Ghi

Ghita este unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste, impunandu-se prin complexitate i puterea de individualizare. Apartenenta lui Ghita la realism este evidenta chiar de la inceputul nuvelei, cand este conturat ca personaj tipic: omul nemultumit de conditia sa sociala si care doreste un trai mai bun, pentru prosperitatea sa si a familiei. Nuvela se deschide prin replica : ,,Omul s fie mul!umit cu s r cia sa, c ci, dac e vorba, nu bo" !ia, ci linitea colibei tale te face fericit# $rumul parcurs de Ghi! se abate de la acest adev r.%ersonajul principal tr iete o dram psiholo"ic concretizat prin trei &nfr'n"eri sau pierderi: &ncrederea &n sine, &ncrederea celorlal!i &n el i &ncrederea Anei &n el. (onsecin!ele nefaste ale setei de avu!ie i procesul &nstr in rii de familie sunt analizate de )lavici, autorul aduc'nd &n prim-plan conflictul dintre fondul uman, cinstit al lui Ghi! i dorin!a de a face avere al turi de *ic . +n incipitul nuvelei Ghita este prezentat ca fiind un cizmar dintr-un sat ardelean, cu o conditie materiala precara.$e aceea el isi convin"e familia sa se mute la carciuma ,oara cu noroc ,,numai trei ani.. ca sa ma pun pe picioare, incat sa pot sa lucrez cu zece calfe si sa le dau altora de carpit#. *a numai cateva luni dupa instalarea la han, drumetii spuneau ca fac popas la -carciuma lui Ghita-, pentru ca toata familia ii primea ca pe niste prieteni dra"i, iar afacerile mer"eau bine, spre satisfactia tuturor. Apari!ia lui *ic ) m d ul la ,oara cu noroc tulbur echilibrul familiei, dar i pe cel interior, al lui Ghi! ..l ii d seama c *ic reprezint un pericol pentru el i familia lui si de aceea &i ia toate m surile de precau!ie &mpotriva lui *ic : mer"e la Arad s -i cumpere dou pistoale, &i ia doi c'ini pe care &i asmute &mpotriva turmelor de porci i an"ajeaz o slu" credincioas , pe ,ar!i, /un un"ur &nalt ca un brad-.

$esi isi da seama de firea ticaloasa a lui *ica, personajul principal nu poate rezista tenta!ei de &mbo" !ire: /se "'ndea la c'ti"ul pe care l-ar putea face &n tov r ia lui *ic , vedea banii "r mad &naintea sa i i se &mp ienjeneau parc ochii-. $in momentul apari!iei lui *ic , &ncepe procesul iremediabil de &nstr inare a lui Ghi! fa! de familie. Naratorul surprinde &n mod direct transform rile personajului: Ghi! devine /de tot ursuz-, /se aprindea pentru oriice lucru de nimic-, /nu mai z'mbea ca mai &nainte, ci r dea cu hohot, &nc't &!i venea s te sperii de el-, iar c'nd se mai juca cu Ana, /&i pierdea repede cump tul i-i l sa urme vinete pe bra!- . $evine mohor't, violent, &i plac jocurile crude, primejdioase, are "esturi de brutalitate ne&n!eleasa fa! de Ana si se poart brutal cu cei mici.

*a un moment dat, Ghi! ajun"e s re"rete existenta familiei pentru ca datorita ei nu-i poate asuma total riscul &mbo" !irii al turi de *ic . %rin intermediul monolo"ului interior sunt redate "'ndurile i fr m'nt rile personajului, autocaracterizarea: /.i0 (e s -mi fac1... Aa m-a l sat $umnezeu0... (e s -mi fac dac e &n mine ceva mai tare dec't voin!a mea1 Nici cocoatul nu e &nsui vinovat c are cocoae &n spinare-. )ub pretextul c o voin! superioar &i coordoneaz "'ndurile i ac!iunile, Ghi! devine la, fricos i subordonat &n totalitate ) m d ului. 2n plus, se &ndep rteaz din ce &n ce mai mult de Ana : /&i era parc n-a v zut-o demult i parc era s se despart de d'nsa-, arunc'nd-o &n bra!ele ) m d ului: /3oac , muiere, parc are s -!i ia ceva din frumuse!e-. $esi o indeamna pe Ana sa danseze,Ghita -fierbea in el#, privind-o cum se imbujoreaza in bratele altui barbat. Ghi! este caracterizat &n mod direct de *ic . Acesta &i d seama c Ghi! e om de n dejde i chiar &i spune acest lucru: /4u eti om, Ghi! , om cu mult ur &n sufletul t u, i eti om cu minte: dac tea avea tovar pe tine, a rade i de dracul i de mum -sa. , simt chiar eu mai vrednic c'nd m tiu al turea cu un om ca tine-. 4otui ) m d ului nu-i convine un om pe care s nu-l !in de fric i de aceea treptat distru"e ima"inea celorlal!i despre c'rciumar ca om

