C0PlLUL MU SlN0UR ACAS

Carte pentru prinii care pIeac Ia munc n strintate apare in cadrul prolectulul
,|ncluderea soclala a coplllor rama,l fara ingrl[lre parlnteasca in urma mlgra(lel", reallzat de
Centrul de |nformare ,l Documentare prlvlnd Drepturlle Copllulul (C|DDC), in colaborare cu
Mlnlsterul Lduca(lel ;l Tlneretulul al Pepubllcll Moldova.
Peallzare: Centrul de |nformare ,l Documentare prlvlnd Drepturlle Copllulul.
Sus(lnere:
Organlza(la Suedeza ,Salva(l Coplll (Padda 8arnen)
Organlza(la pentru Securltate ,l Cooperare in Luropa (OSCL)
Organlza(la |nterna(lonala pentru Mlgra(le (O|M), dln fondurlle
Mlnlsterulul Afacerllor Lxterne al |tallel.

Oplnllle exprlmate in aceasta carte nu reflecta neaparat punctele de vedere ale agen(lllor
flnan(atoare.
Carte llustrata cu desene ale coplllor ,l adolescen(llor cu parln(l pleca(l la munca peste hotare.
Aceasta carte de buzunar poate fl gaslta la adresa:
Centrul de |nformare ,l Documentare prlvlnd Drepturlle Copllulul
str. Lugen Coca l5, Chl,lnau, MD 2008, Pepubllca Moldova
Tel./Pax: (+373 22) 7l.65.98, 74.78.l3
L-mall: clddcQyahoo.com
www.chlldrlghts.md
UPMA ta
Chl,lnau, 2007
CZU 3427 - 053.2
Cteva cuvinte Ia
nceput
,Copilul meu e singur acasa" este o carte pentru parin(ii care
pleaca peste hotare la munca i sunt nevoi(i sa-i lase copiii
acasa. Este o carte care ii poate ajuta pe parin(i i copii sa se
in(eleaga mai bine i sa faca despar(irea mai pu(in dureroasa.
Este o carte care explica lucrurile. Explica de ce un adevar
dur ii poate face mai bine copilului decat o minciuna
linititoare. Explica de ce intr-o rela(ie la departare vorbele
sunt la fel de importante ca i coletele. Este o carte care
vorbete despre cuvintele pe care le pot spune parin(ii pentru
a lamuri copiilor ca plecarea lor este un rau mai mic.
Stim ca doar o carticica nu este de ajuns. Vrem insa ca ea sa
ajunga la cat mai multa lume, de aceea am tiparit-o in mii de
exemplare.
CuvntuI unui printe
Am plecat in Turcia cu 12 ani in urma i am lasat acasa un copil de doi ani - fiica
mea, Cristina. Acum ea are 14 ani. Eu stau la Istanbul, ea - la Calarai.
Cand am plecat prima oara, mi-a fost tare greu. Pana atunci nu ne-am despar(it
nici pentru o zi. Am putut suna acasa abia peste trei luni. Plangeam in gura mare
i eu, i ea. Nu putea inca sa vorbeasca, doar spunea: ,Mama, mama...".
Cand a crescut mai maricica, pe la 4-3 ani, de fiecare data cand veneam i
plecam, despar(irea era foarte grea. Nu putea sa in(eleaga ca mama trebuie sa
plece. Alerga din urma mea i striga: ,Mama, nu ma lasa-a-a-a-a!". Eu nu
suportam sa o vad plangand, mi se rupea inima. Si cand dormea, ma imbracam
i plecam.
A crescut i parca s-a obinuit. Insa intr-o zi mi-a spus: ,Nu vreau nimic,
mananc paine cu sare, numai vino acasa". Lucrez la un magazin in Istanbul. Sunt
ceta(eana a Turciei i asta imi da libertatea de a ma deplasa. In mod normal, vin
acasa o data la trei-patru luni. Si atunci cand am o zi libera, ma stradui sa vin
acasa, urc in avion i zbor spre Moldova.
Vorbim mult la telefon. Cumpar o cartela de 30 de dolari i pot vorbi cinci
minute. Nu-i ieftin, dar sun o data la doua zile.
Vreau s tie c o iubesc. La telefon e greu sa-i spui copilului ca il iubeti tare-
tare. Po(i spune de o mie de ori ca il iubeti, dar de fiecare data te gandeti: ,Oare
au ajuns cuvintele mele la ea:".
Vreau din tot sufletul s m infeleag ca am mers la lucru pentru ca nu am putut
altfel. N-am putut sa suport ca nu am cu ce s-o hranesc, cu ce s-o imbrac. Pentru
noi doua sunt acolo, pentru viitorul ei i al meu.
Vreau s tie c am s fac tot posibilul s fiu in siguranf. Odata am stat la pat o
saptamana, nu puteam sa ma mic. Nu i-am spus, ca sa nu-i faca griji, dar a
aflat. A sunat speriata i m-a certat. Atunci credeam ca, orice s-ar intampla, ea
trebuie sa tie ca eu sunt bine. Acum nu mai sunt sigura ca am facut corect. Poate
era mai bine, daca afla de la mine, ii spuneam ca nu e grav, ca deja ma
insanatoesc. Poate nu se speria aa de tare.
Vreau s fie sincer cu mine. Vreau sa-mi spuna daca are vreo problema, daca are
nevoie de vreun sfat sau de ajutor. Ii zic deseori ca vreau sa fiu nu doar mama ei,
ci i prietena ei. Dar ea e tacuta. Singura gandete, singura face. Asta ma doare.
In acelai timp, in(eleg ca este felul ei de a se maturiza.
Vreau s tie c-mi fac griji pentru ea. In jur sunt i oameni buni, dar sunt i
mul(i nebuni. Este greu pentru o fata sa fie in siguran(a. Iata de ce ii spun sa nu
iasa seara in strada, sa nu poarte fusta scurta, sa nu mearga la discoteca singura.
In ziua de azi trebuie sa pui i raul inainte.
Ce-a face altfel? In primul rand, a face despar(irea mai pu(in traumatizanta. A
vorbi mai des la telefon. A pleca nu atunci cand doarme, ci a trezi-o, sa-i spun
ca ma duc i am sa ma intorc numaidecat. I-a spune ca sunt bolnava, dar ca ma
insanatoesc i fac tot ce-mi sta in puteri sa fiu in siguran(a. Copiii ne copie pe
noi, parin(ii, in tot ce facem. Aa cum vrem sa se comporte ei cu noi, ar fi bine sa
ne comportam i noi cu ei. Vrem sa fie sinceri cu noi, trebuie sa fim i noi sinceri
cu ei, intotdeauna.
In al doilea rand, i-a cumpara altfel cadourile. A intreba-o de ce are ea nevoie.
Nu i-a lua haine din strainatate, i-a trimite bani sa i le cumpere aici. Moda din
strainatate nu se potrivete cu cea de aici i e greu sa nimereti masura. I-a
trimite dulciuri mai pu(ine. Copiii le mananca pe toate deodata i apoi ii doare
burta. I-a cumpara telefon mobil, ca sa putem comunica mai uor. I-a cumpara
lucruri care sa o ajute sa se dezvolte: jucarii, jocuri, aparat foto, computer i
altele.
In al treilea rand, i-a face un examen medical inainte de plecare i apoi periodic.
Sa tiu ca nu are probleme grave de sanatate.
Eu mi-am facut rela(ia cu copilul meu aa cum am tiut eu mai bine. Uneori mi-
a reuit sa fiu un parinte bun, alteori nu prea, dar am mers inainte.
