SUBIECTE EXAMEN

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

1. Principalele entitati in patologia cardiovasculara
n mod didactic, clasificam aceste entitati n :
Ateroscleroza (ASC) Notiunea de ateroscleroza este sugerata de aspectul
leziunilor vasculare.
boala coronariana (boala cardiaca ischemica, cardiopatia ischemica dureroasa si
nedureroasa), angor pectoris (de efort, stabil, agravat), infarctul miocardic acut
(IMA)
Bolile vaselor periferice (arteriopatiile periferice si bolile venelor periferice)
2. Ateroscleroza sistemica:definitie,istorie naturala,complicatii frecvente
1 Ateroscleroza (ASC)
Notiunea de ateroscleroza este sugerata de aspectul leziunilor vasculare.
n esenta se produc :
a) alterarea elasticitatii peretilor vasculari.
b) scaderea lumenului vascular pna la infundarea totala a vasului prin ateroame sau
prin fenomene de tromboza.
a) indurarea (cartonarea) peretilor vasculari.
b) osificarea unor artere de mare importanta n economia organismului.
Important este faptul ca ateroscleroza (ASC) este boala si de continut si de continator!
- ASC debuteaza la 20-30 ani si se agraveaza progresiv Este practic constanta la 50 ani ;
dupa 70 ani, la necropsie, toti oamenii au leziuni arteriale avansate.
- ASC este un flagel social care atinge subiecti din ce n ce mai tineri.
- nseamna acumulare locala de lipide; gliceride complexe; snge; alte elemente (fibre
neelastice, depozite calciu).
- Nu se stie daca ASC este o boala autonoma sau un mod de reactie ale peretului vascular
la diferite agresiuni.
- Din istoria naturala a ASC cercetata la nivelul aortei coronare se pot identifica trei
perioade :
1) Alterari de structura ale peretilor arteriali care exista n viata intrauterina si continua n
copilarie.
2) O lunga perioada de latenta (ani-decenii) n care se evidentiaza leziunile de tip ASC la
sanatosi (leziuni mergnd pna la scaderea calibrului cu 50%).
3) Perioada simptomatica n care apar manifestari majore sau minore ale bolii
coronariene.
ASC este o problema a medicului pediatru se spune profilaxia ar trebui sa inceapa la vrsta
copilariei !
Complicatiile frecvente ale ASC sunt :
boala coronariana
1

accidentul vascular cerebral(acestea fiind si primele doua cauze de morbiditate ale

populatiei date de cresterea sperantei de viata a oamenilor dar si de acumularea factorilor
de risc)
artrita aterosclerotica a membrelor inferioare cu risc de gangrena si amputate

3. Factorii de risc ai aterosclerozei (factori modificabili si factori nemodificabili)

acumularea lor nseamna cresterea n progresie geometrica a riscului de boala :
o Boli de inima si vase ale ascendentilor (genetica)
o Alimentatia excesiva
o Consumul excesiv de glucide
o Consumul excesiv de acizi grasi saturati
o Hipercolesterolemia
o Diabetul zaharat
o Obezitatea
o Acidul uric crescut in snge
o Lipoproteinele serice crescute n snge
o Consumul total de grasime
o Consumul excesiv de energie
o Grupul sanguin
o Hematocritul crescut (vscozitate mare a sngelui)
o Toleranta la glucide
o Anomalii EKG
o Ritmul cardiac crescut n repaus (tahicardia)
o Tulburari de coagulare
o Carenta de crom
o Carenta de magneziu
o Carenta de vanadiu
o Climatul (schimbari bruste de climat, diferente mari de temperatura, vnt,
umiditate, presiune atmosferica)
o Educatia (nivelul educational)
o Profesiunea stresanta (responsabilitatea)
o Stressul, suprasolicitarea psihoemotionala
o Personalitatea (tipul cortical)
o Sexul
o Tutunul obiceiul fumatului
ASC este un fenomen sociobiologic complex, cu etiologie plurifactoriala care reprezinta o stare
patologica si nu o consecinta inevitabila a mbatrnirii. ASC este diferita de mbatrnire chiar
daca sunt logic asociate.
mbatrnirea este un fenomen complex la nivelul tuturor tesuturilor, o pierdere de program intern
si o dereglare a factorilor ce tin de informatii externe (educatie, cultura, comportament igienic,
actiunea. noxelor fizice, chimice, informationale).

4. Cardiopatia ischemica
definitie, manifestari anatomice, modificari fiziopatologice, factori de risc, forme clinice
BCI( INSUFICIENTA CORONARIANA)= ansamblu de tulburari acute sau cronice datorate
stenozarii progresive a lumenului arterial prin ASC (ateroscleroza) avand drept consecinta
incapacitatea inimii care primeste sange insuficient, RESPECTIV APORT SCAZUT DE
OXIGEN
Micsorarea lumenului poate fi:
- Organica
- Functionala(vasospasm)
BCI. face victime din ce n ce mai multe si din ce n ce mai tinere. Este cea mai gigantica
epidemica ; MORTALITATEA CARDIOVASCULARA ESTE PRIMA CAUZA DE
MORTALITATE , fiind responsabila de 40% din decese;
Este demonstrata existenta unui debut precoce al acestei afectiuni, nu mai este considerata
consecinta inevitabila a mbatrnirii .
Afecteaza grupe de vrsta din ce n ce mai tinere.
Exista o strnsa legatura ntre cardiopatia ischemica si gradul de dezvoltare economica a unei
tari
Echilibrul dintre excese si restrictii poate da un viitor optimist
Entitati clinice:
Stopul cardiac primar
Angina de efort si angina spontana
IMA
Insuficienta cardiac
Aritmiile
Moartea subita
Factorii de risc in cardiopatia ischemica
o Tensiunea arteriala (T. A. ) crescuta . TA crescuta ramne un factor de risc foarte
important. Se va urmari mentinerea unei TA la valori normale prin regim desodat
si medicatie.
o Fumatul. naintea oricarui atac coronarian, fumatul tripleaza riscul bolii
coronariene.
o Dieta si obiceiurile alimentare.
o Stressul.
o Sedentarismul.
o Diabetul zaharat. De regula tulburari ale metabolismului hidratilor de carbon se
asociaza cu cele ale lipidelor, implicate cu rol activ in aterogeneza.
o Antecedentele familiale - includ factorul ereditar, genetic
o Vrsta si sexul; pana la 45 ani mai rar la femei
5. Angina pectorala (angor pectoris): definitie, modificari fiziopatologice,descrierea
unei crize de angor
Definitie: o durere toracica violenta cu character constrictive, dand bolnavului senzatia de
strangulare, sfasiere stare de anxietate si senzatia mortii.
Modificari fiziopatologice:
Solicitarea inimii prin sist. nervos simpatic ca
3

Descrieti cateva forme clinice aparte ale angorului pectoris

o AP CRONICA STABILA:
o AP DE NOVO- este o AP de effort sau de repaus, cu debut sub o luna, dar cel mai
frecvent sub 2 sapt; precede cel mai adesea un IMA
o A. AGRAVATA:este forma de AP care si-a modificat in ultimele zile sau sapt
caracterele; accesele dureroase sunt mai frecvente sau /si mai intense, apar si in
repaus mai greu la nitrati
o A. NOCTURNA: apare predominant sua exclusive noaptea
o A. DE REPAUS este angina care apare in repaus
o A. PRECOCE POSTINFARCT-este angina cu aparitie in primele 14 zile de la
debutul IMA; semnificatia este relativ severa, -poate sa fie expresia unei ischemii
la distanta, prin compromiterea circulatiei colaterale sau a unei vsc pe placa de
aterom fisurata.
o A. PRINZMETAL (A. varianta) apare de obicei in repaus, este mai intense si mai
prelungita si se insoteste de supradenivelarea segm ST. Semnifica o ischemie
transmurala data de spasmul unei a coronare epicardice.
o A. INSTABILA ; se refera la o angina cronica cu acccese dureroase nelegate de
conditii speciale de aparitie si care raspund greu la tratament
o A. ATIPICA: defineste posibile forme de angina, ale caror crt principale difera de
angina tipica, mai ales in ceea ce priveste localizarea, caracterulsenzatiei
dureroase, etc
o A. INSTABILA: apare o ischemie miocardica severa, ca urmare a unei placi de
aterom fisurate si incomplete trombozate si care poate evolua in timp scurt (zile)
spre IMA.
6. Infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)- definitie, forme
clinice,manifestari, evolutie
Infarctul acut de miocard reprezint necroza circumscris de cauz ischemic a unei zone de
miocard, aprut ca urmare a unei cderi brute a fluxului sangvin coronarian sau a unei creteri
peste posibilitile de aport ale necesarului miocardic de oxigen, urmat de
forma rea unei cicatrici fibroase n cazurile cu evoluie favorabil.
forme clinice:
transmural care intereseaz toat grosimea peretelui inimii;
intramural intereseaz o anumit zon n grosimea peretelui inimii;
subendocardic apare sub foia care tapeteaz intern inima;
subepicardic apare sub inveliul extern care mbrac muchiul
Clinic:
insuficiena miocardic cu afectarea funciei de pomp a inimii;
durere anginoas mare, transfixiant, nitrorezistenta.
Manifestari
manifestri hemodinamice scderea constant a funciei de pomp i, implicit, a debitului
sangvin.
manifestri psiho-neuro-emoionale durere violent, anxietate, senzaia de moarte iminent.
EVOLUTIE:
4

 IMEDIATA: de la primele minute-ore la primele 3-5 zile

SECUNDARA: din zilele 5-7 pana in sapt.3-6
LA DISTANTA: se refera la viitor
7. Prognosticul in infarctul acut de miocard:indexul de pronostic coronarian
Prognosticul (diagnosticul viitorului): al bolii i al bolnavului.
Previziunea strii de sntate a unui om, necesit o mare experien clinic din partea medicului,
cunotiine teoretice de tip statistic, populaional, o judecat clar, mult bun sim (intuiie).
Prognostic imediat: in primele ore pana la 3-5 zile pot apare complicatii;pacientul este
supravegheat in unitatea spitaliceasca
Prognosticul indepartat si cel pentru restul vietii este favorabil doar daca se respecta cu
strictete regulile de igiena a vietii si alimentatiei, precum si controlul periodic si politica de
influentare a factorilor de risc
Prognosticul de reinsertie profesionala depinde de varsta pacientului
Indexul de prognostic coronarian depinde de urmtorii factori:
ereditatea cardiovascular: la un printe sau la ambii prini;
hipertensiunea arterial;
dislipidemia;
diabetul zaharat;
obezitatea;
poliglobulia;
fumatul;
scorul stimulrii psihologice excesive.
Patru din zece bolnavi mor: doi, nainte de spitalizare; doi, datorit complicaiilor i extensiunii
infarctului.
8. Portretul robot al omului cu mare risc de infarct miocardic
este un om n plin maturitate;
hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg);
diabetic (sau cu diabet chimic);
mare fumtor;
valori crescute n snge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine;
se supraalimenteaz sistemic;
bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi);
n familia acestuia se ntlnesc cazuri de boli de inim i vasculare la vrste medii, care au
condus la deces;
realizeaz o reacie inadecvat sau disproporionat n condiii stresante cotidiene, reacie
exprimat prin comportament prin:
logoree;
gestic excesiv;
grab excesiv;
verulen;
nemulumire generalizat;
activitate dezordonat;
5

 au insactisfacii profesionale reale, fiind frnai n dezvoltarea i plasarea socioprofesional;

au insatisfacii deseori imaginare;
ocup poziie superioar pregtirii sau posibilitii lor de decizie;
au stimulare psihologic excesiv;
duc orice activitate banal la paroxism, inducnd o stare de agitaie anxiogen, nevrozant lor i
celor din jur.
9. Atitudinea in fata unui infarct miocardic
Cardiopatia ischemica are deasupra ei riscul de infarct miocardic pentru ca n evolutia sa un
anginos poate face oricnd un infarct de miocard.
Un coronarian, cnd apare o durere toracica intensa are de parcurs urmatorii pasi :
I.
ntrerupe efortul care a provocat durerea se aseaza sau se se culca.
Pune sub limba un comprimat de nitroglicerina sau aplica un puf de Nitromint spray
durerea trebuie sa dispara n 1-5 minute. Pacientii trebuie sa stie ca Nitroglicerina si medicatia
asemanatoare Nitroglicerinei dilata toate arterele din corp, inclusiv ale capului si de aceea
poate apare:
1. Senzatia de caldura la nivelul capului.
2. Ameteala trecatoare.
3. Greutate a capului.
4. Senzatie de caldura.
Daca durerea dispare, bolnavul poate ncepe sa-si reia activitatea.
Daca durerea nu a disparut mai ia o tableta de Nitroglicerina si sta asezat sau culcat
nca 10 minute.
Daca durerea nu dispare nici acum : se suna la Salvare trebuie nregistrat neaparat
EKG iar n timpul drumului catre spital se ia Nitroglicerina din cinci n cinci
minute.
5. Apare si anxietate mare si senzatia mortii iminente de aceea pacientul trebuie sedat.
n spital :
Repausul la pat este obligatoriu n primele.
Se pot realiza n aceste zile numai :
mobilizarea membrelor inferioare.
masaj usor.
toaleta la pat - pentru evitarea escarelor, evitarea constipatiei.
Oxigenoterapia - obligatorie initial.
analgezice si sedative
alimentatie lichida primele 2-5 zile, fara sare,hipocalorica,hipolipidica,nefermentescibila
mobilizare precoce
10. Recuperarea (reabilitarea)cardiacilor: definitie,metode de recuperare, rezultate

