VALOAREA ENERGETICA A ALIMENTELOR Grupa de alimente Proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele si mineralele nu se gasesc ca atare in natura ci sunt incluse,

in cantitati varia ile in compo!itia diverselor alimente" Nici un aliment nu contine singur toate su stantele nutritive in cantitatile de care avem nevoie" In aceste conditii, pentru a avea o alimentatie ec#ili rata, omul tre uie sa consume o larga varietate de alimente" Alimentele pot $i impartite in opt grupe, ast$el%

lapte si produse lactate carne si peste oua legume si fructe cereale, derivate din cereale si leguminoase uscate zahar si produse zaharoase grasimi alimentare apa, bauturi alcoolice si nealcoolice.

In compo!itia alimentelor dintr&o grupa, unii $actori nutritivi sunt ogat repre!entati, in timp ce altii se a$la in cantitate mica sau lipsesc" Ast$el pentru a asigura o alimentatie ec#ili rata, este necesara consumarea alimentelor din di$erite grupe" O alimentatie ec#ili rata permite mentinerea unei une stari de sanatate si scade posi ilitatea de a $ace unele oli" Este ine sa se consume o mare diversitate de alimente pentru a o tine energia, proteinele, vitaminele si $i rele necesare unei sanatati optime" Pentru a mentine sau im unatati greutatea corporala, pentru a scadea riscul #ipertensiunii arteriale, al olilor de inima, al accidentelor cere rale, al unor $orme de cancer sau al dia etului !a#arat este $oarte important ca ingestia de alimente sa $ie in ec#ili ru cu activitatea $i!ica e$ectuata" 'in pacate actualul stil de viata predispune la sedentarism" Pentru a avea o alimentatie sanatoasa este ine sa se tina cont de urmatoarele recomandari%

(a se consume cantitati moderate de !a#ar si dulciuri ra$inate pentru ca o dieta cu prea multe !a#aruri are prea multe calorii si prea putine su stante nutritive pentru cei mai multi oameni si, in plus, contri uie la cariile dentare" (a se consume mai putin de )g de sare *clorura de sodiu+ pe !i pentru reducerea riscului de #ipertensiune arteriala" (a se consume cantitati su$iciente de cereale, legume si $ructe care sa acopere nevoile de vitamine, minerale, $i re alimentare si glucide comple,e" (a se scada consumul de grasimi alimentare, in special de grasimi saturate si colesterol pentru a diminua riscul de oli cardiovasculare, de anumite tipuri de cancer, precum si pentru mentinerea unei greutati optime"

Laptele si produsele lactate Aceasta grupa de alimente contine% laptele dulce *proaspat sau reconstituit din lapte pra$ sau condensat+, produsele lactate acide *laptele atut, iaurtul, c#e$irul etc"+ si ran!eturile" -ntul, smantana si $risca, datorita continutului mare de grasimi sunt incluse in grupa grasimilor" Laptele si produsele lactate constituie o grupa cu mare valoare nutritiva datorita aportului de proteine, lacto!a, calciu, $os$or si vitamine *in special A, ' si .+" Laptele contine in medie de /,01 proteine care sunt constituite din% ca!eina *apro,imativ /1+, lactal umina si lactoglo ulina *care impreuna repre!inta apro,imativ 2,01+" Aceste proteine au valoare nutritiva superioara datorita pre!entei in cantitati optime a tuturor aminoaci!ilor esentiali precum si a coe$icientului ridicat de utili!are digestiva" Laptele are un continut ridicat de li!ina, ceea ce $ace ca atunci cand acesta este consumat cu cereale sa corecte!e de$icienta acestor proteine de calitate in$erioara" Laptele contine in medie de /,)1 grasimi care sunt repre!entate in special din grasimi saturate si steroli *colesterol 32mg1+, $iind sarace in aci!i grasi polinesaturati" 'atorita recomandarilor de a scadea consumul total de grasimi si in special de grasimi saturate, o atentie deose ita se acorda grasimilor din lapte si produse lactate, recomandandu&se consumarea in special de produse partial sau total ecremate" Laptele contine lacto!a *un di!a#arid+ intr&un procent de apro,imativ 4,5 si este singura sursa cunoscuta a acestui glucid din alimentatie"

