Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor Contabilitatea i Informatica de gestiune

Proiect la Etica in afaceri Etica Mediului: Proiectul minier Roia Montan

Profesor Coordonator Muntean A.

Studenti:

Banac Melita Daniela intaru Dumitrina CiG -An II-S1-Gr1

2013

Cuprins 1. Etica Mediului 2. Aspecte pentru susinerea proiectului (poziia RMGC) 3. Aspecte mpotriva demarrii proiectului 4. Concluzii-De ce etica ne ndeamn s ne opunem acestui proiect?

1.Etica Mediului-Aspecte generale

Etica protectiei mediului reprezinta o disciplina in cadrul eticii aplicate, care se ocupa cu analiza din punct de vedere moral a modului in care actorii (firmele, actionarii, angajatii, cumparatorii etc.) actioneaza asupra mediului inconjurator. Etica mediului a aparut ca o noua disciplina care alatura valori etice lumii naturale (Van de Veer si Pierce, 1994, Armstrong si Botzler, 1998). Etica mediului a aparut si dezvoltat ca disciplina academica, care alatura valori etice lumii naturale. Daca societatea contemporana adera la principiile eticii mediului, protectia mediului inconjurator si mentinerea diversitatii biologice vor deveni prioritati fundamentale, stiut fiind faptul ca etica societatii incurajeaza responsabilitatea personala si utilizarea eficientaa resurselor naturale asigurand o dezvoltare durabila a mediului. Simultan cu ivirea ocului ecologic s-a impus atentiei teoreticienilor si exponentilor opiniei publice faptul ca mai mult, sau acumularile crescute din sfera economicului, nu se converteste automat sau de la sine in mai bine, adica in ameliorarea efectiva a traiului pentru toti membrii societatii. Intr-un sistem economic mondial in care mor anual milioane de copii ca urmare a epidemiilor, malnutritiei, saraciei, ciumei sau razboiului si in care sute de specii pe an devin extincte prin distrugerea habitatelor, ne intrebam daca avem nevoie de ajustari minime sau de schimbari de structura? Complementaritatea dintre protejarea diversitatii biologice si imbunatatirea vietii oamenilor se poate realiza printr-o legislatie riguroasa, amenzi si monitoring de mediu. Aceasta complementaritate ar duce la schimbarea valorilor fundamentale ale societatii noastre profund materialiste si depersonalizate. Exista numerosi factori care genereaza efecte de distrugere asupra mediului. Totul pleaca de la principii sau mai bine zis, de la lipsa lor si se continua cu o inlantuire de elemente care isi sporesc gravitatea si au un impact negativ asupra mediului in modul cel mai direct posibil. Acesti factori sunt: a. Lipsa de raspundere a cercetarii - dorinta de a obtine profit sau dorinta de recunoastere umbresc efectele unei mari realizari si constiinta se trezeste cand este prea tarziu; b. Cursa inarmarilor - chiar daca la ora actuala se duce o cursa a dezarmarilor, in special a celei de natura nucleara, riscul declansarii unui razboi nuclear va exista atata timp cat armele nucleare vor exista; c. Tehnologia - acest fapt inseamna un consum mai mare de energie, totul duce la slabirea mediului. Un exemplu care arata ritmul covarsitor cu care tehnologia avanseaza este din domeniul informatic. Pe de alta parte, acest progres va ajuta la gasirea unor metode noi de reducere a consumului si de perfectionare a celor existente deja; d. Religia credinta crestina spune ca singura ratiune de a fi a naturii este sa il slujeasca pe om. Societatile occidentale, in special, promoveaza un astfel de principiu materialist; e. Lipsa educatiei ecologice principiile protejarii mediului nu sunt cultivate aproape deloc in mediile de invatare ale copiilor si adolescentilor. Educatia ecologica ar trebui predata in special in institutiile universitare cu profil economic, pentru ca absolventii lor vor fi printre cei care vor avea puterea de a decide soarta mediului natural; f. Supradezvoltarea si supraconsumul - acesta este principalul factor care genereaza distrugeri asupra mediului, cresterea consumului ameninta sa distruga resursele naturale si sa duca la o crestere fara precedent a nivelului poluarii; g. Lipsa responsabilitatii sociale a firmelor. Acest factor constituie subiectul principal urmarit in

