POLITOLOGIE Puterea politica Curs I In gandirea politica moderna si actuala s-a impus ideea ca in societatile organizate se manifesta functia

de reglementare, de conducere si de asigurare a ordinii si de coordonare a activitatilor sociale. In conditiile acestea, societatea moderna isi creaza si isi dezvolta un sistem propriu al puterii politice.Concepte implicate in expresia puterea politica: -sistem politic, relatii politice, putere politica, politicul, politica, stat, guvernare, legalitate, legitimitate, regim politic, politici publice.Intre aceste concepte exista o mare varitetate de interconexiuni, fiind uneori greu de analizat un concept in lipsa altuia.Aceste concepte sunt implicate in teoria despre puterea politica.Ele definesc universul politic. ermenul de politica, cu derivatele sale politice, politici, putere politica etc. are origine in cuvantul grecesc polis, care desemna statul-cetate!acea organizare autonoma sub raport politic". ermenul de politica s-a impus in limba#ul uzual cu intelesul de activitate specifica efectuata de persoane alese sau desemnate, in urma unei traditii sau a unei reguli acceptate, persoane care iau decizii, prin care se reglementeaza si se asigura organizarea soceietatii ca sistem, ca ansamblu.$e la acest sens originar, primar, gandirea politica moderna a construit conceptul sau termenul de politic, care in limba#ul teoretic desemneaza un domeniu specific al vietii sociale alcatuit dintr-un ansamblu de norme, autoritati si institutii acceptate cu functie de conducere si administrare a bunurilor publice.Acest domeniu este numit sistem politic. $istinctiile dintre politic si politica, termeni care nu se confunda in privinta zonei in care opereaza!din punct de vedere teoretic".$e exemplu in franceza, engleza, etc. termenul politic desemneaza un domeniu structural al societatii, avand functia de coordonare, normare, organizare si decizie in orice tip de societate.%e de alta parte, politica inseamna activitatea celor care exercita puterea, cat si activitatea celor care doresc sa obtina puterea, deci politica se refera la manifestarile variate ale grupurilor, partidelor si liderilor.&e refera, de asemena, in confruntarile si dezbaterile privind ideile, atitudinile si actiunile de natura politica ale agentilor actorilor sociali. %oliticul este un domeniu constitutiv al sistemului social, pe cand politica se refera la activitatea curenta de conducere, de decizie si aplicare a unei directii de actiune, de catre fortele ce detin puterea politica.In acelasi timp, notiunea de politica cuprinde si participarea cetatenilor la procesul politic, la activitatea partidelor si a grupurilor de interese pentru obtinerea unui cod social sau electoral in favoarea sc'imbarilor pe care le propun. &istemul politic, din punct de vedere simbolic, desemneaza societatea, dar si administrarea reala a ei prin institutiile sale.&istemul politic are ca esenta puterea politica, societatea pe care o guverneaza.In primul rand, sistemul politic are ca nucleu mecanismul puterii privit ca o emanatie si o expresie sintetica a societatii si care se exprima in geneza, organizarea interna si functionarea sa efectiva.Cand vorbim de sistem politic, vorbim de activitatea efectiva a celor ce detin puterea.Exista si un al doilea sens al ideii de putere politica, sensul simbolic sau cel expresiv, insemnand ca orice forma de putere politica presupune si o reprezentare, o punere in scena a puterii prin care urmareste obtinerea consimtamantului din partea celor supusi!obtinerea legitimitatii sociale".%olitica este in

