universitatea spiru haret facultatea de arhitectura

limbajul urban
-eseu-

student: gogan andrei gabriel grupa :404 profesor : conf. dr. arh. Victoria marinela berza

Limbajul specific urban (Tiparul , structura, ierarhia, elemente urbane)

Eseul reprezinta o detaliere a termenului urbanism care porneste de la limbajul ce defineste comunitatea, un limbaj bazat pe tipare standard, realizate cu rabdare prin alcatuirea unei analize amanuntite a spatiului. Tiparele pot aparea ca urmare a tesutului urban generat de forme arhitecturale. Atata timp cat nu avem o descriere adecvata a unui tipar sau structura urbana va fi destul de greu de comparat o structura urbana in anumite cazuri. Din sfera urbanismului o amintim pe Julienne Hanson care spune ca de fiecare data, urbanistii au sugerat ca toate orasele sunt realizate dintr-un vocabular limitat de forme urbane care se multiplica in categorii de fiecare data cand incercam sa le accesam La fel cum un text este compus din elemente ce il fac cursiv si ii dau semnificatie si logica, la fel o structura urbana are elemente fara de care nu poate functiona. Legaturile si retelele dintre zonele urbane au fost reprezentate cu metoda matematica a graficului. Grafic care consta intr-un sistem de noduri conectate prin linii (muchi). A fost implementata ca metoda logica fiind folosita si in alte domenii precum constructii si instalatii. In cazul nostrum este destul de concret ca nodurile reprezinta orasele sau zonele de jonctiune iar muchiile reprezinta caile terestre sau aeriene indifferent ca este vorba de cai de comunicatii sau cai de transport. Multe sunt situatiile in care avem noduri neconectate si in care tindem sa rezolvam aceste neconcordante urbane prin diverse solutii. Sistemul ierarhic este un sitem de baza in definirea legaturilor urbane. Ierarhia implica mai mult decat un spectru care porneste de la mare la mic ci tinde sa conecteze o varietate de elemente sau dimensiuni din care o parte implica relatii structurale definite. De exemplu in cazul cailor de transport avem trasee principale precum o autostrada sau un drum national care poate deservi acelasi numar de elemente precum un bulevard sau chiar un numar mai mic de elemente. In anumite cazuri un element de conectivitate poate simplifica o structura, o poate ingreuna sau poate fi cat se poate de neutru , de accea legaturile trebuie luate in calcul in cadrul structurii si nu ca elemente individuale. In continuare prezint cateva elemente ale structurilor urbane si le vom analiza punand in discutie anumite problem pe care le vom rezolva: Regiuni independente Regiunile metropolitane nu se vor echilibra inainte ca fiecare sa fie suficient de mica si de independenta pentru a putea reprezenta o parte individuala din cultura. Pe cat posibil trebuie sa ne orientam spre evolutia regiunilor independente in activitatea desfasurata. Fiecare trebuie sa aiba limitele naturale si geografice, economia, autonomia si autoguvernanta. Fiecare trebuie sa iba un loc in conducerea lumii fara influenta teritoriilor mai mici. Distributia oraselor Daca populatia unei regiuni este orientata prea mult spre sate mici, civilizatia moderna nu se va putea dezvolta niciodata, in schimb daca populatia se concentreaza prea mult in orase, pamantul necesar agriculturii va disparea deoarece nu va exista populatie in acele zone pentru a avea grija de el. Incurajarea unui process de creatie si disparitie a oraselor dintr-o anumita regiune are urmatoarele efecte: 1) Populatia se destribuie uniform in metropole, orase, commune, sate 2) Spatiu dintre aceste formatiuni trebuie sa fie aproximativ egal in dimensiuni pentru a putea fi controlat si organizat corespunzator astfel si distantele intre asezari sa fie constante.

Distributia parcelelor(terenurilor) Raspandirea urbana continua distruge si face ca viata urbana sa devina insuportabila, dar totodata dimensiunile efective ale oraselor au o importanta majora. Pentru rezolvarea acestei probleme, terenurile agricole trebuie pastrate chiar si in centrul zonei metropolitane, avand dimensiuni constante care pot permite organizarea lor in conditii corespunzatoare. Mozaic de cultura Caracterul omogen si nediferentiat al oraselor moderne dstruge orice diversitate a stilurilor de viata si impiedica dezvoltarea caracterului individual. Tebuie facut tot ce ne sta in putinta pentru a imbogatii culturile si subculturile orasului, prin segmentarea orasului pe cat posibil intr-un mosaic vast de subculturi mici si variate, fiecare cu teritoriul sau si fiecare cu puterea de a-si crea propriul stil de viata diferit. Ne asiguram astfel ca subculturile sunt suficient de mici astfel ca fiecrae persoana sa aiba acces la siluri de viata complet diferite din jurul propriei subculturi. Segmentarea actvitatilor Separarea artificiala a zonelor de locuit fata de zonele de lucru creaza brese intolerabile in vietile personale ale indivizilor. Prin implementarea de legi zonale, planificare teritoriala, taxe stimulente, sau orice metode se pot uniformiza zonele de munca intr-un oras. Trebuie evitate deasemenea cazurile in care avem concentrari mari de locuri de munca lipsite de zone de locuit in preajma sau concentrari mari de zone de locuit lipsite de zone cu locuri de munca. Caile de transport locale Autoturismele ofera populatiei o libertate foarte mare si le maresc posibilitatile, dar deasemenea ele distrug mediul atat de drastic incat duc pana la distrugerea vietii sociale. Solutie la aceasasta problema ar fi crearea unui sistem de strazi si sosele conectate intr-un traseu de tip centura iar in interior, spre centrul urban trebuie realizate proportional cai de transport in comun, trasee pentru vehicole pe 2 roti si trasee pietonale .

Biobliografie: Francis D.K. Ching (2007), - Architecture From Space and Order , The3rd Edition, Ed. John Wiley&Sons, US. MARSHALL, S. (2005), Streets & Patterns, Spon Press (Taylor & Francis Group), London and New York Alexander, C., Ishikawa, S., Silverstein, M., Jacobson, M., Fiksdahl-King, I. and Angel, S. (1977) A Pattern Language: Towns. Buildings. Construction. New York: Oxford University Press.