aceasta lucrare. Prin strategii eficiente de managementul mediului, afacerile vor deveni profitabile fara sa fie nevoie de o administrare lipsita de bun simt a resurselor limitate ale planetei. Prin schimbarea mentalitatii, in primul rand si pe baza acestui factor, prin adoptarea unor modele eficiente de minimizare a costurilor si riscurilor si de cresterii a calitatii si profitului, o firma va reusi sa faca fata unui mediu de afaceri care se vede nevoit sa se schimbe. Conditiile actuale obliga la o regandire a strategiei firmei, care alaturi de elementele deja existente trebuie sa le includa si pe cele de managementul mediului. O intreprindere trebuie sa ia in considerare toate aspectele legate de problemele mediului. Unele pot avea efect direct asupra activitatii si trebuie tratate cu interes maxim, altele pot fi destul de indepartate si pot fi privite ca efecte asupra furnizorilor, clientilor sau ale economiei in general. Consultarea specialistilor va crea o baza buna de plecare pentru noua strategie. Problemele de mai sus sunt reale si din ce in ce mai presante, deci trebuie tratate cu seriozitate. Se va crea astfel un cadru in care managerii pot sa gandeasca atent dezvoltarea strategiei si sa stie cum sa faca fata amenintarilor, dar si oportunitatilor. Numai in acest fel poate fi creat avantajul ecologic. Pe acest plan se poarta disputele cele mai aprinse, iar corporatiile multinationale sunt primele incriminate, deoarece distrugerile de mediu, soldate cu numeroase victime, produc efecte grave, adesea ireversibile, nu numai in tarile unde se produc, ci afecteaza global clima, calitatea apei si a aerului la scara planetara. Cauzele distrugerilor ecologice sunt aceleasi ca si in cazul protectiei insuficiente a salariatilor la locul de munca: legislatia foarte permisiva, gradul scazut de competenta tehnologica si de constientizare a pericolelor la care se expune populatia locala, costurile ridicate ale tehnologiilor nepoluante etc. De fapt, cazul care a adus in centrul atentiei etica afacerilor internationale a fost dezastrul de la Bhopal, din India . In anul 1984, la ouzina chimica a firmei Union Carbide din Bhopal, din cauza reducerilor drastice a cheltuielilor de intretinere si de siguranta, si mai ales din cauza lipsei de pregatire a personalului, a explodat un rezervor ce continea o substanta extrem de toxica: izocianat de metil. Substanta s-a imprastiat in atmosfera si evenimentul s-a soldat cu peste 2000 de morti si circa 200.000 de raniti mai mult sau mai putin grav. Bhopal nu este nici pe departe un caz singular. In 1972, aproape 5000 de irakieni au murit dupa ce au consumat cereale tratate cu mercur, importate din SUA, fara etichete de avertizare. Schimbarile fundamentale care survin paralel cu implementarea principiilor dezvoltarii durabile in procesul globalizarii lumii moderne conditioneaza anumite modificari in sferele vietii spirituale a omului. Referiri asupra eticii atitudinii omului fata de pamant sunt prezente in lucrarea lui Leopold A. Autorul reuseste sa realizeze o paralela intre grija manifestata pentru copii si atitudinea iresponsabila a omenirii pentru calitatea factorilor de mediu, considerand ca deocamdata pe planeta unde urmeaza sa locuiasca copii nostri inca nu sunt premise etice si estetice. Problema data rezida in aprofundarea si diversificarea cunostintelor ecologice. Volumul de cunostinte necesar urmeaza sa ne aduca suportul estetic pentru realizarea politicilor de protectie a mediului, trezind in noi dorinta de cunoastere a mecanismului de constituire a naturii. Dupa care vor putea urma actiuni eficiente de protectie a mediului. Interpretarile date de Leopold A. asupra eticii sunt expuse in contextul evolutiei ecologiei . Din punct de vedere al ecologiei, in perceptia autorului citat, etica reprezinta prin sine limitarea libertatii actiunii in lupta pentru supravietuire. Iar din punct de vedere al filosofiei etica reprezinta delimitarea intre comportamentul social si antisocial. Aceste doua definitii se refera la una si aceiasi notiune. Geneza notiunii sta la baza tendintei interactiunii indivizilor sau grupurilor de indivizi privind elaborarea diferitelor feluri de colaborare. Primele interpretari a legitatilor
4