spectacol perpetuu mergand de la ceremoniile de consacrare a faraonilor si de adulare a imparatilor, pana la perioada actuala, cand sistemul mediatic a devenit arena de confruntare politica si de legitimare a actorilor publici.Exista o legatura organica intre putere si societate, argumentul fiind faptul ca sc'imbarile ma#ore sunt urmate sau anticipate de sc'imbari contemporante)corespunzatoare in natura si compozitia puterii politice. %uterea politica si libertatea cetatenilor, acesta problema se abordeaza din punct de vedere teoretic pornind de la conceptul de sursa a puterii politice.$e pilda, principiile dreptului divin ancorau puterea in planul sacralitatii, adeptii sau oratorii contractului social gaseau sursa puterii politice in vointa indivizilor considerati liberi si egali de la natura, ca atare fundamentul autoritatilor publice consta in consimtamantul indivizilor de a ceda o parte a libertatii lor originare catre o putere create cu dreptul de a legifera in numele lor si de a realiza o existenta a lor, de a le garanta astfel securitatea, libertatea, proprietatea, etc. eoria contractului social nu este una democratica din punct de vedere politic.Aceste incercari teoretice reduc problema la o sc'ema esentiala si ideala, dar nu reala.*anditorii moderni redefinesc puterea politica intr-un mod cu totul nou fara de reprezentarile traditionale in care puterea emana de la un suveran considerat intanginil, reprezentant al divinitatii in lumea terestra.%entru ganditorii moderni, sursa puterii politice este individul autonom, cu liberalitatile si drepturile sale naturale pe care trebuia sa le prote#eze si sa le conserve orice organizare politica. Puterea politica si elementele sale definitorii-la acest subiect, politologia trebuie sa dea raspuns unor intrebari c'eie:care sunt deosebirile dintre puterea politica si alte tipuri sociale de putere+ care sunt trasaturile distinctive ale puterii politice+, pe ce suport social si ce functii indeplineste puterea politica+, ce mi#loace foloseste puterea politica+. Ce relatie e intre ordine si libertate+. Etc. Trasaturile esentiale si functiile puterii politice: -puterea politica raspunde unor nevoi sociale fundamentale, respectiv de a reglementa raporturile interumane si sociale, de a asigura integrarea, coeziunea, ordinea si ec'ilibrul intern al unei societati, de a conduce si de a administra treburile publice, -puterea politica este o putere suverana, se exercita la nivel global al societatii, fiind astfel supraordonata fata de alte forme de putere !economica, militara" pe care le integreaza si le subordoneaza. -puterea politica este indreptatita sa ia decizii la nivel social global, care devin obligatoii pentru toti membrii societatii, decizii care pot fi impuse pe doua cai: convingere sau forta de constrangere, -puterea politica presupune un raport asmietric intre cei care guverneaza si cei guvernati, in primul caz , cei care guverneaza au capacitatea de decizie si control de conducere a unei societati in functie de anumite interese predominante si de anumite idealuri sociale, -puterea politica are functia de a solutiona posibilele conflicte din societate, de a le mentine in limitele care sa nu pericliteze ordinea sociala si publica adoptand in acest sens decizii prin care sa obtina sustinerea din partea ma#oritatii populatiei, -puterea politica implica o activitate specifica pe care o depun cei care indeplinesc functii de conducere cu precizarea ca in regimurile politice democratice, la procesul politic pot participa si cetatenii, grupurile sociale si partidele prin expirmarea opiniilor, optiunilor, elaborarea de programe de guvernare si solutii, -elementul obligatoriu al puterii politice al sistemului politic si al sitemului politic este organizarea comunitara, medierea si realizarea binelui politic.

