Sunteți pe pagina 1din 3

Dunarea

Dunrea este a doua ca lungime dintre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) su forma a dou r!uri numite "rigac# i "reg, ce izvorsc de su v!rful $andel (%&'%m) i se unesc (n oraul Donauesc#ingen(altitudine) *+, m) (n curtea castelului -.rsten erg. Numele german al fluviului este Donau, pronunat /0do.nau/. Dunrea curge ctre sud1est pe o distan de apro2imativ &.,*3 4m, p!n la 5area Neagr. 6a vrsarea fluviului (n 5area Neagr s1a format Delta Dunrii.Dunrea este un important drum fluvial internaional, curg!nd prin %3 ri (Germania, 7ustria, 8lovacia, 9ngaria, :roaia, 8er ia, ;om!nia, "ulgaria,;epu lica 5oldova, 9craina) i are aflueni (n alte apte ri. <rece prin patru capitale de stat) Viena, "ratislava, "udapesta i "elgrad.

Istorie
Napoleon numea Dunrea =regele r!urilor europene=, iar Nicolae Iorga, =cea mai ogat (n daruri=, ea ucur!ndu1se de atenia popoarelor continentului> pe malurile ei s1au furit i au durat p!n (n zilele noastre civilizaii milenare. Pentru ara ;om!neasc i pentru 5oldova, fluviul Dun!rea a fost linia de (ncercate lupte cu Imperiul ?toman) =?riunde ai vedea1o (n ara noastr, Dunrea e (...) ca o fiin care a vzut i a suferit multe i poart (n c#ipul su urma tuturor luptelor= (George V!lsan)

Regimul hidrologic
Din cauza aezrii geografice (n cadrul continentului a azinului #idrografic dunrean, la contactul dintre climatul temperat1oceanic din vest, temperat1contintental din est i influenele altice (n nord, regimul #idrologic al Dunrii se caracterizeaz prin e2istena unor importante variaii de nivel i de de it (n cursul anului i (n decursul timpului.7pele mari se produc primvara ca urmare a topirii zpezilor i ploilor a undente, (ns (n cursul superior i mi@lociu, au loc (n lunile martie1aprilie, iar (n cel inferior, (n mai.

Temperatura apelor
<emperatura apelor Dunrii se afl su influena direct a temperaturii aerului i (ntr1o msur mai mic su cea a factorilor locali. Anclzirea apelor (ncepe (n luna martie i ine p!n (n luna august, dup care urmeaz procesul de rcire. G#eaa poate s apar din prima decad a lunii decem rie p!n la (nceputul lunii martie. Durata podului de g#ea este (n medie de 'B1B3 de zile. -enomenul de dezg#e se produce primvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, (ntr1o perioada de c!teva zile ('1, zile).

Dunarea in Romania
:ursul inferior se desfoar pe o distan de %.3+B 4m, (ntre localitile "azia i8ulina, fc!nd grani cu 8er ia (&CB,B 4m), "ulgaria ('*D,B 4m), ;epu lica 5oldova (3,* 4m) i 9craina (BC,D 4m). Datorit faptului c traverseaz o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este (mpr it (n B sectoare (9@vari, %D+&))

Defileul carpatic (%'' 4m) 8ectorul sud1pontic (B** 4m) 8ectorul pontic oriental cu li (%DB 4m) 8ectorul predo rogean (,3 4m) 8ectorul deltaic (D3 4m)