Dumneavoastra pute(i inva(a din experien(a altora. Citi(i aceasta carte. Si nu
uita(i: pentru copiii dumneavoastra sunte(i cei mai buni parin(i din lume.
Mariana oboc
Calara,l - |stanbul - Calara,l
Ce se
ntmpI
cu copiii
desprii
de prini1
Copilul va suferi in lipsa dumneavoastra. La
inceput ii va fi dor i va plange. Apoi ii va fi trist
i ciuda, pentru ca va trebui sa faca fa(a
greuta(ilor vie(ii fara sprijinul dumneavoastra.
Ce se intampla, totui, cu copiii care stau mai
mult timp departe de parin(i:
Nici chiar nou-nascu(ii nu sunt netiutori sau
pasivi. A(i vazut, probabil, cum reac(ioneaza un
copil in timpul alaptatului, atunci cand cineva
intra in odaie. Uneori se ascunde mai tare la
sanul mamei, alteori se uita atent la persoana
care a intrat, iar in unele cazuri continua sa suga.
Astfel, din primele zile de via(a copilul incearca
sa cunoasca, sa in(eleaga ce se intampla in jurul
lui i sa-i exprime starea sau atitudinea.
Oricare ar fi varsta copilului - chiar daca nu
poate inca sa mearga, sa vorbeasca sau sa
numere ori este deja un adolescent - el traiete
cu greu plecarea unui parinte sau lipsa ambilor.
Copilul, in perioadele importante din via(a lui - primii ani, clasa intai,
adolescen(a, bacalaureatul - are nevoie de parin(ii lui alaturi. Parintele este
primul i nelipsitul sprijin din via(a unui copil.
Tot ce se petrece la coala este influen(at de ceea ce se intampla acasa, mai ales
intre 0 i 6 ani. In general, reuitele sau insuccesele din via(a unui om sunt
determinate de experien(ele traite in copilarie.
Un copil cu parin(ii pleca(i peste hotare simte ca este singur i lipsit de protec(ie.
Chiar daca ramane sub supravegherea unei rude, el se simte parasit, pentru ca
nu-i are alaturi pe cei mai importan(i oameni - parin(ii lui.
Pentru ca mama i tata nu-l incurajeaza i nu sunt aproape cand are nevoie, el nu
este sigur de sine. Acest copil nu simte ca acasa il ateapta cineva care (ine la el i
care il va intreba cum i-a trecut ziua. In lipsa ambilor parin(i, copilul gasete cu
greu o persoana de incredere, cu care sa discute despre lucrurile care il preocupa.
El deseori nu are cui sa impartaeasca emo(iile i gandurile. Nu are cu cine sa se
sfatuie atunci cand intampina greuta(i in via(a.
Copilul care ramane pentru o perioada fara parin(i, mai ales daca este mic, se
simte dezorientat. Deseori, are tulburari de somn, devine agresiv sau foarte trist,
nu vrea sa comunice, nu-i dorete nimic in afara de reunirea familiei. Daca afla
din sat sau de la televizor istorii de groaza despre oameni care, in cautarea unui
loc de lucru in alte (ari, au fost supui abuzurilor sau traficului, copilul este
cuprins de teama pentru via(a parin(ilor lui, ca ,ar putea sa li se intample ceva
rau".
Via(a independenta, cu parin(ii departe, inseamna pentru copil i multe situa(ii
noi, la care trebuie sa se adapteze: administrarea banilor i repartizarea timpului,
prepararea hranei i ingrijirea fra(ilor mai mici, luarea deciziilor zilnice legate de
gospodarie i de coala. Deseori, copilul nu este pregatit sa se descurce singur cu
toate aceste sarcini.
Un raport de studiu privind situaia copiiIor rmai fr ngrijire
printeasc n urma migraiei, reaIizat n RepubIica MoIdova n 2006,
constat c pIecarea priniIor n strintate are mai muIte efecte
negative asupra copiiIor.
10
De multe ori, datorita acestor condi(ii de via(a,
scade reuita lui colara. Activita(ile care erau
candva obinuite pentru copil - sport sau dansuri
- care ii faceau placere, il ajutau sa se dezvolte i sa
se afirme, incep sa fie uitate din diferite motive: fie
ca nu mai reuete, fie ca nu-l mai intereseaza.
De multe ori adolescen(ii ii petrec timpul liber
distrandu-se. Se joaca pe calculator sau merg la
bar ori altundeva cu prietenii. Ce sa faci, daca in
satele noastre sunt mai multe baruri decat sali
sportive, biblioteci sau centre pentru tineri:
Atunci cand copilul se simte singur, cand nu poate
comunica in fiecare zi cu ceilal(i membri ai
familiei, grupul de prieteni devine un loc in care el
se simte important i ii poate impartai emo(iile
care il copleesc. De obicei, acest grup de prieteni
este alcatuit din copii cu aceeai soarta cu
parin(ii pleca(i.
O alta consecin(a a lipsei parin(ilor din via(a
copilului pentru o perioada indelungata este
racirea rela(iilor dintre ei. Chiar daca tuturor
copiilor le este foarte dor de parin(i i mul(i copii
comunica destul de des cu ei la telefon, men(inerea
unei rela(ii apropiate i calde pe aceasta cale este
extrem de grea. La telefon este mai greu sa
gesticulezi, sa exprimi sentimente, sa sim(i o
strangere de mana sau sa ara(i afec(iunea. Pentru a
compensa lipsa de dragoste i sus(inere, mul(i
copii demonstreaza celorlal(i, prin haine i lucruri
scumpe, bunastarea materiala de care se bucura. O
bunastare materiala care ii poate face i mai
vulnerabili.
,360 grade de
singurtate"
Un fllm consacrat
mlgra(lel, reallzat de o
adolescenta dln
Moldova, a ob(lnut, in
2005, Marele Premlu al
Pestlvalulul
|nterna(lonal al Pllmelor
de un Mlnut de la
Amsterdam.
Pllmul |onelel Costachl
prezlnta, prln rota(la de
360 de grade a camerel
de fllmat, o odale goala
intr-o casa tradl(lonala
moldoveneasca, in care
se aud ecourl de vocl
ale fo,tllor locatarl, atat
copll cat ,l adul(l -
rasete, dlscu(ll, lzbucnlrl
de veselle comuna ,.a.
Atuncl cand camera de
fllmat i,l inchele turul,
vedem ca odala este
absolut goala. Copllul
este, de fapt, slngur.
Ceea ce l-a ramas este
doar amlntlrea tlmpulul
in care era impreuna cu
parln(ll sal, pleca(l
acum peste hotare.
,|onela Costachl dln
Moldova a invlns
datorlta slmpllta(ll ,l
mesa[ulul soclal
puternlc al fllmulul. La a
reu,lt sa prezlnte cele
mal grave consecln(e
ale mlgra(lel intr-un
mod slncer ,l onest, a
expllcat [urlul. Pllmul a
fost selectat ,pentru
purltatea sa.
Oamenii se simt bine cand via(a lor este stabila i
previzibila. Dar cum ne sim(im atunci cand ne
confruntam cu o schimbare: Noutatea i schimbarile
ne aduc intotdeauna ingrijorare, stres i ne cer sa ne
adaptam. Plecarea parin(ilor peste hotare este o astfel
de situa(ie pentru un copil.
Despar(irea este grea nu doar pentru cei maturi.
Copiii sufera i ei, iar adul(ii vor sa-i protejeze de
suferin(a.
,Cand sa-i spun copilului ca plec:", ,Sa-i zic acum sau
inainte de plecare:", ,Ce sa fac daca refuza sa ma
in(eleaga:".