Laptele este ogat in% $os$or, calciu *principalele minerale ale laptelui+, sodiu, potasiu si clor, dar contine putin sul$ si este $oarte sarac in $ier, cupru si mangan" Laptele si produsele lactate constituie o una sursa de vitamine #idrosolu ile si liposolu ile" 'intre vitaminele #idrosolu ile se remarca, continutul ridicat de vitamina .6" Laptele integral si ran!eturile grase contin vitamine liposolu ile, in special vitaminele A si '" Prin laptele proaspat se pot transmite microorganisme patogene *micro i care produc im olnaviri+, ceea ce implica luarea unor masuri $oarte stricte de igena" Pentru a se putea conserva, laptele este supus unor prelucrari termice, respectiv pasteuri!area si $ier erea" Pasteuri!area se e$ectuea!a in mod o ligatoriu in conditiile prelucrarii industriale a laptelui si consta dintr&o incal!ire la temperaturi ce varia!a intre )0&70 grade Celsius" Pasteuri!area nu modi$ica valoarea nutritiva a laptelui, cu e,ceptia distrugerii vitaminei C" In ceea ce priveste $ie erea, pentru a $i e$icace tre uie sa se atinga temperatura de 322 grade Celsius timp de /&0 minute" Prin $ier ere valoarea iologica a laptelui scade mai mult decat prin pasteuri!are, prin scaderea li!inei si pierderea de vitamine" Produsele lactate acide re!ulta din $ermentatia lactica produsa de microorganisme sapro$ite care insamantea!a spontan laptele sau sunt adaugate su $orma de culturi selectionate" La temperaturi adecvate, o parte din lacto!a este trans$ormata in acid lactic prin actiunea en!imelor acestor microorganisme" .ran!eturile se o tin prin inc#egarea laptelui si separarea coagulului din !er" Acestea se caracteri!ea!a prin disparitia aproape totala a lacto!ei" In coagul sunt retinute ca!eina, grasimile, vitaminele liposolu ile, sarurile de calciu si $os$or, o parte din vitaminele #idrosolu ile, iar in !er raman% lactal umina si lactoglo ulina" 'in !er, prin $ie ere si acidulare usoara se o tine urda" Carnea si pestele Carnea cuprinde in proportii vari ile% tesut muscular si elementele asociate acestuia *vase sanguine, nervi+, tesut grasos, parti osoase sau cartilaginoase si eventual, in ca!ul pasarilor, pielea" 8esutul muscular este elementul cel mai important si este compus din $i re musculare grupate in $ascicule" Carnea, pestele si preparatele din ele sunt principalele surse de proteine de calitate superioara, proportia acestora variind intre 37&66 grame1 in carnea sla a si 36&34 grame1 in carnea grasa" Proteinele intracelulare contin aminoaci!i in proportia si cantitatea adecvata nevoilor organismului uman" Proteinele e,tracelulare din tesutul con9uctiv la,, din aponevro!e, tendoane, $ascii, cartila9e si capsule articulare sunt constituite mai ales din colagen si elastina care au o valoare nutritiva sca!uta datorita lipsei tripto$anului si cantitatilor mici din alti aminoaci!i esentiali"

