Plan: Aplicri ale metodei comparative (1): revoluii i micri sociale (II) 1. Eric Hobsbawm: Rebelii primitivi.

Obiectul de studiu: haiducii, societ !i secrete rurale, mi"c ri

revolu!io#are ! r #e"ti de tip mile#arist, revolte urba#e de tup pre$i#dustrial, secte mu#citore"ti. %riteriul selec!iei: comple&itatea '# cre"tere. (roblema mi"c rilor pre$politice di# secolele 1) "i *+ "i releva#!a studierii lor: acoperirea u#ei lacu#e '# cu#oa"tere.

*. %re"terea comple&it !ii mi"c rilor sociale: de la haiducismul eleme#tar (caree este o ,orm
e#demic de protest a ! r #imii co#tra opresiu#ii sociale) la or-a#i.a!iile de tip ma,iot (care su#t arhaice "i #e$ideolo-i.ate, '#s posed o structur bi#e de,i#it ). (roblema impulsului e&ter# '# le- tur cu mi"c rile mile#ariste (c,. "i te&tul lui E. /ol,). 0i,ere#!ele "i asem # rile di#tre revoltele rurale "i urba#e: caracterul spo#ta#, lipsa de or-a#i.are, ceri#!ele tradi!io#aliste (de restaurare a ordi#ii sociale 1uste), dar "i pote#!ialul mai mare de mobili.are a maselor '# mediul urba# "i rolul co#duc torilor carismatici.

2. (roblema adapt rii mi"c rilor sociale pre$moder#e provoc rilor moder#it !ii (de e&., ma,ia ca
i#strume#t al claselor domi#a#te sau ca u# posibil proiectului ca o oppreistorie a a-ita!iei sociale. mi"c ri revolu!io#are. (criteriul tra#,orm rilor di,ere#!ierii re,oemismului de te#di#!a revolu!io#ar embrio# al mi"c rilor #a!io#ale). (re.e#tarea (roblema de,i#i!iilor: mi"c ri re,ormiste vs. ,u#dame#tale la #ivel societal). Relativitatea "i di,ere#!a di#tre utopie "i schimbare social .

3. (rovlema haiducilor (t4lharilor) "i descrierea tipului ideal al ubui haiduc. Remarcabila
u#i,ormitate "i sta#dardi.are a acestui tip de rebeliu#e co#tra ordi#ii sociale: este oare u#ul di# pu!i#ele ca.uri c4#d putem vorbi despre u# ,e#ome# cu caracteristici co#sta#te "i stabile, i#di,ere#t de co#te&t5 (osibilitatea -e#erali. rilor "i a u#ei trat ri u#iversale a acestui ,e#ome#. (racticile tradi!io#ale de miti.are a haiducilor "i similaritatea i.bitoare a societ !ilor care le practic : putem oare vorbi despre o di,ere#!iere cresc4#d a societ !uilor pe m sur ce se moder#i.ea. 5

6. Importa#!a ba.ei locale "i di,ere#!a di#tre #o!iu#ile de o#oare "i comportame#t acceptabil
domi#a#te la #ivel local "i ce#tral. Importa#!a modelului Robi# Hood "i a co#struirii ima-i#ii de si#e a haiducului (di# cau.a #ecesit !ii de a p stra "i co#solida ba.a local a spri1i#ului s u). (ote#!ialul mi#im de subversiu#e social a acestui tip de mi"care. Haiducismul ca u#b suro-at pe#tru mobilitatea social (imposibil ) a comu#it !ii ! r #e"ti '# etapa de tra#.i!ie spre societatea moder# . 7cest ,e#ome# este caracteristic u#or societ !i rurale, tradi!io#ale "i cu u# -rad sc .ut de mobili.are politic a maselor.

8. I#e,icie#!a total a acestui tip de mi"care ca ,or! subversiv di# cau.a lipsei de or-a#i.are "i
co#"tii#! politic (v. critica mar&ist a lui Hobsbawm ,a! de ideali.area haiducilor de c trre roma#tici "i a#arhi"ti). E&emplul lui 9. :ah#o "i a mi"c rii sale. ;e- tura di#tre ideolo-iile de st4#-a "i rebelii rurali: c4t de plau.ibil este ipote.a u#ei ast,el de rela!ii5

<. Eric R. /ol, "i a#ali.a rebeliu#ilor ! r #e"ti pe ba.a a "ase ca.uri di# secolul *+: 1) revolu!ia
me&ica# di# 1)1+,= *) revolu!iile ruse di# 1)+6 "i 1)1<= 2) revolu!ia chi#e. = 3) revolu!ia viet#ame. de dup 1)36= 6) rebeliu#ea al-eria# di# 1)63$1)8* "i 8) revolu!ia cuba#e. di# 1)6>.

>. ?e.a: ! r #imea se a#a-a1a. cu di,icultatea '#tr$o rebeliu#e sus!i#ut , de mari dime#siu#i. @actorii
care 'mpiedic trecerea ! ra#ilor de la re.iste#! pasiv la rebeliu#e: 1) i#dividualismul= *) ruti#a "i mu#ca e&trem de obositoare= 2) posibilitatea de a se retra-e '#tr$o eceo#omie de sub.iste#! = 3) tradi!ia ,amiliei l r-ite "i a a1utorului i#tra$comu#itar= 6) ireleva#!a cliva1elor de clas pe#tru i#teresele ! r #e"ti= 8) imposibilitatea de a$"i articula "i coordo#a i#teresele cu ac!iu#ile. 0e cele mai multe ori, protestul p turilor rurale se e&prim '# mi"c ri mile#ariste.

