta. Antenele Suprapuse , mar scurhe, au 0 raza de re- Vire mai mite” ,unghielide radiate mei mie (Fats de sal), s/o dagram’s mai larga in plan erizentel, care pretinde coir} ma) 2 Fine “30 mai pUfi'n plecise decal Yaa! ng. dn unde seurte | suprbpuneres, antenclbr poate d3 on edshig, Arepagare tone Serica, (a clstante mare, mar maredecst &/ Yeore Fie, de 2-346. 4istanta intce antenele Yags cv um mar lung deca ar este cca th. Respltahie sead a chstants sft 4 gf our dad daca ol'sTanta este (2, desr aragrame de radiate cevine mal » corals”, La 1¢¥ MHz $° mal sus, serecomandg ol’ sfanfa d. Anitenele Yags se po} menta , alstu rat", pentro a aves o dl. rama mar ingests in plan ore zental, Cagng yl naxria in acest caz se ebfine tind capefele vecine ale elementelor sunt-/9 ob's- fantade 8/6, Daca antencle Yagi suprapuse sunt bine regh'zale,, /mpeclanpele lor sunt por rezistivé s relay usor de adapfal si sinfeleat beseors se monteazd suprépus oloua antene Yagi pentru benzt dre. rite. che exemply un Yagi pentru WW Nie dleastpla une” Jagr ponte 5000, In aces! caz antes cle yes 5¢ cemperta ca un plaice pa- imant fata ole cea cle cleasupra , bind ma) mare. Liffant2 reco- mandatt dintre ele este dz sau d, pentry ca intents sife mipima. Cind bum-u/ antenei ole sos este mal scurf clecafa/ antene: de jos, dsfanta dintre cle se stables cat sumdfale din lungimea ‘bumului antenes de sus, back “antena de sus” este pentry Wy Mle, di'stanfa rinims este 1m, dar mai recomantasil- 2m Mrcsorarea disfapte: afecteazs mai alesantena , dé svs',care Trebuie re-acordals 31 adaptaty. fous arlene Yagi efasale, idenfire, sin Fazal, dacé sunt Ia els lanka O67), seb flocnpeats i Fei mlesoreges impedanta ed cea 35%. bacs sunt [a distanta 4X” impedanfele lof cresecu 446, Adaplarea celor dovs antene,’sflidfe fo disfanta A sab mah mare, se face c8 in fi'g.3953_ /mpedantele antenelor, de 50.0, Treeprin coaxiakle As; defor, de lungimi egale 9 5ele5gs Pn 4 cy 59 paraleh in puncte) %, déndBQ. x Jotre punttele xf Y existe o é linte tn d/4 ev impedanta as de 37.2, realizata din dous bu- gt detoaxral C, dt 262, core ‘pan storma impedanta ain Fig 23.53 X (25a) in aphxim shiv $0.0 Mn purdel’y, cle unde pleaca Fiderul. 184 om = a ww a ’ ~ bsBHO SisTeme de dipelt ev radrafie Inansversala Mimentind in Fazd dor'dipeli paralele 24lafi la altetanfa. Ss, maxim darrediahe se dbfine in directs perpendiculera pe planul dipoli/er, Inambele sensuri (Fig, 340.1") 5f rere in plénvl dipoh tor. Me 7 i , r r r r sa3/en seven 25/8) + © hit a Fig.3.10.9 ¢ dn aceasli Figur dipalti InXf2 sont vizvft din profil srapar ea unele (Seetivhs ale tondlocloarelor), in spafiel Wher, Apropiind an- a4 oe pimant, concuctearele pet fers zentale, unvl. aasupra cold’. alt sed pot fi rerticale, In anthele cazuri dagrama se modi fies dale rile ondelor reblectste ce pamant. /n cazul a der chppel ort zontal? supra- Pisig col interser aflat ‘Ia Inaltimea 02 ale pimant lar cel seperier a" Inéltimea d/2 fafa de col inferior, dragtama deradiatie 7n Plan vertical este cain Hg. 340.2.4 /n Fig 340.431 c disfanta tntie diipoli’ ini/2 s/nfazafi aflaty Pn spatiel liber 5-2 marit 1a 58> respech 3/4 ,céstigu/ a dere. nit 488 respechiv 4,6 dB far diagrama a cépifat lobi secun- dari care se ‘marese cu distania. Keest) lebs pot hi uti dacdcek gevd antene sont montate vertical deasupre pamdntulvi. Diagrame- fe sunt valabile 3 pentru deviankene verthea sinfazale, cv baza pe amant sav indifale (éP), ev lungimea df4. In 19.3.0.2 b 3iC sunt dovs metode de alimentare in fa2d a aipolilér in d/2 sav ind (core av impedane mai usorde adaptat). In cazul 23 ipo in Ma aflati la dslanfe ole d/2 cdstigul fobs'lor Jransversali este 5B ; 1a 4 alipeli este 6d8, 12 Fetrpali este FAB rr 1a 6 dipoli, 8d6.Marind distantele fa 2d/4 cdshigurile sunt cores unzafor : ¥-B5-10-HdB, dar sinfazarea se complres. n UUS se of realiza sisleme de alipalr y efzja{i" /nX, sinfarafi, care pentru ms. rirea cashigului infr-o singurs clirectie, av 3? reFlectan inrant sau plans. Retlectorol plan aflat /a disfantao,15d di un edshigade $-6db. 185Antena Bisgvare pentru banda de 10sav 6m Aceasti antend sede ty tg 3103. Ea are formade patra} ne- Inchi's, sostinut 12 planyer- fica] deun pilon (prefera- bil pemetalie) si aneore de nylon, Latur tle etn stén- 92 si dretp Ia sunt de yn ime d,'Pe Fiecare laturé G paratulei exisfi o semi. nda de curent dafionar, ce senso/ aratal de sdgeTi. Gnsiderind sigefrle yechri, suma ler este b rezultants or’zontale de dova ori mai longa decstiogonala pa Tratuls. Antea radiazd bitirectjonal, perpendicy - ~ lerpeplancl'sa0. sare Fig. 3.40.3 unieathy de Em=(63- 419), 121d Fm{2 yGYa. "Parka redetiva. care simbghreazs delabarea, dre Semnu] + aes esl induclivs. 1 daca este capacittva. Conoscand impedanta mutvala si mésorind defezarea dafre cu- renfil din cele deus antene sepoate calcula impedanfa indusa de 0 antend fn cealalti $f apo! Impedanta Lecaves antene. Cone seine impedontole, minimile O97 gideFusirile dintre ele, se Plcaleola crrévitele de adaplare 9 ceFazere, cu melode complexe (Feebree K267,. Christman KBE) R. Lewallen WFEL, Collins WIC). ln Caaf 6 sont dové antene verbieale in dfy /adiitant d/f, alimetisle cv deFazay de 135° (ca antena Harcy). S'stemul radi'a- 23 unidirectional st are cattig 4446. Antena sé alimenteaza cv coar(ale ale Jungian anumife (159°s/ 193°) care Transforms Impedanfs antenei 1 (Z= Many 994) 2 in 22(06,35-$42,9).2 $¢ Impe- danta Inkenes 2 (£: (14,344 233)-2 7h Z'=(GE1 + 4 107)-2, Cele deuF /mpedanfe degate Inparslel fn puncte! Ralau o re- zltanta Zt = (st1'+4 1,076)2 , foarte aproplats cle $0.2. “Energia se aduce % punctul A ev coaxial de 