Carnea este o sursa importanta de grasimi alimentare" Continutul in grasimi al carnii varia!a in limite $oarte largi, de la 01 *unii pesti c#iar su 31+ pana la /01" Grasimile continute in carne sunt repre!entate de% trigliceride *in tesutul adipos din grasimea su cutanata si din 9urul organelor+, $os$olipide *in mem ranele celulare si in tesutul nervos+, glicolipide *in creier+, lipoproteine *in multe tesuturi+ si colesterol" In carnea macra sursa ma9ora de grasimi este repre!entata de $os$olipide, dar in tesutul adipos trigliceridele sunt cele mai a undente" Grasimile de ovine si ovine sunt sarace in aci!i grasi polinesaturati" Continutul in ac!i grasi polinesaturati creste la carnea de porc, pasare si peste" Glucidele lipsesc practic in carne, aceasta continand in medie 31 glicogen" Carnea contine toate vitaminele grupului ., aducand mari cantitati din acestea, in special vitaminele .3 si .6" Vitamina C este continuta in cantitati mici si practic, distrusa in procesul de preparare" Vitaminnele A si ' se gasesc in special in $icat si in carnea pestelui gras" Tratamentul termic inactivea!a o parte din vitamine, mai ales pe cele sensi ile la o,idare" Carnea *siin particular viscerele+ repre!inta una din principalele surse de $ierdin alimentatie" In plus contri uie la aportul de $os$or, potasiu, !incsi cupru" Pesteleeste ogat in iod si $luor" Continutul de sodiu varia!a de la o speciela alta, $iind mai mare in creier, inima si $icat" Me!elurile au uncontinut $oarte mare de sodiu, ne$iind indicate persoanelor carora lis&au recomandat diete #iposodate" Me!elurile se impart in% me!eluri cu carne tocata *salamuri, carnati, to e, calta osi, sangerete, etc"+ si me!eluri cu carne netocata *sunca, musc#i $ile, musc#i tiganesc, costita, pastrama etc"+" (e cunosc apro,imativ 36"222 de specii de pesti, ma9oritatea marine si cea mai mare parte din ei sunt comesti ili" Totusi numai un mic numar de specii se consuma la noi in tara" Compo!itia pestelui se caracteri!ea!a prin procentul crescut de proteine de inalta valoare iologica, prin a senta glucidelor si prin continutul $oarte varia il de grasimi *3&661+" (pre deose ire de carne, lipidele din peste sunt ogate in aci!i grasi polinesaturati" Pestele al are un continut $oarte sca!ut de lipide si in $icatul sau se acumulea!a uleiuri care repre!inta o sursa importanta de vitamina ' si de aci!i grasi polinesaturati cu lant lung" Pestele gras contine un procent crescut de lipide *peste 321+ si este repre!entat de% macrou, ton, ang#ila" Ouale Oul este alcatuit din% gal enus, al us, mem rane coc#ili$ere si coa9a" Gal enusul constituie apro,imativ 421 din ou si contine proteine *ovovitelina+, grasimi neutre, lecitina, colesterol, $ier si vitamina A" Al usul are un continut crescut de apa, in care sunt dispersate coloidal proteinele" Principala proteina este oval umina, proteina cu o inalta valoare iologica ce contine multa li!ina, metionina si tripto$an" Este proteina de re$erinta, a carei valoare iologica, prin de$initie, este egala cu 3221"

