Sisteme alternative de nvmnt

Curs nr. 2

Definiia alternativelor educaionale

Dicionarul de pedagogie, aprut n 1979, nu conine termenul. Dicionarul de pedagogie, autori orst !c"au# $i %arl &. 'en(e, tradus la )ditura *olirom, n 2++1, nregistrea, termenul nvm-nt alternativ pe care l define$te ca fiind activitatea

care se desfoar n instituii colare, dup obiective, organizare, coninut, forme de predare i nvare, mijloace, viaa colii i activitatea prinilor, cu abatere total sau parial de la caracteristicile unitare ale colii de stat i care ofer o alt variant de instruire i educare.

Sisteme alternative de nvmnt

Dup 199+ au aprut $i n /om-nia o serie de modaliti de organi,are a coninuturilor n sisteme de nvm-nt alternativ, precum0
1 !istemul 2ontessori 1 !istemul 3aldorf 1 !istemul !tep #4 !tep etc.

1. Sistemul

ontessori

6 fost nfiinat de 2aria 2ontessori, n 19+7, n 7talia, urm-nd principiul D8i copilului c-t mai muli stimuli. 6ceasta a nfiinat mai multe $coli n )uropa, la nceputul sec. 99. 6ceste $coli erau conduse iniial de o clugri. :e,a fundamental0 ;Copiii nva singuri. *edagogia 2ontessori caut s respecte urmtoarele principii0
1 1 /espectarea intereselor copiilor <fer copiilor oca,ii, conte=te educaionale care s8i a>ute pe ace$tia s se de,volte n acord cu natura lor interioar.

<#iective0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 !pri>inirea copilului n procesul de de,voltare De,voltarea inteligenei $i a imaginaiei !timularea curio,itii la copil De,voltarea respectului de sine De,voltarea la copil a unei atitudini po,itive fa de $coal $i nvtur De,voltarea iniiativei $i a perseverenei 6sistarea copilului n favoarea do#-ndirii unor deprinderi de ascultare $i concentrare solide *unerea #a,ei siguranei de sine, autodisciplinei $i simului de ordine De,voltarea deprinderilor sen,orio8motorii

1. Sistemul
<rgani,area nvrii0
1 1 1 1 1

ontessori

@nvarea se reali,ea, prin toate simurile Copiii nva n ritmul lor individual @$i aleg propria activitate de nvare din numeroase posi#iliti !e formea, comuniti prin gruparea copiilor de v-rste diferite n aceea$i clas !unt utili,ate materiale de nvare speciale

7niial, pedagogia 2ontessori s8a de,voltat doar n grdinie $i $coli elementare A581+ aniB.
1 copiii sunt grupai pe grupuri de interese 1 atuul principal ine de materialul didactic specializat, diferit de cel e=istent n celelalte $coli 1 la v-rstele mici elementul central este >ocul 1 fiecare copil are materialul su 1 care cum avansea, poate trece la o grup superioar 1 la grdini, copilul nva s se spele singur, s se organi,e,e singur 1 grupele de copii permit ma=im 2 ani diferen de v-rst.

@nvm-ntul gimna,ial0
1 1 1 apar #ncile elevii nva n grupuri de 58? persoane implicarea activ a elevilor n predare 1 copilul $i alege o tem $i l susine pe profesor n predare.

1. Sistemul

ontessori

@ntr8o clasa 2ontessori copiii sunt pur si simplu a#sor#iti si foarte preocupati de propria activitate. 6proape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de o#icei un plan diferit de activitati pe care educatorul l g-ndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. :oate materialele din clasa sunt usor accesi#ile si la dispo,itia copiilor, ase,ate pe rafturi >oase. Copilul este li#er sa aleaga dintre materialele care i s8au pre,entat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca tre#uie sa le ase,e pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate. *osi#ilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. @n clasele 2ontessori copilul se poate misca li#er dintr8o parte a clasei n alta, ascult-nd de propriul lui impuls interior. Cu timpul, e=ercitiul alegerii devine o#isnuinta, adica se de,volta capacitatea copilului de a lua deci,ii cu privire la propria persoana. 2iscarea copiilor o#isnuiti sa ia deci,ii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, #a mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la v-rsta copilariei.