Copiii i adul(ii nu sunt unii impotriva altora: uneori,
ei pur i simplu nu gasesc in(elegere unii pentru al(ii.
Ce putem face pentru a gasi in(elegerea copilului
atunci cand e vorba de plecare: Ce putem face pentru
a in(elege ce simte copilul:
Cum s
pregtii
copiIuI pentru
pIecarea
dumneavoastr
1
Vorbii cu copiIuI, vorbii i iar vorbii
Poate crede(i ca e mai bine sa-i spune(i copilului despre plecare DUP ce a(i
primit viza i a(i facut toate aranjamentele. Pare sa fie logic, dar oare asta sa fie
adevarata cauza pentru care amana(i discu(ia:
Parin(ii deseori nu vorbesc cu copiii despre plecare pentru ca le este frica de
reac(iile lor. E normal, oamenii vor sa evite conflictele i emo(iile negative
puternice.
Insa drumul spre iad e pavat cu inten(ii bune, spune o zicala. Evitand o
confruntare deschisa, parin(ii ar putea sa le faca copiilor mai mult rau decat bine.
Copilul traiete despar(irea de parin(i ca pe ceva profund negativ, ca pe o
nedreptate. Unii copii ajung sa creada ca plecarea parin(ilor este un complot
impotriva lor sau o pedeapsa pentru ca au facut ceva ,rau". Cum sa va proteja(i
copilul de astfel de ganduri: Sa-i oferi(i in(elegere i sa vorbi(i cu el.
1. Vorbii despre pIecare cu muIt timp nainte.
Fi(i pregatit de faptul ca s-ar putea ca la inceput copilul sa reac(ioneze negativ.
Dar el trebuie informat i, cu cat mai devreme, cu atat e mai bine. El oricum
simte ca ,se intampla ceva" i vrea sa tie ce. Da(i-i timp sa se obinuiasca cu
ideea ca nu va mai locui in aceeai casa cu mama i cu tata. Pentru copil, familia
este formata din oameni care traiesc in aceeai casa. Ii este greu sa-i imagineze
ca tata sau mama nu mai locuiesc impreuna cu el, nu-i vorbesc in fiecare zi, nu-i
pregatesc dejunul i nu se mai uita cu to(ii la televizor. Copilul ii imagineaza
aceste situa(ii, ii pune multe intrebari. Daca sunte(i alaturi, il pute(i asculta i
ajuta sa in(eleaga multe lucruri. Daca are nevoie de timp sa se obinuiasca cu
gandurile despre plecarea dumneavoastra, acorda(i-i acest timp i apoi reveni(i la
subiect ca sa discuta(i mai multe.
SUS|lNR este cuvntuI-cheie
Parln(ll au nevole de sus(lnere atuncl cand se
lupta sa depa,easca dlflculta(lle zllnlce.
Coplll au nevole de sus(lnere atuncl cand
incearca sa in(eleaga lumea in care tralesc ,l sa i,l
gaseasca un loc in ea.
14
2. Artai copiIuIui c neIegei ce simte.
Fiecare copil ii manifesta suferin(a diferit, in func(ie de varsta, temperament i
altele. Poate deveni furios sau se poate inchide in sine. Cum vorbim cu el atunci
cand sufera:
In loc sa nu lua(i in seama sentimentele, pute(i:
Sa identifica(i sentimentele copilului, sa le ,traduce(i" in cuvinte: ,Pari tare
dezamagit. E normal sa te superi cand tii ca am putea fi impreuna, iar eu
trebuie sa plec pentru ca nu am de lucru aici".
Sa recunoate(i sentimentele copilului printr-un sunet sau cuvant. ,A-a", ,D-
a-a-a", ,Aha", ,Aa e". Cand el vorbete, asculta(i-l, da(i afirmativ din cap, fi(i
alaturi.
Sa-i oferi(i prin fantezie ceea ce nu-i pute(i da in realitate: ,Ce grozav ar fi sa
avem o bagheta fermecata (un covor zburator etc.) ca sa ne vedem de cate
ori dorim!".
3. xpIicai copiIuIui cum ai ajuns Ia ideea de a
pIeca peste hotare.
Astfel pute(i pregati copilul, ajutandu-l sa in(eleaga mai bine evenimentul care va
veni. Evita(i sa pune(i accent pe faptul ca plecarea este pentru binele lui. El ar
putea sa va reproeze ca nu are nevoie de asta, ca ar prefera sa ramane(i, ar putea
sa se simta vinovat. Este important sa spune(i copilului ca nu el este cauza
plecarii dumneavoastra. Fi(i sigur ca el este capabil sa va in(eleaga. Cuvintele il
ajuta sa se liniteasca i sa nu se simta vinovat.
,Copiii pot suporta orice
adevr, mai puin suport
minciuna i tcerea pe care
nu o neIeg", spune Prancolse
Dolto, pslhanallst francez de
copll.
13
4. Nu v impunei autoritatea.
Evita(i sa va impune(i autoritatea: ,Asta este situa(ia, va trebui sa faci ceea ce i(i
spun!". Lasa(i copilul sa in(eleaga ca poate discuta cu dumneavoastra diferite
lucruri legate de plecare i de via(a lui autonoma. Este o situa(ie dificila, careia
copilul trebuie sa-i faca fa(a. Daca parin(ii incearca sa discute altfel decat de pe
pozi(ii de for(a, copilul va putea sa suporte mai uor situa(ia.
Fraza ,Faci pentru ca aa zic eu" arata doar nevoia de autoritate a parintelui. Iar
copilul in(elege printre cuvinte: ,El e mare, eu sunt mic; el e detept, eu sunt
prost; el are putere, eu nu". Acest mod de a vorbi cu copilul duce la nein(elegere
i pornete lupta pentru putere.
Incerca(i sa va adresa(i copilului cu respect, comunicandu-i in acelai timp
sentimentele i dorin(ele dumneavoastra:
,Si eu imi fac griji, deoarece i pentru mine este o situa(ie noua. Vrei sa
discutam despre asta:"
,In(eleg ca in unele situa(ii este greu sa iei decizii. |i-ar placea sa planificam
impreuna."
,Am nevoie sa tiu ca eti in siguran(a aici, fara mine. Eti dispus sa vorbim
despre o persoana care sa fie ingrijitorul tau:"
,Mi-a dori sa discutam, sa avem aceeai parere despre... (acest lucru)".
Cum s evitm uneIe greeIi cnd vorbim despre pIecare
Lvlta(l sa spune(l ,dar. |n loc de ,|n(eleg ca e,tl trlst, dar to(l
coplll se obl,nulesc, putem spune: ,|n(eleg ca e,tl trlst, pentru
ca al nevole de mlne alcl, aproape. Al putea sa ma inve(l sa
folosesc computerul ca sa putem comunlca ,l sa ne slm(lm
aproape!.
Nu mlnlmallza(l lmpactul schlmbarll, evlta(l sa spune(l: ,Al sa ul(l
repede, i(l vol trlmlte cadourl!.
Nu da(l vlna pe copll: ,Ma duc la lucru pentru ca sa pot sa-(l
cumpar tot de ce al nevole.
|n nlcl un caz nu ,gluml(l ca pleca(l pentru ca copllul a fost rau.
,Punei cuvinte
peste suferin."
Prancolse Dolto,
pslhanallst francez
16
5. AIegei mpreun strategiiIe
de adaptare.
Gasi(i impreuna modalita(ile care il vor ajuta pe copil sa
se adapteze mai pu(in dureros la via(a in lipsa
dumneavoastra convorbiri telefonice frecvente, ocazii
de a-i dezvolta diferite capacita(i, suportul unei rude
etc.
