Vestimentatia medievala

Sfarsitul secolului XVI, apar cateva elemente noi in vestimentatia conducatorilor; este vorba despre caftan si surgic. Costumul de curte, purtat de catre voievozi si marii dregatori, a capatat influente orientale, caftanul devenind, dintr-un vesmant comun, unul de aparat. In Imperiul Bizantin, caftanul era purtat de inaltii demnitari. Vesmantul are un croi amplu, cu maneci lungi, nefunctionale. De regul Spre a caftanele erau croite din brocarturi (tesaturi scumpe, italienesti sau din catifea brosata cu fir de aur si argint aurit. !ceste vesminte aveau o valoare foarte mare si aratau statutul celui care le purta. Caftanul de la Bistrita, prezent in galerie, a apartinut lui "eagoe Basarab si dateaza de la sfarsitul secolului al #V-lea. $ste confectionat din catifea bleumarin si brodat e%ceptional cu fir de argint aurit. Se poate observa truda celor care au brodat aceasta piesa vestimentara, care a rezistat atat de mult in timp. In cursul secolului #VI, influenta acentuata a &rientului se reflecta si in materialele din care sunt confectionate costumele boierilor, dupa cum arata caftanul de la Cozia, lucrat in catifea tunsa (ceatma si contesul de de 'upanita, lucrat din seraser (tesatura din fir de argint si argint aurit .
.

Paftalele sunt un accesoriu obisnuit al costumului de curte in tarile romane, pana catre sfarsitul secolului #VIII. De dimensiuni si forme diferite, paftalele isi au originea in antic(itatea greaca, piesele e%puse atestand influente balcanice si grecesti. Decoratiile sunt variate, de la cele cu motive bisericesti, pana la paftalele cu corali, paiete si margele, care infrumusetau costumul de mireasa. )ot din costumul de mireasa face parte si heftelul, o podoaba importanta, de forma rotunda, decorate cu bogate ornamente din aur, argint si pietre pretioase.