56.2. Se gasesle lungimea exadta de 1d-Ka une? bueaf dé coaxial, careare 360% apoh se fare din ea Segmentele dle 153"sj 193°, Pentro 8 $i 45 Mitz cele dood antene 187vertivale fn NA pat ff cle Inalfime, may miei, complelaté cu Lenk UMA Cae ge lepine mat mrs, somphe 42cd pe Fig, $446 antenele sedistanfeazs (3 My, tel gu/ sc3- de la 3dB, into de 193° [rebore 58 abe 188° a7 lint ade 189" se Seurtears & 89° (electrise), In acest ca2 tmpedanfa InpunctelA eying (21 ag AN) a tale nevis de on Siren t LC. be adaptor dn fy ANF. 82 iu cagramele ck radiatie Inplan grizortal 3 ops satene [Ciqursteiprin pinche treontro) ndifirste aston ke geePoede. vagromele sint talabile. $/ pentry clipeli paralelt i Sain . : Figa. NE 188Devi antene vertieale in dt Ia distanfa [2 In fig 3.11.8: se vede ac0as]s gntend cu reobalie longifydinz le th planol anteneler], bidirectional. /mpedanfa rezu/tanté. In ‘ netul Aeste (2645 47,78) A. Ea esle Iransformats in “Son cv ayo- Torele onus cirevit L-C. Valorie L50C sont pentry banda de Gm, Caghigel antenei, conform Fig 3.4F este Sade . orenti In antene sunt Tn ant faze (180°). In Fig. 3.14.9 Se vede-aceeas/ a nie. na, clar ayand radiafie transrer- sald sheaghs. 3848, Corenfi’ 7m cele douds antene sunt fn Faza (07. bin unctul A pleacs Spreantene devs coaxrale’ egale ie ay ‘elec- Trie). Impedant8 In punetul este, (34,2344 14, 6) $j €2 se Co- recleard cv un condensafor de 442 pF (In cazul benzu de 60m) / Fig. 34440 se rede cum se We comela dela o schema La falta cu ajetoral un rele . na 189Antena ,, Half -Sgvare" Aceasli anteni se da In Fg.3144 Iabiazind fo Unie oreup ti . —— Conduchre/, seconstafs ed are /ungi re mnt far poncleleds aimentare Ay t s afla fn Inaxime/ onde sibienere eorent, unde mpedanfa este mica, / M4 de cerenl unde mpedenta es 4 | Coren tn (aturile verticale sunt In WSSU STS fa25 deci rad/apia este Iransvers Sle = 4¢ castigel este 48d68..In lalura oritn- Fig 3AM Telé sunt curent contrar( 3 radiafia ht se anvleazs reelprec In mare porte. Antena poole fe alimentale gla capat’, in punclele A8, unde impedan~ fh esle'mare, cv aytoru! unui cirevit oseilant derivapie, Spre deesebiredeantenele rertreale obi'snuife, care ay maximulde corent /a.baza, ater max, mul este la vartal lafurilar rerticale, adied mar deparie depimant (care produce prerderi ae putere). Indl mea de.20m bind grev de reahzal in banda de 80m, se tol- sesle ‘variant din Fig. 3.4442 , ev 0 mies scidere a cishigolur, FFIRVUVIVIVIRP Fig.5442 Fig. 2WA3 Ip fig, IAAI se compari diagramek derediatie 2/e antene? Hall Square aflaté la indltimes dé 12m cea supra unor soli’ dt ferile, ev diagra ma unut dipel er zental In M2 atlat la aceeasi Inattime. La unghiurl miei, pind (a 32° Fafide sol, antena Half. Sguare este Pnfetdeauna supericars dipolulu:, indi ferentde cali. fafea solulvi, Sol medru (turba Mare conduchiv/lafea ': 5m 5pn, i constanta drelectric3 E213 ; sel foarte bun (curba FB) are ‘: 30m5m $1 &220 ; apa sirals (AS) are b= 50b0mIhn 37 E-80. Avind un factor de calitale relatty ridveat 1%, banda de trecery 3 axtene/ Half Guare este mat ingusti, cca Zeck Hz ?n 45MHz 190Antena bobtail curtain (bc) Antena are 3 elemente rerticale ia M4 srafazafe (Fi9,3,14.14) asetale fn lini. . we 2 Ma Radiatia esle fransversala, cu un cagiig de 146 fas de 0 sin- wre verticals [n/4.. Curent) in anténa cenfrali se divide in ox corenti de dovs eri mal mic Pn antenele laferale, Conduc- bref orrzental redieza doar putin , corenfa slafronaré Find 7n antiFazs. Alim enfarea se Fate lo 320 elementuler' central, unde impedanta esle mare, cv aelorul uni crreeit osel lant derivafie. Stgmentele . f2" se calevlearé co formula: bm = 180/t tite far cele In 4 eu, Formula = tm = 1,323) Fate, Condensatore/ Care cca t00- (Sop, la len siune mare; Lz 2gnh(n fom. In ponclil X aHlat (2 cea 64% din Insltimea elemen toler central Impedanta esle 50.2, Antena are ane Ingle #0 Cfrebure ayustal dups 50 KHz. In 40m , C= 40pF, 4d: thal, In 30m Cz 30pF, LL. In Fig. 3.41.18 sedi 0 variants mar pufin cunoscels a acestes antene’ (YOUN ), Curenfit in cele "z antene vertieale 7n \/4, sunt in fazd $4 dau pradiatye Trans. My versali, cv un cashig de cea 4,548, r [ Bistribotia undei statronare de ev- ry Tent pe element) central este ey maximol la bazd (evrba i), unde | Umpedanta este miei, 190Antené directiva co 3 elemente vertreale Antena este Formalé din 2antene Ground Plane abniafe pe irectia preFeraté (Fig.3.11, %) R vy o => R * F9G.INI8 Este ojumitele de anfeni Yagi cv 3ehmente, Vybretora|-se all - menteara cu chspoztiy Fama. Cele 3elemente sunt conectatela ra- avale , la $azi.'Anleng are edsig cca 6,508. Refleebra/ are lungs. mea 027) sf se atta (a distanta” Ole de vibrator. Lyrecfore/ are jungimea O24 $/ se alla la drstanfa 0415) de vibrator, Radiolele sunt dung! de 0,26, in numar de &-16 la nivelul solulu/ si cafe 4 dacd antenele sunt Pniltale, $l nu trebuce sé se ating’ 7ntre ele. Longimea reFlectorilvi,adtrechrulys $/ di'spozi, five! Gama se re. gleazd pentro a obline maxim la un misurath de cdmp plasa? a 10d ‘in directia drecterulus. 