AfIai ct de pregtit este
copiIuI pentru a rmne
singur acas
Ve(i fi departe de copil i va face(i griji pentru el. Va
intreba(i cat de pregatit este sa se descurce in lipsa
dumneavoastra.
Gradul de independen(a al copilului nu crete
numaidecat odata cu varsta. Doi adolescen(i de 14 ani se
pot comporta diferit in aceeai situa(ie.
Un copil are nevoie de independen(a, ca sa devina mai
matur i mai puternic. Parin(ii care inva(a copilul sa fie
independent i sa se bazeze pe propriile for(e vor catiga
aprecierea, respectul i dragostea lui. Parin(ii care sunt
aten(i la evolu(ia copilului ii ofera ocazii sa-i dezvolte
capacita(ile i sa devina independent. Astfel, copilul
acumuleaza experien(e valoroase care il ajuta in via(a.
Cu siguran(a, copilul are nevoie de suportul i ghidarea
adul(ilor in acest proces de maturizare.
Cum ar putea s
se simt un copiI
cnd tie c
printeIe pIeac:
Confuz
Cople,lt
Derutat
Descura[at
Dezamaglt
Prustrat
Purlos
|rltat
|ngrl[orat
Nea[utorat
Nervos
Peslmlst
Sperlat
Pezervat
Slngur
Stan[enlt
Trlst
Tulburat
17
Rspundei Ia urmtoareIe ntrebri i vei neIege n ce msur
copiIuI este pregtit s se descurce fr dumneavoastr:
Copilul sau adolescentul ii asuma singur responsabilitatea pentru pregatirea
lec(iilor i a activita(ilor care (in de gospodarie: Este nevoie sa-i aminti(i
despre sarcinile care sunt in obliga(ia lui (de exemplu, sa anun(e daca
intarzie, sa-i pastreze in ordine odaia):
Copilul sau adolescentul face fa(a nevoilor sale de baza: Se imbraca adecvat
vremii i ocaziei, poate folosi aparate de bucatarie, respecta regulile
elementare de igiena i regulile de securitate:
Copilul sau adolescentul ia decizii in mod independent: Are gandire critica:
Se descurca in situa(ii noi:
Ave(i o rela(ie bazata pe incredere cu copilul dumneavoastra: Deseori
urmeaza sfaturile pe care i le da(i: Conteaza pe dumneavoastra atunci cand
are nevoie de sfaturi sau ajutor: A(i discutat cui sa se adreseze pentru ajutor,
daca va avea nevoie:
Daca ave(i mai mul(i copii, rela(ia dintre ei este prietenoasa: Cei mari au
grija de cei mici: Se in(eleg intre ei: Se asculta unii pe al(ii:
lncurajai independena copiIuIui
Incerca(i sa va imagina(i mai multe situa(ii de fiecare zi in care copilul
dumneavoastra va trebui sa se descurce singur: acasa, la coala, in sat, in strada,
cu rudele, cu necunoscu(ii, cu banii, cu timpul, cu fra(ii. Discuta(i cu copilul
despre toate acestea i incuraja(i-l sa exerseze luarea deciziilor. Aceste discu(ii
sunt foarte pre(ioase.
Autorltatea nu se
lmpune cu for(a.
Trebule sa (l-o dea
copllul.
Gandl(l-va impreuna cu copllul
clne sunt persoanele la care ar
putea apela in caz de nevole -
profesorl, veclnl, rude. Vorbii cu
aceste persoane i asigurai-
v ca ele vor putea raspunde la
apelul copllulul.
18
lndemnai copilul sa vorbeasca despre ideile i ingrijorarile lui legate de
faptul ca va ramane singur acasa. Raspunde(i la toate intrebarile. Astfel ve(i
in(elege ce crede el despre aceasta schimbare din via(a lui i cat este de
pregatit sa-i faca fa(a. In plus, aceste discu(ii il vor ajuta sa se liniteasca, sa-
i puna gandurile in ordine i sa creada in for(ele proprii.
Ajutai copilul sa-i planifice ziua, sa gaseasca timp pentru diferite activita(i
- sa ia masa la timp, sa-i faca temele, sa se odihneasca, sa comunice cu
prietenii. Dar nu exagera(i. Este important ca adolescentul sa aiba timp liber,
pe care sa-l petreaca dupa placul lui. Altfel, cum va putea exersa luarea
deciziilor:
Artai copilului ca ave(i incredere in el. Aprecia(i ca este responsabil,
incuraja(i-l de fiecare data cand reuete sa realizeze ceva, lauda(i-l pentru
succese. Aceasta atitudine ii va spori increderea in for(ele proprii.
lmpIicai copilul in luarea deciziilor legate de via(a familiei. Un copil inva(a
sa devina responsabil din punct de vedere financiar, observand cum parin(ii
lui reuesc sa traiasca in limita bugetului propriu. Antrena(i intotdeauna
copilul in discu(iile despre bugetul familiei. Participarea copilului la diferite
convorbiri din cadrul familiei ii dezvolta nu doar responsabilitatea, ci i
sentimentul de apartenen(a la familie, care este foarte important pentru
men(inerea unor rela(ii deschise i pozitive. Cere(i opinia copilului i
respecta(i-o.
ducai copilul in spiritul respectului fa(a de autorita(i, oferindu-i ca
exemplu respectul dumneavoastra fa(a de ofi(erii de poli(ie sau cadrele
didactice. Ajuta(i-l sa respecte normele morale, sociale i de polite(e.
Acceptai i ncurajai participarea copilului la activita(ile unui grup.
Astfel, copilul ii va crea o re(ea sociala, se va sim(i inclus, va avea la cine
apela, se va dezvolta. Faptul ca va interesa(i de prietenii lui i ii respecta(i va
poate ajuta sa deveni(i i dumneavoastra unul din prietenii lui.
19
Unii parin(i cer de la copil sa-i asculte ,fara sa le intoarca vorba inapoi". Apoi,
brusc, pe la 23 de ani, cer de la el sa ia decizii independente, sa fie puternic, sa
conduca, sa aiba succes, sa catige bani. Dar asta nu se intampla doar cu varsta,
asta se inva(a in familie. Acorda(i incredere copilului, oricat de mic ar fi el,
respecta(i-i opinia i demnitatea, implica(i-l in luarea deciziilor. Oferi(i copilului
posibilitatea de a alege i respecta(i-i dorin(ele.
0iscutai despre siguran i
comportamente sigure
Asigurai-v c apartamentuI sau casa este un spaiu sigur pentru
copiI: lacatul la ua func(ioneaza, medicamentele se pastreaza in spa(iu
separat, sistemele de incalzire func(ioneaza fara riscuri. Vorbi(i cu el cum sa
procedeze in caz de urgen(e sau accidente. Scrie(i impreuna numerele de
telefon ale serviciilor de urgen(a, ale unor instalatori i al(i ,oameni utili".
0iscutai cu copiIuI despre comportamentuI n diferite situaii
dificiIe sau in care este amenin(ata integritatea lui fizica i psihica.
Asigura(i-va ca adolescentul poate sa opuna rezisten(a unor propuneri din
partea altor persoane, pe care le considera periculoase. Spune(i-i unde sa se
adreseze pentru asisten(a medicala sau psihologica.
Vorbii-i despre pericoIeIe ce pot aprea n cazuri de ebrietate,
inclusiv despre ofatul sub influen(a alcoolului. Asigura(i-va ca adolescentul
are acces la informa(ii despre droguri, alcool, fumat, infec(ii cu transmitere
sexuala i pericolul pe care acestea le reprezinta pentru via(a, sanatatea i
oportunita(ile sale de viitor.