1. Sistemul

ontessori

@ntr8o clasa 2ontessori e=ista patru arii diferite0 1. !iata practica Apractical life B care cuprinde activitati practice legate de viata de ,i cu ,i. :oate acestea l a>uta pe copil sa se adapte,e noului mediu din clasa, sa si c-stige independenta, sa si coordone,e miscarile si sa e=erse,e concentrarea atentiei. ". #ctivitatile senzoriale care vi,ea,a de,voltarea simturilor. Da aceasta v-rsta A.8C aniB copilul e=plorea,a prin intermediul simturilor mediul n care traieste. De,voltarea lor conduce implicit la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. *rin materialul sen,orial 2aria 2ontessori a pus concepte a#stracte n forma concreta. $. #ctivitatile de limbaj care vi,ea,a, fireste, de,voltarea lim#a>ului cu aspectele lui esentiale0 vor#it, scris si citit. %. #ctivitatile de matematica 8 se #a,ea,a pe materiale specifice, care respecta caracteristica v-rstei, de a opera n plan concret, sen,orial. :reptat, spre sf-rsitul celui de8al treilea an n aceeasi clasa, se face trecerea la materiale care se eli#erea,a de ncarcatura sen,oriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci pentru ca pur si simplu copilul reali,ea,a ca nu mai are nevoie de suportul concret, ca si8a nsusit ideea. 7

1. Sistemul

ontessori

@ntr8o clasa 2ontessori copiii sunt pe trei nivele de v-rsta, ntre . si C ani. Copiii care au nceput anul acesta gradinita la . ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. 6cum sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Fn proces de crestere si de,voltare pe care ei nsisi l sesi,ea,a cu mult entu,iasm. @n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Fn alt aspect deose#it este faptul ca n clasa 2ontessori e=ista un singur e=emplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur copil poate desfasura activitatea care implica acel material. @n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va tre#ui sa astepte p-na ce colegul lui termina activitatea si asa,a materialul napoi pe raft. Da nceputul anului se creea,a conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina o#isnuinta. @n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si ra#darea de a astepta sa8ti vina r-ndul. E

1. Sistemul

ontessori

Criticile aduse acestui sistem in de faptul c nvarea este prea mult cognitiv $i prea puin afectiv. @n plus, n clas este o lini$te ca n #iseric. Gcoala 2ontessori este foarte puin mediati,at deoarece este foarte cutat, solicitatH nscrierile se fac c"iar cu ? ani nainte iar numrul de locuri este limitat, fiind controlat, condiiile din $coal fiind foarte #une. *rofesor poate fi oricine cu o pregtire corespun,toareH dup 1 an de ucenicie, dac are re,ultate #une persoana poate o#ine o diplom pe #a,a creia poate preda. *ersonaliti care au trecut prin educaia 2ontessori0 1 Darr4 *age, co8fondator &oogle 1 Iimm4 3ales, co8fondator 3i(ipedia 1 Ieff Je,os, fondator 6ma,on etc.

". Sistemul &aldorf

6 fost fundamentat pe filosofia lui /udolf !teiner care n 19+7 a pu#licat lucrarea ,,)ducaia copilului din perspectiva $tiinelor spirituluiKK 6sigur e=primarea li#er a copiilor prin activiti artistice Amu,ic, dans, desenB, lucrri practice Agrdinrit, apicultur, silvicultur etc.B $i euritmie A,,gimnastic ptruns de sufletKKB. Lu se dau note $i toi elevii sunt considerai promovai. !e urmre$te astfel reali,area unui nvm-nt necompetitiv. *rincipiile generale ale pedagogiei 3aldorf0
1 nnoirea artei pedagogice prin $tiina spiritual 1 structura tripartit a fiinei umane 1 corp material, via sufleteasc $i via spiritual 1 toate cele trei componente tre#uie s fie stimulate prin educaie 1 raportul dintre art $i pedagogie 1 arta $i pedagogia formea, un tot unitar, su#ordonat de,voltrii fiinei umane. 1+

". Sistemul &aldorf

6duc-nd n actul predarii n mod armonios gri>a pentru cele trei componente ale fiintei umane0 g-ndire, simtire, vointa, pedagogia 3aldorf uneste g-ndirea analitica si sintetica, intelectul o#iectiv, de lucrul consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale. *articularitatile nvatam-ntului 3aldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1. importanta ritmului 2. nvatarea n epoci .. o scoala fara manuale 5. caietele si instrumentele de scris ?. ponderea deose#ita a cursurilor artistice si practice C. o scoala fara note 7. conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.a7M8a E. conducere colegiala 9. materii si activitati specifice 11

