Senzorul camerei foto: CCD vs.

CMOS Toti utilizatorii acestui site folosesc camere foto, insa electronica din interiorul aparatului este un subiect mai putin cunoscut. Complexitatea modulului de focusare, a celui de masurare si a senzorului deseori sunt mai greu de inteles. Vom incerca in acest site sa abordam si astfel de subiecte tehnice care sa ofere fotografilor o noua perspectiva asupra uneltelor pe care ei le folosesc aproape zilnic. Senzorul camerei foto este un dispozitiv electronic care transforma lumina in semnal electric.In principal, el poate fi de doua tipuri CC! sau C"#S. $oate ati observat ca in ultimii ani, producatorii de camere foto au migrat de la productia in masa a senzorilor CC! la productia senzorilor C"#S. "ai %os, dupa ce veti citi diferentele dintre cei doi senzori, veti intelege motivul. In lume sunt doi mari producatori de senzori pentru aparate foto destinate publicului larg Son& 'care echipeaza atat camerele proprii cat si ale altor companii cum ar fi (i)on* si Canon'care echipeaza propriile camere compacte sau !S+,*. Canon a luat decizia de a inlocui senzorii CC! acum multi ani si a investit sume mari de bani pentru dezvoltarea tehnologica a noilor senzori C"#S. -ceasta mutare inteleapta la vremea respectiva i.a permis ocuparea unui loc fruntas mai ales in gama !S+,.urilor, camerele foto Canon remarcandu.se prin imagini cu zgomot redus la sensibilitati mari ale IS#.ului. In prezent, cele doua tipuri de senzori se fabrica in paralel, senzorii CC! fiind utilizati cu precadere in camerele compacte, iar senzorii C"#S in aparatele foto !S+,. In viitorul apropiat se prevede o inlocuire a senzorilor CC! din camerele compacte avansate cu senzori C"#S pentru imagini de calitate la IS# mare. !ar se vedem care sunt diferentele dintre aceste doua tipuri de senzor. !esi viitorul pare a senzorilor C"#S, senzorul CC! are cateva avanta%e incontestabile . !aca comparam exclusiv arhitectura interna a senzorilor, cei de tip CC! creaza imagini cu mai putin zgomot, iar vechimea acestora arata ca tehnologia realizarii lor este suficient de matura pentru a fi utilizati in aplicatii stiintifice importante. . Senzorii CC! sunt mai eficienti in convertirea luminii'fotonilor* in semnal electric $roblema cu acesti senzori consta in faptul ca se incalzesc extrem de usor. Incalzirea se produce in cazul unei expuneri prelungite 'exemplu imagini de noapte in care senzorul este expus la lumina timp de /0 secunde sau chiar cateva minute*. -ceasta incalzire conduce la aparitia zgomotului. 1azandu.se pe raportul bun de conversie a luminii in electroni, pe care senzorii CC! il au, in aplicatii stiintifice in care precizia si acuratetea rezultatelor este esentiala, s.au folosit si inca se folosesc senzori CC!, care, pentru micsorarea zgomotului si pentru imbunatatirea senzitivitatii la niveluri scazute de lumina, sunt raciti in camere speciale cu azot lichid. !e exemplu, in astronomie exista camere dedicate care folosesc senzori CC! raciti cu azot lichid si care au o sensibilitate mult crescuta fata de cei mai buni senzori actuali din camerele foto !S+, profesionale. Cu a%utorul unor astfel de senzori s.au creat cele mai performante camere astronomice existente. 2ste vorba de cele montate pe telescopul spatial 3411+2, care, dupa ce au fotografiat prin expuneri extrem de lungi'zile* mici zone din univers ce pareau complet negre'si fara materie* , au creat uimire in comunitatea stiintifica, aratand ca, de fapt, respectivul colt de univers era plin de galaxii aflate in plina evolutie. !e asemenea si camerele profesionale de format mare folosesc senzori CC! de inalta calitate, a%ungand sa depaseasca 50 "$, insa sensibilitatea IS# este, de obicei, limitata la 600. Calitatea imaginilor acestor senzori pofesionali CC!, la iso mic, este net superioara chiar si senzorilor 7ull7rame C"#S atat prin acuratetea culorilor si multitudinea detaliior dar mai ales prin gama dinamica de nuante prezenta in imagine'!&namic range*.