11. Metodologia generala de recuperare in patologia cardiovasculara

Recuperarea sau reabilitarea cardiacilor a fost definit de ctre OMS drept un ansamblu de
msuri ce au ca obiectiv s redea sau s amelioreze capacitatea fizic i mental anterioar a
pacienilor, permindu-le s ocupe prin mijloace proprii un loc ct mai normal posibil n
societate.
8

 Pe de o parte, inactivitatea fizic i intelectual poate duce la degradarea strii fizice i

intelectuale, indiferent de natura i severitatea bolii cardiace.
Pe de alt parte, activitatea fizic este benefic dac este:
controlat, progresiv;
supravegheat;
difereniat, n funcie de gradul severitii bolii cardiace.
Restantul funcional cardiac trebuie exploatat la maximum, lucru care se poate realiza prin
programe de recuperare fizic.
Cel mai frecvent, aceast metodologie s-a aplicat la cardiopatia ischemic cronic i infarctul
miocardic acut.
Sunt necesare cteva precizri importante:
n afar de recuperarea fizic se face i recuperare psihologic;
starea psihic a bolnavului este aceea care face diferena ntre bolnavi
sunt necesare i msuri educaionale:
pentru creterea complianei la tratament;
pentru profilaxia secundar a bolilor cardiovasculare.
- tehnicile de revascularizare miocardic (bypassul aortocoronarian i angioplastia transluminal
percutan) sunt msuri importante de recuperare.
- Astzi, chiar boli ca insuficiena cardiac i cardiomiopatia dilatativ sunt indicate pentru
recuperarea fizic.
Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 ore de la debutul bolii si imediat dupa
externare
Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:
1. Program informativ: cu sfaturi medicale si prescrierea antrenamentului fara
supraveghere acasa
2. Program informativ: cu sfaturi ale recuperatorului pentru antrenamentul
nesupravegheat acasa
3. Program formal: cu sfaturi medicale si de recuperare, si program de antrenament
supravegheat fara monitorizare EKG
4. Program formal cu monitorizare EKG
Durata programului e de 8-12 saptamani
12. Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare
I. cardiopatia ischemica cronica:
1. infarctul miocardic acut.
2. by passul aorto-coronarian.
3. angioplastia coronariana.
4. angina pectorala stabila de efort.
5. ischemia miocardica silentioasa.
II. Starea post chirurgie valvulara pentru cardiopatia congenitala.
III. Cardiopatia hipertensiva.
IV. Indicatie speciala vrstnicul cu boala cardiaca la care se considera ca recuperarea fizica
poate fi cea mai ieftina cale de a evita internare n centre medicale.
V. Arteriopatii periferice n asociere cu fizioterapia
VI. Bolnavi cu tulburari ale circulatii venoase.
9

nceperea recuperarii fizice n primele 24-48 ore de la debutul unui eveniment cardiac
acut este indicata !
tot din primele zile dupa faza acuta se indica nceperea programului educational
pentru preventia secundara si aderenta la tratament (inclusiv la antrenamentul fizic).
programul de recuperare se ncepe imediat dupa nceputul perioadei de convalescenta
(externarea din spital) la maxim o saptamna de la externare.
Echipa de recuperare are un rol esential pentru viitorul pacientului ; sunt necesare nsa
in plus :
1 loc pentru antrenament
2 echipament pentru recuperare fizica
3 echipament medical minim pentru asigurarea asistentei de urgenta n cazul
aparitiei unor incidente sau accidente.
Exista mai multe feluri de programe de recuperare fizica :
1. Program informativ sfaturi acordate pacientului de catre medic si prescriere antrenamentuluifara supravegherea acasa sau pe terenuri de sport si n cluburi.
2. Program informativ: sfaturi ale recuperatorului,antrenamentul nesupravegheat, acasa, sau ntrun serviciu de recuperare.
3. Program formal: Sfaturi ale medicului cardiolog si de recuperare, program supravegheat de
antrenament fizic fara monitorizarea EKG. Se aplica n cazul infarctului miocardic acut cu risc
scazut si cu stare de deconditionare fizica in special prin lipsa de antrenament.
4. Program formal cu monitorizare EKG.
Durata programului este de 8-12 saptamni.
Bolnavul iese din recuperare cnd se ating obiectivele adica atingerea capacitatii de
efort maxim n raport cu deficitul functional cardiac.
De o mare importanta n alegerea unuia dintre programe se bucura testarea de efort a
cardiacului
13. Adaptarea la efort a coronarianului
La bolnavul cardiac intervin aceleasi mecanisme de adaptare la efort ca si la individul sanatos
nsa cu imposibilitatea cresterii debitului coronarian peste un anumit nivel numit PRAG
ANGINOS cae e cu att mai redus cu ct severitatea bolii e mai mare.
De multe ori nivelul efortului care poate fi prestat de coronarieni este sub limita
pragului anginos real (prin durere sau alte manifestari) ca urmare a lipsei de antrenament fizic.
La pacientul coronarian exista obstructie sau stenoza intr-un teritoriu sau n mai
multe teritorii.(chiar si n repaus) si de aceea apare ischemia miocardiaca
n situatia n care debitul coronarian de repaus n teritoriile stenozate nu reuseste sa fie
compensat apar dureri anginoase de repaus, tulburari de ritm cardiac, fenomene de
insuficienta cardiaca..
Exista mari diferente la efort ale coronarianului n functie de mai multi factori.
1) Circulatia colaterala coronariana.
a) e importanta n obstructiile cronice, inclusiv dupa infarctul miocardic acut.
b) n ocluziile acute circulatia coronariana nu e dezvoltata ! (acest lucru duce la o
simptomatologie si o evolutie grava)
c) poate compensa o mare parte din rezerva coronariana de debit.
10

2) Maldistributia debitului coronarian ,, fenomenul de furt coronarian.

Normal straturile subepicardice sunt mai bine irigate dect cele subendocardiace
exista deci o maldistributie fiziologica sanguina.
n efort maldistributia se accentueaza datorita cresterii presiunii miocardiace, predominent
subendocardiac si de aceea apare subdenivelarea ST.
la coronarieni : n cursul cresterii debitului cardiac, o mare parte a debitului
coronarian este deviat catre teritoriile fara stenoza .
3) Spasmul coronarian
nainte de efort , spasmul poate sa fie declansat de catre:
a) frig
b)emotii
c)stress mental.
Rezerva coronariana de debit si asa scazuta prin stenoza e si mai scazuta prin spasm deci
pragul anginos va fi atins rapid, iar nivelul efortului scazut
Efortul produce spasm coronarian ; de aceea, orice angor de efort cu prag variabil trebuie sa
conduca la suspectarea vasospasmului ca element patogenic adaugat.
14. Efectul repausului prelungit la pat
scaderea capacitatii de efort cu 20 -25% dupa trei saptamni.
studiile au aratat ca sunt necesare nca trei saptamni pentru atingerea unei
performante egale cu cea initiala.
Mecanismele scaderii capacitatii de efort :
1) hipovolemia _ scade volumul sanguin cu 600-800 ml _ scade presarcina _ scade debitul
cardiac.
2) scad reflexele vasomotorii _ pierderea tonusului venos al membrelor inferioare determina
sechestrarea la acest nivel n pozitie ortostatica a aproximativ 500 ml snge, deci scade
semnificativ debitul sistolic n ortostatism.
3) scad reflexele arteriale baroceptoare _ ramne vasodilatatie n ortosatism _ se ntrzie
vasoconstrictia arteriala ortostatica _ se produce hipotensiunea arteriala, scade tonusul muscular.
4) reducerea masei musculare determina scaderea fortei contractile n urma repausului la pat.
La nivelul cordului pentru a mentine debitul cardiac de repaus se va recurge la tahicardie.
Astfel,consumul maxim de oxigen (VO2 max) va fi atins la valori mai mici de efort.
hipotensiunea arteriala ortostatica
reducerea volumului sanguin e pe seama plasmei scade debitul cardiac
se produce decalcifierea osoasa
apare constipatie ceea ce este este similar cu manevra Valsalva (expir cu glota nchisa) .
psihologic apar sentimente de anxietate si deprimare.
Miscarile n clinostatism
miscarile active si pasive ale musculaturii sunt foarte utile pentru tromboze , decalcifiere,
tonus psihic.Evita atrofia musculara si creste circulatia la acest nivel, dar capacitatea de efort
ramne redusa.
Miscarile n ortostatism prezerva capacitatea de efort -mai mult ortostatismul dect
miscarile musculare active prin prezervarea reflexelor vasomotorii si al tonusului venos.
daca pacientii au fost tinuti n picioare zilnic de 2 ori de cte 30 minute capacitatea de
efort a fost scazuta numai cu 7% (fata de 20-25%).
11

 chiar la infarctele miocardiace grave este recomandat ca pacientii sa fie tinuti n fotoliu
lnga pat de doua ori/zi (aceasta manevra simpla poate nlatura din deconditionarea fizica).
15. Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort si asupra functiei cardiace
cresterea capacitatii de efort si cresterea consumul maxim de oxigen (VO2 max).
cu ct bolnavii erau mai sedentari nainte de producerea accidentului coronarian
acut - cu att beneficiul antrenamentului fizic este mai mare.
exista cazuri n care capacitatea de efort postantrenament o depaseste pe cea avuta
naintea declansarii bolii!
eforturile permise sunt izotonice si izometrice (eforturile izometrice sunt acceptate
dovedindu-se ca de fapt influenteaza functia ventricului stng si mai putin circulatia coronariana
- deci nu sunt riscante).
efortul, pentru a fi eficient, trebuie sa aiba o anume intensitate, durata, frecventa.
efectul principal al antrenamentului se exercita prin intermediul mecanismelor
periferice de adaptare.
se dezvolta circulatia coronariana
stimulul ischemic determina o vasodilatatie coronariana maxima care nu mai poate fi
influentata prin antrenament.
pacientul nu poate fi supus unui efort care ar precipita fenomenele de ischemie
acuta., insuficienta de pompa a ventricului stng sau tulburarile de ritm care pot fi
fatale
alte efecte - care au actiune asupra factorilor de risc ai cardiopatiei ischemice.: asupra
greutatii, asupra lipidelor scade cu 10-15% lipidemia totala, scad mai mult
trigliceridele, dar si colesterolul total (creste HDL colesterolul.care este
protector) , asupra hipertensiunii arteriale, asupra coagularii sanguine- asupra psihicului
asupra respiratiei scade travaliul respirator si contribuie la scaderea dispneei scade
mortalitatea generala a coronarianului cu 20-25%.
Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamni.
Mentinerea efectului se relizeaza prin continuarea antrenamentului pe perioada
nedeterminata la nivelul de trei antrenamente/saptamna.
Efectul benefic al antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamni de aceea trebuie
continuat ca un mod de viata (promovarea exercitiilor fizice a sportului).
16. Testarea de stress in orientarea recuperarii cardiacilor
Cresterea capacitatii de efort se traduce prin scaderea deficitului aerobic functional.
(DAF)
- un efort aditional al antrenamentului fizic este influentarea sistemului nervos
vegetativ, realiznd o predominenta parasimpatica (PS), vagala ceea ce:
scade frecventa cardiaca repaus.
scade consumul maxim de oxigen (VO2 max) pentru fiecare nivel al efortului.
DAF # DAM ( deficitul anaerobic miocardiac.)
1 ca urmare a antrenamentului fizic, apare tendinta de egalizare a DAM si DAF dar
niciodata nu scade DAF sub DAM pentru ca aceasta reprezinta limita eficientei efortului fizic.
2 cnd DAF e mult mai mare DAM sunt necesare :
12

 antrenamentul fizic.
droguri antiischemice.
mijloace de revascularizare miocardiaca.
3 cu ct ischemia miocardiaca e mai severa cu att pacientii au tendinta sa si restrnga
activitatea mai mult dect impune boala de frica! acest lucru e valabil si la insuficienta cardiaca.
17. Recuperarea in infarctul acut de miocard (accidentul coronarian acut)
generalitati, fazele recuperarii
Intensitatea antrenamentului depinde i de severitatea bolii coronoraniene.
Se ine cont de:
scderea performanelor ventricului stng sunt n funcie de masa miocardic necrozat;
ischemia miocardiac restant;
tulburrile de ritm secundare.
Antrenamentul este corespunztor pragului anginos, care reprezint limita maxim, peste care
capacitatea fizic nu poate fi crescut.
Conteaz i performanele ventricului drept n cazul infarctelor inferioare, n care se asociaz
frecvent i infarctul ventricului drept.
Tulburri de ritm sever n cursul efortului
Monitorizarea EKG
Medicaia cardiologic din clasa beta blocantelor (propranolol, metoprolol, atenolol) poate
scdea capacitatea de efort.
Blocanii de calciu (nifedipina) cresc frecvena cardiac de repaus i reduc rezerva de frecven
cardiac, deci limiteaz capacitatea de efort.
Exist 3 faze ale recuperare ale infarctului miocardic acut:
1) faza I recuperarea intraspitaliceasc
- scop autongrijire, deplasarea n spitale fr ajutor.
2) faza a-II-a recuperarea propriu-zis
- de la 3-12 sptmni.
- scop: s asigure bolnavului capacitatea maxim de efort
3) faza a-III-a dureaz toat viaa.
- scop: s prezerve capacitatea de efort obinut n faza a II-a i, eventual, n
continuare.
18. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 1-4
Spitalizarea medie este de 8-14 zile, pn la 21 de zile. Unele externri se pot face la 5-8
zile doar la pacienii cu coronarografie efectuat.
Pentru formarea cicatricei de infarct sunt necesare 4-6 sptmni.
Obiective ale fazei I:
- limitarea efectelor generale ale decubitului;
- combaterea repercusiunilor psihice;
- pregtirea funcional a aparatului cardiovascular pentru urmtoarea etap const n reluarea de
ctre bolnavul asistat de medic, kinetoterapeut, cadrele medii a msurilor de autongrijire, a unor
eforturi mici, n ortostatism, de mers pe scri;
Recuperarea n faza I cuprinde apte trepte cte trei zile pentru fiecare treapt.