&ursele sociale ale puterii politice-preocupari teoretice in diferite etape istorice privind descrierea naturii sociale a puterii politice si modalitatilor in care politicul se constituie ca un domeniu separat si institutionalizat al societatii.%roblema se solutioneaza pornind de la analiza structurilor societatii. &ociologul german .ax /eber a realizat cea mai complexa analiza sociologica elaborand o conceptie despre structurile societatii, despre actiunea umana, despre legitimitatea puterii si formele acestea, despre structura institutiilor politice, despre rolul ideilor si al credintelor religioase in evolutia sociala,Acest sociolog a realizat o analiza despre puterea politica pornind de la general la particular spre diferenta specifica.$in primul punct de vedere, puterea politica este o notiune extrem de larga ce inglobeaza orice fel de activitate de conducere autonoma.In aceasta acceptiune putem vorbi de politica bancara, scolara, etc.In acelasi timp, sociologul german a definit sensul restrans al puterii politice in raport cu tipurile de putere intalnite frecvent in relatiile sociale. Putere si legitimitate Curs II Puterea se poate exercita prinacceptarea de catre cetateni sau prin coercitie.0 data inlaturata puterea, se instituie si o autoritate, fie spri#inita cu legitimare din partea societatii, fie este impusa. 1egitimitate se refera sau exprima faptul ca puterea politica are nevoia de consimtamantul celor dominati.Exista dominatia acceptata, cetatenii alungand actorii sociale, sau prin constrangere. Intre putere si dominatie !autoritate" granita nu este foarte precis delimitata.Ea se poate delimita, insa, prin conceptul de legitimitate. (. %uterea, in sensul primar, care se bazeaza pe supunerea impusa!vio2enta, constrangere, forta fizica". -. %uterea ce se exercita cu asentimentul si consimtamantul celor supusi. In al doilea caz, puterea politica are atributul de autoritate, fiind considerata o putere ce are legitimitate, recunoscuta de populatie sau de ma#oritatea ei. SISTEME ELECTORALE Curs III Importanta sistemelor electorale &istemul electoral este un aspect important al regimurilor democratice!existenta mai multor partidepolitice, alegeri libere si periodice-caracteristicile cele mai importante". In societatile democratice, prin manifestarea pluripartidismului are loc o competitie intre partide politice precum si intre candidati. &istemul democratic modern isi alege periodic conducatorii politici si ii poate sc'imba prin procedee si proceduri non violente. Acest fapt doveste in mod categoric, regimurile democratice de cele totalitare sau dictatoriale. Alegerile se desfasoara intr-un cadru bine definit de regula si proceduri ce vizeaza toate etapele si operatiunile pe care trebuie sa le parcurga acest proces, respectiv: conditiile politice preliminare, desfasurarea propriu zisa a procesului de votare, prodceduri te'nice de atribuire a mandatelor si de validare a rezultatelor alegerilor.Aceste reguli si proceduri sunt codificate intr-un pac'et sau set de reglementari legislative si procedurale numit sistem electoral.

&istemele electorale cuprind: -ansamblul normelor si procedurilor ce definesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un cetatean pentru a putea sa-si exercite drepturile politice fundamentale intre care dreptul de a alege si de a fi ales, -garantiile pe catre trebuie sa le ofere autoritatilor pentru desfasurarea corecta a alegerilor, -regulile de organizare si desfasurarea efectiva a scrutinului, -principiile si mecanismele de atribuire a mandatelor in urma alegerilor. &istemele electorale precizeaza conditiile in care cetatenii isi pot exercita dreptul de vot, modalitatea de depunere a canditaturilor, definesc felul in care sunt alesi candidatii pentru functiile politice si mecanismul prin care voturile obtinute se transforma in mandate reprezentative.%rin urmare, prin continutul sau, sistemul electoral se prezinta ca avand o influenta ma#ora asupra vietii politice pentru ca determina in buna masura configuratia sistemelor de partide si raporturile dintre divesre forte din soecietate, determina pozitia de putere pe care o va avea diferitele categorii de demnitari in cadrul democratiei reprezentative.