". Sistemul &aldorf

1. 'n scoala &aldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei , urmarindu8se ritmul unei ore, al ,ilei, al lunii si al anului. /itmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti0
1 o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului 1 o parte cognitiva care se adresea,a intelectului 1 o parte de povestire care se adresea,a simtirii

Ftili,area ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie a#ordata si nu numai componenta sa intelectuala. /itmul ,ilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. 6cest lucru face posi#ila ad-ncirea su#iectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. /itmul lunii se refera la e=istenta unor module de 28? saptam-ni n care ,ilnic ntre orele E si 1+ sunt studiate materiile principale Arom-na, matematica, fi,ica, c"imia, #iologia, istoria, geografia etc.B. 6ceste module poarta denumirea de epoci. Dup aceste 2 ore urmea, ore de lim#i strine, art plastic, mu,ic, euritmie, gimnastic $i lucru individual. 12

". Sistemul &aldorf

". ateriile cognitive sunt studiate n epoci.
1 < clasa studia,a, de e=emplu, fi,ica, ,ilnic, primele doua ore fara pau,a, timp de 285 saptam-ni. 1 @ntr8o astfel de epoca se poate parcurge c"iar si materia pe un an scolar.

@n scoala 3aldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive0

1 n primul r-nd pentru ca uit-nd fi,ica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de e=emplu, literaturii 1 n al doilea r-nd pentru ca, dupa ce fi,ica a fost uitata aparent complet, la rent-lnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate.
1.

". Sistemul &aldorf

$.#bsenta manualului unic contri#uie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii.
1 *e de alta parte, elevii se o#isnuiesc sa se documente,e din c-t mai multe surse n studiul unei teme. Normarea unei pareri c-t mai o#iective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le do#-ndesc elevii astfel scolari,ati.

%. (aietele si instrumentele de scris.

1 @n scoala 3aldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura, consider-ndu8se ca liniatura este folosita e=act cu scopul de a ngradi si limita la norme clar sta#ilite scrisul copilului. 1 6lternativa 3aldorf nu pledea,a pentru un scris de,ordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general, sunt puternic cultivate n scoala. 1 @n a#senta liniilor, elevul va tre#ui sa depuna un efort mai mare pentru a8si ordona scrisul. 1 Caietele vor fi organi,ate in asa fel nc-t, partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, intr8un mod artistic,de calitate. 6ceasta, cu at-t mai mult cu c-t redactarile n caiete repre,inta forma personala de OOmanualOO pe care o reali,ea,a elevii nsisi.

15

". Sistemul &aldorf

). *onderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta de la prima privire asupra orarului o#isnuit din scoala 3aldorf, ntruc-t aceasta si propune sa reali,e,e o educatie ec"ili#rata, oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete.
1 Fn argument n plus pentru acest principiu0 de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta, iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n ec"ipa si cola#orarea.

+. ,coala &aldorf este o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai li#ere, elevii fiind deose#it de desc"isi, particip-nd n mod natural la ora, fara frica de note proaste.
1 2a>oritatea elevilor ntrea#a c-nd nu au nteles si ies cu cura> la ta#la. 1 Da sf-rsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dec-t dintr8o medie. 1 @n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau nota, ec"ivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

1?

". Sistemul &aldorf

-. (onducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.a.!/a.
1 1 6ctivitatea de ndrumare a clasei este reali,ata, de regula, de catre o personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare. @n sistemul clasic de nvatam-nt 3aldorf, aceasta functie didactica este numita OOnvatatorul claseiOO si are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n epoci, de8a lungul celor opt ani de studiu p-na la liceu.

0. (onducere colegial.
1 1 1 1 /udolf !teiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico8organi,atoric discutarea tuturor pro#lemelor scolii, ndeose#i a celor pedagogice, n consiliul profesoral, sptm-nal. 6ici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. 6ici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr8o situatie mai dificila sau mai deose#ita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. 6ici sunt de,#atute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti OOmem#rii familieiOO i interesea,a drumul celuilalt.

1.

aterii si activitati specifice.

< parte din materiile si activitatile specifice scolii 3aldorf sunt0 scrisul si cititul, lim#a rom-na, lim#ile straine, drumul de la #asm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu m-na li#era, matematica, ,oologia, #otanica, geografia, fi,ica si c"imia, euritmia, mu,ica, a#ilitatile practice si educatia te"nologica, practica, arta dramatica etc.