192 FPPC PR EPR P PPT A VRGPIAIAIIIPY PE LIFIF22XAVIAGGTeer antene vertieale In \/4 di yuse in Iriungh. Aces sistem , vezul de sus, sedd in :9.3,.11.9. Antena hasu- rats primesle on eurent de 590" yao -90° dev ori, mat mare decat oe 9 2 cele/alfe doud, care av cv- \ » roy cenfy ck Fazafi. fn urma* dor oh 90° (a) respecti'y Inainte en Ogre et O), Castigyl s/slemuler \@o be Op “ech 19d fals de o s'ngu- a b ra antend yertrealé, dar Fig. 3.148 marind defazaju/ de 12 90° . Ja 15° se obfine 4,5d8, | baed se miesereaza adii'stenfa dintre elemente [2 jumatate | | (QIWE.A) far defazarea eurentilor este 145°, castigu/ este 43db, 1n foste cazurile alimentarea se face cu eireuife £20 complexe, mentale in central Irienghivlei, Mefeda de al'mentare Chri'slm an dre un singer crrewt L-C $/ 6 rele de comutare pentru 3 drrechit ae redjatre ° Sisten de 4 antene yertieale In Mt ch'puse in patral: In Fig. 3.14.19 seda sistem! cle antene opt mizatde J Breakall , WA3FET, /n antensle 25/4 curentul are Faza Zero (09 si amplile— dinea 44 (a exemply). [n Sntena'1, curentul are 69694's; Faza - 107°(Faf3 —M — ©} oO de antenele 26/4). /nantena é euren- 4 2 { Tol are 441A $f foza +142 Asttel r diatis esfe Paspre antena 4, cast NM Cale 6246 Fall cle 0 singuri ones 4 3 verticala, tar raporful Efsreste maxim , oO © Adeptares sf defazarea se face cw etrevite Lo (J. beroldere ON4UN )+ Fig 3.14.19 bragrama deradiatie in plan yerhieal are maximu/ Ja un unghr de 17°, 193194wevvuewe -~~-- wwuvuvs 3.42 Anfene cv_supro tele reflectbare Antene cu reflector plan Retleclorii Mntar’, alimentali sav pasivi,, sunt parcursl de ev. renti ev anum/ te ampli tudiai §/ Fart, care fmpreuns cv vbraho- 70s} direclorit, clad’ anumite diagrame oe rachis fie. fo cazul ener soprafele reFlectoare, und2 served emr'si de vi bra~ lor este tnloarsé de reflector sub forma ones unde Jane, 1ar alia arama de radiatie olepinde ate de forma reFleclraler cat yy'le di ~ Cedeitates w'braleraly: Fonefionsrea reHleclorolut eu-soprafat esle sludralé cu legile din optics. Feort’a $i practica aratz ci pentru reflectarea undelor radio (pins fa uncle centimetrice) nu este obligatorie oO seprala'a contined, $7 esle sufic/enld ocefea de conducloar. bacd vibtalory/ emite onde cu arizare Iinfars, seprafel> reflecoare se poate fnlocos cv conduc. Woare aprepiale , paralele cv vi broleral, situ veetoru! ele cdmp elee. Inve. bacé polrizarea este errevlar3.,reHlectoru/ poate fr oplata de Conducloare perpendi'clare, kendamentel reHexres' depinele de na. tora conduclbarder, dhametrol or gr chstanta dare ole Pentre undiametry cde 3mm al conductoarelar paralele, ah'stanfa elintre eke Tre bute 53 tie Simm In 144M , 38 mm Fn 432MH2, sf fimm ?n 1300 Mltz Reflectorel plan se folosesle peste 200MM, tlmitind plerders de reflesie mar mari, a'stints abintre conductoarele /u/' se poate mari la ge§-01%. Cshgul maxim predus ck reflector, de cca 6B, Se obfine pla Sad’ wbralore/ Va dstenga 0,16) deel, bacs arfena are mai multi vibrator! sinfazafy, care Fncadreazi on areptunghi', reFleetero] are dimenslun: mar marr co celpettn Lon "ehatori! plan largesta banda de trecere aantenel, rapartil Tk, $f dd un cdjtg mal mare decit reflectory) /inrar. Leobicer vibrator! sav sistemu de vibrate’ sinfazafy seals Foteun_singur plan , paralel ev reFlectoru/ plan. in fig3 124. se 43 un med mar poptn foles:t de vhtzare 2 retlectorolur’ Este vorba de 0 antens, Yagi cu alstanfe de 3d Patre elemente, care evayutorul panevivi reflector ajunge Ta cdshigurt de 15-30aB,apro. at" ale cel a/ abtenclor parabalfoe. back antena Yagi are doar vibrafor s¢ rehlector finiar, cdstige/ este cca 126, (31 [obol ‘de radjatie Este mar larg de - cat Ja antena Yagi cleacelrg ed Longlmea antenei’ Yagr trebute 83 “Fie dz, 2N2, 3d/2 efe. entra 0 funch it~ nare corecls,, yymitole chin inafimea fapoelei,t Irebure 58 selisfaci re ms t2G57VIX unde Leste Fig. d24 lungimea antene?. 195 2 e —Anilend de mare cdslig cv reflector plan (nrers: Antena din Fig, 312.2 dre un eishgele 21,448d (polerea creste de 126 07). . ym HY {tty tt tit i TTT err | 12 _t f ae Le \ Fig R122 be Ref/ectora) R este un dise ev diametril d. Vibratory) are lungimea M2. bistanda a'ntrevibraterv/ Ki gh prrmu) director b4 esle G2! inte ceilalti ad'reclori avstantele Sdnt de O42. Toft clirectarivau\ aceeasi lungime. Paneu! reflector’ este formal akn diseul M ev da. metrul 4r" $6 4 §atba 09! cu.diamerre 6, mentals decals} cv g26r. pfeng, are cashg mat mare.cu\fdG aed? 0. anfend. Yagi co lang! mea &. mi ct i a 196 oun sokowevuwse veouun Antena cv reFlecTor cedrv Aceasté antend seda in Fig. 32,3 Fig. 342.3 Reflectorol esfe formal cin bare pentry oreztslen]i mai mre b vant, bacd engho) chntre laturid= 90" 51 chistanfa dintredipe) gi muchie esle G36\, (ar A= gi Lz 42d, eashiguleste todb, bad unghrol este 48° $1 $= O61, cdshze/ este AEAB $' Impedanta 402. Pentra cishg maxim, Hz /2¢5 tar £245. brstanta alintre ba- rele panoviu; diedry este cel mul? 0,1) iar lungimea lor ,minin 46). 1n Fig 3.42.3 5 sevede cumare loc reflexia undelor plecale dela pibraferal V. Undele reFlectale in puncte] A, unde ‘VA =S dual’ reclia orrzentals. : tn Fig. 3142.4 sevede cum de- ee inde cash gu G (eurbele Fntye. Re | ¥ rupte) s/ rezislenta de radistie kr ce chistanfa §, Corba, 180°" este pentre reFlector| plan, Se ine uneds ig maxim de'cca 1¥aB olacd d: 458 §/S22h, dar cv paneer’ de dimensivn! piari : Dantens cv reFleclor dredry ev cash 45d8 pentru t2Milg are 0245? L:850mm, H:420 mm , $2414 mm , vi- Sraforel tz 320mm , G:40mn, ° kr= 50.2 Vibrators] poate Frundhpol inert Fig. 3.42.4 Adaplarea “se asusteazs re- lind a stantaG, eeeace la re~ flectord! parabolic nu e posrbil, La mucha dredrilvi se pot ments ba. 4amale, péntri, Inchideréa"antene? laTran sports! experimentarea ah. Feritelor onghiur) «Jo rePlectoral pentre 432 Mz ‘se poste mont $i un arpel pentru 1296 Miz. 197Antena Ground Plane ev itefleclor dvedr\ Acea lb antend. se dain Figatele | Hert EH “Antena ev reactor wiigheah” I 1 Li 4 { { ReLleclora] ¢ i ale Fi nedifzator Sau =30 07 A ashy mal mare s¢ men ste nile satel, 432 511096 Hb 1995 7 mm [Zorgi me jghead | mn) 1524 BE 198. FOB | G2 WF 6) |}wre wve wr rr re wewwerw Antena parsholicd In Fig.3 12.49 50 i 0 antend parabolicd In