etice examinau in fond relatiile intre indivizi. Drept exemplu pot servi cele zece porunci din Biblie. Tratatele mai tarzii despre etica, care reflectau relatiile intre natura, om si societate. In acelasi timp un cod de reguli ecologice, care ar fi reglementat relatiile intre Om si Pamant, animale si vegetatie, care se dezvolta pe Terra, pana in prezent nu exista. Fapt care ne demonstreaza ca Terra mai continua sa fie perceputa si exploatata ca o proprietate a speciei Homo Sapiens. Atitudinea fata de pamant pana in prezent este determinata de consideratiuni pur economice, oferind privilegii si neprevazand responsabilitati. Indiferent daca ne place sau nu, ne-am nascut cu totii pe aceasta planeta, facand parte din marea familie umana, si fiecare dintre noi are acelasi drept de a trai intr-un mediu curat si de a fi sanatos, avand in acelasi timp misiunea de a lasa in urma noastra o mostenire nealterata de actiunile noastre. In contextul dezvoltarii durabile, comunitatea de afaceri constientizeaza si accepta treptat nevoia de a pune in practica o politica sociala si de mediu. Protectia mediului inconjurator nu mai este considerata drept un domeniu rezervat exclusiv guvernului si comunitatii, ci mai degraba o responsabilitate comuna a mai multor grupuri de interese: companii, institutii financiare, manageri, creditori, contractori, consumatori, precum si marele public. Consecintele financiare, responsabilitatile de mediu si riscul distrugerii renumelui unei companii reprezinta motive importante pentru adoptarea unor standarde de responsabilitate etica si de protectie a mediului in cadrul fiecarei companii. Societatea civila cere la randul sau sa fie consultata de catre actorii din domeniul industrial, iar organizatiilor li se solicita din ce in ce mai des sa isi faca publice standardele de conduita etica, precum si situatiile financiare sau valorile de piata. In prezent, partenerii externi sunt mai interesati ca niciodata de maniera in care managerii isi conduc intreprinderile. Anumite sectoare industriale in mod particular sunt foarte sensibile la opinia publica, intr-o lume in care comunicarea este globala si instantanee. Urmarind etica in protejarea mediului, companiile reactioneaza prin actiuni din categoria responsabilitatii sociale, protectia mediului constituind un rol important al CSR. Rolurile CSR: - Prevenirea conflictelor intre comportamentul intreprinderii si asteptarile societatii; - Prevenirea daunelor reciproce ce apar din lipsa de incredere si cooperare intre partile interesate; - Prevenirea impactului negativ de mediu. Etica in protectia mediului este vizibila prin actiunile de responsabilitate sociala atat a societatii la propria initiativa, cat si prin intermediul corporatiilor prin programele propuse de acestea. In acest sens, in capitolul urmator, am prezentat o serie de exemple de pe plan international, dar si national. Responsabilitatea sociala este obligatia unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective pe termen lung care sunt in folosul societatii. Firmele responsabile social se simt obligate nu numai fata de actionari, ci si fata de toti cei interesati de activitatea lor. Scopul urmarit de firme in sustinerea unui comportament responsabil este, pe de o parte, imbunatatirea imaginii si, pe de alta parte, promovarea managementului bazat pe valorile raspandite in cadrul organizatiei. In viitor, vom avea si in Romania din ce in ce mai multe campanii cu iz social. Pe de o parte, pentru ca probleme sociale exista si vor exista. Pe de alta parte, pentru ca din ce in ce mai multe organisme internationale si companii private militeaza pentru ceea ce, in tarile vestice, este cunoscut sub numele de corporate social responsability (CSR) sau corporate citizenship.