13

 frecvenei cardiaca de repaus ( nu trebuie s depeasc 120 bti/ minut) i ale

tensiunea arteriala sistolica (s fie peste 90 mm Hg).
Treapta I ziua 1
micri pasive ale extremitilor n pat pedalare, rotaii n articulaia tibiotarsian (de cteva
ori pe zi);
ridicare la 45 grade cu patul;
pacientul st n ezut n pat (ajutat la ridicare), cu picioarele atrnnd 10-15 minute;
se alimenteaz singur de dou ori pe zi;
la aceste micri, frecvena cardiac trebuie s nu depaeasc cu 10 frecvena cardiac iniial;
micrile de pedalare i rotaie n articulaia gleznei s fie efectuate din or n or, ct este
treaz;
pentru nceptori ederea n fotoliu, lng pat, o dat sau de dou ori pe zi.
Treapta II zilele 3-4
este permis s fac tot ce a fcut n treapta anterioar, plus alte activiti caracteristice acestei
etape;
pacientul culcat sau eznd execut micri active ale extremitilor,repetndu-le de 1015 ori/zi
st n fotoliu, lng pat, de 2-3 ori pe zi, timp de 15 30 min.;
i face singur toaleta n pat.
La sfritul treptei a II-a bolnavul este ridicat n ortostatism, urmrindu-se:
s nu apar scderea tensiunii arteriale;
frecvena cardiac s nu depeasc cu mai mult de 20 bti frecvena cardiac bazal.
- pacientul va fi transferat de la unitatea de terapie intensiv coronarian, n salon.
Treapta III (zilele 5-6)
- continu exerciiile fizice din treapta anterioar;
- st n fotoliu ct vrea;
- se deplaseaz n salon, n scaunul cu rotile.
Momentul important este: nceputul mersului n pas de plimbare, timp de 30 40 min. i
napoi.
Treapta IV (zilele 7 8)
- activitile treptei a III-a, n plus:
- merge la baie, unde i efectueaz singur o toalet parial;
- se deplaseaz singur n salon, de 2 ori pe zi (i i ia singur pulsul);
- merge singur pe coridor 60 m, sub supraveghere, de 2 ori pe zi.
19. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut treptele 5-7
Treapta V
ncepe din ziua a 9-a;
- exerciiile le efectueaz de 3 ori pe zi, pn la intensitatea de 3 MET;
- merge singur n salon i pe holul spitalului;
- distana de mers crete la 200 250 metri, de 2 ori pe zi, supravegheat;
- la sfritul treptei i este permis s fac du.
Treapta VI
- realizeaz toate activitile anterioare i, n plus, i este permis s coboare singur un etaj (urc cu
liftul i coboar singur un etaj compus din 10-12 trepte);
- distana de mers crete la 400 m, supravegheat;
- parcurge aceast distan de 2 ori pe zi;
- este instruit asupra activitii fizice pe care urmeaz s o desfoare la domiciliu.
14

Treapta VII
- desfoar toate activitile din treptele anterioare i, n plus, urc i coboar singur 1-2 etaje;
- parcurge 500 m, de 2 ori pe zi;
- la sfritul treptei este supus unui test de efort low level preexternare pentru a vedea dac
pacientul va fi ncadrat n clasa cu risc crescut sau sczut.
Testul se va efectua pe cicloergometru sau pe covor rulant.Va fi de nivel sczut nu se
va depi 70% din frecvena maximal cardiac teoretic.
Frecvena maximal nu trebuie s depeasc 140 bti/min., ceea ce corespunde unui
nivel al efortului de 75 W maxim 100 W, la care consumul de oxigen maxim este de 5
MET.
- testul este limitat de apariia durerii, dispneei, tulburrilor de ritm;
20. Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic acut peste 65 ani
Recuperarea e special din trei motive:
capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond;
boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are mai frecvente complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la vrstnici.
1)Scderea capacitii de efort:
este fiziologic;
VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg;
din cauza scderii debitului cardiac i a scderii frecvenei cardiace maximale scade
contractilitatea miocardic, scade fora de contracie a inimii datorit fibrozei miocardiace i
crete rezistena periferic i postsarcin.
2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de
insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
tulburrile de ritm sunt frecvente;
blocurile (tulburri de conducere intracardiac);
ischemia miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani.
3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe:
scade mai mult capacitatea de efort;
apare rapid demineralizarea osoas;
scderea mobilitii articulare e mai accentuat;
crete riscul complicaiilor;
constipaia este constant ntlnit;
depresia e mai sever.
Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel contradictoriu:
riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului;
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri.
Recuperarea propriu-zisa
-recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21
zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
15

 perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute;

pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;
aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii;
21. Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare (tranzitia intre faza I si
II)
Pacientul este externat dup aproximativ dou sptmni de la debutul infarctului miocardic acut,
dac aceasta nu este complicat;
- urmeaz o sptmn n care bolnavul este la domiciliu, dar nu a fost nc inclus ntr-un
program organizat de reabilitare;
- este perioada n care ceea ce s-a obinut n faza intraspitaliceasc este consolidat din punctul de
vedere al nivelului de efort; de aceea, aceast perioad aparine tot fazei I a reabilitrii.
- faza este totui este diferit, ntruct:
bolnavul nu este supravegheat;
necesit autocontrol i control din partea familiei care trebuie instruit.
n aceast perioad se efectueaz 3 tipuri de activiti:
1. Continuarea exerciiilor fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital de 2 ori/zi, cte 1520 minute.
- important este s se urmreasc ca frecvena cardiac s nu depeasc 20 peste frecvena
cardiac de repaus.
2. Prestaii casnice, gospodreti:
s nu depeasc consumul energetic de 2-4 MET;
un bolnav care a avut test de efort negativ la externare poate desfura activiti casnice fr
probleme;
sunt utile pentru psihicul bolnavului, dar i pentru meninerea efectului de antrenament fizic
obinut n timpul spitalizrii;
nu este permis ridicarea de greuti, efortul izometric fiind contraindicat n aceast faz
recuperatorie; este permis numai ridicarea i transportarea a 1-2 kg (cumprturi);
sunt permise urmtoarele activiti:
- curenia cu aspiratorul este permis;
- activitatea la buctrie este permis;
- splat cu maina de splat este permis;
ntre activiti, este indicat ca pacientul s se odihneasc n fotoliu.
somnul de noapte este obligatoriu, s dureze 8 ore aceast durat se poate obine chiar cu
somnifere!
odihn diurn la pat cel puin 10 ore/zi;
n plus, pentru aceast perioad este permis mersul nesupravegheat n afara locuinei, dar cu
condiia s nu existe intemperii atmosferice sau o temperatur sub 00C.
mersul este permis de 2 ori/zi 15-30 minute n pas de plimbare sub controlul frecvenei
cardiace i al scalei autoperceperii efortului.
relurii activitii
sexuale dect pacientul nsui.
22. Programul individualizat de antrenament al pacientului cu IMA in faza a II-a de
recuperare
16

Reprezint recuperarea propriu-zis sau faza de convalescen.

se desfoar ntre sptmna 4 12 post infarct miocardic acut sau ntre momentul externrii i
cel al relurii activitii obinuite, inclusiv profesionale.
prima sptmn de la ntoarcerea la domiciliu este considerat aparinnd fazei I sau tranziiei
la faza a II-a.
faza a II-a de recuperare este perioada cea mai important; scopul su este s redea pacientului
maximum posibil din capacitatea sa fizic
Programul de antrenament nclzirea;
antrenamentul propriu-zis;
rcirea (revenirea).
Pe parcursul antrenamentului, doi parametri sunt studiai n mod deosebit:
1) frecvena cardiac de antrenament s nu depeasc, dar nici s fie mult inferioar frecvenei
cardiace prestabilite.
2) scala de autopercepere a intensitii efortului (scala este mprit n 20 de grade de percepere
a efortului).
Intensitatea antrenamentului
clasic se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de 70% din capacitatea
maxim de efort a individului (VO2), valoare care corespunde aproximativ pragului anaerob
(care nu trebuie s fie depit n cursul antrenametului fizic).
intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului.
Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute, se crete progresiv n funcie de tolerana
bolnavului pn la 30 minute.
La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului propriu-zis, se pot aduga
jocuri recreative, la o frecven cardiac sub cea atins n timpul antrenamentului.
Frecvena antrenamentului
antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4 edine/sptmn, desprite
de o zi liber.)
creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este benefic, dar creterea
disconfortului muscular al pacientului este o regul;
n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de gimnastic, activiti
gospodreti, s mearg pe jos;
23. Parametrii de urmarire al antrenamentului pacientului cu IMA in faza a II-a de
recuperare

17

24. Caracteristicile antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de

recuperare

18

25. Metodologia antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de

recuperare

26. Tipuri de efort in antrenamentul fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de

recuperare
Moduri de realizare a efortului fizic in faza a II-a de recuperare a IMA
Moduri de realizare a efortului
- Bicicleta ergometric
- Aparatul de vslit
- Covorul rulant
- Cicloergometrul de brae.
- Exerciiile de gimnastica
- Mersul rapid i joggingul
- Efortul fizic efectuat n ap i notul
19

Efortul izometric
Sritul corzi

27. Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta ergometrica si aparatul de

vaslit
Bicicleta ergometrica
Este tipul clasic de antrenament si ea aduce avantajul interesarii unui mare numar de grupe
musculare. Aceste grupe musculare apartin nsa,aproape n totalitate membrelor inferioare desi
intr-o mai mica masura, este interesata musculatura torsului sau chiar musculatura membrelor
superioare( deoarece bolnavul n timpul antrenamentului,strnge ghidonul bicicletei). Trebuie
avut grija nsa ca aceasta strangere a ghidonului sa nu fie excesiva deoarece n acest caz se
adauga un efort izometric.
Frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza n timpul lucrului la cicloergometru
si este de multe ori necesara si nregistrarea electrocardiogramei.
Intensitatea antrenamentului
poate fi usor reglata, prin variatia ncarcaturii , aceasta putnd fi adaptata prin paliere
mici de efort(din 5 n 5 W).
Viteza de pedalare variaza, dar de obicei ea va fi de minimum 45 turatii sau, mai bine, de
60 de turatii/min.
Dezavantaje:
In afectiuni osteo-articulare, destul de frecvente ntlnite, mai ales la vrstnici (cu
precadere gonartroze).
In ateroscleroza periferica concomitenta, ceea ce poate duce la aparitia precoce a
claudicatiei intermitente, nainte de atingerea frecventei tinta
monotonia antrenamentului
pe parcursul unui program de antrenament de 30-45 min., sunt incluse 2 sau 3 reprize a 4 min.
pe cicloergometru, restul antrenamentului fiind efectuat prin alte mijloace.
Aparatul de vslit.
Are avantajul fata de alte moduri de antrenament de a interesa n efort ntreaga musculatura a
corpului, inclusiv musculatura membrelor superioare. n conditiile n care rezistenta la vslit nu
este prea mare, efortul izometric este neglijabil, aproape intreg efortul prestat fiind de tip izotonic
(cel de care avem nevoie!).
Frecventa cardiaca e greu de supravegheat, monitorizarea EKG e imposibila, de aceea
introducerea acestui tip de antrenament se face mai trziu dupa 1 -2 saptamni de la
introducerea fazei a II-a.
Se include ,de regula, o perioada de 4 minute de antrenament cu acest aparat,restul
antrenamentului fiind rezervat altor tipuri de efort.
Importanta acestui aparat creste spre sfrsitul fazei a II-a sau in faza a III-a, atunci cnd
bolnavul continua sa presteze efort, n cadru institutionalizat sau n cadrul unui club al
coronarienilor. (este bine si daca poate sa-si achizitioneze aparatul acasa) .
28. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul covorului rulant si a
cicloergometrului de brate
Covorul rulant.
Reprezinta nu numai un mijloc de testare de efort, ci si un bun mijloc de antrenament,
fiind echivalentul mersului cu viteza variabila.
20