seafrune, suprapusd™ coun FeFlector chedru. “ sa 30} Fig. 812% Antena parabolica in tunctre ce dvametry, di cdstg peste 2046, com 80. fede din disgramck wa big Sha ET Le reFlectore/ aredra (3, partea de Gos) door undele reflectste fn repierca ponctulu: A sunt pe alrectia axer ; celelalte se Imp ris- La ref fectorul parabolic, Yeats undele reFlectale suntparalee sau directa axei, Creind un frent intens de unds, plang, Totes; 2 parte din undele emise de vibra for, Aigurate cu ini Indrerupre, ne ajong pe parabols. Pentru a evita aceaslé prerdere, In spatele vibralote lu; (in dreapla)z0 mentearg un reHlostor semisieve R, $av dty’scordal. Vibratore/ se affa In facard/ ntener parabolice. $¢ / frecrenfe uitrainalfe este numit ,, tleminalor” Supra fate parabolei Trebuse 33 Fe neledi, cv ereri sub a1. Back Se oseste Plast de condveteare, ochiurile Trebuie sé nu depaseas- cd 008}. Distanta fecals F 50 calevleaz3 cv relatia: fe D/ted unde b esle ch’ametro/ iar d este ., adine'mea * para boler. O variants mai user de constroit eslé. er'lndrol parabalie, earese ebtne prin curbarea unui ‘reflector cliedru sipl parasols. Stafionarea /n ara parabele esh peri culeasé,mar'aks pentru och. He 199200 oad moa wwwueuuvue wuvvew wuuuvvue 313. Alte hipur! de anlene Acest typ de antend se da im Frg.3.13,4 Fig 3434 Antena are banda larga : 078-13) $1 pelarizare cirevlar3 /a emisie, La receplie ea recepfronerzi (co rendement maimio ) $1 po- Jarizarea orizontals, verticala sau elyplied . Castigu/ este mare, 13-148, funcfie de numsrel de spire (Eg. 13.28). Ocbiorile pla- set refleclorolu: Ipeburesa fie mai miei Abeat Qotd. Cashigul este man xt dacé la receyfie extsté Tol 0 antend spirala, Bimensrunile se cal- coleazd cy formulele, (#4. 3,13,2,8) : D=a3d , 5: 424d, E= 0/3), Aza (onde n este nomsril deg re), 22, Ze tton. Antena Deen, br: f3em, = 9em , A= 45m cu Bspire pentry 432 lz are: von tgo/ G2 0G 3h.n= 4848. 2 2 Jan} ” 5 * je % ‘| Roctitie 6/00) ® | “aoe a la 3 3 ‘ oS | 3 @ Ca Ad 4 Fig. 343. 2. 20fAnfena horn Antena horn setelesesle In microunde (Fig A083 } s poate ao este aght: 4 delei “ae onda, horel esh ia formé de seclér" Unda em, chin ghit se hansb rms Treptol In “ue.m. Inspafiul trber! Hornu! é oale Fi excitat $/ ew coaxs’s/, ca- t ‘re al men teazd. Un dpe) plasal Fi9.3.43.3. Patr-d,, comers dle aataptare : Pen- tru aiPerile valort HL, s/d, es Nigel yarrsza fatre 203170 dB, Penfro 2 obfine eo radiafi'2emnt'- direction als sefolesesle hornul breoni'e (Fig.3.43.4) Cashgul iesle de 16-5040, im cazul constrvcfier ephime, b/stanta aintre varborile conurilor Tre. bore si fe molt may mies decdf feeble © sem'onds. in {it Antena y horn piramidal pen~ 4 SY. melaiea. Undlele a0 re- fracts /a resipea dn 1 “ Sectzye bars, datori 3 d'feren. pr etecccel eet BC 4 Jet intre constenfa die a ) ected 3 aerutoe $a Fig 3-13. barel, rezultind 0 dr : agrama de olyrectiyi fale asculs( 4). decd bara este clin polsstire| Sfecte/ esfe maxim nd raporty] Patre cdametrel'barei_ 3!) este G75-4.2. Pentru ma. rirea “Castigului sepot s/nfaza eadleva antene helectrice. 203tena spi'ra Aceasts antend sedd fn Fig.313Ba Fig 338 Beasts antend are obayds extrem de args de Frecrenfd, cle ex, 248 Gllz 4 may mult, apreape Inchependentade Frecren fa, Spr'rela eshe compht delerrnnata de devs unghrur’: OseA. Impe. danfa de intrare 4 antener esfe cca 180.2 Inioatigama. Palarez2- rea este c/reulara. : Unitip speci'al de antend spiralé este spirale cons'ed (Fig 2 138.b, alee oR pee cm EGA Gimpol eleclromagneh'o este circular tn loate chirectiie . Valor’. fe opltme sunt Go =40°S a= 79°, Irmpedantia esfe cca 190.2. 51 ra~ 11aza tn Fonepte de unghial 3 jntré Fo.2 $1 330.2, Antene cv unde de suprafats Aeeste antene arats cain Fig 313.9 Deiretre 2 Deseolne Metal Cy m_ Metal Fig. 19.9. Undele de suprafati apar fa “rnferfata a devs medi -dielectr’e seu metal shaer. bacd medrol 1 este undielectrie Ideal unda de suprafays Sepropagé ca undé plans in aer, ha un unghi fata de suprafaia ae reffexie. Anfang oh'n Cd) genereaza unde de sepratata cilindrice , bn Ce) su- praia este gofbfs, 204Heeeee weuvvve wenn Antena Micro Vert Antena de emisie in ence scurte foarte seurtalié a fasta fost conceputé in 1980 de R.811a/ sychenu mils, (Solton: Yaranta mai ‘simpli BLP PE se da in 47.3,13,40. Pebigurs, 1 este o_ fears din alum! ni'y $ 22- 28min, 2este o bars ale Pre pecare este realizaté bobina L 3/3 este coax/a/e/. Lungimea ¢ este foarte micd s/ anlena emite prependerent compenenta elec Unread a cam chr cy 30dB ma nfensd decaf Components maghehed. La Snleneke . magnet ce"esle invers’ Bobrna poate area un Faclor de eglitale me-_ aest. kelil rectislulus (sontragreutopi') i pores Tresa coaxislvlor, Beb/na £ compenseazd capa- e(tatea proprie Ca antener “le frecventa derezonants, dar pentry 252 obfine /mpedan- [2 de 502, raporth] L/C Jreburesa 2/be'ane- mite yalori.’