Studiu de caz:
Proiectul minier Roia Montan

Proiectul se va desfura n regiunea central-vestic a Romniei, la Roia Montan, la 80 km de Alba Iulia, pe o zon minier veche populat de comuniti cu un caracter rural. Activitatea va consta n extracia minereurilor auro-argentifere prin patru cariere deschise: Cetate, Crnic, Orlea i Jig. Proiectul va necesita defriarea a 250 ha de pduri i strmutarea definitiv a comunitilor existente, schimbarea utilizrii terenurilor i modificarea topografiei. Prin urmare, impactul va fi mare asupra tuturor componentelor de mediu, ncepnd de la cele fizice (ap, sol) pn la cele umane (aezare).

2. Aspecte pentru susinerea proiectului (poziia Roia Montan Gold Corporation -RMGC)
Roia Montana Gold Corporation (RMGC) este o companie nfiinat n anul 1997, n judeul Alba, n care acionari sunt compania minier de stat Minvest Roia Montan S.A. - cu 19.31 % i Gabriel Resources cu 80.69%. RMGC urmeaz s dezvolte cea mai modern min din Romnia, la Roia Montan, aducnd beneficii importante economiei romneti. n calitatea sa de min model, Proiectul Roia Montan va stabili un nou standard pentru mineritul aurifer responsabil, att la nivelul Uniunii Europene, ct i la nivel mondial. Compania Gabriel Resources este cotat la Bursa din Toronto (simbol GBU). n prezent peste 80% din aciuni sunt deinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea productor de aur din lume, cu 13%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 16% i Paulson & CO cu 16%. Pn n prezent, Gabriel Resources a investit n Romnia peste 450 de milioane de dolari prin Roia Montan Gold Corporation. Valoarea total a investiiei n dezvoltarea proiectului minier este estimat la 1,7 miliarde de dolari.

Proiectul minier al RMGC a fost gndit ca un motor al dezvoltrii ntregii comuniti din Roia Montan si din zona inconjurtoare. Considerm c dezvoltarea durabil garanteaz contribuia noastr la bunstarea pe termen lung a comunitii, impactul fiind msurat nu doar n termeni economici, ci i din punct de vedere social, etic si mediului. Viziunea noastr este s crem valoare pentru toate prile interesate prin: managementul eficient al mediului n care se va dezvolta proiectul minier conservarea patrimoniului din Roia Montan oferirea de locuri de munc la nivel local dezvoltarea infrastructurii din zon imbuntirea accesului la servicii de sntate, de educaie i la activiti culturale

Ne dorim ca locuitorii din Roia Montan s aib un mediu protejat, curat i sigur!

Costurile aferente reabilitrii i nchiderii minei de la Roia Montan vor fi suportate n ntregime de ctre Roia Montan Gold Corporation (RMGC). La nceputul fiecrui an de exploatare, RMGC va depune ntr-un cont special constituit (fond de garanie) ntreaga sum estimat pentru lucrrile de reabilitare i monitorizare pe termen lung a mediului. nainte de nceperea exploatrii, reabilitarea mediului este garantat.