-na din mem ranele coc#ili$ere acopera al usul iar cealalta captuseste $ata interioara a co9ii, intre ele ramanand un spatiu virtual care se umple cu aer dupa e,pul!area si racirea oului" (e $ormea!a ast$el camera de aer care se mareste pe masura ce oul se invec#este, devenind ast$el un indicator de calitate" Coa9a este $ormata din saruri de calciu si are numerosi pori" Coa9a este permea ila, lasand sa treaca ga!ele, lic#idele si microorganismele" Atunci cand oul este proaspat, porii co9ii sunt o turati de o cuticula ce reduce permea ilitatea acesteia" Cele mai consumate sunt ouale de gaina, mult mai rar $iind $olosite in alimentatie oua ale altor specii de pasari *curca, rata, gasca, prepelita, i ilica+" Proteinele din ou contin toti aminoaci!ii esentiali si au o valoare iologica de re$erinta, amestecul proteinelor din gal enus si al us reali!and cel mai ec#ili rat continut de aminoaci!i $ata de necesarul omului" Proteinele sunt repre!entate in special de ovovitelina *in gal enus+, oval umina *in al us+, precum si de cantitati mai mici de ovomucoid, ovomucina, li!o!im si ovidina" Lipidele din ou varia!a in $unctie de specie, repre!entand, de e,emplu, 361 la oul de gaina" (unt constituite din% trigliceride, $os$olipide si steroli" 'atorita continutului mare de colesterol se recomanda consumarea cu moderatie a oualor, in special de catre persoanele carora li s&au indicat diete cu continut sca!ut de colesterol" Glucidele sunt practic a sente in ou" Oul repre!inta o importanta sursa de vitamine liposolu ile si #idrosolu ile" Mineralele din ou se gasesc in special in gal enus" Legumele si fructele Legumele si $ructele asigura o mare parte a dietei, $iind cea mai importanta sursa de $i re alimentare si de vitamina C" Legumele si $ructele sunt necesare pentru a asigura volumul alimentar si a $acilita tran!itul si a sortia intestinala" In alimentatia sa, omul consuma di$erite portiuni din plante% 3" :ructele, care pot $i grupate in % o $ructe cu seminte *mere, pere, gutui+; o $ructe cu sam ure tare *cirese, visine, corcoduse, caise, piersici,prune+; o citrice *lamai, portocale, mandarine, grape$ruit+; o $ructe cu coa9a tare *nuci, alune, migdale, $istic, ara#ide+; o $ructe ace *capsuni, mure, !meura, $ragi, coaca!e, struguri+; o $ructe ostanoase *pepene verde, pepene gal en+" In aceasta categorie s&ar putea incadra si unele legume% rosii, vinete, ardei, castraveti, dovlecei, dovleac, ma!are si $asole verde"

6" /" 4" 0"

Radacinile% morcovi, telina, patrun9el, #rean, pastarnac, s$ecla, ridic#i" Tu erculii% carto$i, napi" .ul ii si tulpinile% ceapa, usturoi, pra!, sparang#el" :run!ele% salata verde, var!a, patrun9el, leustean, marar, telina, lo oda, ur!ici, spanac, andive, laptuci, precum si numeroase alte plante cu arome puternice, consumate indeose i su $orma de condimente *cim ru, tar#on, usuioc, oregano, etc"+"

:ructele si legumele sunt indispensa ile pentru asigurarea unei alimentatii ec#ili rate" 'in pacate de multe ori sunt consumate in cantitati mai mici decat cele recomandate" :ructele si legumele repre!inta o sursa $oarte una de vitamine si elemente minerale, de glucide si $i re alimentare" :ructele si legumele sunt cea mai importanta sursa de vitamina C, vitamina ce se concentrea!a in coa9a si la peri$eria mie!ului" Portocalele, mandarinele, lamaile, strugurii, merele, prunele, ciresele, a$inele, murele contin cantitati importante de vitamina P iar $ructele si legumele cu pulpa si coa9a colorata *mai ales in gal en, portocaliu, rosu si maroniu + contin cantitati mari de caroten" Legumele, in special spanacul, ur!icile, lo oda, var!a si conopida constituie principala sursa de vitamina <" :ructele si legumele mai contin si toco$erol *mai ales nucile, alunele, migdalele, ma!area si $asolea verde, spanacul si var!a+ si vitaminele din comple,ul ." :ructele si legumele contin ioelementele necesare omului pe care le e,trag din sol si apa" (unt sursa importanta de potasiu dar contin si cantitati varia ile de calciu *in special in salata, ur!ici, ceapa verde, marar, patrun9el, leustean+, magne!iu, $ier, sodiu, sul$, clor precum si toate oligoelementele" Valoarea energetica a legumelor si $ructelor este data aproape in totalitate de glucide, e,ceptie $acand nucile si ara#idele" Cel mai $recvent car o#idratii sunt repre!entati de glucide cu molecula mica% gluco!a, $ructo!a, !a#aro!a" Carto$ii, nucile, alunele, ara#idele, castanele contin amidonul ca principal car o#idrat" Legumele si $ructele contin cantitati mici de proteine si lipide dar un procent mare de apa, ceea ce le con$era o valoare calorica redusa" 'esi legumele sunt in mod natural sarace in lipide, multe dintre ele se consuma preparate in mod traditional cu grasimi, ceea ce le creste continutul de lipide" Legumele si $ructele contin si aci!i organici si arome naturale"