onest i cinstit. Astfel, Ghi! se trezete implicat f r voie &n jefuirea arendaului i &n uciderea unei femei. *a proces jur str'mb, devenind &n felul acesta complicele lui *ic . Are totui momente de sinceritate, de remucare, c'nd cere iertare so!iei i copiilor: /+art -m , Ano0 &i zise el. lart -m cel pu!in tu, c ci eu nam s m iert c't voi tr i pe fa!a p m'ntului-. 5iata exterioara a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara. Actiunile, "esturile si atitudinea lui Ghita scot la iveala, in mod indirect, nesi"uranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate definitiv in el de cand intrase in afaceri necurate cu *ica. .l se simte &nstr inat de to!i i de toate. Arestul i judecata &i provoac mustr ri de contiin! pentru modul &n care s-a purtat. $e ruinea lumii, de dra"ul so!iei i al copiilor, se "'ndete c ar fi mai bine s plece de la ,oara cu noroc. ,ai apoi "aseste o speranta in %intea, pe care-l simte prietenos si -sin"urui om cu care ar putea sa vorbeasca mai pe fata-. (u toate acestea, nu este sincer &n totalitate nici fa! de acesta. Ghi! &i ofer probe &n ceea ce privete vinov !ia ) m d ului numai dup ce &i poate opri jum tate din sumele aduse de acesta. %ersonajul principal ajun"e pe ultima treapt a de"rad rii morale &n momentul &n care, orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se r zbuna pe *ic , &i arunc so!ia, la s rb torile %atelui, drept momeal , &n bra!ele ) m d ului. )per p'n &n ultimul moment c se va produce o minune i c Ana va rezista influen!ei malefice a s m d ului. $ez"ustat &ns de laitatea lui Ghi! care se &nstr inase de ea i de familie, &ntr-un "est de r zbunare, Ana i se d ruiete lui *ic , deoarece, &n ciuda nele"iuirilor comise, *ic e /om-, pe c'nd Ghi! /nu e dec t muiere &mbr cat &n haine b rb teti-.

4urbat de "elozie, acesta -nu se mai "andea decat la razbunarea lui-, iar intalnirea cu Ana este una violenta mai intai prin cuvinte, apoi prin fapte. .l ii declara ca o iubeste -ca lumina ochilor- si ii promite s-o omoare fara sa simta -chinurile calaului-. O indeamna pe Ana sa se inchine, apoi o injun"hie, ima"inea fiind cutremuratoare: -Ana era intinsa la pamant si cu pieptul plin de

san"e cald, iara Ghita o tinea sub "enunchi si apasa cutitul mai adanc spre inima ei-. in aceeasi clipa, 6aut -isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat-. Ghita devine victima propriei lacomii, patima pentru bani il dezumanizeaza si el cade prada destinului tra"ic si previzibil, caruia nu i se poate opune. .l trece de la omul cinstit si harnic la statutul de partas in afaceri necurate si complice la crima, pana la uci"as. 5ina prota"onistului consta in neputinta de a se impotrivi setei sale nemasurate de casti".

Ana
Ana este un personaj secundar toate aciunile ei fiind de fapt reacii la faptele lui Ghi. ea este descris de-a lungul operei epice att n mod direct de ctre narator ct i de alte personaje portretul ei fizic este realizat n mod direct de ctre narator, care pe lng trsturi fizice i dezvluie i cteva nsuiri morale ,,Ghi privete n jur!i inima i rdea cnd Ana cea neleapt i aezat deodat-i pierde cumptul i se arunc rsfat asupra lui, cci

Ana era tanar i frumoas, Ana era fraged i su"iric, Ana era sprinten i mldioas# i d seama c Ghi s-a scim"at i ncearc s-i ptrund gndurile, s-l ajute i sufer profund cnd vede c soul ei se ndeprteaz de ea, $Ana simea %!& c "r"atul ei s-a schim"at %!& ine mai puin la nevast i la copii# aciunile lui Ghi ajung s o ngrozeasc pe Ana, ea fiind cuprins de team i disperare de acum Ana ce "lnd i delicat alunec tot mai rapid spre prapastia pcatului din dorina de a-l rectiga pe Ghi prin gelozie i mai apoi din dorina de rz"unare, creznd c Ghi n-o mai iu"ete i siminduse jicnit de nepsarea lui, ea i pierde stpnirea de sine i chiar demnitatea, rugndu-l pe 'ic s o ia cu el ($)ac te duci i te duci, ia-m i pe mine nu vreau s-l mai vd#* la final ea cade ucis de mna soului i simindu-l pe +mdau aproape ,,ip dezmierdat, i muc mna i i nfige ghearele n o"rajii lui# aceste ultime svcniri ale eroinei sugereaz, dup cum afirm i ,ompiliu -arcea ,,ura i dispreul pentru soul nedemn, setea de raz"unare i patima neostoit pentru 'ic, regretul nfiortor pentru propriile pcate, contiina vinoviei i n acelai timp a nevinoviei# cu toate c ea era nteleapt, era i naiv, inocent ca un copil si timid, de aceea prima sa ntlnire cu 'ic +mdul o impresioneaz profund ,,Ana rmase privind ca un copil uimit la calreul ce sttea %!& n faa ei#. ,osednd intuiia specific oricrei femei, ea i d seama destul de repede de firea ticloas a lui 'ic, pe care o percepea n rnjetul, n $cuttura +mdului, ori n felul n care acesta i rodea mustaa cu dinii i l previne pe Ghi s se fereasc de acest om ru. ,rin destinul su tragic, Ana, ilustreaz teza conform creia omul n via tre"uie s ai" stpnire de sine, simul rspunderii i echili"ru n tot ceea ce face