Acest cont poate fi accesat numai de ctre autoritile competente i doar n scopul reabilitrii mediului. Costurile actuale de nchidere a proiectului Roia Montan sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcionrii minei timp de 16 ani. Actualizrile anuale vor fi stabilite de experi independeni, n colaborare cu Agenia Naional de Resurse Minerale (ANRM), n calitate de autoritate guvernamental competent n domeniul activitilor miniere. Actualizrile asigur c n cazul puin probabil de nchidere prematur a proiectului, n orice moment, Garania Financiar pentru Refacerea Mediului (GFRM) reflect ntotdeauna costurile aferente refacerii ecologice. Actualizrile anuale cuprind urmtoarele patru elemente variabile: Modificri aduse proiectului care afecteaz obiectivele de refacere ecologic; Modificri ale cadrului legislativ din Romnia inclusiv punerea n aplicare a directivelor UE; Tehnologii noi care mbuntesc metodele i practicile de refacere ecologic; Modificri ale preului unor produse i servicii eseniale pentru refacerea ecologic.

Lucrrile de nchidere i refacere ecologic la Roia Montan cuprind urmtoarele activiti: Acoperirea cu covor vegetal a haldelor de steril; Re-umplerea carierelor, cu excepia carierei Cetate care va fi inundat i transformat ntrun lac; Cariera Jig va fi umplut n totalitate iar dup reabilitare va arta ca o pant cu mici terase. Carierele Orlea i Crnic vor fi umplute parial i vor arta ca nite terase tiate n versanii vii Roia. Cariera Cetate va fi inundat i va fi amenajat sub forma a 2 lacuri. Acoperirea cu covor vegetal a iazului de decantare i a suprafeelor barajelor; Demontarea instalaiilor de producie scoase din uz i refacerea ecologic a suprafeelor dezafectate; Epurarea apelor prin sisteme semi-pasive (cu sisteme de epurare clasice ca sisteme de rezerv) pn cand nivelul indicatorilor tuturor efluenilor se ncadreaz n limitele admise i nu mai necesit continuarea procesului de epurare;
8

ntreinerea vegetaiei, combaterea fenomenului de eroziune i monitorizarea ntregului amplasament pn cnd RMGC demonstreaz c toate obiectivele de refacere au fost realizate n mod durabil. n ceea ce privete biodiversitatea, ne propunem ca proiectul Roia Montan s aib un efect negativ ct mai mic n perioada de construcie i un efect net pozitiv n perioada de reabilitare a minei. Ca urmare a mineritului desfurat n zona Roia Montan de 2000 de ani, n special a celui de suprafa realizat n perioada comunist, perimetrul proiectului se regsete ntr-o zon lipsit de interes major din punct de vedere al biodiversitii. Vom ncerca s revitalizm zona din punct de vedere al biodiversitii n faza de reabilitare a minei. RMGC va lua msuri de reducere a impactului asupra biodiversitii, printre care: Plantarea a 1000 de hectare de pdure n locul celor aproximativ 250 hectare necesare a fi defriate. Plantarea celor 1000 ha se va face nainte de defriarea suprafeelor forestiere. Vom face operaiuni de reabilitare i vegetare progresive, pe toat durata proiectului. Amenajarea unei reele de coridoare de vegetaie n interiorul i ntre zonele de protecie a mediului, care s permit migraia speciilor. Vom reduce la minimum tierile de arbori i alte perturbri pe durata sezonului de nmulire la psri (aprilie-iulie). Instalarea de faciliti de microhabitat pentru psri, mamifere mici, reptile i amfibieni. Realizarea unor lucrri de refacere/amenajare a cursurilor de ap. Plantarea de specii native de-a lungul malurilor prurilor i altor cursuri de ap, pentru a asigura condiiile pentru nmulire i coridoarele de migraie necesare faunei. Roia Montan Gold Corporation