Ciupercile Ma9oritatea ciupercilor utili!ate in consumul alimentar sunt cultivate" Limitarea principala a consumului de ciuperci este data de teama, pe deplin 9usti$icata a into,icatiei accidentale cu specii to,ice pentru om, in special Amanita p#alloides"

Ciuperca de camp are un continut sca!ut de car o#idrati si grasimi" Componentii cu a!ot includ uree, iar mai putin de 9umatate din acestia sunt proteine adevarate" Mineralele principale sunt repre!entate de potasiu si $os$or" Concentratia vitaminelor din grupul . este sca!uta, cu e,ceptia $olatului" Legumele si $ructele se pot consuma in stare proaspata ca atare sau pot $i supuse unor procese de pastrare si conservare% congelarea, des#idratarea, sterili!area *in cutii sau orcane+, murarea si marinarea, trans$ormarea in sucuri sau pastrarea in solutii concentrate de !a#ar" Cerealele, derivatele din cereale si leguminoasele uscate Cerealele sunt cele mai importante alimente de origine vegetala din dieta umana" Cerealele si leguminoasele au $ost cultivate din cele mai vec#i timpuri, iar descoperirea cultivarii lor a repre!entat stadiul c#eie in de!voltarea societatii umane, capacitatea de a o tine recolte succesive marcand de!voltarea agriculturii si permitand intemeierea de ase!ari dura ile" Cerealele si leguminoasele repre!inta alimentele de a!a pentru ma9oritatea populatiei glo ului" In alimentatie sunt $olosite semintele acestor plante" In Romania cerealele cele mai utili!ate sunt graul si porum ul, iar dintre leguminoase, $asolea" Pe langa acestea se mai consuma cantitati relativ mici de ore!, secara, or!, ma!are, linte si soia" .oa ele de cereale sunt semintele acestor plante si sunt alcatuite din% 3" coa9a, care repre!inta 36&601 din masa o ului si care este alcatuita din mai multe straturi% o pericarpul,$ormat din celule cu mem rana groasa celulo!ica si protoplasmaimpregnata cu lignina si saruri minerale; o tegumentulseminal, care contine celule pigmentate; o mem rana#ialina" 6" mie! sau endosperm care repre!inta =2&701 din masa o ului si este $ormat din celule mari, incarcate cu granule de amidon ce au $orma si dimensiuni di$erite de la o specie la alta" Celulele de la peri$eria endospermului sunt cu ice si au un continut proteic si vitaminic mai mare decat restul mie!ului, $ormand stratul aleuronic" /" germene care repre!inta 6&361 din masa o ului si este o structura putin di$erentiata" Este separat de endosperm prin scutellum, care este implicat in mo ili!area re!ervelor nutritive ale o ului in timpul germinatiei" Germenele este ogat in proteine, vitamine si concentrea!a aproape toate grasimile o ului" Semintele de fasole sunt alcatuite din:
o o o

douacotiledoane, ce contin re!ervele nutritive; germene; tegumentseminal"