!ar daca senzorul CC! are atatea avanta%e si este folosit in aplicatii stiintifice sau in cele militare 'vedere nocturna*, de ce marile companii, totusi, inlocuiesc acesti senzori cu cei C"#S 8 !esi senzorul C"#S este mai zgomotos decat cel CC!, designul acestui tip de senzor permite implementarea in senzor a unor circuite de control al zgomotului mai performante. In final, datorita acestor mici 9siretlicuri9 electronice, raportul semnal:zgomot final a%unge sa fie similar cu raportul semnal:zgomot al unui senzor CC! de inalta calitate. In plus senzorul C"#S consuma mai putina electricitate decat cel CC!, si se incalzeste mai putin in cazul expunerilor prelungite. Consumand mai putin curent, inseamna ca se pot realiza mai multe imagini cu aceasi baterie. 4n alt avanta% este ca, desi arhitectura unui senzor C"#S este complicata si necesita un cost ridicat de productie, in cazul realizarii automatizate a unui numar foarte mare de astfel de senzori, pretul a%unge sa fie rezonabil. 2vident, cu cat creste dimensiunea senzorului, cu atat si pretul este mai ridicat. !in acest motiv, un senzor fullframe este mai scump 'dar si mai performant* decat unul de tip -$S.C'cu factor de crop ;.< = Canon sau unul cu crop ;.5.(i)on*. In zilele noastre senzorul nu mai este suficient pentru realizarea unor imagini de calitate. -sa cum am aratat mai sus, senzorul este doar unul din elementele necesare obtinerii unui raport semnal:zgomot eficient. Cel putin teoretic, cu cat un senzor este mai mare si are o densitate mai mica de puncte, cu atat inseamna ca punctul 'pixelul* din senzor care capteaza lumina este mai mare si deci pe el exista o cantitate mai mare de lumina pe care acesta o preia si o transforma in semnal electric...deci este mai sensibil la lumina. In ultimii ani, Canon a reusit sa elimine spatiul care apare intre aceste puncte si astfel a 9ingramadit9 pe aceasi suprafata mai multi pixeli, astfel a%ungand la rezolutii record ;5 "$ in Canon 50! si ;6 "$ in Canon >!. !esi densitatea acestor senzori este foarte mare zgomotul a fost mentinut in limite acceptabile'trebuie vazut daca acest lucru s.a reusit si in cazul lui Canon >! abia lansat*. -lti parametrii care influenteaza calitatea imaginii sunt modul de implementare a circuitelor de filtrare a zgomotului, calitatea microlentilelor si circuitelor electronice pentru citirea si prelucrarea semnalului si nu in utimul rand algoritmii implementati in procesorul de imagine. 4n exemplu relevant este oferit de (i)on, care desi in anumite aparate utilizeaza senzori realizati de Son&, a reusit sa extraga un raport semnal:zgomot mai bun decat producatorul senzorilor datorita electronicii si algoritmilor folositi in procesare. In prezent, in camerele !S+, de top, Canon a fost putin devansat de (i)on din punct de vedere al calitatii imaginii finale la IS# mare. -stfel, (i)on a reusit cu un senzor de dimensiuni mari '7ull7rame* si neingramadind prea multi pixeli 'doar ;? "$* sa realizeze un senzor excelent care echipeaza camerele (i)on !>00 si (i)on !/. Interesant in competitia celor doua mari firme este ca, din timp in timp, stacheta este ridicata de una dintre companii, apoi cealalta companie lanseaza un model revolutionar de aparat si detine suprematia cativa ani la rand. -ceasta alternanta in topul realizarii camerelor foto !S+, este extrem de benefica pentru cumparator. !e asemenea, in prezent competitia devine si mai acerba, datorita lansarilor multiple pe piata !S+,.urilor din partea celui de.al /.lea mare %ucator, gigantul Son&. !ar sa revenim la calitatea imaginilor ... comparatia imaginilor dintre doi senzori se realizeaza in doua moduri a) la nivel de pixel b) la nivel de imagine intreaga a) La nivel de pixel: desi imaginile pot avea dimensiuni diferite, cele ? imagini se privesc la dimensiunea originala 'ca si cum am vedea un crop ;00@* si se analizeaza calitata pixelilor si nivelul de zgomot.

b) La nivel de imagine intreaga sau la nivel de print final): imaginea mai mare este micsorata astfel incat sa a%unga la dimensiunea imaginii mai mici. -poi cele doua poze sunt comparate. !in punct de vedere al comparatiei la nivel de pixel, senzorii de ;? "$ din (i)on !/:!>00 sunt in varful ierarhiei. Insa, daca se compara la nivel de imagine intreaga cu un Canon 5! "ar) II, care dispune de ?; "$, se va vedea ca, odata ce imaginile sunt aduse la aceleasi dimensiuni, Canon 5! "ar) II ofera detalii suplimentare. $robabil inginerii sunt mai mult interesati de comparatia la nivel de pixel care arata exact calitatea raportului semnal:zgomot, iar fotografii de cum arata printul final. !esi nu suntem 9fani ai rezolutiei9 in exces, trebuie sa recunoastem ca, in cadrul unui print de dimensiuni mari'peste -/*, rezolutia conteaza. #pinia noastra se rezuma la ideea urmatoare in prezent, senzorii beneficiaza de suficienta rezolutie si foarte putini realizeaza printuri de dimensiuni peste -/:-?, iar progresul ar trebui sa se axeze pe imbunatatirea gamei dinamice, a acuratetii culorilor, a balansului de alb in lumina incandescenta si in obtinerea unor imagini clare la sensibilitati mari ale IS#.ului sau la expuneri prelungite. Insa megapixelii vand produsele ... "ulte persoane, inainte de achizitionarea unui aparat intreaba 9darcati megapixeli are ?9 $rin acest articol incercam sa aratam ca megapixelii nu mai sunt importanti in ziua de azi, iar ceea ce conteaza este mai mult calitatea finala a imaginii'o imagine clara*, calitate influentata de un sistem de focus eficient, de un sistem de masurare a expunerii corect, de un bod& rezistent si ergonomic si mai ales de un obiectiv de calitate manuit de un fotograf cu experienta.