3. Aspecte mpotriva demarrii proiectului Impactul proiectului minier de la Roia Montana asupra mediului
Exist tipuri de activiti antropice, care, prin nsumare, ajung s aib un impact mai mare asupra mediului, dect ar avea individual. Aceastea poart numele de modificri globale cumulative i includ despduririle, seceta, poluarea mediului. Exploatarea diferitelor substane n subteren sau n suprafa constituie o astfel de modificare. n prezent omul exploateaz, n scopuri diferite, cteva sute de substane minerale feroase, neferoase sau combustibili. O parte a substanelor minerale se exploateaz n subteran i n aceast situaie subsolul este mpnzit cu galerii ce se pot ntinde pe zeci de kilometri lungime i pe mai multe mii de metri adncime. Dup ce sunt prsite, galeriile devin cauza instabilitii terenurilor care le acoper. Exploatrile n cariere genereaz printre cele mai mari trasnformri ale reliefului. Regiunile cu exploatri miniere la suprafa sunt puternic afectate de procese de eroziune i de splare, constituind surse importante de sedimente pentru reeaua hidrografic. Rul este puternic poluat n aval de locul exploatrii i are regimul de scurgere complet modificat. Proiectul se va desfura n regiunea central-vestic a Romniei, la Roia Montan, la 80 km de Alba Iulia. Prin activitatea sa ca societate comercial Roia Montan Gold Corporation (compania care dorete s exploateze) nu ridic probleme de mediu.n schimb, proiectului minier susinut ar genera numeroase probleme asupra componentolor de mediu. Impactul asupra atmosferei se va concretiza prin emisii de poluani din activitile de construcii miniere (preponderent din surse mobile) i din activitatea uzinei i din perimetrul ei (din surse staionare i mobile). Vor fi generate: poluani sub form de pulberi n suspensie din lucrrile de pregtire, perforare/mpucare, ncrcare, transport, descrcare, nivelare i din intalaiile de preparare a cimentului i betoanelor, poluani sub form de gaze de combustie (NO, NO2, N2O, CO, CO2, SO2, CH4, compui organici volatili i particule de metale grele Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zi) de la motoarele cu ardere intern ale utilajelor de perforare, ncrcare, transport, nivelare; emisii fugitive de praf, de la operaiile de excavare, ncrcare n autobasculante, haldarea i transportul cu autobasculante pe drumurile tehnologice i din intalaiile de preparare a cimentului i betoanelor; emisii din lucrrile de sudur i tiere.

10

11

Asupra apei, poluarea se va manifesta prin ptrunderea de sedimente n cursul de ap i a metalelor grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zi) emise n special n cadrul activitilor miniere. De asemenea exist riscul de contaminare cu cianuri a apelor de suprafa i subterane. Prin implementarea proiectului va fi afectat o suprafa de circa 1061,61 ha de teren. Vor avea loc decopertri masive de sol. Vor fi captate n sol: praf i particule de fum generate de ctre activitile vehiculelor (ncrcri, transporturi, depozitri/haldare, excavaii), din funcionarea i deplasarea vehiculelor pe drumuri; pulberile metalice (Cd, Cu, Ni, Se, Zn) generate prin arderea carburanilor; uleiuri, carburani i alte produse petroliere ca urmare a funcionrii vehiculelor, a instalaiilor, a activitilor din zona de recuperare i schimbare a uleiurilor pentru vehiculele i echipamentele folosite la execuia lucrrilor, i din zona de depozitare a uleiurilor, carburanilor i a altor produse petroliere; deeuri i substane scurse din deeuri provenite din activitatea perimetrului de acumulare i depozitare a deeurilor i a materialelor periculoase i nepericuloase; substane periculoase ca urmare a infiltrrii n sol a apelor ncrcate cu cianuri i ca urmare a funionrii depozitelor de steril. Exploatarea va avea un impact destul de mare i asupra geologiei zonei. Modificrile de natur fizic vor duce la: epuizarea rezervelor de gresie i de andezit prin exploatare n carier; acoperirea aflorimentelor i structurilor geologice cu roci sterile i sterile de procesare; eliminarea aflorimentor i monumentelor geologice; epuizarea resurselor geologice de minereu; afectarea dinamicii apelor subterane, n sensul c rata de descrcare a apei subterane n cursurile apelor de suprafa va scdea. Problemele cauzate de exploatare vor fi resimtite i la nivelul biodiversitii pe o suprafa mai mare dect cea a proiectului (peste 1061,61 ha). Vor fi afectate: vegetaia local prin defriarea a circa 250 ha de pduri de fag, fag cu carpen i molid i prin decopertrile de sol cu vegetaie (nlturarea a 414 specii de plante, dintre care una protejat prin O.M.1198 /25.12.2005, Galanthus nivalis); resursele de ciuperci (unele specii fiind considerate spectaculoase) i resursele de fructe de pdure; resursele de lemn cu importan economic; populaiile de insecte, inclusiv cele protejate prin legislaia romn i cea european (Rosalia alpine, Parnassius Mnemosyne, Colias chrysotheme, Cucullia gnaphalii, Conisania poeli ostrogovichi, Muschampia cribrellum, Muschampia tesselum, Pyrgus sidae, Nymphalis vaualbum, Lycaena dispar,Maculinea alcon, Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Eumedonia eumedon, Proserpinus proserpina, Callimorpha quadripunctaria, Isophya stysi, Odontopodisma rubripes, Odontopodisma acuminate); comunitile de lilieci prin dispariia hranei (a insectelor) i distrugerea habitatelor; habitatele amfibienilor, reptilelor i a psrilor (habitatul a circa 83 de specii de psri vor fi distruse), inclusiv a celor protejate prin legislaia romn i internaional; vor fi perturbate circuitele psrilor migratoare ce staioneaz n regiune. Dintre psrile sensibile la modificri de habitat amintim: Ciocnitoarea cu spatele alb (Dendrocopos leucotos),