(rez tabelu/ }. Seconsiders Indoclanta exprimatd 7~n Wb ir capacitates Po ph Banda| 46 | F 10 | 4 1@ | 21 | 24 | 28 Lye les | 3 [ae [2 [ar | 46 | 4s [4s 4700 Pentru antena realizatd din fears de alum/niv $Z2m, Longimea_anltene se caleuleaza cv formula prachics logy 2 2 3, Fron raportul dintre fungime st deamelre Irebure sé fre eeleptin s anume- 55 Pn banda de 35 He, 2670 Fitz, tin 10M be , Min 14194 z, 12 in 18 Mette $0 in 21 MME , 10 tn 24 HE G/ 9 in 28 MHz, Capacitelea proprie a feriy antenei se caleuleszs cv formula: 164 2 Cpr = Let: Lemy wee bebina: Jy = (Bee 0575 Lem * 4 dim GF Bebina sepeale realiza peon Wb de Pc ¢ 20mm , cu sérms CoE db imm | spird Langs’ spicd pentru 100W. Nomard de spr re se gisestel cv ajutbrel formulelor sav abacelor. entry ca Tresé coaxralvlu sd lucreze ca radial, Jungimes coaxlalulii trebuie ayustals. Pentry coaxral RESE Jungimea Se delermind cv aprox/mapie ev formula. Em = S5/ Franz. Anfena se monfeors cit may degajal. Pontce ayatoren free. renfe/ antene/ , /2 yarful ei seintradice 0 teara cv damerry mar mie, Tele'scoprea. ups porfiunea de coaxsal [a care Tresa Wvereazé ev pode! sereahzeazd un $ee RE chi'ar din coaxial, di'sponéndu-| svb fora ae, Colac" cu diam etpul de cca 200m sau mai putin, in care (nbd OF - 047d. yneter de coaxial. Soos! se podfe reshea v » b0b/nand "ce axts/e/ pe wn Tor de ferits. hLFPE a real’zaft Batene lungrde 16min hon, Gbem > ton. 60:0 In Bim, 40emIn 20n 205Antena EH Antena E-H brevetats de T. Hart este un cipel foarte seurtat format din dot erlinedr) metalrei alim entahenrn esreat't £-C de defazare (Fig A131), Lungimea antenei este ¢5-4% bin long mea deunda. Pentru banda cde 20m entena are longimea (gammx2 pe dnt din plash'c p 25mm, o 225F, fe, 2H, fy 42 O92aH, Le: 1364. 1 LHe ses tries 2 se 0fls- cHlindréla” Lahn Pole metahes, bobina £2', erlindril B, un inférval de 2imm , bobina £2, on/nterval de cea - ftomm, bobina £1. Ro- Fig. 3.03.4 bnele sunt realrzale dn sirms CoE dh 43mm, Lrare 2Espire pelungimes-ccz Zamm “Le are 24 spire adlacente iar £2’-4 pipe bebnate inire ele mentele dipolulur’, Se regleazs d'stanta e'nfre spirele bobs neler ‘C2 pentru RUS minim, La too W tenswonea REintre ctlindrir anten'es este 3200Y. Existé 0 radrafie 2 covxralula’. . “Rejeaua de atac preferata pentruo tovare antend EH. Coast Sor u £2. 206 " buat V6 de aw aw ae ke ae oe ow kewuveve vrereoe Antene Fractale Jn matematied funetiile Fractale au fast sfudtate cle Centerfitt2), Peane (1840), Hilbert, Hv. Koch, Sierpinski, G. Juha 32. Porntnd de /a acestea’ B. Manderbrof (1983) a creeat geomelrra fracTalé. Frachalele sunt forme geometrice care se'repela asemened cv ele insasi la diferife staré (Fi 7-313.12) A ks & £4 2d Fig. 313.42. dupé 1990 5-2 constatal cé malematica Hgeomelrra fractald are appcsbiltay; practice inchverse domenir printre care s/antenele inden ele spirale sf log-periedice sunt de fap? forme fractale. In Fig. 34813 $e dé» menepolu/ Srerpin ski", L) rexeneatt pe 440MM, 495-351-7014". 1349 Gz, avind impedanta ce fotrare $02. Certurile del. mitleata Invunghiurife care celermins celé 6 frecventede rezenanta. In fy. 343.14 este un dipol FRACTENT pentru 1tsHly sludiat de W. Hod! mayr BLENAT. Cele devi latur) se inser’ (npa- trate de 15x15 em. frq. F134 Fig. 213.13 207208Sa surares anlenelor Teorema reciprociti}i aly Raylegh- Carson permite sd ce consiclere ed gntena are ace acelad proprietify (a recepiie ca gla emisie (1mpedants, diagrams, dé olirect: vifele efe). Miasurarea inten s/ afi campulor radisl de 0 antend i compare corea ler co compul radhal de o antend de refer nf (deobsrer on dipel In 2 )se'face cu on mésuritor de cimp (hig 313.48 ) Fig. 348 15 Campul se misoars /3 di'stenfa 3-10 de antend, preterabr! la Analfimea antener. In wus clppalil misyritorele! de imp, Rxatin vartol unel sinel Irimile semnalel captat le instru mentul! cle misvra ri ntr un cable bifilar (pamblies) Fig, 21315 a. Antena de ver: fr. Cit este robts cv cate tor, inion of emie opufre, constants, eo diagrama circulars se noteazs indreatik instru mentulur. Masurarea jn camp deschi’s este mai corects, decarece cladirr- 9 obsectele metalice dav reflexir. ty unde seurle se poate foloss schema din fig 31315 b, Tiyele Teleseepiee 7 lings “de cca 4m aplicd semnalu? onus circuit ser. fant, multiband” care acopers gama 3-30M Hz, Pentru Precven- fe mas yoase se conectoazs conden salorel siphimnentor C. Antry 2 mSsura cdstigu! unes antene direchve fafa de obpo- tol ty M2, s¢ mascara “campu/ predus de un ciipel montat In teeul antenc! divechive, lao ancmts pulbre , 5/ apes campo] pro~ ads de anlena obrechra , (a aceeasi pulere Ton cdmp deschi's), Frecrenta de rezenanti a anlenei se giseste conectind fiele- rol la desires de banda largd 3 unui transiver, prin yolermedio[ bnul rerteclomehe. Se emi o rpurtsfoare continua de putere mica im bind frecrenta im yufel cele! estimate si or mitnd marimea ‘unde: reflectate sau US, La frecventa de rezon anf 2 antenel, RUS este minim, Impedanta antenei se misears cv impedantmetru specishizat co- neclat la antend ev un idler culungimesd electrics Mz, 2/2, 3/2 ete. 209210wees 3.44, Antene de receptie desl orice antend are aceleas! preprieifi la emiste st la re." copie, practic exssta dli'feren| Antena oe receptie este echtyalenté ev on generalér a semna/ care dyreazd o, lensiune RF si are ormpedanté deresire egald cu Impedanta anlenes /a emi'sie. . La di'sfanfi_mare de antena cle emr'sie unde electromagnet dest sche poland sf tneluce in conductors! anlene’ de recepfie o for Ts eleStomoloare distri bur ti o-a lenge! lor prepertienol3 eu tia~ Zensilalea edmpulas' $i ey cos/nusul ‘anghrelus chatre recTore[ pelarizari undies $/ antend. Csrente/’ mre Inds in anfena cle recepfie produce 0 mica radl/afve dle v.0.m, care seinsumeazdcu nelele ‘initiate ,provecind 0 2bserb}ies/ odeformare acémpole enifral, Antenele , bucls” 3! in special cole Typ cacy recephioneazd rar slob, parazt fi * electrre; ‘decdt aly fh. Inpedonfa antenerdere- ceplie rebvie adapfals cv impedyn[a calochraiiea 9 Aeteroler free smpedanta we intrare areceploruler pentry on ransher maxim lal energer cap/ale. Za frecrente Yoase aniena ak recep{te poaleh un condector cat maj lung sf degayal, un cadru™ ev’ mar mulfe spr're jn ger sav cv Bars Ge RNT2,"sav 0 antena cu unde progresr'Te (B5everage , Fi'shbone , ele). /n unde seurte sf ulfrascurla @n- Tena de “enti'sye se ole sesle $i 1a recepfie. Pararifi electro, acfioneats Andeosebs prin componenta electhy. ed a cdmpuler, ingeneral polarizald vertical, be'aceca sunt de prekerst antencle Ubueli $7 cypoli’ orizenfal’ simetni, cu fier ‘coax/al sav bYAlar risue't, Grenti® indls$ /n cele dovd con- detpare risucite, cle paraziti, sunt egal, de acelas’ $ens 31's. anuleaza fn b0b/na Ge cuplay co receplaril, care nu seheaga lapa- man Antena st froere/ Irebure Incepsrfate ob refeava electried, cable ce telefon, lelevizwne, ele.’ In zenele (ndustrrate parazi{’ yong 1a inslfimea de 30-40m de sel. Parazfi pdtruns: in vow dn refeava electryed secombal cu Hite deretea (fig, 16), Bobin ele av multe spire in, galefi* sev sunt reahzale bare sau Toruri de Ferilé. Parazti se propaga prin erite condue— Tort, Jev!’, armaturr de fier elon. Et Trebute com batefy cv Ailtge Fa prime rend la, surse’ Toborile Flvorescen fe $i limpile co vapor de mereor genereaza paradbti, ca sf bupihe, Intrerupstoarele, > (releele Fg 3.4.46 Antena cadru (cere sau patrat) cv ger, cle micr dimenstani Folesi73 un bor la recephe, are rezislesta de satrare foarte mica , neconvenabils la em/sie. Recepjia este maxims Mm plane cadrolut, Pentre a determina sense] din care vin undgle, lengwnea hvratd de cad se insemes- Za cu cea Lirrals de oantens. Astfel diagra ma cle direct tale @7e forms de cardierds. 2nAntena arrechiva de recephie pentru 1609 fm KIA Aceasl3 anfeni este 0 bueli In plan verhica), co perrmetre/ 0,156 Pn 160m 3} 0,2) in fom.’ dimen siunrh ‘dale $'0 rez/s— Tents neinduchva_de 390- F602, 2/easd infonctre de natura so- holt’, antena ofers o receptie bond $f db'recti'vd In celedoua benz, Pifenel , nemelalic, inalhde cca Pm nu este higurat. Maxi mel copier este Pnplanc{antenei, in dbrectrs Lransfrmaferulu; Tk adepfare cv coaxralul. Semnalele verite din chrecira rezishenfer R sont alenvate cv 26-40 AB. Inversind poxiti'le tran shermaterclu! 9 reztslentel cv ajofore/ ener relee (Fig 3M.11,b) ciredfs'a re- copies seinverseazs. Montdnd devs goiene perpend, are pe acelas; prion se pol acepert prin comefare Joate A'rectyi le, deoarece diagrams ‘fn plan ori tental este large (Ei2 IM Mf ) Releell, trans formeatory| $i rezislenta se St/3 inby-0 bor lo baza anfener, Redresare/ Se afl i'n easd sf Pensiunsle Se Iri'ni7 12 rele chiarprin cablu! coaxial (Fig. 497 cgi d ). Comutatorv[ ermi'te alégerea Uner'a dintve cole Gchirecti’, Fe pozitia NW se Trimite Jenswune allernatva de 12¥ 30 redresorea Se face de cétre chodele aflale lingd relee, ambele fund atrase. Transhirmatori! are Sspire Ini frlare pe unter de Perils cud/ametr/ cca 49mm Fig.344 A? 212 fa ba ON Ge a wa ka ae Lewuvuvuve wuwuuus weeanen Fig at? 243Antena belta Loep de recepfie in 4¢ MHz Jn Fig 3.1418 se rece aceastianten3 realizalé de w2U/,FO8MA, ’ 3. 3.14.18 Antens este susfinuti de on pilon wemebslie. Ea are recepta maxind Jo spre fronsformatorel T, care are rapertufed | 4e:1. Rezrstenth nerhdvefiva e ore ~b80.n Raportel ELS - 1608, Semnalel recepfional Find slab este neveredk im preamph Feo}0r, Antena de receptie EWE pentru 051 160m Wh2WVL teeasté antend se dé Mn Fig.31419 £ Fig.3.1419 = Antena ere diagrams hip , caral oda "ee maximu/ receptier spre ansformatore! Jorotdled de adapfare T.,Cashgul "antener find ~22dBé In 48M Hz $/ -42,3dBi in 35MHzZ estenevele de un pre- Amplificator. Latura L se poate Jungi pang 12 20m , marind $1'rezistenta R dle /a 840-2 ‘la 1300.2, ‘b/slanfa eplima fntre 13 Torile verficale $i B este cca X/8. Cu cimenswnike din Agors receptia este bund tn cele devi benz}, bimensionrle din paranteze sunt la DLECNG, pumas ?n 80m. 2th aay ay aw a wow ou- wevuovdvw Antena cadre de recepiie pentru banda deS0m SMBVPO Aceastaantend sedi tn fig.2 14,20 Fig 820 Anlena are Sspine dispose pe ocrice din sipe seu luburr den lastic. Semnatul se eblege'printt-o bucla Iriunghidlard fa care be conecleaza cosx/alu/. Cdndensaloru/ variahi| acordeazs anlend Jatre 345-49 Mikz , Conectand inperslel ev el on condlensatar FR de WopF frecrens cabovts la Wille, Grecrenfia oreg decd ap! rele séat jndleper tere onelede altele cu Tya chin plastic T. Antena Fane freneazd si emisie, ev polere "/ed. Antena buels ecranali cde recentre pentru 18 MHz KC2TX Antena (64.3, 4.24) sereah zeaza din co axial care re maxim Jopl pe 30m /ungime (2659). £a este sdafinuts de 0 ‘cruce din si'nei sev tuborr de plastic. Condensatere! vari abil Pn seriat ew conducloro/ centra/ a/ coaxralvy|er eshe monJal intr.0 cutie mefalitd Jacore se conecteaza cele Frei trese. Antena lirreazd semnale Fars z; moje, slabe,care Zrebuje amphf- cale. Teese este tntrerupti. sus penty 02 buela 53 funefi eneze. i chimensi- uni redvse 1a 7/2,antena lucreaziin &m 245Antend de recoptie pentru banda de téom VEER /n lecatitle unde nv sunt pareztt local’, se feloseste receptie 0 antend becls neetranats (Fig. 344.2) 2 Antena are 15h _ Leal zaye fr spirala. . Lubugt de plastic. bf 29, AG “ees vanteye ¢ Fn baleon 's/ char_fnim Simefrie, eo lm pedants aKa JO” i oe ~~ Preamphticalor simaric pentrd anthna de receptie us wa a an an an fh Ga 6A od tay Faranrers Fa Sawuvvue wuvuve wenres Antena de recepfie cv unde progresivé H. Beverage W26ML Aeeasts antend sed tn Fig 2U,23 4ig.3. 