Cerealele sunt rareori consumate ca atare, cel mai $recvent $iind necesara prelucrarea acestora, prin care sunt trans$ormate in $aina de di$erite tipuri, gris, iscuiti, produse de patiserie, paste $ainoase, $ulgi, produse e,pandate etc" Cerealele repre!inta cea mai importanta sursa de energie si glucide, acoperind /2&021 din necesarul caloric !ilnic" Glucidele sunt repre!entate in cea mai mare parte de amidon *50&571+ si $oarte putine mono si di!a#aride" Amidonul este locali!at in special la nivelul endospermului" Cerealele sunt importante si pentru continutul lor in $i re alimentare, coa9a semintelor $iind ogata in lignina, celulo!a, #emicelulo!a care repre!inta glucide greu digera ile" Proportia acestora este cu atat mai mare cu cat gradul de e,tractie al $ainii este mai mare" :i rele continute de cereale sunt insolu ile si $avori!ea!a tran!itul intestinal" Pentru populatia adulta $ara oli digestive este recomandat consumul de paine intermediara sau neagra, datorita continutului crescut de material $i ros precum si datorita $aptului ca sunt mai ec#ili rate din punct de vedere nutritiv" Atunci cand necesarul de calciu este mai mare *ca de e,emplu in ca!ul $emeilor gravide sau care alaptea!a+ se recomanda painea al a care, prin scaderea e,cesului de $itati, permite o a sor tie mai una a calciului din alimentatie" Proteinele din oa ele de cereale se gasesc in concentratie mare in stratul aleuronic si germene" Proteinele din cereale au o valoare iologica mai mica decat cele de origine animala pentru ca sunt mult mai sarace in li!ina si au cantitati mai mici de metionina, cisteina, i!oleucina, treonina si valina" In plus, prin tratamentul termic este inactivata o parte din li!ina ceea ce accentuea!a de$icitul acestui aminoacid esential limitant" Glutenul repre!inta o mi,tura de proteine cu proprietati speciale, importante in procesul de $a ricare al painii" Glutenul $ace ca $aina sa $ie pani$ica ila, $ormand o structura elastica" El mai poate $i utili!at ca aditiv in painea cu un continut ogat in proteine" Gliadina, unul din elementele ce constituie glutenul este responsa ila de simptomele intolerantei la gluten" Graul, ova!ul, or!ul, secara sunt cereale care contin gluten, in timp ce ore!ul si porum ul nu contin gluten" Continutul lipidic al cerealelor varia!a intre nivele sca!ute in grau sau ore! *3&/1+ si nivele ceva mai crescute in porum *0&51+" Lipidele din oa ele de cereale sunt pre!ente in special in germene, in timp ce endospermul contine o cantitate $oarte mica si sunt repre!entate de trigliceride si $os$olipide" Prin indepartarea germenului in tarate, procentul de lipide scade si mai mult, a9ungand la mai putin de 31 in $aina al a, painea al a, pastele $ainoase, grisuri si ore!ul decorticat" Leguminoasele uscate sunt si ele ogate in calorii si amidon" Cerealele si leguminoasele contin cantitati importante de vitamine din grupul . *cu e,ceptia vitaminei .36+ si vitamina E, insa vitaminele A, ' si C practic lipsesc" Alimentele acestui grup contin mult $os$or, potasiu, $ier si unele oligoelemente, $iind insa sarace in calciu si sodiu"

'in cau!a lipsei vitaminei ', a cantitatii mari de $os$or comparativ cu calciul si a pre!entei acidului $itic, derivatele de cereale *in special cele o tinute din $aina neagra+ sunt ra#iti!ante" Zaharul si produsele zaharoase Aceasta grupa cuprinde alimente care au in compo!itia lor cantitati mari de !a#ar sau alte su stante dulci *gluco!a, !a#ar invertit, $ructo!a+ si adesea cantitati mari de lipide, $iind ast$el o importanta sursa de energie" Energia o tinuta din aceste produse este utili!a ila de catre organism in scurt timp dupa ingestie intrucat !a#arul este descompus repede in gluco!a si $ructo!a, usor asimila ile" Aceasta categorie de alimente aduce multe calorii, dar putine vitamine si minerale" Produsele !a#aroase se pot clasi$ica in%
o o o o