Ciocnitoarea de stejar (Dendrocopos medius), Ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius), Sfrnciocul roietic (Lanius collurio), Ciocrlia de pdure (Lullula arborea), Ciuul (Otus scops), Codroul de grdin (Phoenicurus phoenicurus), Ghionoaia sur (Picus canus), Ghionoaia verde (Picus viridis); 816 ha destinate fondului de vntoare; habitalele mamiferelor mari prin diminuare iar speciile de mamifere vor fi supuse la stres. Asupra peisajului se va interveni prin: ocuparea a circa 10616161,7 mp de teren cu obiectivele necesare proiectului: uzin, antier, bazine de decantare, baraje, drumuri de acces, depozite, cariere, canale, halde etc; schimbarea utilizrii terenurilor: vor crete terenurile neproductive de la 5% la 64,4%, vor scdea fneele de la 60% la 29%, suprafeele forestiere de la 17,7% la 5,6% i drumurile de la 3% la 1%, vor crete zonele construite de la 12% la 64,4%, vor scdea suprafaa destinat apelor de la 0,8% la 0,3% i terenurile agricole de la 1% la 0,9%; modificarea zonelor protejate.

Populaia va fi afectat prin: deplasri forate de oameni; distrugerea a 974 de gospodrii i a localitilor Roia Montan, Corna i Gura Cornii; distrugerea infrastructurii i dotrilor publice a localitii Roia Montan; scderea calitii servicilor locale; creterea riscului de tulburri i conflicte (culturale) cu localnicii i prin creterea conflictelor ntre localnici, a stresului; creterea potenialului de trai solitar i a ratei de rspndire a bolilor; creterea vulnerabilitii sociale i economice ca urmare a creterii omajului; tulburarea legturilor sociale locale n rndul persoanelor n vrst (ex. prin pierderea casei strmoeti). Din punct de vedere al impactului asupra patrimoniului i al obiectivelor culturale, proiectul va duce la dispariia a unor cldiri arhitectonice din localitile Roia Montan i Corna; realocarea bisericilor i cimitirelor; distrugerea galeriilor romane de peste 2000 ani; distrugerea Masivului Crnic, a monumentului funerar roman de la Tu Guri i a vestigiilor romane de pe dealul Carpeni protejate prin lege. Monitorizarea activitii din cadrul proiectului va avea loc pe toat durata proiectului i pe o perioad cuprins ntre 30-50 ani dup ncheierea lui. Reeaua de monitorizare este alctuit din puncte de monitorizare continu de importan pentru mediu i din puncte de monitorizare ce supravegheaz activitatea din cadrul proiectului. Aceast reea cuprinde: 7 staii de monitorizare a calitii aerului (6 n jurul amplasamentului i 1 n apropierea uzinei de procesare), 16 puncte de monitorizare a apei de suprafa (pe ruri i n interiorul obiectivelor industriale), 3-5 foraje pentru monitorizarea apei subterane i 2 puncte de monitorizare a zgomotelor i vibraiilor.Monitorizarea se va produce zilnic, la intervale sptmnale i lunare. Prelevarea de date se va produce automat prin staii i manual, n mod continuu sau la intervale de timp (ore, zile).
12