0iscutai despre ateptriIe pe care Ie avei ca printe fa de
comportamentuI Iui in lipsa dumneavoastra. De exemplu, dori(i sa
frecventeze coala i cercurile pe interese. Vorbi(i-i despre faptul cum sa
primeasca in ospe(ie prieteni i sa mearga in ospe(ie la cineva, cat timp i in
ce scop sa foloseasca televizorul sau computerul. Spune(i-i deschis ce i cui
dori(i sa spuna despre plecarea i aflarea dumneavoastra in strainatate.
20
0iscutai cu copiIuI despre viitor. Vorbi(i despre planurile
dumneavoastra i aspira(iile lui. Afla(i ce-i place i ce nu-i place. Informa(i-
va despre posibilita(ile educa(ionale i op(iunile referitoare la profesie i
cariera.
lncurajai copiIuI s soIicite ajutoruI dumneavoastra sau al altei
persoane atunci cand nu se descurca de unul singur. Ajuta(i-l sa in(eleaga ca
a cere ajutor este un lucru firesc i nu are nimic cu ruinea. Vorbi(i-i despre
situa(iile in care dumneavoastra a(i apelat la ajutorul cuiva.
Pregtii reIaia dintre copiI i ngrijitor
este omul pe care il alege(i sa aiba grija de copil, sa-l supravegheze,
sa-l ajute, sa fie responsabil pentru via(a i securitatea copilului in lipsa
dumneavoastra.
0ecidei mpreun cu copiIuI cine va fi ngrijitoruI Iui: cu cine va
ramane, ce responsabilita(i va avea aceasta persoana i care vor fi indatoririle
copilului, de exemplu: sa (ina cont de opinia ingrijitorului, sa i se adreseze
cand va avea nevoie de ajutor, sa-l anun(e cand pleaca undeva, sa fie
respectuos, sa-l ajute la treburile casnice.
Primul lucru la care trebuie sa va gandi(i atunci cand decide(i cu cine
ramane copilul este dac persoana are un comportament adecvat.
Exista cazuri in care copilul devine martor sau chiar victima a unor
comportamente periculoase din partea persoanei in grija carora a ramas -
consum de alcool, exploatare prin munca, violen(a, abuz, inclusiv sexual.
0iscutai cu viitoruI ngrijitor i stabili(i clar care vor fi responsabilita(ile
acestuia, de exemplu: sa aiba grija de sanatatea, alimenta(ia copilului, sa
urmareasca activitatea lui colara, sa discute cu profesorii, sa-l ajute la
distribuirea cheltuielilor, sa contacteze in caz de urgen(a parin(ii pleca(i.
Asigura(i-va ca ingrijitorul de baza sau alta persoana va putea discuta cu
copilul i despre alte lucruri decat despre mancare i coala. SoIicitai-i s
lngrijitoruI
21
ofere copiIuIui sprijin emoionaI. Multe dintre persoanele care au in
grija copii cu parin(i pleca(i considera ca satisfacerea nevoilor copiilor
pentru hrana i adapost este principala lor sarcina. Aceasta atitudine poate
accentua izolarea i inchiderea in sine a copiilor. Pentru a fi sanatos, copilul,
ca oricare dintre noi, are nevoie de sprijin, respect, acceptare, dragoste,
prietenie.
vitai s ncurajai o atitudine a copiIuIui fa de ngrijitor ca fa
de printe. Nu-l lasa(i nici pe ingrijitor sa creada ca el va fi ,parintele"
copilului. Copilul, mai ales adolescentul, prefera sa vada in persoana
ingrijitorului un partener, un prieten, pe cineva cu care sa poata vorbi de la
egal la egal. Oricat de buna insa ar fi o persoana, ea nu poate inlocui
parintele. Acest lucru este in(eles i de copil. Unii devin ,obraznici",
neascultatori anume pentru ca vor sa protesteze fa(a de ingrijitorii care ii
impun autoritatea.
Uneori, ingrijitorii tind sa controleze prea mult via(a i comportamentul
copiilor, sa le atribuie multe sarcini, cu scopul de a limita riscul de implicare
a acestora in activita(i periculoase. Asigurai-v c ngrijitoruI neIege
importana participrii copiIuIui la diferite activita(i, nu numai la
coala, dar i in grupul de prieteni.
Este foarte important sa vorbii cu ngrijitoruI despre respectarea
spaiuIui personaI i intimitii copiIuIui. Si aceasta indiferent de
faptul, daca a(i decis ca el va locui singur, va fi vizitat de ingrijitor sau va sta
cu ingrijitorul sau chiar la el in casa. Este potrivit ca ingrijitorul sa-i
stapaneasca grija i curiozitatea exagerate, sa respecte secretele, jurnalul
personal, lucrurile personale ale copilului, in nici un caz sa nu se implice in
convorbirile cu prietenii lui sau cu parin(ii.
Sugerai ngrijitoruIui s vorbeasc cu copiIuI despre
dumneavoastr, prinii Iui. Aceste discu(ii il ajuta sa-i exprime
emo(iile, sa in(eleaga unele lucruri, sa-i simta parin(ii aproape. Este
important ca ingrijitorul sa-i spuna copilului ca parin(ii continua sa
raspunda la nevoile lui, chiar daca nu pot sa-l vada. Nu este potrivit insa ca
22
ingrijitorul sa-i spuna copilului ca parin(ii au plecat
,pentru binele lui", ca sa-i cumpere jucarii, telefoane
mobile, haine scumpe, case. Aceasta il face pe copil sa
se simta vinovat.
Pentru a avea o rela(ie buna cu copilul dumneavoastra,
sugerai ngrijitoruIui:
sa lase copilul sa-i asume singur anumite
responsabilita(i (acasa sau la coala),
sa-l incurajeze sa-i spuna deschis punctul de
vedere, sa-i exprime preferin(ele (gusturile) care
pot fi diferite de ale adul(ilor,
sa-l laude, sa-l aprecieze i sa-i acorde aten(ie,
sa-l lase pe copil sa se imbrace aa cum vrea el i
sa poarte frizura pe care i-o dorete,
sa nu-i impuna solu(iile i punctele de vedere
atunci cand discuta cu copilul,
sa nu-i controleze prea strict ac(iunile (locurile
frecventate, plecarile i intoarcerile),
sa stabileasca impreuna cu copilul (i cu
dumneavoastra) anumite reguli de comportament
care se refera la ambii - ingrijitor i copil. Aceste
reguli trebuie sa fie clare, constante i consecvente
(,da" inseamna ,da", iar ,nu" inseamna ,nu").
Daca copilul participa la stabilirea regulilor
comune, el le in(elege mai bine, ii cunoate
drepturile i responsabilita(ile, ceea ce previne
multe nein(elegeri i conflicte. In plus, daca i se
ofera dreptul de a alege, el ii va asuma singur
responsabilitatea i se va autodisciplina mult mai
uor.
23
0espre
stabiIirea unor
reguIi
Pegullle clare il
a[uta pe copll sa
evlte
comportamentele
daunatoare sau
suparatoare.
Pegullle
exprlmate intr-un
mod pozltlv - a
spune ceea ce
este acceptabll -
sunt mal utlle
decat o llsta de
lnterdlc(ll.
7eIefonuI i scrisoriIe i ajut pe
prinii desprii de copii s rmn
aproape
Chlar ,l cand este foarte mlc, de cateva
zlle, copllul ,in(elege cuvlntele. Ll in(elege
legatura dlntre voce, cuvlnte ,l persoane.