&e intelege ca regulile si procedurile ce definesc sisteme electorale sunt de ordin constitutional si de nivelul legilor.In acelasi timp, aceste reguli si proceduri cuprind si o componenta practica si te'nica numita sistem de scrutin definit de legea electorala. Prezentarea unor sisteme electorale &istemul ma#oritar si variantele sale: sistemul ma#oritar uninominal si sistemul ma#oritar de lista. &istemul ma#oritar uninominal, se desfasoara in unul sau doua tururi si este ales in organele reprezentative!consilii locale si %arlament", este ales candidatul care indeplineste cel mai mare numar de voturi valide din partea alegatorilor intr-o circumscriptie precis determinata.Avanta#e: -transeaza direct competitia dintre candidatii individuali in functie de numarul de voturi obtinute, -asigura o stransa legatura intre candidati si masa alegatorilor dintr-o anumita circumscriptie electorala-cetatenii au posibilitatea de a cunoaste si evalua personalitatea candidatilor,activitatea, moralitatea si potentialul ca le reprezinta cel mai bine interesele si opiniile, -e un sistem relativ simplu, iar procesul electoral este mai bun si mai usor inteles si asimilat de catre cetateni, -teritoriul statului este impartit in atatea circumscriptii electorale cate mandate sunt de repartizat in cazul alegerilor parlamentare in fiecare circumscriptie, fiind ales un singur candidat, anume cel care obtine cele mai multe voturi, -operatinule de votare si de repartizare a mandatelor se desfasoara la nivelul circumscriptiei electorale, de aici rolul alegatorilor este mai mare in desemnarea candidatilor. $atorita acestor avanta#e decurg alte virtuti ale sistemului ma#oritare: -stimuleaza participarea politica a cetatenilor, -sunt un mi#loc eficient de a combate absenteismul , -diminueaza influenta partidelor si favorizeaza candidatii cu o personalitate puternica, incat cel ales isi poate sustine relativ independent programul fara a mai fi obligat sa

respecte o anumita ideologie sau directivele partidului asa cum se intampla in cazul scurimului ma#oritar de lista sau in cel proportional., -totusi partidul care are cei mai multi candidati alesi va obtine ma#oritatea parlamentara si va forma guvernul, iar liderul sau va deveni prim-ministru, sistem folosit in .area 5ritanie, 6oua 7eelanda, Australia si Canada. $ezavanta#ele sistemului ma#oritar uninominal: -poate altera sensul pluralismului politic si poate facilita constituitrea unui parlament eterogen si faramitat sub raport politic incapabil sa sustina o guvernare stabila si coerenta, -avanta#eaza candidatii independenti cu o personalitate ceea ce face ca nu intotdeauna sa creeze ma#oritati stabile la nivel parlamentar, -bipartidismul se detaseaza doua partide mari in urma acestui sistem si cu timpul acestea se vor cristaliza intr-un obicei, -se orienteaza spre candidatii cu cele mai mari sanse. &istemul ma#oritar cu un singur tur genereza mari in#ustitati electorale ce pun sub semnul intrbarii principiul democratic al reprezentarii.In cazul scrutinului cu un singur tur este ales candidatul care a obtinut mai multe voturi!ma#oriate simpla", c'iar daca ceilalti candidati intrunesc mai multe voturi laolalta decat castigatorul alegerilor, astfel va creste scorul electoral al partidului pe care il reprezinta respectivul castigator.In scrutinul uninominal cu doua tururi un candidat poate fi ales in primul tur daca obtine ma#oritatea absoluta!89:(", iar in al doilea tur daca obtine ma#oritatea simpla, aici participa de regula primii doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in primul tur, fara a obtine insa o ma#oritate absoluta.In cazul acesta, voturile celorlalti candidati se negociaza si fac compromisuri si aliante con#uncturale pentru a evita voturile spre unul dintre candidati.Alt dezavanta# este alocatiile suplimentare din bugetul statului pentru a organiza circumscriptii electorale in functie de numarul de mandate parlamentare, precum si eforturile financiare, uneori foarte mari, pe care trebuie sa le faca candidatii pentru a-si sustine compania electorala. Sistemul ma oritare cu scrutin de lista-in acest sistem alegatorii voteaza nu pentrru un anumit candidat ci pentru una din listele propuse de catre partide sau coalitii electorale.In acest sistem, partidele #oaca un rol important deoarece ele stabilesc listele de candidati iar alegatorii isi exprima optiunile politice pentru un program sau pentru o doctrina promovata de candidatii inscrisi pe liste. In sistemele ma#oritare cu un singur tur numite pluritare!ce pot prezenta mai multi candidati".In acest sistem invinge candidatul care in circumscriptia electorala uninominala obtine ma#oritate relativa!cele mai multe voturi!;In cazul sistemelor cu doua tururi numite sisteme ma#oritare, oin primul tur invinge numai candidatul care a obtinut ma#oritatea absoluta!89:(" a voturilor exprimate, iar daca niciunul dintre candidati nu a#unge la acest barem, atunci de organizeaza un al doilea tur de scrutin, in care este declarat invingator candidatul ce obtine cel mai multe voturi cu conditia de a obtine ma#oritatea absoluta a voturilor.Candidatii care au dreptul de a participa la al doilea tur sunt fie, primii doi < clasati in primul tur, fie cei care au depasit la primul tur un anumit prag stabilit prin legile electorale!ex: =ranta a ridicat acest prag de la 8>in (?8@ la (-.8>in (?AB".