Dunrea colecteaz ma@oritatea r!urilor din ;om!nia cu e2cep ia celor dinDo rogea, transport!nd anual circa *3 de milioane de tone de aluviuni i &33 de miliarde mE de ap. De asemenea, prezint importan deose it

pentru) navigaie,#idroelectricitate, piscicultur, furniz!nd ap pentru industrie, agricultur, populaie (I. 5rcule, coord.) 8uperlativele ;om!niei. 5ic enciclopedie, Ed. 5eronia, "ucure ti, &3%3.). An 6unca Dunrii se afl multe aezri printre care %, orae, (5oldova Nou, ?rova,Dro eta1<urnu 8everin, :alafat, :ora ia, <urnu 5gurele, Fimnicea, Giurgiu, ?ltenia,:lrai, -eteti, :ernavod, G!rova, "rila, Galai, Isaccea, <ulcea i 8ulina), fiind traversat de cinci osele i dou ci ferate. An anii socialismului, s1au fcut desecri de1a lungul Dunrii, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au disprut. 7ceste lacuri reineau apa (n timpul inundaiilor i erau o surs important de pete. An prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecine grave (n perioadele de inundaii.

Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste C.'33 de specii de animale verte rate si neverte rate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Pasari ?rnitofauna Deltei insumeaza mai mult de C33 de specii din care +3 e2traeuropene. 8unt inregistrate B tipuri principale) mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare) privig#etoarea de stuf, presura, oicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codal ), si erian (le ada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, ecatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), c#inez (egreta, le ada muta, cormoranul mare, rata mandarin). Pasari 1 monumente ale naturii :apitolul cuprinde monumente al e (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul al , egreta mica, le ada muta, le ada cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codal ). Pesti 8e cunosc cca %B3 de specii din care peste C3 in Delta propriuzisa. Pe ratele de varsare ale Dunarii, prezente o isnuite sunt cega, o letul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrum ia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul> prefera apele mai calme caracuda, i anul, platica, mediul salmastru este populat de la i an si stiuca la c#efal si cam ula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind ma@oritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrum iile de Dunare). -aima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), c#efalii (in patru specii din genul 5ugii), scrum iile (7losa pontica). 5amifere Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte ocolite in general de ape. Intalnim vidra, nurca, izamul ( lanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, di#orul, pisica sal atica. Nisipurile adapostesc roaste testoase, vipere, colonii de serpi. 7nimalele din imagini sunt) pelicanul cret (Pelecanus crispus), nisetrul (7cipenser g.ldenstaedti), vidra (6utra lutra).

Flora
In apele Deltei crete o ogat flor su mers (plancton 1 format din plante microscopice ce plutesc (n ap i alge), plutitoare i amfi ie, pe care o (nt!lnim de regul (n apele lilor. De1a lungul unor g!rle i canale str@uiesc coloane de slcii. ? fitocenozspecific Deltei este stufriul, ce acoper suprafee (ntinse p!n la linia orizontului, oprindu1se ca un perete verde (n @urul g#iolurilor, al

@apelor, pe marginile g!rlelor i canalelor. An apele cu ad!ncime mic, rizomul stufului se gsete (n nmolul de pe fund. An apele mai ad!nci masivele de stuf formeaz plaurul, o ptur plutitoare de stuf, ce se formeaz din (mpletirea rizomilor, a rdcinilor, legate (ntre ele cu #umus i aluviuni aduse de Dunre i depuse aici. Antr1o formaie de plaur putem (nt(lni nu mai puin de &3 de plante, str(ns unite (ntre ele i aezate, (ntr1 o anumit ordine, la marginea apei) sgeata apei (8agittaria sagittifolia), feriga de ap (Nep#rodium t#elHpteris), mcri ul de ap (;ume2 #Hdrolapat#um), papura (<Hp#a angusttfolia), pipirigul (8cirpus sc#oenplectus) i uzduganul (8parganium ramosum)> (n interiorul plaurului) rogozul (:are2 pseudocHperus), @aleul (8tac#Hs palustris), @oianul (?enant#e aIuatica), cucuta de ap (:icuta virosa), drgaica (Galiun palustre), nsturelul1de1 alt (;oripa amp#i ia), nsturelul o inuit (;oripa austriaca), oc#ii psruici (5Hosotis palustris), rc#itanul (6Ht#rum salicaria) troscotul (PolHgonum pernicaria), oglarii (;anunculus sceleratus), gl oara (6Hsimac#ia vulgaris), sulfina (5elilotus officinalis) i zloaga (8ali2 cinerea).