1C

". Sistemul &aldorf

2rganizarea coninuturilor n pedagogia &aldorf 3 e4emple5 Clasa 70
1 1+ minute de #asm 1 se creea, astfel un climat energi,ant 1 <#iectul principal0 desenul formelor 1 linia dreapt $i verticalitatea, linia cur# 1 6lt o#iect principal0 scris, citit, socotit 1 toate aceste o#iecte principale se fac 12+ de minute ,ilnic $i periodic .8C sptm-ni 1 <#iecte au=iliare0 modela> n cear Apentru formele studiate la desenB, lucru manual, 2 lim#i strine, >ocuri de mi$care, euritmia, flautul

Clasa a 778a0
1 1 1 1 *rimele 1+ minute 1 fa#ule, povestiri, vieile sfinilor $i a eroilor Desenul formelor, scris, citit, socotit Fn o#iect important de studiu 8 &ene,a 2aterii au=iliare0 lim#i strine, mu,ic, pictur, lucru manual

17

". Sistemul &aldorf

Clasa a 7778a0
1 1+ minute lecturi din Mec"iul :estament 1 7ntervine o nou epoc 1 cunoa$terea mediului 1 sunt studiate me$te$ugul $i ocupaiile strvec"i Aagricultur, t-mplrie etc.B 1 2odela> n lut, sport 1 2aterii au=iliare 1 s repre,inte spirituali,area lumii $i a pm-ntului.

Clasa a 7M8a0
1 1 1 1+ minute 1 elemente de mitologie nordic sau geto8dac !cris, anali, de te=t, socotit Desenul formelor, cunoa$terea animalelor.

Clasa a M8a 1 e=ist C epoci0

1 Diteratur 1 sunt urmrite dou puncte de vedere0 1. ca form de e=presie artistic a spiritului uman, 2. anali, literar $i gramatic 1 2atematica 1 alge#r $i geometrie 1 Cuno$tine despre plante $i animale $i relaia lor cu omul 1 7storia vec"e0 7ndia, &recia, *ersia, Dacia, 7mperiul /oman 1 2itologia greac 1 este studiat n legtur cu lunile $i ,ilele anului 1 &rdinritul 1 P la toate aceste epoci se adaug modela>ul n lut, pictur, dou lim#i strine, lucru manual, sport, mu,ic. 1E

$. Sistemul Step b6 Step

)ste o alternativ educaional practicat n ara noastr su# egida Centrului !tep J4 !tep pentru )ducaie $i De,voltare *rofesional.din 1995. *rogramul !tep #4 !tep creea,a temelia atitudinilor, cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n rapida sc"im#are a timpurilor viitoare. *rogramul este conceput n spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, n spiritul respectarii Drepturilor <mului si Conventiei Drepturilor Copilului. 6lternativa educationala !tep #4 !tep respecta curriculum8ul national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n acelasi timp, integrea,a standardele si cele mai #une practici internationale din domeniul educatiei.
19

$. Sistemul Step b6 Step

!e porne$te de la o #un cunoa$tere a copiilor, urmrindu8se valori,area nsu$irilor po,itive ale fiecruia, n special a iniiativei, a intereselor de cunoa$tere, a nevoilor de activitate $i comunicare. *rogramul promovea,a educatia centrata pe copil, predarea orientata dupa nevoile si interesele copilului, nvatarea organi,ata n centre de activitate, implicarea familiei si comunitatii n educatia copiilor, respectarea si aprecierea diversitatii umane, sustinerea inclu,iunii grupurilor defavori,ate. 6lternativa educationala !tep #4 !tep are misiunea de a de,volta n fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a8si forma o g-ndire critica, a face optiuni si a avea initiativa, a defini si a re,olva o pro#lema, a comunica usor cu semenii, a8i ntelege si a negocia.

2+

$. Sistemul Step b6 Step

@nvarea este organi,at interdisciplinar, pe centre de activitate $i se desf$oar n #un msur su# form de >oc, respect-ndu8se opiunile $i ritmurile de lucru personale. !e pune accentul pe relaiile dintre copii, pe legtura afectiv copil8educator $i pe implicarea prinilor n organi,area activitilor. Da scolile !tep #4 !tep fiecare clasa are c-te doua nvatatoare. Da nceputul unei ,ile n clasa !tep #4 !tep are loc nt-lnirea de dimineata. 6ceasta nt-lnire nu este o ora de curs, iar durata ei este varia#ila si poate tine c"iar de la E0++ p-na 90++. )ste un prile> pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa afle tema si activitatile ,ilei. 6ceste activitati nu sunt conditionate de timp. 6ceasta este una din caracteristicile alternativei educationale !tep #4 !tep, care se adresea,a numai copiilor din nvatam-ntul preprimar si primar. )levii si desfasoara activitatea de nvatare, ntre orele E81C, pe centre de activitate. Niecare clas are un Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de matematica, un Centru de stiinte, un Centru de arte, un Centru de constructii. )levii au responsa#ilitati diferite0 e=ista copii care raspund de pre,enta, de aran>area materialelor n centre, de ngri>irea florilor etc.