Avantaje:
nu necesita nici o pregatire speciala, indiferent de vrsta si de pregatirea fizica anterioara.
antreneaza, practic majoritateagrupelor musculare (mai putin a membrelor superioare) n
efortul fizic.
Intensitatea efortului este reglata in functe de viteza de mers si de nclinarea covorului
rulant inct, ca si in cazul bicicletei ergometrice, efortul poate fi crescut progresiv si n
trepte mici.
creeaza conditii similare cu cele ale bolnavului care umbla nesupravegheat, n afara
institutiei de recuperare
se folosesc una sau 2 perioade de 4 minute de efort prestat pe covorul rulant
. Ca un echivalent al covorului rulant reamintim mersul, ca forma de antrenament, cu
viteza si pe distante progresiv crescnde. Poate fiutilizat n zilele in care bolnavul nu
participa la antrenament institutionalizat.
Mersul poate fi programatic, n sensul ca bolnavul merge special pentru a se
antrena, sau poate constitui o alternativa de utilizat in cursul activitatilor zilnice prestate
de bolnavi. Importanta lui a crescut, desi, si n cursul mersului, chiar n pas alert,
frecventa cardiaca nu atinge dect intre 60-70% din frecventa maximala realizata la testul
de efort.
Cicloergometrul de brate.
Cicloergometrul de brate poate fi construit special n acest scop sau poate fi adaptat dintrun cicloergometru pentru membrele inferioare.
Principiile de functionare si de antrenament sunt aceleasi cu ale cicloergometrului pentru
membrele inferioare.
Trebuie tinut cont de faptul ca, pentru fiecare nivel de efort, frecventa cardiaca va fi mai
ridicata dect n cazul efortului depus cu membrele
inferioare. De aceea, antrenamentul se va desfasura la un wattaj redus fata de
cicloergometrul clasic. Se va avea n vedere obtinerea aceleiasi frecvente cardiace tinta
(de antrenament), stabilita n urma testului de efort maximal limitat de simptome. Se
utilizeaza pentru realizarea unui antrenament complet, dar devine indispensabil pentru
subiectii la care, n cursul activitatii profesionale, domina efortul cu membrele superioare.
n cursul unei sedinte de antrenament se va efectua o singura perioada de 4 minute de
efort cu membrele superioare, n rest folosindu-se celelalte mijloace de antrenament
anterior expuse.
29. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul exercitiilor de gimnastica
si a mersului rapid si joggingului
Exercitiile de gimnastica
Sunt de mult folosite n faza I-a a reabilitarii ca si n faza a II-a, n perioada de
ncalzire si de racire.
Exercitiile fizice pot fi folosite si pentru antrenamentul propriuzis, desi frecventa cardiaca
n cursul acestora nu depaseste, de regula, 120/min.( corespunznd la 60% din frecventa
cardiaca maximala teoretica) dar totusi se obtine efectul de antrenament mai ales la
indivizii peste 50 ani.
n acest caz,exercitiile sunt de durata mai lunga si mai usor viguroase.
Clasificarea tipurilor de exercitii de gimnastica :
21

1 exercitii de respiratie,
2 exercitii pentru forta si rezistenta musculara,
3 exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii articulare si a supletei musculare,
4 exercitii de relaxare,
5exerc. izometrice
Mersul rapid si joggingul.
Sunt dovedite ca utile n cresterea capacitatii de efort .
Mersul rapid si joggingul sunt folosite numai n faza a III-a a recuperarii
deoarece solicitarea aparatului cardiovascular este relativ mare si posibilitatile de
supraveghere, n cursul acestora, reduse.
Totusi, n cazul antrenamentului desfasurat n centre de recuperare, exista posibilitatea
aplicarii acestui tip de antrenament nspre sfrsitul acesteia.
n cursul alergarii frecventa cardiaca este urmarita de catre bolnav, care se
autocontroleaza pentru a nu depasi frecventa de antrenament sau prin telemetrie (la
distanta).
Sunt mai putin indicate la subiectii n vrsta, deoarece pot precipita crize de dispnee,
solicita intens musculatura si sunt dificil de completat pentru bolnavii cu probleme osteomusculare asa cum este frecvent cazul subiectilor vrstnici.
30. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin efort fizic in apa si prin inot
Efortul fizic efectuat n apa si notul.
notul necesita, ndeosebi la persoanele neexperimentate, un mare consum de energie,
care depaseste 7 METs.
Se nregistreaza, de asemenea, frecvente cardiace apropiat maximale, sau care depasesc
semnificativ frecventa tinta de antrenament.
n schimb, efectuarea unor exercitii simple n apa, sau mersul prin apa poate avea
avantajele asupra altor exercitii fizice, deoarece, n cursul acestora, este favorizata
ntoarcerea venoasa, iar consumul de energie nu depaseste pe cel permis bolnavilor
coronarieni.
n plus, pentru bolnavii cu probleme osteo-musculare, deplasarea prin apa este mult mai
facila fata de celelalte tipuri de efort utilizate.
Cum sa urmarim frecventa cardiaca a pacientului aflat n apa? Tot prin metode
telemetrice.
31. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin exercitii izometrice
Efortul izometric. Este ultimul dintre tipurile de efort utilizate n antrenamentul fizic si
este relativ recent introdus n programele de reabilitare.
se realizeaza n principal, si cvasiexclusiv, prin ridicarea de greutati sau exercitii fizice
efectuate cu greutati.
Greutatile vor fi initial de 1-2 kg., iar ulterior de 3-4 kg..
Utilizarea lor este nepericuloasa mai ales daca se aplica n a doua parte a fazei a II-a a
recuperarii post infarct miocardic. Frecventa cardiaca nu creste excesiv n cursul folosirii
greutatilor, iar pragul ischemic nu este de regula atins deoarece, prin cresterea

22

rezistentelor periferice creste si debitul coronarian, secundar cresterii presiunii

intraaortice.
n general cnd sunt disponibile mai multe posibilitati de antrenament:
6 perioade de antrenament de cte 4 minute fiecare = 24 minute
ntre ele cte 2 minute pauza: 5*2 =10 minute
exemplu :
un covor rulant
un cicloergometru
un aparat de vslit
un cicloergometru de brate
un covor rulant
un cicloergometru
varianta de efort izometric combinat cu efort izotonic o reprezinta mersul purtnd
greutati de 2-4 kg, n fiecare dintre mini. n acest caz, purtarea de greutati antreneaza pe
de o parte bolnavii pentru efortul izometric ulterior, iar pe de alta parte face ca frecventa
cardiaca n timpul mersului sa fie mai ridicata nct si un mers n pas vioi sau rapid
permite atingerea frecventei cardiace de antrenament.
Mersul rapid, cu sau fara purtare de greutati, eventual joggingul, va fi efectuat separat
si suplimentar, ntr-o alta perioada a zilei.
La sfrsitul fazei a-II-a a recuperarii pot fi introduse jocuri recreative. Jocurile se pot desfasura,
ca succesiune, imediat dupa antrenamentul propriu-zis, dupa o pauza.
mersul rapid + purtarea de greutati va fi efectuat separat si suplimentar ntr-o
alta perioada a zilei.
32. Intocmiti un program de antrenament practic pentru un pacient post IMA aflat in
faza aII-a de recuperare
Sedinta va avea 30-60min, din care 10 min incalzire, 3 min antrenament dozat la efort, revenirerelaxare streatching 10min
Program de gimnastica la sala care cuprinde:
Incalzirea : efort minim
Gimnastica terapeutica: efort intens
Descresterea activitatii: efort in scadere
Relaxare: efort minim
1. Incalzirea
Exercitii de gimnastica respiratorie.
-Din pozitia sezand:
se inspira pe nas 3 sec. si se expira pe gura 5-6 sec ;
-Din pozitia sezind:
Flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie, revenirea
din flexie concomitent cu abductia membrele superioare, expiratie (5 repetri);
Cu mainile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu flexia
membrului superior stang, expiratie concomitent cu extensia membrului superior stang;
acelai exercitiu cu membrul superior drept (5 repetari pentru fiecare membru);
jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului
frunzelor (sss) sau a vantului.
23

2. Gimnastica terapeutica
Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta;
-Din ortostatism cu picioarele departate:
Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi; [4-6 repetari]
Membrele superioare in flexie maxima, extensii ale bratelor; [4-6 repetari]
Mainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.[3-5 repetari]
-Din sezand pe gymball:
Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;[ 4-10 repetari]
Extensia gambei cu rezistenta.[4-6 repetari]
-Din decubit dorsal:
Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul; [3-5
repetari]
Ducerea barbiei in piept, revenire; [3-5 repetari]
Flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin[4- 6 repetari]
Membrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu
genunchii in extensie[4-6 repetari]
Mainile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene ) [3-5
repetari]
-Din decubit lateral:
Flexia i extensia ambilor genunchi [4-10 repetari]
Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea exercitiului cu
celalalt membru. [3-5 repetari]
-Din patrupedie:
Flexia si extensia coatelor[4-6 repetari]
3. Efort in scadere
Bicicleta ergonomica: pedalare 5 10 minute;
4. Relaxare:Timp de 10 minute
1. Scuturarea membrelor;
2. Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si expir.
33. Descrieti metodologia de antrenament in faza a IIa de recuperare post IMA prin
efort fizic moderat
Exist dou variante metodologice de antrenament:
antrenamentul continuu;
antrenamentul cu intervale.
Antrenamentul continuu este mai eficient:
odatatins, starea de steady-state, aceasta trebuie meninut pe parcursul ntregului
antrenament.
oprirea antrenamentului face ca, la reluarea lui, mecanismele
periferice de adaptare la efort snu mai fie puse rapid n funcie, ceea ce reprezinto solicitare
suplimentara cordului, care duce la creterea riscu-lui de apariie a complicaiilor: angor,
dispnee, tulburri de ritm cardiac.
intervalul de odihnde 1-2 minute nu face sdisparmecanis-mele periferice de adaptare la efort,
care pot sfie repuse rapid n
funciune.
24

 la 3 minute, se produc cele de mai sus, dar scade oboseala muscular, crete aderena bolnavului
la antrenament, scade teama bolnavului de complicaii.
antrenamentul continuu obosete bolnavul, att muscular, ct i psihic, prin monotonie.
Toi bolnavii post infarct miocardic acut(IMA) necomplicat trebuie introdui n programe de
recuperare. La bolnavii cu IMA complicat indicaiile i momentul nceperii recuperrii vor fi
fcute de la caz la caz.

34. Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA (postaccident
coronarian acut):bolnavii varstnici
Recuperarea e special din trei motive:
capacitatea de efort e sczut din cauza bolii cardiace de fond;
boala coronarian este mai sever, infarctul miocardic acut are mai frecvente complicaii;
efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la vrstnici.
1)Scderea capacitii de efort:
este fiziologic;
VO2 maxim scade cu 0,5 ml O2/kg;
scade contractilitatea miocardic, scade fora de contracie a inimii datorit fibrozei
miocardiace i crete rezistena periferic i postsarcin.
2)Aceti bolnavi, de obicei, nu se afl la primul accident coronarian, de aceea, fenomenele de
insuficien ventricular stng (IVS) sunt frecvente inclusiv edemul pulmonar acut.
tulburrile de ritm sunt frecvente;
blocurile (tulburri de conducere intracardiac);
ischemia miocardic restant e mai sever;
mortalitatea prin infarctul miocardic acut la peste 70 ani este dubl fa de pacientul sub 60 ani.
3) Repausul prelungit la pat are consecine mai severe:
scade mai mult capacitatea de efort;
apare rapid demineralizarea osoas;
scderea mobilitii articulare e mai accentuat;
crete riscul complicaiilor;
constipaia este constant ntlnit;
depresia e mai sever.
Aspectul recuperrii postinfarct miocardic acut apare astfel contradictoriu:
riscurile efortului sunt mai mari, putnd pune n pericol viaa bolnavului;
vrstnicii necesit reabilitatea fizic mai mult dect bolnavii tineri.
Recuperarea propriu-zisa
-recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar acestea vor fi parcurse mai lent n 14 21
zile.
- faza a II-a se bazeaz pe mers, care permite obinerea unui efect de antrenament.
mersul pe covorul rulant cu controlul pulsului;
mers n pas de plimbare, supravegheat sau nu;
se pune accent pe exerciii fizice de flexibilitate;
perioadele de antrenamente vor fi mai scurte de numai 2-3 minute;
pauzele mai lungi de 3-4 minute;
nclzirea i revenirea vor fi mai lente 10-15 minute;
25

 aceste recomandri permit antrenamentul fr apariia senzaiei de oboseal i alte complicaii;