423 Anfena este un conductor lung de a8:10> sustinT deasupra Smantelur de nigle pari Fnalf7’ deg3-3m 3/ inereplala- cu re~ ristenfa R In spre corespendent. Rezisfenfa este nendvetivd $° als co impectanfa caracterishits a linper de transm/sre Formats fe condedtdrul antene! s/pdmant. baca sob este sarac, prizade amant Ja care se leaga rezistenfa se suph'menteard ‘cu radiate. Maden a este nerezendata sv efrerents lafrecrente yoase, pad (a # MHz, birectvitalea s/ semnale! captat crests cu dngines. Undele radio cv polarizare verticals ce vin de ls coresponclent su- fers oinelinare (linia intrerupts) daforita, ;prlercler lar Tn sof, care deferming inducerea unut curentifn antend, care corge spre Trans. formaforo! de adlaplare 7; unde este abserbi7. Antena Beverage este adecrats dear la recepfit. £3 em/ste prerde. rile fa paman? Sunt mar mari decal energ/a redrats. ReziStenfa are valor’ inte 100-600afenctre de ciametri/ $i ina lft: mea antene’ si natura seluler. dn Fig. 3.14, 24 sunt c'agramele de ahirectiyitofe ale antene/ in plan erzontal (a) sj vertical lb) pentru longrmi L egalecu Mg 2d. @ Fig 314,24 3 27246rrewwe wooonoe 395 Istorre Michael Faraday (179- 1863) 3 descoperil Fenomenul tndve- Mier electromagnefice s/.a/ntroes conceptel hnit lor de for P3(tH, “ZC Maxwell (183-1879) In deceni'le’ 6-Fale see. 19 a ajuns la peftrunea de cimp electromagnetic, sia stabrlif legite lu Game! /mportanta conch rie era extslentd’ undeler electromagnehice, predese de curentel elechre variabrl, care seprapags cu ritezd ae 300.000 Km ]s. Maxvkl a censiderat ea gf lumina este oferms ut.m Heinrich Herlza demonstref experimental (Uitexstanfa “em. £/ folesea, un Arpel plasal in fecard/ onus reflector ctb'netri arabel'e, Herfe a demonstrat ef vem. se reHlectd, serePractd Setnferfereaza. A ridieats/ curbe de rezonantd sfabslind cd expe~ rimenta ev unde ev lung/mea de unda cca Sbem. [n 1895-1848. Pope’ $i G, Marcont’ au frcu primele demon. sTrattit ce receptie sf emiste 2 “em Akigh/ $f E. Brantraw crecal coberotel. tn 1204 Parcont a reash'zat prima hgatvrs radio peste acoand! Atlantic, beosrece semnali! era mai mare ceast ce] eshmel, ons’ malematiereni printre care s/ H. Polpeare au presepus od sé produce ed Fractie 2 undeler (a sepratata sferr'esa Pamintilar. O. Heaviside sr Kennely a0 emis tpeleza ener paters fon'zale in atrostera nalts 2 Pimintuler, care reflects undele radio. bups perivada emifiToareler cv sein ter radrotehniea su dez- volta? Fapra adoplind-se emifslearele co generator rotatiy mul. Mpolar ‘ale lu NW. Tesla sf Puburile electramce cu rid (aibda, Trigda- Lee de forest, 1906) /n 1914 apar ems fafoarele co Iriade. fy ta20 Incep In Std priméle emtswni de radiodifezune pentre whic. Jn 1916 M. Vasileseu_Karpen insiolerzi primul postpotelare de ra— dofelegratie din Romania (1sokw)pe frecventa 2% KHZ. In 1912 Lucien Levy patenteaza receploru/ superheFeredi'nd. In 192¢ se realizeazi prima fegS/ur3 radio In “inde scurte Fntre Tadioamatoriy Amertcan: $/ eng kerr. tn 1925 VK. Erorikin pokebiearg unsistem ele Televiziune. /n 1928 se Inbintears Uniunea Internafronals @ Radhoame por br In 1925 Hidetsugu Yagi si8. Uda Jnventeazd an tena creche In 1928 apare in! eber’ y Radio Bvevresti * /n 1929 resol M.A, Benci-Broeviel patenteazs amphitiecatora! RE w grila [a masé. dn 1732 Jangrl desceperd em/sia radio a Cau Lactee pe ~2055 Mhz, /n 19:33 H.Arm stron ig pobhea studi privin d wodvlatiade Frec- vents. 1a 1934 tinted ia functi ume In Angh'a shofis BBc ole Fe- hyizione alb-negri, cv tho lia sf 26 cadre fseeunda. /n 1936 In Anghia , R.Wattson Walf inventeaz® RASARUL (pe 26-30" Hz), a 1736 pee Todor Tandsescu (4704-1964) Face shai privi'nd an- nele directive, /n 1946, J. Bardeen, W. Brathan $/ W. Shokley /aventoaza Franzislordf, bipolar. /n 1952 W. Shokley /nventeaea Tranzisfore! unipelar, cu de camp. /n 1958 in USA’ se reshzeaza primal e/reui} Tategrat. (In 1961 NASH lanseaz® prime) setelit achiv ce felecoment ea 219i ig In Son Incep cerceléa privind cengateali prin Bora ved. In fave USA Tanseaza prime! Satelit geostajfonar pentro Lanate TV comerceale, Pee ? Pionero! radiotele grahie: tn Rominr9 este considleral Emi] Grorgea care Py 1914 9 construif §1'/mstalet pentre Armats un 0s TEE de €KW. . Jn 1928 tmcep primele emi'stns de radiedifeztune in Romania, In 26.03, week, pref. Dregomir Hurmuzesev, Emi] Petragev sf C. Budeany ad const: tert, seciatia Prietenw RadoteLefanter" fn septembrie 1926, dr. Savopel (preseciottle Raaloclubuluy’ Garera) StL fon Biyenesey realireazd prima emisie de elefonre de ardalori, pe 631KHz. La 4461928 5-2 traugural Pash! Napiiona/ de Radio’ Bucu rest. Ing. Mthai Kontesch weller (1898-1943) 2 contribu? mulf Ja 15 sfindlires raaholebni'ci’ in Kem nia $i /2 creearea de specialist. (n 1936 se pune 7a funetivne [2 Bed- Brasey posh) MK vadio « Radia -Remania” de 150K W, pe 0KHz , cv antend dle 250m, care acoper3 Jntreg Periteriel” fary. In perieada Interben'ed, /; 40. Fletea a ave7 mar contn'bufi (a dezveltarea raciotesnrely ?n Romania, Prof.dr tng. Tuder Janasesco (1901-1961) afara de activates didactied J seris manvale de ?nalt nivel(Manval de Whuri si ctrevite electronce, latreducere ji electronica (ndusta- ale, Circu'te ev Franzish pru)ya conchs Pabriei'de echipamente ra- cho’ s; Telefonie 312 Fivat sfuch' despre antene alirective (1930). An 1949 Fabrica , Radia Popular *reatizeard. i primele recepteare oe radiodifuzture. brok Gheorghe Cartiane ate primele tu ériri prt vind prepagarea v.e.m., studi s1'carly priyind y lula trs ae Brec- vers, Analiza $/ staléza cireutteler elecirice* Sateta in come. aful Frecrents “siprimele emifatoare 3 racharelee cv modulatrede frecrenta Fn Romsnia. Sub conducerea prof.dr. ing. Al. Spstaru s-arealrzal primol emi f2- Tor de eke viziuné din Rominia, “Fn 1988,(alb negre)3i 1964 Coler), Fiok ing. Sergiv Condrea apubjical shdi' ca: , Téerta (n for wayver (f25t],, Refele sf sisleme Ge trans mi stoni "(49%2), s/steme de madi la Tie, Zomprimarea spectroly/ de ec vente | semnvelor $2. /n 198 a apdruk monegrafia ,, Aniene ‘de V. Cafuneanu. /n 1954 Edm ond Nreolev publied Studi dt StaleZa s:sfemelor de antene direc tive jar in 1982 monograha , Antene $1 prepagare: hn 1953 1 Gek's vbhica, Antene parabolice” /n 1952 A.lillea publits std’ ole ‘sisteme radiante ‘multiple, In 1959 ¥. Cétuneaniv publid shai des pre antere breonice sar Al. Spitaru - sludit dere antene de Tek. viziune. In 1760 A.Preda publica studi privind radiaashonem!3 $/ pepagarca fonosferi .'In 196% Gh, Roles gy $t Micoleescu pobl~ hi 1 cd stdoli’. privin antenele cv fanis , In 1969: C. Baeresev:, An- Tene Wrrective", 1980: b, Zzhari'a:, Sinteza sistemelor radi'ank ev Ajetore! Fonctilor Z-ortegensie, R.lenescu:, Antene active? 