Violenta Mass-Media

Studiile asupra relatiei dintre media si violenta (mai ales violenta televizata) s-au dezvoltat mai ales n perioada anilor 60, sub influenta urmatorilor factori: 1. ecrudescenta si proliferarea unor forme de violenta n tarile occidentale ! violenta strazii, ucideri de politisti, revolte ale elevilor si studentilor, nceputurile terorismului etc." #. Se declanseaza o campanie puternica mpotriva televiziunii considerata a fi responsabila de a$resivitatea tinerilor si de e%tinderea valului de violenta n societate. &umea- afirma criticii televiziuniieste invadata de a$resivitate din cauza televiziunii si a filmelor care e%'iba violenta. (n aceasta perioada, dupa cum afirma ). &azar, televiziunea a intrat n tarile occidentale n perioada adulta, ocupa un loc de seama n viata publica si privata (&azar, )., 1**+, p. 1+). ,ceasta perioada coincide cu -prima $eneratie de tineret crescuta cu televiziunea., cu spectacolul violentei televizate, cu cresterea masiva a delincventei /uvenile si cu amplificarea prezentarii violentei n mass-media, film, televiziune, carte etc. 0volutia spre mediatizarea violentei va st1rni reactii critice dintre cele mai ve'emente, pornite din convin$erea ca -cu c1t scenele de violenta sunt mai numeroase cu at1t impactul lor nefast este mai puternic: violenta televizata este ca o otrava, ea action1nd cu at1t mai intens cu c1t doza e ste mai puternica. (2ur$elin, 3., 1*40, p. 16).5eleviziunea este perceputa n modul cel mai ne$ativ ca o -scoala a crimei si a delincventei., mai ales a delincventei /uvenile. 5inerii au tendinta ! sustin criticii televiziunii- de a reproduce n viata actele de violenta de pe micul sau marele ecran. +. 0ste o perioada de controverse apri$e, de e%primare a unor puncte de vedere e%clusiviste asupra efectelor si functiilor sociale ale televiziunii. 6nii analisti considera ca marii consumatori de televiziune se caracterizeaza prin frica, an$oasa (teama de violenta i face sa evite a mai iesi seara n cartier), consider1ndu-se ca violenta televizata tinde sa $enereze pe scara mare sentimente de insecuritate si stari de panica. 7. 7erbner (1**0) identifica corelatii statistice ntre aceste stari si consumul masiv de televiziune. 8otrivit altor aprecieri, consumul masiv de pro$rame violente i desensibilizeaza pe oameni ! ceea ce se manifesta prin faptul ca acestia nu mai sunt at1t de sensibili fata de actele de violenta si de victimele violentei. Se instaleaza o stare de indiferenta fata de mpre/urarile violente, oamenii fiind mai putin dispusi sa vina n a/utorul victimelor violentei. (n aceasta faza incipienta a cercetarilor asupra consecintelor violentei televizate sunt detectate efecte cu totul contradictorii: sporirea sentimentului de izolare la marii consumatori 59 si ntarirea tendintelor de retra$ere din realitate" accentuarea fenomenelor de nstrainare de comunitate la cei puternic dependenti de media. 6neori se considera ca televiziunea

poate dezvolta comportamente de cooperare (influenta pozitiva), uneori se afirma ca ea $enereaza a$resivitate (influenta ne$ativa). ,ceste critici si controverse teoretice nu sunt spri/inite de suficiente date de cercetare. Se simtea nevoia unor studii privind influenta 59 asupra comportamentelor, mai ales asupra consecintelor violentei televizate. :e e%emplu, n S6,, n 1*;# s-au publicat cca. #<00 de studii referitoare la aceste probleme. =ercetarile si concluziile lor sunt orientate de trei teze de baza: 1. 5eza -efectului catarctic." #. 5eza suscitarii violentei" +. 5eza efectului ntaritor . 0fectul catarctic ar fi caracteristic consumului cultural n $eneral.