se evit la bolnavii cu tensiune arterial sczut, bradicardie, ischemie cerebral la ncetarea
efortului;
toat faza a II-a este mai lung dureaz 10-12 sptmni.
35. Aspecte ale recuperarii recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA (postaccident
coronarian acut) la bolnavii cu diabet zaharat
nclzirea s dureze 2 pn la 10 minute;
intensitatea efortului trebuie s s fie la nivelul de 50 60% din valoarea efortului fizic
maximal la cicloergometru (ghidat de puls);
dup terminarea efortului se scade progresiv intensitatea acestuia timp de 10 minute, pentru a
facilita o recuperare treptat;
antrenamentul se efectueaz zilnic timp de 20 40 minute, de 5 6 ori/sptmn;
este bine ca edina de antrenament fizic s se desfoare la aceeai or, pentru a crea un nou
nivel al reglrii vasomotorii i metabolice;
rezultatele se obin n 16 21 sptmni de antrenament.
Antrenamentul fizic, n general:
nu se face pe durata afeciunilor acute de alt natur dect cardiac
cnd afeciunea s-a rezolvat, antrenamentul va fi reluat de la un nivel al efortului mai redus
dect cel notat n timpul ntreruperii antrenamentului;
n cazul edinelor de antrenament n aer liber trebuie s in cont de factorii climatici cnd
temperatura este sub 00C sau cnd este vnt nu se fac antrenamente;
cnd temperatura aerului este peste 240C, crete frecvena cardiac n mod fiziologic i de aceea
se impune scderea intensitii antrenamentului
naintea antrenamentului nu se consum coca-cola, cafea, alcool;
la sfritul antrenamentului nu se fac duuri sau bi fierbini, ci un du cldu, dar nu imediat
dup oprirea antrenamentului, ci la 15 30 minute;
intensitatea efortului se menine aceeai pe parcursul a 23 edine; ulterior, creterea efortului
se va face n trepte mici
In faza a II -a a recuperrii, dac totul a decurs fr evenimente, nu mai este necesar o nou
testare de efort.
la sfritul fazei se face testul maximal limitat de simptome: n funcie de rezultatele
obinute se stabilete capacittea de efort a bolnavului, se face inclusiv expertizarea capacitii de
munc.
pentru acei bolnavi care fac recuperare la domiciliu este important s se prezinte o dat pe
lun ntr-un centru de recuperare, pentru cel puin o edin.
este util i obligatorie testarea de efort periodic.
36. Criteriile de terminare ale fazei a II-a de recuperare post IMA
1. Nivelul absolut al capacitii de efort obinut n perioada recuperrii se obine atunci cnd
pacientul este capabil s depun un efort de 7METs faza poate fi considerat ncheiat, iar
bolnavul necesit doar un antrenament fizic de meninere a capacitii de efort.
2. Nivelul activitii fizice pe care bolnavul urmeaz s o desfoare n activitatea cotidian.
- urmeaz s mearg la slujb sau s se pensioneze? (e o mare diferen!)
- recuperarea poate dura mai puin la bolnavii cu profesiuni sedentare, dar dureaz 8 12
sptmni la bolnavii cu munc fizic grea.
3. Diferena deficitul aerobic funcional deficitul aerobic miocardic
26

- se urmrete ca aceast diferen s fie ct mai mic deficitul aerobic funcional e ntotdeauna
mai mare dect deficitul aerobic miocardic;
- cnd deficitul aerobic funcional = deficitul aerobic miocardic faza e considerat terminat;
- deficitul aerobic funcional se determin printr-un test de effort maximal, limitat de simptome!
- capacitatea de efort n faza a II-a a recuperrii poate fi crescut cu 20 30% (limite maxime: 10
40%), dar depinde de nivelul activitii fizice anterioare
- la pacientul cu insuficien ventricular stng patent creterea capacitii de efort e posibil
cu aproximativ 10%.
- la vrsta de peste 60 ani capacitatea de efort crete cu aproximativ 10%.
- beneficiul creterii capacitii de efort: crete calitatea vieii,
beneficiu psihologice:
posibilitatea de reintegrare n viaa social i profesional;
dispariia fricii bolnavului; de fapt, acesta este cel mai important rezultat al antrenamentului
fizic.
37. Faza a III-a de recuperare postIMA
NR.1 Faza a III- de recuperare in IMA
Este faza de meninere a recuperrii fizice.
Faza a III-a urmeaz imediat fazei a II-a i ncepe la 8-12 sptmni de la debutul
infarctului miocardic acut.
Este un moment n care capacitatea de efort a atins 7 METs, iar consumul energetic este
suficient de mare pentru a asigura bolnavului o via activ.
Pacientul se poate reintegra profesional acum (numai cei care au atins 7 METs).
Exist pacieni la care capacitatea de efort nu poate fi crescut la 7 MET, din cauze obiective.
La aceti pacieni creterea capacitii de efort se face lent i progresiv n 6-12 luni.
Recomadri practice:
- pentru nc 4-6 sptmni se practic recuperea din faza a II-a (chiar dac au fost depite cele 8
12 sptmni).
- recuperarea se desfoar n centre de recuperare, la un nivel de 2-3 edine/sptmn sau la
domiciliu, unde efortul va fi nestandardizat i nesupravegheat;
antrenamentul trebuie s se desfoare minim de dou, chiar de trei ori pe sptmn;
durata edinei de antrenament este de o or i, cu jocurile recreative de la sfritul edinei, se
ajunge la 1,5 2 ore;
n perioada de nclzire se fac exerciii de gimnastic, cicloergometru de nclzire, iar
frecvena cardiac trebuie s fie de 100 110 bti/minut;
antrenamentul propriu-zis se face la fel cu cel din faza a II-a;
la terminarea antrenamentului se acord 5 minute de revenire i 5-10 minute de odihn;
- pacientul trebuie s fac gimnastic zilnic, timp de 1015 minute
- pacientul trebuie s mearg la slujb i s vin pe jos sau cu bicicleta, iar dac starea atmosferei
permite, s parcurg zilnic 6 -7 km cu bicicleta sau 5-6 km pe jos sau mcar s parcheze maina
la o distan de civa km de locul de interes, distan pe care trebuie s o parcurg pe jos;
- o alt variant dup mas, este plimbarea ntr-un ritm de 56 km/or pentru meninerea
efectului de antrenament;
- faza a III-a de recuperare postinfarct miocardic acut se prelungete pe perioad nedefinit,
practic, toat viaa!
- sporturile de agrement sunt indicate, fr atitudini excesive ns!
27

 nataia; ciclismul; patinajul; schiul nordic; mersul vslit.

Sporturi contraindicate: alpinism; atletism; pilotaj; baschet; fotbal; judo are contracii
izometrice! srituri; rugby; yahting.
Sporturi indiferente: ski alpin; tenis de cmp, tir sportiv; tenis de mas; volei.
Aderena la tratament n faza a III-a atinge procentul de 50%; supravegherea bolnavului este n
continuare necesar aceast supraveghere nseamn refacerea TE maximal limitat de simptome
pentru infarctul miocardic acut, la intervale de 3 luni.
38. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aortocoronarian) faza I
Postoperator:
ziua 1 pacientul este intubat orotraheal apoi detubat;
se mobilizeaz membrele inferioare i superioare i centura scapular;
ziua 2 kinetoterapie respiratorie;
pacientul este inut eznd la marginea patului sau eznd n fotoliu;
i se permite mersul prin camer;
ziua 3 pacientul va fi nsoit la mersul pe culoar;
ziua 4 mers pe culoar, nensoit;
ziua 5 nceperea micrilor de gimnastic;
ziua 6 urcarea unui palier cu trepte;
antrenament pe biciclet;
ziua 7 urcarea unui etaj;
ziua 8-10 se efectueaz un test de efort precoce (dac sunt ntrunite condiiile);
ziua 12-14 se face pregtirea pentru externare.
La sfritul internrii se realizeazun test de efort limitat de simptome, util pentru cunoaterea
capacitii funcionale i a nivelului de activitate fizicpermisn continuare.
39. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aortocoronarian) faza a II-a
Dup externarea din clinica de chirurgie cardiac pacientul trebuie s fac o perioad de
antrenament de 3-4 sptmni, care conine:
gimnastic respiratorie;
exerciii fizice uoare (iniial supervizate de kinetoterapeut);
plimbri scurte, de 10-20 minute, de 2-3 ori/zi. n funcie de: starea subiectiv starea de
oboseal;
respiraia i frecvena cardiac se poate crete progresiv durata mersului la 30 minute.
n general, faza a II-a este constituit din 20 edine de antrenament n 3 sptmni.
50% dintre pacieni necesit 10-20 edine suplimentare.
Primele edine sunt de tatonare i recomandarea este s nu se depeasc 60-80% din nivelul
efortului atins la testul de efort.
Prima edin se realizeaz sub monitorizarea EKG.
La urmtoarele edine este suficient monitorizarea frecvenei cardiace
Controlul sistematic al TA este indicat n primele edine, fiind facultativ la celelalte.
Pacientul va respecta indicaiile de cretere sau diminuare a efortului, fiind instruit s-i
urmreasc singur frecvena, simptomele:- angor;- dispnee;- oboseal;- durere n
gamb;ameeal;- disconfort precordial sau respirator;- palpitaii.
28

Programul de antrenament propriu-zis cuprinde:

1. Cteva minute (5-10 minute) de nclzire i exerciii respiratorii.
2. Bicicleta ergonomic:
2 minute nclzire, cu ncrcare progresiv la 50-60% din efortul maxim tolerat, determinat la
TE (frecvena cardiac atins);
4 perioade de 2 minute la 80-90% din efortul maxim tolerat;
3 minute la 50-60% din efortul maxim tolerat;
5 minute recuperare la 30-60% din ncrcarea maxim.
3. Exerciii relaxare.
Durata medie a edinei de antrenament este de 45-60 minute.
40. Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului operat
Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului la externare
1. Funcia respiratorie
Spirograma efectuat nainte de operaie i la o sptmn dup operaie pune n eviden o
evoluie restrictiv a volumelor pulmonare i o scdere a capacitii de transfer a monoxidului de
carbon.
Testul de efort precoce
este indicat la toi pacienii ce nu prezint complicaii postoperatorii;
testul de efort se efectueaz cu cicloergometrul, la 1 h dup micul dejun, fr a modifica
tratamentul medicamentos zilnic;
se ncepe cu ncrcarea iniial a zero W, se crete cu 10W/minut sau n trepte de 25 W/3
minute;
se monitorizeaz: - frecvena cardiac;
- EKG (n 12 derivaii);
- tensiunea arterial;
- parametrii respiratori;
- parametrii metabolici
Testul poate fi: limitat la simptome;
submaximal (atingerea unei frecvene cardiacede 80% din frecvena cardiac
maxim).
Rezultatele obinute la acest TE vor fi interpretate innd cont de:
1. decondiionarea fizic dat de evoluia BCI (bolii cardiac ischemice)
aceast decondiionare este i mai crescut n perioada postoperatorie imediat prin:
statul la pat;
perioada de catabolism intens;
scderea apetitului.
2. anemia consecutiv interveniei chirurgicale
3. motivaia pacientului coronarian, pentru care efortul pe biciclet este sinonim cu angina
pectoral, cu apariia simptomului neplcut, numit dispnee i frica de apariie a unui IMA.
41. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca (post by pass aortocoronarian) faza a III-a
Scopul este meninerea de lung durat a beneficiilor obinute n faza a II-a.
Pacientul are n aceast faz o capacitate aerob suficient pentru desfurarea unei viei normale
din punct de vedere profesional, dar i social.
29