&tabilirea unui prag ridicat de acces in al doilea tur are o importanta deosebita pentru atitudinea si comportamentul candidatilor pentru persecutarea strategiilor al doilea tur inlatura faramitarea sistemului de partide si duce la concentrarea acestora.&istemul in doua tururi genereaza un mecanism eficient de selectie a candidatilor si partidelor favorizand partidele mari si crearea coalitiilor electorale.&e restrange

spectrul politic, se a#unge la o regrupare bipolara a sistemelor de partied ceea ce determina o ma#oritate parlamentara solida si la capacitatea de a forma un guvern stabil. Sistemul reprezentarii proportionale are la baza principiul: fiecare partid trebuie sa obtina un numar de mandate corespunzator cu ponderea voturilor exprimate in favoarea sa la nivel national sau de circumscriptie.Exista numeroase variante de sisteme electorale proportionale, mecanisme diferite de atribuire a mandatelor si in special resturile de voturi de la nivelul circumscriptiei..andatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile obtinute in alegeri, astfel ca exista un raport direct proportional intre mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic si voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.&istemul incearca sa realizeze o #ustitite electorala si sa reflecte diversitatea de opinie din societate, incearca sa realizeze o ec'itate in reprezentare, oferind o sansa diferitelor orientari sociale si segmente electorale de a-si estima politic optiunile si de a fi reprezentate in institutiile deliberative si legislative.&uportul teoretic al sistemului reprezentarii proportionale este gandirea liberalismului modern!%arlament-institutii centrale politice ce trebuie sa fie o oglinda a pluralitatii civile, sa reflecte diversitatea de opinii individuale, de interese economice si concepte ideologic".In aceasta viziune, alegerile reprezinta un mecanism democratic prin care se poate reconstitui un plan politic, vointa generala, interactiunile complexe si interesele diferite ale publicului.Caracteristicile sistemului reprezentarii proportionale: in primul rand este importanta deosebita pe care o au partidele in desemnarea candidatilor si in intreg procesul electoral.Aceasta importanta este mult mai mare in scrutinul cu doua tururi. Alegerile se desfasoara pe baza listelor de candidati propuse de catre fiecare partid sau coalitie electorala in parte, incat prin aceasta modalitate de vot se poate masura audienta pe care o are fiecare formatiune politica in randurile cetatenilor si se poate masura gradul prin care programele sunt acceptate de catre electorat.&unt acceptati si candidati independenti pe liste separate dar acestia sunt fie membri ai partidului, fie lideri ai acestuia, fie simpatizanti. Alegerile parlamentare in cadrul acestui sistem se desfasoara doar intr-un singur tur de scrutin, iar atribuirea tuturor mandatelor se face in faza rezultatelor obtinute potrivit unor calcule de proportionalitate, in acest fel eliminandu-se sustragerea unor candidati, transferul de voturi sau anga#amentele con#uncturale intre partide.%roblema cea mai complexa la acest sistem este una te'nica, respectiv aceea de atribuire a mandatelor, astfel incat sa se respecte principiul reprezentarii ec'itabile, respectiv proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la abuzuri.Astfel ca exista mai multe faze si proceduri de atribuire a mandatelor. .odul de calcul al mandatelor: in prima faza, se calculeaza coeficientul electoral la nivel national sau de circumscriprtie, coeficient ce exprima numarul de voturi necesar obtinerii unui mandat.Coeficientul este rezultatul impartirii numarului total de voturi valabile exprimate la nivel national la numarul total de mandate ce urmeaza a fi distribuite.1a nivelul circumscriptiei, impartirea se face la numarul de mandare ce revin circumscriptiei.0 situatie speciala o au intepententii, ei trebuie sa iobtina un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral la numarul de voturi exprimate pentru fiecare lista, urmarind ca fiecare lista sa primeasca atatea mandate de cate ori se cuprinde coeficientul in acest numar. &e poate intampla sa ramana mandate neatribuite, Caman voturi neutilizate ale partidelor din diverse circumscriptii. oate acestea se numesc resturi-marea problema a sistemului electoral proportional.A treia faza este atribuirea resturilor de mandate si utilizarea restului de voturi, numite resturi electorale.Aceasta este