1953: C Popovic’: ,, Antene ctrevlare t 195%: A Dobrescu:,, Sisieme de antene optimale: 1780: G, Rulea: ,Antene de microunde t (9£1: d. Zakaria :,, Antene adaptive! Conti buf’ in olomeniv av avuts} Emil Geles, lon Constantinesey, Remus Ridvlef, R$. lovescu, M.bra. goman, V. Peplaceanu, 4. Samorls 220 woe oeeae ae a avwooeBe vevvvve wevvon bupd 1900 antenel au fost sludrate de pecial'sh olin Toatilmes: G2, Aizenberg, LA baront, £2. Mpert, A. Alford , BP ARinaster, AG. Aren- berg, ML Asbel, F Allon, W.Abson , Ew, Alexandersen , V1 Andrew, SW, Ames R.Bechman, by. Braude, GH Brown , 3.6. Reckerley , RE Burgess, S. Ballantine , G Barzilai , £. Bruce, A.C. Beck , RM Barker, $5. Bg~ nerjee , WS. Bachman , H, Born , Hi. Bererage, A, Bashy t. becholz, MliBarrew, R. Brendel , R. Bromel , Wi Back, Braun, ® Bauder, 7.6 Byrne, € 9. Benelf, Z. Brilloun, E4.Blake yr PS. Carter, Fp, Colebreek, 1.4. Cleatkin , C. Choudhury, V1. Coralencer, 4M, Cravel , ZR. Carson, E Colting, CR.Cox , A.W. Cronshey , ¥.J. Cooper, 4, Cafferata, K. Chyeret® , £.9. Chu ,m., Chorrararty, wil. Carden! Pb. Coleman, 4b. Chamberlain , # delhinger, Lk. bembrorsk’, 01. beluhaney, SW. Dean, R. barbard, AK Dutta WE butters Chelmaonte, CA, Englind, b0. Ebel, EA. Everest’, Ac Ermelor,d tpstein, Edeock, wa £vertt, CB Feldman, 4%, Fradin, 4.0 Forbes, 0M. Feld , HI. fauston, 2. Ford, 4. Forster, W.7. Frivs, WAN. Fitch, C.5. Franklin, ¥. Fritish AZ Free 2. Grafh, HE. Gibring, TF. Grosskepf, E. Green, LV.Grezinskt, LM. Ge- rerie, Fit. Green , L Guten , R Me’ Goire § Goldman, E.dallen , Cw. Harri'son gr. , . Hansen , WG. Helen, £6, Hofkman, 46 Harper, Cw. Hansell ;£.i, Hellings worth, Z.M, Harch/n, GH. Halls, Ab /strasxin, L Hartonev, 78, Ishell W, Jacenew, 4. Jasik, Id. Fansen, KR. king , b. King ,¥.n. Kessenrch , 58. Khasigir, tw. Keckler, Ww. Kelyn, V4. krijanorser, ”' Kandeian, EW. Kellog, wb. Keck, SR Kasten, FE: Krerman ,ID.Kravs, & Lalmrral, Sh. Lewin, NE, Lindenblad, 2, Lapaz, (4A. Leontorie, Fb. Lenis, Wb, Ledge , 3.W, Labue, H, Larson 4.6. Lee, V-bLenden, Mimbo ,v.v. Migolin , G.l. Michelson, Ft. Murray, k.Miya, Miller, E Met. Zler, 6.4. (eiller, EB. Poullin, BI. Moleder , P Q3/ach GE My eller, EN. Maizels ,Z1 Medel ZF Morri'sen , HK, Morgan, 4.0 Mergan, Ltovrtioy , M.SNeuman, KF Wiessen,b.0.Nerth , 1 Nadenen ce, CoNoegi, PWicoles, Riidenberg, PA.Reazin , &S.Ramm , PN Ramlau,J.& Rountree , bt Roth, Ab, Ring, b. kichimeyer, & Ratelli, EX. Retlenmeyer, & & Rezing, Cw, Rice, Fa serhetinger, A. Ortuss’, F Ollerderf, A.A Pisloleors AL, Me.Pherson, J. f- Wty, We Page, Gus, Prorce , ws Pritchett, RY. Pierce ,2 $Me. Patrie, LS Palmer, | = RRS S Sa s sas MEH eDSTal nSoalor hm SO males] ee (TOH/TEN[RE Sa mmAniRy tics joss wees! T ovals S ge cofVog|SSSSHPSE Gossow foarararaley sy} & Regie in he > SNS Se CEG OS 2 Soa Re g]Van |e alos se sfon ven [my olee Slee el @ me P g/WITIE NTA RHE MANS [OS YMAUIO OB! Mm [Sele LalNS HN SoTL YS ST SI Tape [owe pesray og [ELIT A E)o6 oo 9 [ee ge my [AL AL TPR APE FSS 3 +m Ble & OS B/N O19 Timm ole m OH /OSe[ hm Oa, & cP C/o Aho lo ofa y Tle @ S/he ] 8% a] . RSNA) OPS pal gOS] HY SSS SSS AY SNS S Sse] 9 [SOH|r IS0S0 rele earlA IN NES SLES AS SS os Soa RS DO foo of99/OwW TSW SEH dlge Slo 9/09 9/S 090g Co 4 S9a}s Ss OHO O/SH/OnW/S~+¥/oqbkalae a9 99/99 0/8 $ sale ba o8eo a ye rjo vee STON TPTA|SExI9 Gale SSS Ose EN [6 minis nels oleic shy wai |e SSS A ls Voile SERS J STP Sas Se foe eX fevevfony loo ey Se ee]Anexa 3. Rezstivititt relative Copry 4 Cupre Pare 4,03 Argtat oo Aor 4 Alominie te Crem 48 Bronz fo sforos 28-54 Zine a4 Alama BF49 Cadmi'y 44 Nichel a4 Fier 4? Sfentu 6? Otel 76-127 Plumb 11,8 Anexa 4. Constanta chelectrics (la 1mtz) der ft Teflon af Poll etileng a3 Ole de Transfer mater 22-28 Poli'stiven 24-28 Parakins 49-23 Plexiglas 2a Warhie 3g Cart 38 Stielolextolit 46 SHels Pyrex 48 bachelita 4a-4y Shela 54-8 Porfelan 41-59 Sfeaht 58 Mica Mrcalex 4 Apa dstilats & Mela Ti Tonal de Bary 1000-1500Anexa 6. Calilalea selurtfer Constanta \Condtuct'- Tip larelectrres Milalea \Ghfalea € Sim Apa dulee 7 ga0f Ap sarali a o Sel fearle bogat 20 qos fbon Sol begat 4 oor Sel mealiv 13 400s bon Sol sdrac, pietres 2-49 4002 slab NMisip vscal 40 9002 Ores oor fslob Zend (ndustriale 004 \FE slab 226 seen en on ce aaaasnavpoewue Anexa €. Lagaritmi Zec(malt’ Q lyn lan Logarttme/ recimal af unuy numir nz 4-10 se1a din abacs, Logartmul lo? 122, al ler 107-3 ,3f lus 40424 Ee. Ligaritoel unos pomsr mai\ mare decdbo: exempld: nz (#0 ag 170 = og (47. 404) = log 47 +log 10"= 6,2342= 223, 227228Eralé Rénd/ 10 de jos: ... (nT sav Fama (antene hecranad maneband } Se adougs : Baluned ce /mpedente Bevel sé incglaeste, Randi] 2dejos: Rapertyl mie 1 Aina! d deyes: » Conductearele f, feng: de cca Fm ta mislec: [n Fig. £0222 ge dé anteng GP. Pe Fig, 2426 : 2580i\mm , 20 BBB Imm La Wek se adaugs ded 9237 8m, bs 1, 23m, c2 42tm, cu Fider smelere [trangonae dotbnn Leercans Infee HAMM, eS fu] Find 4 bab Pe fig, £9.26 : dstanfs jatre Director si prime vibrator esle 459 m

Antene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și