Cand il pune(l receptorul la ureche, el
gangure,te, surade sau plange.
Orlcare ar fl varsta copllulul, scrlsorlle sunt
,l ele un ml[loc de a ramane in rela(le.
Cum s
comunicai Ia
distan cu
copiIuI1
Comunicarea este un miracol: poate indeparta un
caine rau sau poate apropia oameni indeparta(i,
poate rani sau alina suferin(a. Prin cuvinte
schimbam cu cei apropia(i nouta(ile i ne
exprimam sentimentele.
VorbeIe sunt cheia pentru ua pe care a(i inchis-o
atunci cand a(i plecat.
Scrisorile i discu(iile dese la telefon sunt o
modalitate potrivita pentru parin(ii pleca(i de a fi
prezen(i zilnic in via(a propriilor copii.
Vorbi(i cu copilul: atunci cand este foarte mic sau a
ajuns adolescent, cand este trist sau bolnav, cand nu
tie ce sa faca sau cand se bucura. Comunica(i cat
mai mult posibil cu copilul - la telefon, prin
Internet, prin scrisori i car(i potale, prin vorbe
aduse acasa de consateni sau rude - i in rela(ia
dumneavoastra cu copilul ar putea sa se intample
minuni.
Uneori i comunicarea fara cuvinte este puternica.
Insa de departe, la telefon sau in scrisori, nu pute(i
da afirmativ din cap i nu pute(i ridica sprancenele
a semn de intrebare. Iata de ce ar fi bine sa
exprima(i in cuvinte ceea ce vre(i sa spune(i, ceea
ce sim(i(i, ce va intereseaza, ce va ingrijoreaza.
Spunei n cuvinte copiIuIui c I iubii i il
in(elege(i.
AscuItai care sunt sentimenteIe i nevoiIe
copiIuIui. Aparatul de telefon nu este doar de
vorbit, ci i de ascultat. Accepta(i sentimentele
copilului: ,Cred ca eti suparat. In(eleg ca ceva te
necajete. Vrei sa-mi spui ce anume:" Copiilor le
este greu sa adopte un comportament pe care il
cere(i, daca emo(iile i sentimentele lor sunt
neglijate.
Artai copiIuIui c-i neIegei sentimenteIe
Nu nega(i, crezand ca aa ii ve(i uura situa(ia, i
nu spune(i ce ,ar trebui" sa simta. ,Daca ai fi avut
mai multa grija...", ,Nu trebuie sa fii trist", ,Nu tiu
de ce te-ai infuriat". Dimpotriva, acceptandu-i
emo(iile, ve(i fi alaturi, ve(i fi prezent, iar copilul se
va sim(i bine discutand cu dumneavoastra lucruri
care il preocupa. De asemenea, sim(ind
deschiderea dumneavoastra de a comunica, el nu
va ezita sa va spuna ce simte i in viitor.
,In(eleg ca nu (i-a fost uor sa..."
,Cred ca te-ai sim(it jignit"
,Imi dau seama ca te framanta..."
,|i-a ieit aa cum ai vrut:"
,Daca vrei sa vorbeti despre asta, sunt gata sa
te ascult"
Pentru a-i arta copiIuIui c-i neIegei
sentimenteIe, spunei:

Comportamente
care ne mpiedic s
fim suficient de
prezeni pentru a
oferi copiIuIui
neIegere
Sfaturlle:
,Ar trebul sa...",
,Cum se face ca nu
al...!"
Punerea in lnferlorltate:
,Lasa, nu-l nlmlc..."
Lducarea / lnstrulrea:
,Al putea transforma
experlen(a aceasta in
una pozltlva, daca al...
Consolarea:
,N-a fost vlna ta.
Al facut tot ce se putea
|storlslrlle:
,Asta iml amlnte,te de
intamplarea ceea...
Lxpedlerea:
,Hal, invesele,te-te.
Nu te mal slm(l a,a trlst
Compatlmlrea:
,Sarmanul de tlne...
|nterogarea:
,Cand a inceput asta!
1ustlflcarea:
,Te-a, fl sunat, dar...
Corectarea:
,Nu s-a intamplat a,a...
Credln(a ca trebule sa
,rezolvam sltua(ll ,l sa-l
facem pe cellal(l sa se
slmta mal blne ne
impledlca sa flm
prezen(l ca el sa se
slmta in(ele,l.
,Comunicarea
NonvioIent - un Iimbaj
aI vieii
de M. 8. Posenberg
xpIicai de ce trebuie sa se comporte intr-un fel sau altul i ce ave(i in vedere
cand spune(i: ,sa fii cuminte", ,sa nu-(i faci de cap" sau ,sa nu iei din vorba
bunicilor sau rudelor". Povestea caprei cu trei iezi este nu doar despre: ,Nu
deschide(i ua strainilor". Este o poveste in care capra interzice, dar nu explica de
ce. Si atunci apar problemele.
lncurajai copilul, vorbindu-i cuvinte care sa-i sporeasca increderea in for(ele lui.
,Ma faci sa ma simt bucuros (fericit), cand aud asta"
,Mul(umesc!"
,Ai vrea sa...:"
,Ce zici daca...:"
,Asta numesc eu sa fii grijuliu (politicos, curajos, corect...)"
Adolescen(ii sunt foarte sensibili la ceea ce le spun adul(ii. Ei se simt rani(i atunci
cand sunt critica(i. In diferite situa(ii, la telefon sau in perioada vizitelor, nu uita(i
sa le spune(i vorbe care sa-i incurajeze:
,Cred ca i(i reuete sa..."
,Sunt convins ca vei reui sa..."
,Cand faci lucruri care i(i plac, ai succes"
,Vad ca i(i merge bine la coala..."
,Doar oamenii puternici procedeaza aa..."
,|i-a reuit asta, continua!"
FoIosii Iaude care nu umiIesc i critici care nu jignesc. Copiii se simt
stanjeni(i atunci cand sunt lauda(i i considera ca nu merita. Ba uneori se poarta
dinadins urat ca sa demonstreze ca v-a(i inelat. Pentru ca laudele sa aiba efect,
descrie(i ceea ce vede(i sau auzi(i sau descrie(i ce sim(i(i dumneavoastra in
legatura cu asta. Evita(i sa il compara(i cu alt copil: ,Cel mai bun", ,Mai bun
decat...".
0ac vrei s ncurajai copiIuI, spunei:

Fraze care ncurajeaz:

27
Laude foIositoare:

Critici care nu jignesc:

,Cred ca eti tare bucuros. Ai inva(at mult pentru lucrarea aceasta"

,E cel mai bun timp al tau"
,Aceste note de zece inseamna perseveren(a i ceasuri intregi de munca
asidua. Cred ca eti tare mandru de tine"
,E nevoie de autodisciplina ca sa i(i faci temele cand te sim(i obosit"
,Cand ai vazut ca fratele tau i-a uitat mancarea acasa, i-ai dat jumatate din
painea ta"
,Stiai ca imi fac griji daca nu te gasesc acasa cand vin de la serviciu, aa ca
mi-ai lasat un bile(el cu un numar de telefon unde sa te pot suna. Asta
numesc eu sa fii grijuliu"
,Mi-ai povestit ce s-a intamplat astazi la coala, chiar daca tiai ca a fi putut
sa ma supar. Apreciez corectitudinea ta"
In loc sa spune(i ce a greit, spune(i ce a facut bine i ce a mai ramas de facut.
,Eti aproape imbracata. Bluza curata, pantaloni asorta(i i osete. Mai
ramane doar sa te incal(i i sa te piepteni i eti gata de plecare!"