etapa cea mai discutabila a sistemului reprezentarii proportionale.$e obicei, resturile de voturi si de mandate se resitrtribuie listelor de partide la nivelul circumscriptiilor, dar exista si o procedura mai putin utilizata de a le distribui la nivel national.Cand se distribuie la nivelul de circumscriptie, se utilizeaza mai multe sisteme de calcul,astfel cele mai cunoscut formule de repartizare a resturilor sunt: -sistemul celei mai mari resturi , -metoda celor mai mari medii, -sistemul coeficientului modificat, Conditionari si parcurgeri electorale %entru a preintampina multiplicarea partidelor, sistemele proportionale contine de regula si anumite reglementari, conditionarin si clauze de excludere.Aceasta in scopul de a obtine parlamente reprezentative si functionale, pentru a sustine o anumita politica a *uvernului. .asuri de conditionare constau in dimensiunea circumscriptiilor, se stabilesc praguri electorale si marimea adunarilor reprezentative in raport cu populatia unei stari. $imensiunea circumscriptiei se refera in primul rand la numarul mandatelor care se atribuie in acea circumscriptie in functie de numarul locuitorilor, far fara o legatura directa cu intinderea geografica.Cu cat este mai mare dimensiunea circumscriptiei, cu atat este mai usor pentru partdele mici sa dobandeasca locuri si invers.In circumscriptie, un numar mai mare de locuri!de regula sub (9 mandate", partidele mici obtin mai putine locuri decat in circumscriptii mari!cele urbane, peste (8 mandate"ele au sanse mai mari de a obtine procente semnificative. &tabilirea unui prag electoral preintampina pluripartidismul anar'ic.%ragul minim electoral inseamna pragul sau procentul pe care trebuie sa-l realizeze fiecare partid sau coalitie la nivel national pentru a obtine mandate.In *ermania acest prag este de 8>, &uedia 4>, *recia ?>, Israel (>, iar in Comania, incepand cu anul -999, acest prag este de 8> pentru partide si @> pentru coalitii electorale.%ragul electoral este un instrument #uridic pentru a primi pluripartidismul anar'ic, obligandu-le sa se pozitioneze pe axa stanga-dreapta!&DA-democratii si republicanii, .area 5ritanie, laburistii si conservatorii". &isteme electorale mixte-ele sunt #ustificate datorita distorsionarii reprezentarii prin sistemele ma#oritare, precum si datorita dificultatii sistemelor proportionale de a genera ma#oritati parlamentare solide, deci sisteme electorale mixte vin sa satisfaca ambele cerinte, si din sistemul ma#oritar si din cel proportional.&istemele mixte se prezzinta printr-o varietate de forme si proceduri cum sunt sistemul votului vomulativ, sistemul votului limitat, sistemul votului de compensare al inrudirilor.$intre aceste sisteme, cel mai interesant pare a fi sistemul german al buletinului de vot dublu-sistem de compensare, fiind un sistem care avanta#eaza din greseala in greseala.%ractica electorala a dovedit ca dintre sistemele mixte, cel german e cel mai avanta#os. Imbina doua modalitati de scrutin, intrucat alegatorul dispune de doua buletine de vot pe car ele utilizeaza concomitent pentru a determina candidatii in organele reprezentative.Cu un buletin de vot desemneaza intr-o circumscriptie locala pe bbaza scrutinului uninominal ma#oritar un deputat, in al doulea buletin, alegatorul isi exprima optiunea pentru o lista de candidati dintre cele avansate de partide conform principiului reprezentarii proportionale.&e voteaza de doua ori: o data pentru candidatii din circumscriptia sa, care sunt alesi prin scrutin uninominal, iar a doua oara pentru o lista de candidati dintre listele prezentate de fiecare partid la nivelul landuriloe!stat federal". Acest sistem mixt este unul ec'ilibrat pentru ca #umatate dintre candidati sunt alesi ca deputati prin sistemul uninominal ma#oritar proportional aplicat la nivellul

landurilor.$aca se intampla ca numarul mandatelor sa fie mai mare decat cel rezultat din aplicarea reprezentarii proportionale, diferenta respectica se anuleaza si cu valoarea ei se suplimenteaza prezentarea, respectiv numarul deputatilor.