21

$. Sistemul Step b6 Step

*7.8(.*..9: ,(29.. S;:* <= S;:*5 1. Educaia este individualizat.
1 Cercetrile contemporane privind de,voltarea ne spun c persoane diferite se de,volt n ritmuri diferite $i c e=ist perioade critice individuali,ate de de,voltare. *erformana copilului tre#uie a$adar comparat doar cu a#ilitile lui anterioare, nu cu un standard e=tern.

2. Este ncurajat cooperarea, nu competiia.

1 *-n la 12 1 15 ani, funciile de cunoa$tere $i procesele emoionale ale copiilor nu sunt complet de,voltate. 2otivarea po,itiv $i nvarea cola#orrii a>ut la maturi,area acestor funcii. 1 < derivat a acestui principiu este c n alternativa educaional !tep #4 !tep nu se pun note. 2apa cu lucrri a fiecarui copil 1 cuprin,-nd lucrri datate $i comentate 8 devine oglinda progresului acestuia fa de el nsu$i. 1 @nvtorii au un caiet de evaluare n care descriu o dat la c-teva ,ile progresele o#inute de copii. 22

$. Sistemul Step b6 Step

*7.8(.*..9: ,(29.. S;:* <= S;:*5
3. nvrea este organizat pe Centre de activitate.
1 <rgani,area clasei !tep #4 !tep este un element esenial n individuali,area educaiei. 6ici, copiii nva n Centre de activitate. 6cestea sunt ,one delimitate ale clasei, dotate cu material didactic specific unei activiti, n care un numar mic de copii se confrunt, individual sau n grup, cu sarcini adecvate nivelului lor de de,voltare. 1 < clas conine o#ligatoriu0 un Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de $tiin, un Centru de matematic, un Centru de art $i un Centru de construcii. @n Centrele de activitate se reali,ea, cola#orarea $i comunicarea cu colegii n reali,area unor sarcini comune, de#utul lucrului n proiecte colective de mai t-r,iu. 1 Ce aduce aceast organi,areQ @n primul r-nd, educatorul nu mai st fa n fa cu copilul 8 po,iie de confruntare, inegal, ci umr la umr 8 po,iie de cola#orare, egal. 1 )=ist aici un ;!caun al 6utorului, locul din care fiecare copil $i e=pune ideile proprii n faa celorlali colegi, n diferite momente ale ,ilei de activitate. 6ceast postur l face pe copil responsa#il n faa celorlali copii, dar i acord fiecruia, la momentul respectiv, atenia $i respectul cuvenite. 1 @ntr8o clas !tep #4 !tep nu e=ist #nci rigide, ci mese mo#ile cu scunele de >ur mpre>ur.

2.

$. Sistemul Step b6 Step

*7.8(.*..9: ,(29.. S;:* <= S;:*5
. !articiparea prinilor la educaia copilului.
1 !tep #4 !tep consider prinii ca primii nvtori ai copilului, parte din procesul de nvm-nt. 1 *rinii sunt invitai s participe efectiv la clas, la procesul de educaie, #ineneles su# auspiciile unei cola#orri cu nvtorul. *re,ena unui printe n clas este un fapt firesc, nici festiv, nici pertur#ator.

". #oi nvtori la clas, $ ore de %coal, dar fr teme pentru acas.
1 *rogramul este conceput pentru a facilita nvarea de ctre copii, n ritmul fiecruia. Da mi>locul ,ilei, copiii iau masa de pr-n,. 25

,i un banc
>n jurnalist ntreab directorul unei case de nebuni, care este testul ce se efectueaz pentru a e4terna un bolnav. / >mplem cada cu ap, punem alturi o lingur i o can. ,i i propunem bolnavului s goleasc cada de ap. ?urnalistul, zmbind, spune5 / 2rice om normal ar lua cana... / 8u @spune directorulA, un om normal ar scoate dopul de la cad. Borii pat la geam sau lng uC

! mulumescD
2?