). @actorii care au e&acerbat co#di!ia ! r #easc '# secolul *+: 1) cri.a (e&plo.ia) demo-ra,ic = *)
cri.a ecolo-ic "i i#su,icie#!a resurselor "i 2) cri.a autorit !ii "i puterii (mar-i#ali.area actorilor localiA tradi!io#ali, primatul eco#omicului asupra politicului "i dispari!ia le- turilor directe di#tre proprietariA #otabili "i ! r #ime). %o#seci#!a: dispari!ia sau mi#imali.area dime#siu#ii etice a rela!iilor i#teruma#e '# lumea rural (co#trae&emple ale ,eudalismului militar: Berma#ia, Capo#ia: v. Darri#-to# :oore). Impactul pie!ei, mobili.area capitalist a resurselor "i de.echilibrarea bala#!rei ecolo-ice tradi!io#ale (problema accesului la p m4#turile comu#ale etc.). 0imi#uarea respo#sabilit !ilor socialer (reciproce) "i apari!ia u#ei rupturi "i '#str i# ri tot mai mari '#tre co#duc tori "i supu"i. Re.ultatul: ,ormarea u#ei co#tra$elite (compuse di# #otabili provi#ciali, ,u#c!io#ari de ra#- mediu "i Asau i#telectuali).

1+. Rebeliu#ea ! r #easc #u este posibil '# abse#!a uui ,actor e&ter# mobili.ator (impuls) care ar
submi#a puterea tradi!io#al" a proprietarilor ,u#ciari. 0ou cate-orii de ! ra#i posed u# pote#!ial ridicat de rebeliu#e: 1) ! ra#ii mi1loca"i proprietari de p m4#t (echivale#tul rzeilor de la #oi) "i *) ! r #imea situat '#tr$o .o# peri,eric , '# a,ara re-iu#ilor co#trolate direct de stat sau elitele ,u#ciare. (arado&al, tocmai aceste straturi su#t cele mai co#servatoareA tradi!io#aliste sub aspect cultural, '#s tot ele pot s di#amite.e cel mai u"or ordi#ea social rural .

11. E ra#ii mi1loca"i su#t cei mai vul#erabili ,a! de schimb rile aduse de eco#omia de pia! "i
comerciali.are, ,ii#d plasa!i '#tr$o situa!ie de echilibristic social . ?ot ei depi#d, '# cea mai mare m sur , de re!elele de a1utor reciproc di# comu#itate, '#s , pe de alt parte, au "i cele mai apropiate rela!ii cu ce#trele i#dustriale '# e&pa#siu#e (mi-ra!ie se.o#ier etc.), av4#d o po.i!ie i#termediar '#tre sat "i ora".

1*. Importa#!a po.i!iei de ,ro#tier sau peri,erie a u#ei comu#it !i ! r #e"ti ,a! de ce#tru pe#tru
spa!iul ei de mobilitate tactic . 7st,el de re-iu#i au u# pote#!ial ridicat de activitate protestatar sau revolu!io#ar . 7ce"ti ,actori su#t pote#!a!i de e&iste#!a u#ei ! r #imi s race importa#te, a u#or re-iu#i mu#toase "i a u#ui cadru #atural de,e#siv, precum "i de particularit !ile et#ice "iA sau li#-vistice ale u#ei a#umite comu#it !i. F# alt ,actor este "i ,orma de auto$admi#istrare comu#al (de e&., '# Rusia imperial sau :e&ic), care se tra#s,orm '#tr$o veritabil ,ort rea! a tradi!io#alismului rural.

12. %aracterul auto$limitat "i a#acro#ic al rebeliu#ilor ! r #e"ti '# ,orm pur (Gapata, Hilla, :ah#o).
7cesta este le-at de caracterul speci,ic al utopiei rurale, care este i#variabil '#dreptat 'mpotriva statului (v .ut ca u# e&ploatator "i u# ,e#ome# emi#ame#te #e-ativ, care trebuie '#locuit pri#tr$o vi.iu#e a ordi#ii sociale ! r #e"ti). E ra#ii rebeli su#t, '# acest se#s, #i"te a#arhi"ti ,ire"ti.

13. I#-redie#tele ideolo-ice ale rebeliu#ilor ! r #e"ti: 1) o vi.iu#e dualist "i apocaliptic a lumii, care
de-e#erea. deseori '# mesia#ism "i mile#arism "i *) a#arhismul rural primitiv care '#s poate ,i mobili.at de ,or!ele politice revolu!io#are. ?otu"i, '# secolul *+ aceste ,e#ome#e su#t mai cur4#d le-ate de disloc rile la #ivel societal "i de i#co#-rue#!ele "i ,isurile sistemului social, #e,ii#d dec4t #i"te derivate ale u#or procese mult mai lar-i. (roblema limitelor de re.iste#! ale u#ei societ !i. 0e aici re.ult dime#siu#ea revolu!io#ar a acestor mi"c ri ! r #e"ti co#tempora#e.

16. %o#clu.ii.