Dup antrenamentul din faza a II-a nu mai este posibil creterea capacitii de efort.
Cei care doresc creterea capacitii de efort trebuie s investeasc mai mult timp i s efectueze
exerciii de mai mare intensitate pentru atingerea acestui scop.
Programele de antrenament sunt cu o mai mare autonomie, dar trebuie s fie verificate periodic
de ctre specialiti.
Tipuri de exercitii:
1.Stnd deprtat, rotarea lateral a membrelor superioare (20 ori).
2.Decubit dorsal, cu un scule de nisip pe abdomen, se execut inspir cu mpingerea
abdomenului, expiraie cu coborrea i relaxarea abdomenului (20 ori).
3.Decubit dorsal, ducerea genunchiului la piept cu apropierea capului de genunchiul flectat cu
expir, revenire cu inspir i extensia genunchilor (20 ori).
4. Aparat de vslit (5-10 min.) pauz (2 min.).
5. Cicloergometru (5-10 min.) pauz (2 min.).
6. inerea unei greuti de 3-5 kg cu membrele superioare ntinse la orizontal, n faa pieptului,
10-20 sec. (5 ori).
7.Exerciii de relaxare: cscat, surs, streching, poziie de relaxare stnd, seznd, rezemat.
8. Metoda Schultz:
Jocurile sportive sunt permise.
Jocurile sportive care trebuie evitate sunt:
- cele care presupun eforturi izometrice intense;
- cu ritm de joc foarte rapid;
- cele care nu permit o adaptare cardiorespiratorie: judo, lupte, fotbal, baschet, rugby.
Mersul pe jos rmne recomandat zilnic, timp de 30-60 minute, la viteza 5 km/h.
Este permis chiar i joggingul, dar progresiv i, iniial, alternat cu perioade de mers.
Viteza de alergare trebuie s se fac n funcie de confortul respiraiei (poate s susin o
conversaie) i de frecvena cardiac.
Alte sporturi permise: ciclismul, nataia, ski fond.
42. Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie transluminala percutana
Angioplastia este o tehnica operatorie ce consta in introducerea prin vena safena a unui cateter
cu balonas care destenozeaza coronarele si ulterior implantarea unui stent.
Prin angioplastie se disloca si se fragmenteaza placa aterosclerotica. n evaluarea succesului de
lung durat al angioplastiei, trebuie luate n considerare recidivele, acestea apar, de regul, n
primele 6 luni, fapt ce a condus la efectuarea celei de-a doua angioplastii.
La 14 zile, 3, 6 i 9 luni dup PTCA se efectueaz:
testarea ECG la efort;
evaluarea perfuziei miocardice n efort cu TI201.
Cei suspeci de stenoza recidivant vor fi pregtii pentru o nou angioplastie.
Conduita postangioplastie:
Pacientul e mentinut sub terapie antiplachetara timp de 1-6 luni.
La 3-5 zile se face TE. Maximal limitat de simptome. Exista pacienti deconditionati fizic cu
DAF> DAM si pacienti cu DAF=DAM. Pacientii deconditionati fizic sunt cei care trebuie sa faca
in primul rand recuperare fizica.
Recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu cea din faza a-2-a a IMA. Pentru
pacientii cu angor restant timp de 1-2 saptamani se face in spital, pentru cei asimptomatici se
poate ambulator direct. Dar in toate cazurile se face institutionalizat.
30

Faza a II-a de recuperare post-PTCA

Costul energetic al etapei este intre 5-7 METs; cand a atins aceasta limita faza a -2-a este
terminata.
Orice edin de antrenament fizic se incepe cu testul de effort limitat de simptome, si este
alctuit din trei pri distincte:
1. nclzirea respectiv exercitii pregatitoare care sa nu determine o FC care sa depaseasca
cu peste 20 batai\min FC de baza iar FC in timpul incalzirii sa nu depaseasca 100-110
b.\min; dureaza 5-10 min.
2. Antrenamentul propriu-zis cu effort de anduranta; este faza propriu-zisa a recuperarii;
dureaza pana la 30 min.
3. Perioada de rcire (revenire); dureaza 5-10 min.
Intensitatea antrenamentului - Frecvena trebuie s fie de aproximativ 120-130/min. pentru
indivizii peste 40 ani i 135-140/min. pentru sub 40 ani
Durata antrenamentului - iniial de 5-10 minute, crescnd apoi progresiv, n funcie de tolerana
bolnavului, pn la 30 minute, limit care, n general, nu va fi depait.
Frecvena antrenamentului - sunt necesare cel puin 3-4 antrenamente pe sptmn, desprite,
dac este posibil, prin cte o zi liber. Creterea frecvenei de antrenament peste acest numr nu
este benefic. Poate fi introdus efortul izometric progresiv sub forma ridicarii unor greutati in a
-2-a parte a feazei.
Faza a III-a de recuperare post-PTCA
Este faza de meninere a recuperrii fizice.
Antrenamentele fizice : de 3 ori pe sptmn (minimum de dou ori pe sptmn) . Durata
edinelor de antrenament : minimum o or, dar poate s creasc pn la 1,5-2 ore;. se vor
practica sporturi recreative, jogging, jocuri cu mingea, n funcie de
capacitatea de efort i preferinele individului.
43. Recuperarea in arteriopatiile periferice:metode pasive de recuperare
A. Metode pasive
Metodele pasive sunt msuri de protecie cutanat, cu scopul de a preveni agresiunile cutanate,
mecanice, fenomenele de maceraie, infeciile de la nivelul piciorului, deci, n ultim instan
ischemia.
Metodele pasive constau n:
purtarea de pantofi din piele supl, care s nu strng degetele de la picioare;
meninerea cald a picioarelor (osete de ln moale);
splatul zilnic apoi uscarea foarte atent a picoarelor (inclusive cu fehn);
ngrijirea foarte riguroas i tierea cu mare atenie a unghiilor, cu att mai mult dac
exist diabet zaharat.
Masaje n sensul circulaiei arteriale i venoase.
- eficacitatea este limitat
- este de preferat efleurajul superficial, dar i petrisajul i presiuni profunde alunectoare.
Exerciiile de postur
Cea mai eficient este gimnastica Brger, descris nc din 1924. Aceste exerciii caut s
creasc debitul sanguin al unui membru prin golire i apoi umplere!
- pacientul st n decubit dorsal cu membrele n poziie la 50 grade un minut;
31

- se produce apoi umplerea, n poziie aezat i gambele atrnate un minut;

- se efectueaz alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal n timp dublu
- se repet de cinci-ase ori/zi, consecutiv;
- se pot asocia micri circulare ale picioarelor.
Metode fizice
Termoterapia pentru afeciuni mai puin evoluate:
- bi calde zilnice 25-280C; durat: 30-45 minute;
- lamp de infraroii;
- unde scurte;
- parafin.
Nu se aplic pe zonele ischemice, ci numai pe zonele reflexe: - plex lombar;
- plex tipogastric.
Mecanoterapia
Se folosesc aparate pneumatice care cresc fora undei sistolice arteriale sau faciliteaz returul
venos (sistem de presiune depresiune ritmic tip vasculator).
Hidroterapia
la 300C solicit global membrul prin micri de contrarezisten, n condiii de echilibru
termic.
oxigenarea are avantajul de a crete rapid perimetrul de mers.
44. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de recuperare
Metode active
stau la baza tratamentului de recuperare fizic;
scopul: declanare unui rspuns circulator maximal, fra
produce manifestri ischemice i la nivelul musculaturii supra i
subiacente obliterrii.
Mersul
Singurul drog care produce, n mod cert, creterea fluxului
sanguin n musculatura scheleticeste exerciiul fizic. Are avantajul
de a fi cel mai ieftin.
mersul poate fi: n etape sau codificat.
mersul poate fi efectuat ca probfuncionalpe teren gradat
sau pe covor rulant.
este important sse corijeze tulburrile de mers (atitudine
antalgic, obiceiul prost) care solicitprea puin muchii subiaceni
obstruciei i, din contr, solicitmai mult muchii sntoii, supraiaceni.
arteriopatul trebuie satace pasul cu clciul (talonul) i s-l
termine cu vrful piciorului pentru a solicita muchii distali obstruciei.
mersul trebuie snu fie prea solicitant, ci aproximativ la 70%
din perimetrul de mers determinat sptmnal.
Gimnastica specific
scopul: ameliorarea oxigenrii locale.
exerciiile sunt alese n funcie de nivelul la care sunt locali-zate obliterrile.
se realizeaznclzire timp de 10 minute, apoi urmtoarele
32

exerciii de douori pe zi:

micri de triplflexie pentru obliterri nalte, cu solicitarea
muchilor bazinului i ai coapsei;
micri care solicitgamba n obliterri mijlocii, prin ridicri
pe vrful picioarelor (obliterri pe artera femural i artera poplitee);
n obliterri distale solicitarea muschilor scuri ai piciorului:
deplasri pe degetele picioarelor (salt lateral) i micri de rulare a
unei evi (tub) sub picioare.
Ergoterapia
se realizeazantrenamente progresive la efort pe bicicleta
ergometric:
ncrcarea se realizeazcu:
25 w timp de cinci minute, zece minute apoi 15 minute/zi.
50 w timp de cinci minute, zece minute, 15 minute n urmtoa-rele zile.
aceste antrenamente sunt eficiente mai ales n leziunile
obstructive nalte.
unele micri de ergoterapie spre exemplu, tmplrie sau
olrit permit atingerea acelorai obiective n mod diferit.
Exerciii musculare globale:
1) Kineziterapia respiratorie faciliteazmicrile abdominale
diafragmatice care sfaciliteze ntoarcerea venoas.
2) Gimnastica general trebuie sfie nedureroas;
sfacapel la tot felul de exerciii mergnd pnla diverse
jocuri cu mingea.
3) Activiti sportive: bicicleta, bachet, ping-pong.
45. Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei periferice
Stadiul 1. Se realizeazmsuri de prevenie primar i secun-dara factorilor de risc:
suprimarea fumatului;
formarea unor obiceiuri dietetice corecte, reducnd aportul de
glucide i lipide;
evitarea sedentarismului;
program ocupaional de evitare a sedentarismului stabilirea
unui program de mers, cte de o or/zi i activiti sportive (bicicleta).
Stadiul 2.Indicaia de elecie a recuperrii.
se ncepe cu un sejur de 2-3 sptmni n spital pentru bilanul
medical i funcional, necesar pentru alctuirea unui program de reeducare.
nvarea de exerciii de gimnastic;
educaia dietetic, terapeutic, practic.
bolnavul este supravegheat apoi lunar;
Exemplu de program zilnic de recuperare n stadiul 2:
Ora 9 educaia dietetic i controlul medical;
Ora 10 mers;
33

 Ora 11 gimnasticspecific;
Ora 13 tratament de kineziterapie n grup i individual;
Ora 15 mers;
Ora 16 gimnasticnespecific.
Stadiul 3. Mijloacele terrapeutice sunt deja limitate i conin:
masaj i tehnici de vasodilataie prudent;
contracii izotonice cu contrarezistenpentru favorizarea
vasodilataiei i evitarea atrofiei musculare;
kineziterapia membrului opus, kineziterapia aparatului respirator.
46. Recuperarea in tromboflebite.
Definiie:
Prin tromboflebit se inelege stanjenirea circulaiei prin vene determinat de inflamarea peretelui
venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat in punct fix i la palparea venei;
- ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem i cldur local.
Obiective:
1. aplicarea msurilor profilactice in scopul activrii circulaiei periferice
2. prevenirea edemului
3. activarea circulaiei venoase
4. tonifierea musculaturii extremitilor inferioare
Mijloace: - mobilizrilor passive analitice a membrelor inferioare, mobilizri pasivo-active
analitice,
a mambrelor inferioare, poziionarea membrului inferior in plan procliv, mobilizri active ale
membrelor
inferioare, exerciii respiratori, masaj cu scop hiperemiant la nivelul circulaiei superficiale a
extremitii
bolnave, mers
n convalescen:
- masaj uor, progresiv, iniial superficial apoi profund sub form de glisri cu presiune i periaj
de activare a
stazei i edemului veno-limfatic;
- contracii statice i mobilizri pasive ca in stadiul anterior, mobilizri active cu rezisten in
decubit dorsal
i ventral sau in poziia aezat, pentru extensia gambei pe coaps, prin aplicarea de greuti;
- exerciii respiratorii;
- aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic de stimulare a circulaiei
de
intoarcere, prin punerea in funciune a pompelor musculare.
47. Recuperarea in sindromul posttrombotic
Kinetoterapia este indicatn stadiul acut:
membrele inferioare se situeazpe plan procliv pentru a
preveni edemul;
34

 pacientul stn repaus la pat, cu piciorul la 15 20 grade

deasupra patului;
mobilizarea membrului inferior este permisla 3-4 zile de la
debut, la nceput n pat, numai pentru:
a nu se produce traumatisme;
a scdea edemul;
a scdea durerea;
prevenirea emboliei pulmonare.
- n continuare, cnd tromboflebita s-a constituit, iar cheagul
este solid legat de perete, pericolul tromboemboliei reducndu-se
considerabil, sub tratamentul medicalse poate institui kinetoterapia
activ:
masaj iniial uor, cu scop hiperemiant la nivelul circulaiei
superficiale a extremitii bolnave;
evitarea manevrelor ce vizeaz esuturile profunde i traiectele
venoase (pentru a nu mobiliza cheagurile sanguine afectate);
mobilizri pasive pentru toate articulaiile i ridicarea extremi-tilor afectate n vederea activrii
circulaiei venoase;
mobilizri active;
exerciii respiratorii;
ridicarea bolnavului din pat ncepnd cu ziua 5-6, cu ciorap
elastic pe membrul inferior i parcurgerea primilor pai n jurul patului.
n convalescen a treia sptmn
Kinetoterapiaare drept scop combaterea edemului i tonifierea
musculaturii membrelor inferioare prin:
masaj uor, iniial superficial apoi profund cu glisri cu pre-siune i periaj de activare a stazei i
edemului venolimfatic;
contracii statice i mobilizri pasive ca n stadiul anterior;
mobilizri active cu rezistenn decubit dorsal i ventral sau
n poziie aezat;
extensia gambei pe coapscu aplicare de greuti pe picior;
exerciii respiratorii;
aplicarea bandajului elastic este o condiie sine qua non, cu
att mai mult cu ct n aceastperioadse instituie mersul, ca factor
terapeutic de stimulare a circulaiei de ntoarcere prin punerea n
funcie a pompelor musculare;
nu existo tehnicde mers ca n arteriopatiile cronice; mersul
se face pe msura posibilitilor bolnavului;
ritmul i durata mersului trebuie screascprogresiv, pnla
refacerea completa circulaiei venolimfatice n extremitatea bolnav.
48. Recuperarea posttransplant cardiac (pre si postoperator)
Particulariti ale pacientului cu transplant cardiac:
- FC de repaus la cordul denervat este, in general, mai crescut decat la cordul sntos;
- FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar
revenirea la
- FC de repaus este mai lent (pan la 20 de minute),
35