Partidele politice Cezultatul conditiilor economice si sociale precum si al revolutiilor politice din epoca moderna initiate de burg'ezie si alte clase mi#locii ce urmareau abolirea monar'iei absolutiste si obtinerea unor drepturi civice si politice de catre noile clase, categorii in curs de afirmare. Aceste noi clase de categorii, in vec'iul regim politic nu erau reprezentate in sfera puterii politice, nu aveau o pondere si influenta in larea deciziilor. Aparitia partidelor a fost favorizata din punct de vedere doctrinal de principiul separatiei puterilor in stat, principiu care a contribuit la limitarea autoritatii monar'ului si la repartizarea puterii intre adunarile representative, organele executive si administrative. &ociologul francez .oris $uverger propune o distinctive intre partidele de origine parlamentara si cele de origine extraparlamentara. Astfel, in cazul regimului constitutional si parlamentar, membrii forului legislative s-au grupat in functie de optiuni, interese si convingeri, de unde au rezultat grupuri parlamentare diferite ca orientare. otodata, pe masura ce drepturile electorale si politice au fost exinse ca in caul frantei si Angliei, parlamentarii aveau nevoie de forme organizate de spri#in, ceea ce a condus la crearea unor comitete electorale care sa spri#ine campaniile candidatilor. Aceste comitete, vor constitui nucleul viitoarelor partide cu structure orientate ideologic si politic. In parallel cu formarea partidelor parlamentare, si in raport cu acestea, se creeaza si celalalte partide cu origine extraparlamentara. Ele au aparut in #urul unor organizatii sau grupari alcatuite in afara parlamentului, avand radacini in societatea civila formata din sindicate, grupari religioase, asociatii industrial, patronale, etc. In acest context au aparut partidele de orientare agrariana, cele muncitoresti, social-democrate, cele democrat-crestine iar ulterior au aparut partide radicale si extremist de stanga sau de dreapta, fasciste!dreapta" comuniste!stanga". Asadar, partidele politice au aparut in #ocul fortelor politice generat de noul mediu constitutional, dar in acelasi timp, si de fizionomia societatilor modern, de tensiunile si conflictele ce apar inevitabil in procesul de modernizare. TIP!RI "E PARTI"E# 4 criterii pe baza carora se diferentiaza patidele politice.
1. In functie de doctrina. 2. In functie de program. 3. In functie de modul de organizare interna. 4. Dupa tipurile de conflicte pe care le exprima.

Cea mai des utilizata clasificare este aceea dupa orientarea ideologica. Astfel, partidele se pozitioneaza pe axa dreapta-stanga, si anume: partide de dreapta, de centru dreapta, centru, centru stanga si partide de stanga. Aceasta sc'ema se aplica efficient

realitatii politice din diferite tari, fara a tine seama de traditia lor si de problematica specifica din care ele apar. $e exemplu, in unele tari scandinave, se intalnesc partide liberale care sunt de facture religioasa, pe cand in Italia, partidele liberale se pretend anti-clericale. %ana in a doua #umatate a sec. EIE-lea cand au aparut partidele socialiste si muncitoresti, partidele liberale erau considerate de stanga in confruntarile cu orientarile conservatoare. In present, partidele social democrate, si partidele liberale se pozitioneaza astfel: paridele liberale se pozitioneaza la dreapta iar cele social democrate la stanga. 0 alta mutatie: crestin democratia nu are aceeasi semnificatie in tarile in care exista. Astfel: in *ermania ele desemneaza dreapta, in Italia centru si in 5elgia, stanga catolica si sindicala. In ce priveste criteriul de clasificare dupa tipul de organizare si de functionare al partidelor, pornim de la ideile lui .ax /eber, sociolog, economist, facea diferenta intre partidele de notabili si partide care patroneaza institutiile. %artide de notabiliF personalitati cu mare influenta sociala. $e aici, in viziunea de astazi, stiinta politica diferentiaza partide de cadre si partide de masa. In primul caz, conteaza mai mult calitatea candidatilor pe care ii sustin decat numarul membrilor permanenti, de aici rezulta