,Ai facut deja mai mult de jumatate! Trei probleme deja rezolvate i i(i mai
raman doua"
,E bine i aa. I(i dai seama de cata responsabilitate ai dat dovada in privin(a
animalelor. Si este unica data cand nu ai reuit sa le hraneti"
Respectai-v promisiuniIe. Nimic nu este mai frustrant, mai descurajant i
mai suparator pentru un copil decat o promisiune ne(inuta. Copilul ateapta ceva
ce nu vine i ii pierde astfel increderea in cuvintele date de adul(i.
28
Meninei Iegtura cu ngrijitoruI, bunicii i alte rude. Daca exista
nein(elegeri intre copil i acetia, asculta(i toate par(ile implicate i nu va grabi(i
sa invinui(i pe cineva. Poate ca fiecare are dreptatea lui. Nu-l vorbi(i de rau pe
celalalt parinte ramas acasa.
Vorbii i cu profesorii. Copilul petrece la coala mult timp, profesorul il
observa, il cunoate, vede cum se descurca, il poate influen(a. Profesorii va pot
spune despre copil lucruri pe care altfel nu le pute(i afla. La randul lor, profesorii
au i ei nevoie de in(elegere i sus(inere atunci cand incearca sa raspunda la
nevoile copiilor.
Incerca(i sa nu compensai Iipsa dumneavoastr de acas prin muIte
cadouri. Incerca(i sa analiza(i de ce face(i acest lucru. Poate din cauza ca va
sim(i(i vinovat: Dar, in acest caz, va satisface(i nevoia personala de a scapa de
sentimentul vinei. Asta nu are nimic cu nevoile copilului. Cadourile frecvente ii
arata copilului ca dragostea poate fi inlocuita cu valori materiale. Asta va dori(i:
A(i vrea sa procedeze i el aa cu dumneavoastra: Nimic in lume nu poate sa-l
inlocuiasca pe tata sau sa (ina locul mamei. Nu totul se cumpara.
Punei ntrebri deschise, la care nu se poate raspunde simplu ,da" sau ,nu".
Ve(i da astfel copilului posibilitatea sa va spuna mai multe despre sentimentele
lui i evenimentele importante pentru el.
,Ce ai mai facut azi:"
,Ce se intampla pe la coala:"
,Cum te sim(i la coala:"
,Cum ai dormit aseara, dar ieri:"
,Ce fac prietenii tai:"
,Cum te impaci cu...:"
,Vrei sa vorbim despre asta:"
,Ce crezi ca trebuie sa facem in privin(a asta:"
,Ce parere ai despre...:"
lntrebri care ,deschid" comunicarea:

29

,De ce pari obosit:"

,Povestete-mi cum a trecut ziua de azi"
,Spune-mi mai multe despre..."
,A vrea sa tiu ca avem o in(elegere comuna a unor lucruri, aa ca intreaba-
ma de fiecare data cand ai vreo nelamurire"
,Te ascult"
,Sa vorbim i despre asta"
Pentru a pastra o rela(ie buna cu copilul dumneavoastra, interesai-v despre:
Cercul lui de prieteni - despre motivele care il determina sa-i aleaga
prietenii, despre activita(ile facute impreuna cu acetia, fara a-l critica
Via(a lui colara, fara a-i face morala i a-l acuza
Diverse lucruri: gospodarie, cum se simte, evenimente importante pentru el,
rela(ia cu cei apropia(i.
lncurajai participarea copiIuIui la activita(i colare i extracolare (sportive,
de muzica, cititul car(ilor, asocia(ii ale tinerilor). Stimula(i dezvoltarea lui i
face(i ca parerea lui sa conteze atunci cand decide(i ceva.
O adolescenta prlme,te
de zlua el un cadou de la
parln(ll afla(l peste hotare.
Cu emo(le, deschlde cutla.
Sunt nl,te pantofl. Atuncl
cand il incearca, sunt cu
cateva numere mal mlcl.
Acesta este subiectuI
unui fiIm reallzat in
Moldova despre efectele
mlgra(lel asupra coplllor.
30
Fii contient de
schimbril
Copiii cresc in perioada despar(irii, se
maturizeaza, iar parin(ii raman adesea cu
imaginea pe care o aveau despre ei in trecut.
Este important, ca parinte, sa fi(i contient ca, de
fapt, copilul dumneavoastra crete, se dezvolta i
vrea sa fie tratat ca adult, ca partener, nu de pe
pozi(ii de superioritate. Pentru asta, ar fi bine sa
comunica(i cu copilul permanent, sa (ine(i o
legatura stransa, sa face(i schimb de fotografii i
de planuri de viitor.
AduIii ntreab
despre prietenii
copiIuIui
,Adul(ll lubesc clfrele.
Cand le spul ca (l-al
facut un nou prleten,
el nu i(l pun nlclodata
intrebarl referltoare la
probleme
lmportante.
Nu te intreaba
nlclodata: ,Cum suna
vocea lul! Ce [ocurl il
plac cel mal mult!
|ntreaba, in schlmb:
,Ca(l anl are! Ca(l fra(l
are!... Ca(l banl
ca,tlga tatal lul!
Doar dln aceste clfre
cred el ca afla ceva
despre el.
Antolne de Salnt
Lxupery, ,Mlcul Prln(
Ce sunt i ce nu sunt copiii
Cel mal des s-a spus ca, de
fapt, coplll sunt vlltorul nostru.
Mal nou, ca nu sunt un vas care
trebule umplut, cl o tor(a care
trebule aprlnsa. Coplll sunt dln
ral. Coplll sunt parln(ll adul(llor.
Coplll sunt cel mal marl
[udecatorl al adul(llor. Coplll
sunt o prlorltate. Coplll sunt cel
mal bunl consultan(l al
fabrlcan(llor de [ucarll. Coplll
sunt ca telefoanele moblle: ne
deran[eaza cand se aud prea
tare ,l la momentul nepotrlvlt.
Ce nu sunt! Coplll nu sunt
pro,tl: daca ar fl pro,tl, nu ar
inva(a atat de repede atat de
multe lucrurl. Coplll nu sunt
nlclodata prea mlcl pentru a
inva(a sa fle responsablll ,l sa
se prote[eze de rlscurl.
Ce este bine s
tii n pIus
despre copiI1

Despre copii s-a spus aproape totul: ce sunt sau ce nu
sunt. Parin(ii tiu foarte bine cine sunt copiii lor
sunt copiii lor. Uneori, insa, ei se comporta ,de parca
nu ar fi copiii lor". Anume in aceste situa(ii parin(ii au
nevoie de un ,sfatuitor" care sa le spuna ce se
intampla cu copiii lor i ce sa faca pentru a gasi
in(elegerea i a ob(ine cooperarea lor. La asta ne-am
gandit cand am ales randurile ce urmeaza.
1. Cunoaterea particuIaritiIor de vrst ale
copilului ne ajuta sa in(elegem comportamentul lui in
diferite situa(ii. Astfel, nu mai consideram ca sunt
comportamente ,negative" anumite trasaturi
specifice unei perioade de varsta. De exemplu, in
adolescen(a se accentueaza nevoia de afirmare a
copilului. Un adolescent are nevoie de mai multe
posibilita(i pentru a-i dezvolta personalitatea i a-i
spori independen(a fa(a de parin(i. Atunci cand
aceasta nevoie nu ii este realizata, copilul poate
deveni indiferent, izolat sau agresiv, revoltat.

,Daca ma face(i sa ma simt mai mic decat sunt, ma
voi comporta ca un copil mic. Eu inva(
experimentand, de aceea nu ma pute(i proteja de
consecin(ele propriilor mele fapte".