- la sfaritul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celei maximale teoretice;

- instalarea metabolismului anaerob este mai precoce;
- randamentul ventilator este sczut;
- rejetul moderat impune reducerea intensitii antrenamentului iar rejetul sever implic oprirea
antrenamentului.
FAZA I A. Preoperator. Obiective:
- furnizarea de informaii privind intervenia chirurgical
- reducerea anxietii.
B. Postoperator:
Dup intervenie, pacientul este internat in secia de terapie intensiv, pentru o perioad de cateva
zile, in funcie de evoluia parametrilor hemodinamici. Pacienii cu transplant cardiac au o
hemodinamic
intens perturbat, cu creterea rezistenelor vasculare sistemice i pulmonare, prezint deseori
insuficien
renal, ficat de staz, ascit i deseori caexie.
Semnele de insuficien cardiac nu sunt rare in primele zile postoperator. Dup transplantul
cardiac poate
surveni o insuficien respiratorie major, in cadrul unui edem pulmonar, ducand la hipoxie i
necesitatea
ventilaiei asistate. Un rejet precoce sau o infecie pulmonar pot prelungi ederea in terapia
intensiv.
Obiective:
1. limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit
2. realizarea unei toalete bronice satisfctoare
3. inceperea treptat a antrenamentului fizic
Mijloace: - mobilizri pasive, mobilizri active, exerciii de respiraie, tusea eficient, bicicleta
ergometric, mers prin salon, pe coridor
Indicaii metodice:
- durata antrenamentului va fi de 12 18 minute, cu incrcarea de 15 30 W (monitorizarea
EKG).
- edinele urmtoare, tot de intensitate sczut, vor fi din ce in ce mai prelungite
- programul de recuperare se va adopta in funcie de particularitilor fiecrui pacient.
- inainte de externare, pacientului i se va efectua un bilan funcional cardiorespirator printr-un
test de efort
limitat de simptome, msurand parametrii respiratori i metabolici
49. Recuperarea in hipertensiunea arteriala (HTA) testul de efort:conturarea profilelor
tensionale
Testul de efort n hipertensiunea arterial
Valoarea tensiunii arteriale se coreleaz frecvent cu frecvena cardiac i mai puin cu intensitatea
efortului.
Proba de efort n hipertensiunea arterial este o practic mai recent. Dintre concluziile desprinse
pn n prezent, cu caracter de aplicabilitate clinic, reinem:
1) proba de efort n hipertensiunea arterial permite cunoaterea reactivitii aparatului
cardiovascular;
36

2) suprim factorul emoional (hipertensiunea de halat alb) la msurarea tensiunii arteriale i

datele care se obin sunt reale i reproductibile;
3) proba de efort este urmrit prin frecvena cardiac;
4) proba de efort se va ntrerupe dac tensiunea arterial crete mai mult de 230/120 mmHg.
Protocolul probei de efort n hipertensiunea arterial cuprinde paliere de 25W, timp de trei
minute, lund tensiunea arterial la sfritul fiecrui palier.
Nu se trece la urmtorul palier dect dac exist o stare stabil pentru tensiunea arterial i
frecvena cardiac.
Se contureaz cteva profile tensionale:
1) Hiperkineticul prezint chiar la nceputul probei o frecven cardiac crescut, 130/minut
inexplicabil prin emotivitate; la al doilea palier frecvena crete la 150/minut.
va necesita adaptare la efort prin antrenament fizic: dac nu este posibil un medicament beta
blocant (propranolol, metoprolol etc.)
2) Emotivul n primul palier are frecvena cardiac nalt, dar nu crete prea mult n
urmtoarele dou trei stadii.
3) Bolnavul cu capacitate a miocardului limitat poate realiza un efort de 150-180 W fr a
crete valoarea tensiunii arteriale; este evident patologic.
4) Etilicul la primul palier, la cel mai mic efort, prezint o frecven rapid i o cretere tot att
de rapid a valorii tensiunii arteriale.
50. Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala (HTA)
Persoanele cu activitate fizicfac n mod repetat hipertensiune arterial.
cei cu hipertensiune arterialpot sreduchipertensiunea arterialprin efort de rezisten.
sunt necesare trei edine/sptmn, cte 20 minute la o frecvencardiaceficace, la valoare de 60
80% din frecvena cardiacatinsn timpul probei de efort.
peste aceastvaloare organismul este n anaerobioz i nu se mai produc scderi ale tensiunii
arteriale.
Mecanismele care genereazadaptarea la efortul de rezisten sunt:
creterea debitului cardiac este liniar cu frecvena cardiac;
sporirea volumului de ejecie sistolic nu este liniar dect pnla 50%.Vo2 max;
declanarea activitii simpatice;
cretere volumetriccu sporirea ntoarcerii venoase secundar stimulrii receptorilor alfa;
redistribuire perifericcu vasoconstricie renal i splahnic i vasodilataie
musculardatoritunor mecanisme locale la care participPG (prostaglandinele) i adenozina;
o adaptare umoralpuin cunoscut.
Tolerana la efort este principala msurpentru aprecierea capacitii de munca unui bolnav
Mersul cel mai recomandat exerciiu pentru nceperea antrena-mentului la efort.
Alergarea (joggingul) - Metoda se introduce imediat ce s-a ajuns la o anumitcapacitate
de efort.
Urcatul scrilor i pantelor: se face n mod progresiv, ca numr de trepte i durat
Bicicleta ergometric i covorul rulant
au avantajul posibilitii dozrii cu multprecizie i de urm-rire a pacientului n timpul efortului.
edine de antrenament: timp de 3 sptmni
durata de 20 minute
la o frecvencardiac60-80% din frecvena maximatinsn timpul probei de efort.
37

 peste acest nivel organismul se afln anae

51. Exercitiile respiratorii terapeutice in HTA si efectele acestora
Tehnica Rebirth gimnasticrespiratorie de hiperoxigenare descrisde Leonard n 1970 n SUA,
extinsulterior i n alte ri.
Un alt autor, Tirala, descrie o tehnicasemntoare care este preluat i n Romnia.
Aceasttehnicreduce n trei sptmni tensiunea arterialla un nivel constant.
Tehnica: se efectueazinspiraii profunde ce antreneazrespi-raiile costal i diafragmatic.
urmeazexpiraii prelungite uiernd, uuuu, ca un geamt sau ca un oftat.
se pot descrie patru variante:
culcat (poziie greu toleratde ctre cardiaci);
eznd;
ortostantism;
n timpul mersului.
inspiraia dureaz5-10 secunde; expiraia 45 secunde.
se efectueazde trei ori/zi cte 15 minute;
durata tratamentului: 3-4 sptmni cu repetri, orice ntreru-pere a tratamentului duce la recidiva
hipertensiunii arteriale,
Se recomandpacienilor sfie n repaus digestiv
52. Mijloace de terapie in HTA din domeniul medicinei fizicale si a balneoclimatologice
Mijloacele de medicin fizic
. Electroterapia
1) Ionizri transorbitare cu sulfat de Mg 2%.
electrozi speciali de tip oculari sunt aplicai printr-un strat hidrofil (tifon) pe pleoape (ochiul
nchis
durata edinei: 30 minute.
serii edine: 15-25 repetate la intervale mari.
serii scurte: 6-10 la intervale mici.
Perioada de tratament este de luni sau ani.
2)Bi galvanice celulare temperatura apei este de 37-380C
durata: 20-30 minute;
zilnic sau la dou zile.
3)Bile galvanice generale:
temperatura apei este: 36-370C;
durata procedurii: 15-20 minute;
ritmul edinelor: de la una la trei zile;
se repet luni sau ani de zile.
4) Magnetodiafluxul n aplicaii cervicale i lombare:
durata edinei: 20 minute;
18-20 edine repetate la dou patru sapt.
Hidrotermoterapia
Implic mecanismul de reglare a aparatului cardiovascular, prin jocul vascular periferic i central,
aprut n mecanismul de termoreglare.
38

 o baie cald la picioare duce la decongestionarea circulaiei cerebrale, pentru c exist un

mecanism vicariant ntre circulaia corpului i membrele inferioare.
aplicaiile calde generale bi generale;
bi de lumin;
saun.
6.4. Cura balneoclimateric n hipertensiunea arterial
Staiunile balneare utilizate sunt complexe de tratament, unde, alturi de factorii naturali de cur,
specifici fiecrei staiuni, n cadrul curelor balneare de 18-20 zile, mai pot fi folosite:
- medicina fizic;
- dietoterapia;
- terapia medicamentoas;
- ritmicitatea somnului i a alimentaiei;
- reducerea consumului de alcool, tutun, cafea;
- activiti recreative pentru relaxarea psihic;
- antrenamentul la efort.
Este un mijloc important de lupt antistres
53. Recuperarea fizica a pacientilor cu valvulopatii neoperate
Experienta in acest domeniu este restransa; totusi sedentarismul prelungit care produce
deconditionare fizica poate indica antrenament fizic in anumite conditii:
Indicarea antrenamentului fizic pe termen scurt se poate face la:
Valvulopatia compensata
Insuficienta cardiaca, clasa 1 si 2,NYHA.
Este necesara individualizarea stricta si TE Submaximal( 80% din FC MAX. TEORETICA, iar
TA sistolica max. 200mmHg).
Pacientului I se va face deasemenea un bilant riguros:
Examen clinic
EKG
Rx. Toracic
Ecografie cardiac
Cateterism cardiac daca se poate realiza
Metodologia recuperrii:
- se lucreaz n echip: medic, kinetoterapeut, maseur.
- modaliti: kinetoterapia respiratorie, antrenamentul fizic.
Kinetoterapia respiratorie
- este bun pentru toi pacienii cu valvulopatie, inclusiv pentru cei la care msurile de recuperare
fizic sunt contraindicate.
- duce n timp la ameliorarea CPT i a VEMS-ului (capacitatea pulmonar total i volumul
expirator maxim pe secund)
- este capabil s antreneze toat musculatura respiratorie, cu participarea preponderent a
diafragmului i a musculaturii abdominale.
Antrenamentul fizic
Se desfoar n edine cu intensitate, ritmicitate, durat asemntoare cu cea a coronarianului.
Intensitatea apreciat prin testul efort iniial, pe baza toleranei i a bilanului respirator.
Se indic drept limite:
39

 70% din capacitatea funciilor apreciat prin testul efort la valvulopatiile uoare.
50-55% la formele cu rsunet funcional marcat.
- Durata antrenamentului: 45 minute.
- Micrile propriu-zise: (exerciii) trebuie s fie alternate cu micrile respiratorii.
- La sfrit se practic tehnici de relaxare i de masaj.
Dac apar dispnee, tahicardie/aritmii, ritm de galop (n trei timpi), se ntrerupe antrenamentul
fizic.
se practic serii de 10-20 edine maximum.
exerciiile fizice trebuie s fie repetate chiar dac sunt limitate, pentru c amelioreaz n timp
randamentul i ajut pacienii cu dezadaptare cardiovascular indus de o inactivitate prelungit
54. Contraindicatiile recuperarii pacientilor cu valvulopatii neoperate
-

valvulopatii cu hipertensiune pulmonarsever;

cardiomegalie important;
alterarea funciei ventricului stng (se vede din ecografia car-diacDoppler);
aritmii ventriculare maligne;
stenozpulmonarstrns;
stenozaorticsimptomatic, calcificat cu risc sincopal;
cardiomiopatie hipertroficobstructiv;
coarctaia de aort

55. Obiectivele recuperarii pacientilor cu valvulopatii operate

Obiectivele recuperrii:
n primele zile postoperatorii, msurile de recuperare vor fi centrate pe kineziterapie
respiratorie, pentru o corect ventilare i pentru a preveni complicaiile decubitului.
Dup 4-8 sptmni, se constat o ameliorare hemodinamic este etapa n care recuperarea va
realiza obiectivele sale generale:
adaptarea progresiv la efort
ajut pacientul s depeasc faza de anxietate
permite reconsiderarea tratamentului medicamentos prin aprecierea
comportamentului hemodinamic la efort: tahicardie i ritm cardiac
de galop, aritmii (absente n repaus);
sfaturi ergonomice n funcie de gradul readaptrii la efort.
56. Metodologia recuperarii fizice a pacientilor cu valvulopatii operate
Pregtirea preoperatorie. Obiective:
1. Elementul recuperator esenial in aceast etap il reprezint kinetoterapia respiratorie,
2. sigurarea nu numai a unui drenaj bronic eficient ci i invarea respiraiei diafragmatice,
3. corectarea respiraiei prin exerciii respiratorii,
4. furnizarea de informaii generale privind intervenia chirurgical i modalitile de recuperare
postoperatorie.
Mijloace: - gimnastic respiratorie,
Postoperator. Obiective:
1. asigurarea unei ventilaii corecte
40