ca ele sunt slab structurate !inc'egate" si sunt active doar in perioada campaniilor electorale. Partidele de cadre se bazeaza pe notabilitati, pe figure locale si personalitati influente cu prestigiu, pe specialist recunoscuti, precum sip e grupuri financiare care le pot spri#ini campaniile electorale. Partidele de masa se caracterizeaza prin structure locale si nationale permanente, au numar mare de membrii ce devin militant ai acestor partide si sunt vectori in campaniile electorale, in cercurile de opinie si in mediile sociale. Acestea au o retea organizatorica vasta si cu disciplina ierar'ica, reprezentantii lor sunt dependent de ideologia, programul si pozitiile oficiale exprimate de structurile de conducere. Initial, partidele de masa au fost illustrate de partidele confesionale de masa dar mai ales de partidele de clasa, cele muncitoresti socialiste, social democrate si comuniste. %artidele politice au un rol bine definit in sistemele democratice. &istemele democratice se baeaza pe sisteme electorale care asigura organizarea si desfasurarea unur alegeri libere. Celatia partide < sisteme democratice. &crutinurile de tip ma#oritar stimuleaza concentrarea partidelor si produc un sistem bipartidist. %e de alta parte, scrutinul de tip proportional favorizeaza multipartidismul. &istemele de partide, in regimurile democratice, sunt sisteme concurentiale F; sisteme prulariste care cunosc mai multe forme in functie de numarul de partide si de relatiile poasibile dintre ele. Cele mai importante sisteme sunt: 5I%AC I$I& E si .D1 I%AC I$I& E. Exista si situatii extreme, de pilda, sistemele cu un partid predominant, in care, acesta obtine intr-o perioada lunga de timp un numar ma#oritar de voturi incat sa poata guverna singur. Aici numim, partidele social-democrate din 6orvegia si &uedia. 0 alta varianta la sistemul bipartidist sau multipartidist sunt sistemele atomizate cu multe partide instabile dintre care, niciunul nu poate obtine un numar considerabil de voturi, se formeaza astfel coalitii guvernamentale care au insa nea#unsuri, din cauza ca sunt nesigure. In tranzitia postcomunista au aparut asemenea sisteme F; se formeaza coalitii. &istemul bipartidist se intalneste in tarile in care viata politica este dominate de doua partide mari, de orientari opuse, care periodic alterneaza la guvernare iar celalallte partide au o pondere foarte redusa fiind subreprezentate datorita sistemului electoral

puternic ma#oritar. Adica un sistem uninominal curat, care inseamna : invingatorul ia totul. &istemele bipartidiste asigura o mai mare stabilitate politica, o coerenta si continuitate in guvernare. Ex, in .area 5ritanie conservatorii s-au mentinut la guvernare intre (?A?-(??A. .ultipartidistul are forme diferentiate, insa, nota comuna o reprezinta faptul ca scena politica este disputata concurential de un numar mare de partide, iar ma#oritatile parlamentare si guvernele sunt deseori formate din coalitii de partide apropiate ca ideologie, program, etc, ca in cazul Italiei si =rantei. .ultipartidismul se prezinta sub doua forme importante: una moderata si limitata iar alta e$trema si intens polarizata# In primul caz, un numar limitat, cca 4-8 partide sunt importante si produc alternanta la guvernare ontre primele doua, stabilind si coalitii cu partidele cu o pondere mai mica. In cazul *ermaniei, putem numi doua partide si #umatate in care crestindemocratii si social-democratii domina in ultimele decenii viata politica si formeaza alternative guverne in combinatie cu liberalii. .ultipartidismul accentuat cuprinde un numar de peste 8 partide importante, ceea ce genereaza un sGstem polarizat in care partidele dominante sunt situate la poli opusi sub raport ideologic si nu favorizaeaza coalitiile durabile. =actorul decisive in aceste sisteme este distanta ideologica dintre partide, gradul in care programele lor se aproprie, favorizand formarea unor coalitii, sau se distanteaza principial pana in situatii centrifuge. Dn astfel de pluralism polarizat cu instabilitati a existat in =ranta intre (?4B-(?8@ si in Italia intre (?48-(??3.

(9