2. lneIegerea nevoiIor emoionaIe ale copilului ne ajuta sa-i oferim
toate condi(iile necesare pentru a se dezvolta armonios. Impreuna cu
nevoile fizice (hrana, adapost, siguran(a), fiecare persoana, inclusiv copilul
i tanarul, are nevoi emo(ionale (de sprijin, respect, recunoatere, acceptare,
dragoste, prietenie, indeplinire a propriilor speran(e etc.). Sanatatea i
dezvoltarea fiecarui copil depind de satisfacerea acestor nevoi fireti.
3. Comunicarea permanent cu copilul va ajuta sa in(elege(i ce
gandete, ce simte, ce probleme i ce nevoi are acesta. Rela(ia dintre parinte
i copil trebuie sa se bazeze pe in(elegere i nu pe autoritate sau for(a. Ve(i
avea o rela(ie buna cu copilul, daca el va sim(i ca il aprecia(i i il in(elege(i,
ca va intereseaza i ii respecta(i ,universul" personal. Comunicand, ve(i
cunoate presiunile la care copilul este supus din partea mediului colar,
familiei i societa(ii. In acest mod, ve(i deveni mult mai in(elegator in ceea
ce privete comportamentele copilului, aparent ,nepotrivite".
4. 0ezvoItarea ncrederii i stimei de sine este un mod sigur de
prevenire a problemelor cu care se pot confrunta uneori copiii i tinerii:
dificulta(i de inva(are, abandon colar, conflict cu legea, abuz de droguri i
de alcool, suicid. Copilul ii construiete parerea despre sine din parerile pe
care le au despre el persoanele care il inconjoara. Oamenii din jur sunt
,oglinda" in care se vede copilul. Parin(ii au rolul de baza in a ajuta copiii
sa-i descopere i sa-i sporeasca stima de sine. A avea o buna stima de sine
inseamna sa-(i asumi responsabilita(i, sa te afirmi, sa po(i raspunde
propriilor nevoi, sa ai scopuri in via(a i sa gaseti modalita(i de a le atinge.
,Am nevoie de dragostea, aten(ia i sus(inerea voastra i atunci cand ma
descurc, i atunci cand mi-e greu".
,Vorbi(i cu mine in fiecare zi i ve(i afla ce gandesc i ce simt. Spune(i-mi ce
se intampla in via(a voastra (care este i via(a mea). Spune(i-mi despre
ideile, grijile i speran(ele pe care le ave(i. Astfel se nate in(elegerea
reciproca".
,Fara in(elegere i incurajare eu nu ma voi dezvolta armonios. Lauda, cand
este dobandita cinstit, este uneori data uitarii, dar reprourile niciodata".
34
3. lncurajarea comportamenteIor dorite, pozitive este
cea mai buna modalitate de disciplinare a copilului. Evita(i
pedepsirea copilului. Bataia nu e rupta din rai. Bataia injosete
i inraiete. Nu-i aa ca vre(i ca i copilul dumneavoastra sa
ajunga in via(a cat mai sus: Toate pedepsele fizice i
emo(ionale folosite de parin(i au efecte negative asupra stimei
de sine a copilului i asupra rela(iei cu el.
6. lmpIicarea i participarea copiIuIui Ia Iuarea
deciziiIor in lucrurile care il privesc este un drept al sau.
Copiii nu sunt mini-oameni cu mini-drepturi. Ca orice fiin(a,
copilul are dreptul de a avea i a spune opinia personala
referitor la diverse aspecte ale vie(ii. Vorbi(i cu copilul atunci
cand lua(i decizii care il privesc. Atunci cand va gandi(i sa
pleca(i la munca in strainatate, discuta(i i decide(i impreuna
cu copilul: daca pleaca unul dintre parin(i sau ambii, cat timp
ve(i lipsi din via(a lui, in grija cui va ramane copilul
dumneavoastra, va locui singur sau cu persoana care il va
supraveghea, ce responsabilita(i vor avea copilul i ingrijitorul
sau.
,Purta(i-va cu mine aa cum va purta(i cu prietenii votri i voi
deveni i eu prietenul vostru. |ine(i minte ca eu inva( copiind
faptele celor mari i nu observa(iile care mi se fac".
,Vreau sa-mi pot spune parerea. Vreau ca vorbele mele sa fie
luate in serios".
33
ibIiografie i resurse Web
http://slngleparents.about.com
www.parlntl.com
http://parent.aadac.com
www.goodcharacter.com
CAPTL PLNTPU PPOPLS|ON|$T|| CAPL LUCPLAZ CU PP|N|||, 8ucure,tl,
vanemonde, 2005.
COMPOPTAMLNTUL COP|LULU| MLU - Ghld cu metode de inva(are
comportamentala pentru parln(l, ,Salva(l Coplll Pomanla.
COMUN|CAPLA LP|C|LNT CU COP|||. Acasa ,l la ,coala, de Adele Paber,
Llalne Mazllsh, 8ucure,tl, Curtea veche Publlshlng, 2002.
CUM S PPLvLN|M SUPLP|N|LLL COP||LOP. Cand parln(ll se despart, de
Prancolse Dolto, in colaborare cu |nes Angellno, Ldltura Trel, 8ucure,tl,
2003.
CUM S vOP8L$T| CU ADOLLSCLN||| DLSPPL CLLL MA| |MPOPTANTL
ASPLCTL ALL v|L||| LOP, de Plchard Heyman. 8ucure,tl, Lucman, 2005.
LDUCA||A COP|LULU| MLU |N 25 DL TLHN|C| (CAPL NU DAU GPL$), de Meg
P. Schnelder. 8ucure,tl, Humanltas, 2006.
|NCPLDLPLA |N S|NL A ADOLLSCLNTULU|: COP|LUL LA vPSTA |NGPAT,
de G. Duclos, D. Laporte, 1. Poss. 8ucure,tl, House of Guldes, 2006.
MANUAL PLNTPU PP|N|| care vor copll cumln(l, ,Salva(l Coplll Pomanla,
8ucure,tl, Speed Promotlon, 2004.
S|TUA||A COP||LOP PMA$| PP |NGP|1|PL PP|NTLASC |N UPMA
M|GPA||L|. Paport de studlu. Centrul de |nformare ,l Documentare prlvlnd
Drepturlle Copllulul, UN|CLP Moldova, Chl,lnau, 2006.
Descrlerea C|P a Camerel Na(lonale a Car(ll
Copllul meu e slngur acasa : Carte pentru parln(ll care pleaca la munca in stralnatate / Centrul de |nformare l
Documentare prlvlnd Drepturlle Copllulul, text : Danlela Platon, edltare : |gor Guzun, coord. : Cezar Gavrllluc. -
Ch. : ,Urma Ta PP SPL, 2007 (Tlpogr. ,8ons Offlces). - 40 p.
|S8N 978-9975-9534-0-5
l5 000 ex.
342.7-053.2
C 70
,
Carte pentru prinii care pIeac Ia munc
n strintate
Coordonare: Cezar Gavrllluc
Text: Danlela Platon
Ldltare: Aurella Guzun & |gor Guzun
Deslgn: Llca Salncluc
Tlpar: 8ons Offlces
Tlra[: l5 000 ex.
C|DDC

CentruI de lnformare i 0ocumentare
privind 0repturiIe CopiIuIui
Str. Lugen Coca l5, Chl,lnau, MD 2008
Pepubllca Moldova
Tel./Pax: (+373 22) 7l.65.98, 74.78.l3
L-mall: clddcQyahoo.com
www.chlldrlghts.md