2. prevenirea complicaiilor decubitului

3. readaptarea progresiv la efort
4. obinerea rapid a autonomiei funcionale
Mijloace: - exerciiile fizice de mobilizare a centurilor i a membrelor, exerciii pentru
mobilizarea
musculaturii respiratorii.
Faza I intraspitaliceasc
Obiective:
1. profilaxia complicaiilor de decubit
2. asigurarea permeabilitii cilor respiratorii.
Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelor inferioare;
exerciii respiratorii; mobilizri active ale centurilor scapulare si pelvine
- la cei care au o evoluie favorabil se ncepe mersul n a treia zi;
- din ziua ase se ncepe programul de recuperare precoce.
- dup ziua a asea (ntre 6-10) se poate ncepe plimbarea prin salon, i pe holuri;
- programul antrenamentului cuprinde:
bicicleta ergometric 50-60 w, timp de zece minute.
- ameliorarea capacitii de efort dup ase luni este relative modest i este mai bun la proteza
aortic dect la cea mitral.
Faza a 2-a convalescena:
- marcheaz trecerea de la perioada acut (postoperator) la revenirea la viaa socioprofesional.
Obiective:
- precizarea programului antrenamentului: frecvena, durata, tipul efortului muscular, n funcie
de particularitile evolutive i modalitile de rspuns la recuperarea iniial.
- trebuie acordat o mare atenie riscului bolilor reumatice evolutive!
- deprinderea tehnicilor de relaxare.
- programul de antrenament n faza a 2-a este precedat de un test de efort maximal limitat de
simptome.
- n funcie de acest test programul recuperator va fi astfel:
a) program uor exerciii de respiraie i plimbri scurte;
b)program mediu exerciii de respiraie, gimnastic uoar, mers normal, bicicleta: 50-60w;
c) program normal dac VS (ventriculul stng) e normal i nu exist complicaii postoperatorii.
- dup luna a doua postoperator, se poate aplica acest program, dar numai sub supravegherea
medical a tensiunii arteriale i a frecvenei cardiace.
n ce const programul de antrenament:
cteva minute de nclzire, gimnastic respiratorie, mobilizarea centurii scapulare, exerciii
fizice globale.
30 minute de efort: 2 minute cicloergometru, cu creterea progresiv a sarcinii
4 x 2 minute la 80-90% VO2 maxim;
3 minute la 50-60% VO2 maxim;
5 minute la 50-30% VO2 maxim.
exerciii fizice de intensitate medie uoar, n revenire 5 minute.
- Se practic 3 edine pe sptmn la cicloergometru, timp de opt sptmni, la nivelul de 70%
din frecvena cardiac maxim teoretic i nc 2 sptmni la 80% din frecvena cardiac
maxim.

41

- n insuficiena cardiac antrenamentul este lent progresiv, intervalul de timp n care se atinge
efectul de antrenament este de peste ase luni i se efectueaz numai n centre medicale
specializate.
Faza a 3-a de ntreinere
- util pacientului valvular ce urmeaz s-i reia activitatea profesional.
- el trebuie s depeasc faza activitilor fizice minime.
- intensitatea antrenamentului optim este de 50-70% din frecvena cardiac calculat potrivit
rspunsului la efort.
- util este prescrierea unui medicament antiartmic, care s se ia ca tratament de ntreinere n
timp ce face antrenament fizic.
- exerciiile fizice sunt cele din recuperarea coronarianului.
- se va continua cu gimnastica respiratorie i se va insista asupra grupelor musculare ce urmeaz
a fi solicitate cu predilecie n profesia pacientului
57. Recuperarea in insuficienta cardiaca: metodologie practica, indicatii,contraindicatii,
rezultate
n insuficiena cardiac obiectivul principal este mpiedicarea decondiionrii fizice a
bolnavului peste limita impus de suferina miocardic.
este necesar aprecierea prealabil a capacitii de efort a bolnavului. Aceasta va fi fcut
prin testarea de efort, obligatorie pentru orice bolnav cu insuficien cardiac.
Metodologiei testrii de efort
Aceasta se va efectua fie pe covorul rulant, fie pe cicloergometru, n funcie de
posibilitile bolnavului. Metodologia testrii de efort poate fi cea clasic, n trepte de 25
W i trei minute.
Se urmresc n cursul testrii de efort aceiai parametri ca i n cursul testrii de efort la bolnavii
cu cardiopatie ischemic dureroas.Se pune ns un accent deosebit pe VO2 maxim i pe
comportarea tensiunii.
n urma testrii de efort se va stabili programul concret de antrenament.
n ceea ce privete frecvena antrenamentului, avnd n vedere intensitatea mic a efortului care
se depune, se indic:
antrenamentul zilnic, cel puin pentru antrenamentului efectuat la domiciliu;
de cel puin 3-4 ori pe sptmn, n cadrul instituionalizat, dac bolnavul este
ambulator, sau zilnic, dac bolnavul este spitalizat.
Intensitatea efortului va fi redus, urmrindu-se obinerea unei frecvene cardiace de 70-85% din
frecvena cardiac maxim atins n cursul testrii de efort.
Aceasta FC. nu trebuie sa depaseasca 135-140 batai\min si trebuie sa fie inferioara cu 10
b.\min FC .la care apar simptomele de insuficienta cardiaca, respective dispneea.
durata antrenamentului propriu-zis pentru inceput va fi de 5- 10 min. crescand pana la 30
de minute.Se desfasoara cu pauze
fiecare perioad de antrenament va fi precedat de o perioad de nclzire, de 5-10
minute, efectuat prin exerciii respiratorii i de stretching.
antrenamentul va fi terminat tot printr-o perioad de 5-10 minute de rcire, prin
aceleai exerciii respiratorii i de stretching.
Exist trei tipuri de activiti care se practic n scopul antrenrii bolnavilor cu insuficien
cardiac.
cel mai utilizat dintre ele este mersul pe jos cu o viteza de 4-5 km/or.
42

- se vor intercala scurte perioade de jogging.

astfel, bolnavul va fi ncurajat s alerge uor, cte 25 m la fiecare 500 metri parcuri prin mers
pe jos.
n sfrit, a treia posibilitate este aceea a aplicrii doar a gimnasticii medicale.Se folosesc
aceleasi exercitii din perioada de incalzire si racier, dar mai viguros.
Dup o perioad de antrenament instituionalizat, pe o perioad de 3-6 luni, bolnavul i poate
continua singur antrenamentul, la domiciliu, att n scopul creterii n continuare a capacitii de
efort, dar, mai ales, n scopul meninerii capacitii de efort obinute n
perioada de antrenament instituionalizat.

58. Metodologia specifica a recuperarii in insuficienta cardiaca

Reprezint recuperarea propriu-zis sau faza de convalescen.
se desfoar ntre momentul externrii i cel al relurii activitii obinuite, inclusiv profesionale.
prima sptmn de la ntoarcerea la domiciliu este considerat aparinnd fazei I sau tranziiei la faza
a II-a.
faza a II-a de recuperare este perioada cea mai important; scopul su este s redea pacientului
maximum posibil din capacitatea sa fizic
Programul de antrenament nclzirea;
antrenamentul propriu-zis;
rcirea (revenirea).
Pe parcursul antrenamentului, doi parametri sunt studiai n mod deosebit:
1) frecvena cardiac de antrenament s nu depeasc, dar nici s fie mult inferioar frecvenei
cardiace prestabilite.
2) scala de autopercepere a intensitii efortului (scala este mprit n 20 de grade de percepere a
efortului).
Intensitatea antrenamentului
clasic se consider c este necesar s se presteze un effort fizic de 70% din capacitatea maxim de
efort a individului (VO2), valoare care corespunde aproximativ pragului anaerob (care nu trebuie s fie
depit n cursul antrenametului fizic).
intensitatea se apreciaz practic prin frecvena cardiac a efortului.
Durata antrenamentului iniial este de 5-10 minute, se crete progresiv n funcie de tolerana
bolnavului pn la 30 minute.
La pacienii care sunt bine antrenai, dup terminarea antrenamentului propriu-zis, se pot aduga jocuri
recreative, la o frecven cardiac sub cea atins n timpul antrenamentului.
Frecvena antrenamentului
antrenamentul trebuie s fie repetat de cteva ori/sptmn (3-4 edine/sptmn, desprite de o zi
liber.)
creterea numrului de antrenamente peste aceast valoare nu este benefic, dar creterea
disconfortului muscular al pacientului este o regul;
n ziua liber este bine, totui, ca pacientul s fac exerciii uoare de gimnastic, activiti
gospodreti, s mearg pe jos;

43

59. Recuperarea fizica a pacientilor cu tulburari de ritm cardiac

dureaza 6 12 sptmni, este identic cu cea aplicat bolnavilor cu angin pectoral stabil
de efort sau cu cea aplicat n faza a doua de recuperare a infarctului miocardic acut.
Se tine cont de capacitatea de efort iniial, care va condiiona i va determina:
nivelul iniial de efort;
capacitatea de efort final, propus i atins prin antrenament.
se va desfura cvasiobligatoriu ntr-o perioad de 1-2 sptmni n mediu
spitalicesc,ndeosebi pentru bolnavii cu angor restant (dar cu prag anginos ridicat), iar
uneori poate fi de la nceput ambulatorie, pentru bolnavii total asimptomatici. n toate
situaiile ea va fi ns instituionalizat, desfurat n servicii de specialitate n care sunt
disponibili att specialistul n recuperare, ct i medicul cardiolog.
Dup traversarea celor 6-12 sptmni de antrenament fizic propriu-zis, bolnavii vor fi
trecui n faza a III-a de recuperare cnd, de la caz la caz, prestarea activitii fizice va fi
efectuat n acelai cadru instituional (cnd exist condiii pentru acesta),
bolnavului va reveni la 3, 6 luni i, ulterior, anual n serviciul cardiologic
riscurile recuperrii fizice sunt mult mai mari dect la alte categorii de bolnavi; ei trebuie
s se afle sub influena medicaiei antiaritmice prescrise de ctre cardiolog, iar n sala de
kinetoterapie trebuie s existe posibiliti de resuscitare cardiorespiratorie.
Modul de realizare a efortului n antrenamentul fizic propriu-zis cuprinde aceleai modaliti
descrise la recuperarea postinfarct miocardic i postrevascularizare miocardic
60. Indicatii si contraindicatii in recuperarea pacientilor cu tulburari de ritm cardiac
Se va ine cont, n fiecare caz, de capacitatea de efort iniial, care va condiiona i va determina:
nivelul iniial de efort;
capacitatea de efort final, propus i atinsprin antrenament.
Aceastrecuperare se va desfura cvasiobligatoriu ntr-o peri-oadde 1-2 sptmni n mediu
spitalicesc, ndeosebi pentru bolnavii cu angor restant (dar cu prag anginos ridicat), iar uneori poate fi
de la nceput ambulatorie, pentru bolnavii total asimptomatici.
n toate situaiile ea va fi nsinstituionalizat, desfuratn servicii de specialitate n care
suntdisponibili att specialistul n recuperare, ct i medicul cardiolog.
Duptraversarea celor 6-12 sptmni de antrenament fizic propriu-zis, bolnavii vor fi trecui n faza a
III-a de recuperare cnd, de la caz la caz, prestarea activitii fizice pentru meninerea efectului de
antrenament va fi efectuatn acelai cadru instituional (cnd existcondiii pentru acesta), cluburi ale
coronarienilor, sau va continua ca un mod de vian care bolnavul va fi ncurajat spresteze
activitate fizic.
n situaia rara bolnavilor asimptomatici i bine condiionai fizic, ei pot i trebuie sfie inclui de la
nceput n faza a treia de meninere a recuperrii, fiind de dorit nsca, cel puin pentru o peri-oadde
cteva sptmni, aceasta sse desfoare n cadrul insti-tuional, putnd fi apoi continuat
nesupravegheat.
n toate situaiile, bolnavului va reveni la 3, 6 luni i, ulterior, anual n serviciul cardiologic de
specialitate de recuperare n care s-a efectuat antrenamentul fizic, pentru efectuarea testrii de efort
efectuate standardizat.
61. Contraindicatii ale recuperarii fizice la bolnavii cardiaci
44

Contraindicaiile antrenamentului fizic sunt:

Infarcte complicate
Insuficienta cardiaca
Emfizem pulmonar, bronsita cronica
Boli pulmonare cornice in antecedente
HTA netratata
Tulburari ritm
Angor spontan
valoarea glicemiei peste 200 300 mg%;
retinopatia avansat care ar putea favoriza dezlipirea de retin;
nefropatia diabetic;
hipertensiunea cu valoare diastolic peste 120130 mmHg.
Efortul fizic este util pentru profilaxia primar a cardiopatiei ischemice cronice i a cardiopatiei
diabetice n diabetus melitus.
pentru diabetul zaharat tip I, efectul hipoglicemiant al efortului fizic va fi mai mare dac va fi
fcut la 3 4 ore de la injectarea insulinei cristalinei i la 8 12 ore de la injectarea insulinei
semilente.

45