13

Vor fi monitorizate stabilitile fizice ale: iazului de decantare prin inspecii de rutin ale instalaiei; uzinei de procesare, circuitelor de leiere cu cianur i de tratare a cianurii prin monitorizarea conditiilor meteorologice (precipitaii, temperatur, viteza vntului, direcia vntului i umiditatea relativ); haldelor de steril i ale zonelor de construcie a sistemului de gospodrire a apei i uzinei de procesare prin monitorizarea eficacitii metodelor de control al eroziunii; iazurilor i celorlalte lucrri pentru gospodrirea apei prin monitorizarea eficacitii metodelor de stabilizare a solului i control al sedimentelor; suprafeelor perturbate prin lucrri de terasament (rambleuri, debleuri, taluzuri) i ale suprafeelor recuperate prin monitorizarea eficacitii programului de nsemnare i refacere a vegetaiei; suprafeelor perturbate prin lucrrile de terasament prin monitorizarea eficacitii msurilor de control al eroziunii asociate mai multor aspecte de management. Monitorizarea concentraiilor chimice ale aerului se va face la: uzina de procesare, circuitele de leiere cu cianur i tratarea cianurii prin monitorizarea conditiilor meteorologice (precipitaii, temperatur, viteza vntului, direcia vntului i umiditatea relativ) i prin monitorizarea continu (cu alarme) a acidului cianhidric (HCN) n mediul ambiant; iazul de decantare prin monitorizarea nivelului pulberilor n suspensie; zonele carierelor, drumurilor de transport, depozitelor deeuri, zonelor de construcii terasamente (rambleuri, debleuri) prin monitorizarea nivelului pulberilor n suspensie i a emisiilor de gaze evacuate. staia meteorologic Roia Montan Rotundu situat la nord de amplasament, la o altitudine de 1.000 m, pe direciile predominante ale vntului. Stabilitatea chimic i calitatea apei de suprafa va fi monitorizat la: uzina de procesare, circuitele de leiere cu cianur i tratarea cianurii prin monitorizarea concentraiilor de cianur din sterilul detoxificat, nainte de evacuarea n iazul de decantare; iazul de decantare prin monitorizarea apelor de suprafa; staia de epurare a apelor uzate prin monitorizarea de ruti a influentului i efluentului; Vile Corna i Roia n aval de proiect prin monitorizarea debitelor i a chimiei apelor; staia de epurare a apelor menajere prin monitorizarea de ruti a influentului i efluentului; staia de epurare a apelor uzate menajere prin monitorizarea de rutin a funcionrii la parametrii optimi a staiei de epurare.

5.Concluzii
n concluzie, punnd n balan beneficiile economice i impactul asupra mediului al proiectului de exploatare minier de la Roia Montan, aceast proiect nu poate fi considerat n beneficiul economic

al rii, avnd n vedere impactul major pe care acesta l-ar avea asupra unor componente de mediu eseniale. ntreaga zon ar fi complet transformat i s-ar pierde prea multe din beneficiile oferite deja de natur.

14