'ulciuri$ormate predominant din glucide ra$inate% !a#ar, gluco!a, om oane sicaramele, #alvita, ra#at, ser et, nuga; Produsedin !a#ar si $ructe% dulceata, gem, marmelada, magiun, 9eleu, $ructe!a#arisite si siropuri din $ructe, nectar, sucuri de $ructe, auturiracoritoare; Produsedin !a#ar si seminte oleaginoase% ciocolata, #alva; Mi,turicomple,e% pra9ituri, $ursecuri, napolitane, torturi, ing#etate etc"

'in pacate, in ultimii ani e,ista tendinta de a se consuma cantitati prea mari din aceste produse, e,istand riscul depasirii nevoilor $i!iologice ale organismului si al aparitiei unor de!ec#ili re nutritive" Consumul e,agerat de produse !a#aroase $avori!ea!a instalarea o e!itatii, aparitia dia etului !a#arat de tip 6, aparitia cariilor dentare" Grasimile alimentare Grasimile alimentare sunt alimentele cele mai ogate in energie, repre!inta cea mai importanta sursa de lipide din alimentatie, $urni!ea!a multe calorii organismului, dar nu aduc vitamine si minerale, sau doar cantitati mici din acestea" Toate grasimile din alimente sunt alcatuite dintr&un amestec de trei tipuri de lipide% aci!i grasi mononesaturati, polinesaturati si saturati, dar de o icei un tip de aci!i grasi predomina" Grasimile alimentare asigura aci!ii grasi esentiali si contri uie la a sor tia vitaminelor liposolu ile" Grasimile pot $i de origine animala *unt, untura, seu etc"+ sau de origine vegetala *ulei din seminte, din $ructe oleaginoase sau din germeni de cereale+" Colesterolul din sange este un important $actor de risc cardiovascular" 'esi colesterolul din alimentatie nu este cel mai important determinant al colesterolului sanguin, se recomanda scaderea cantitatii totale de grasimi din alimentatie si limitarea grasimilor saturate *care se gasesc in alimentele de origine animala, ca de e,emplu lapte integral, ran!a, unt si carne rosie+ si a aci!ilor trans&nesaturati *care se gasesc in produsele $ast $ood, iscuiti, pra9ituri si ciocolata+" -ntul repre!inta cea mai importanta grasime de origine animala si se prepara prin atere din smantana pasteuri!ata si $ermentata" Continutul in lipide varia!a intre )0&701" -ntul contine si vitaminele liposolu ile ale laptelui"

-ntura si seul se o tin din tesuturile grase ale animalelor *slanina+ prin $ragmentarea si incal!irea acestora pentru a se $luidi$ica lipidele" (emintelemultor plante contin depo!ite de lipide iar acele plante ogate inuleiuri sunt $olosite pentru productia industriala de ulei" -leiuriledin seminte de $loarea soarelui, soia, ara#ide, rapita si cele din$ructe oleaginoase *masline+ care sunt supuse procedeelor de ra$inarea9ung sa contina aproape numai trigliceride" -leiurilede $loarea soarelui, de soia, din germeni de cereale contin cantitatimari de aci!i grasi polinesaturati esentiali" Margarina este o grasime care imita te,tura untului si este de origine vegetala *cel mai $recvent $iind $olosite uleiurile de $loarea soarelui sau soia+" Margarina, asemanator untului contine% apa, mici cantitati de proteine si sare adaugata" 'e o icei este im ogatita cu vitaminele A si '" Grasimile alimentare sunt $oarte importante pentru gustul alimentelor" Multe din aromele caracteristice care sunt asociate cu alimentele gatite se datorea!a interactiunilor dintre lipide si aminoaci!i, in alimente" Grasimile din alimente sunt asociate cu satietatea" Apa, bauturile alcoolice si nealcoolice Apa si auturile sunt $oarte importante in #idratarea organismului" Pe langa apa, care poate $i consumata su $orma de apa pota ila simpla, apa car oga!oasa *continut minim de dio,id de car on 2,471+ sau ape minerale *ape naturale cu continut crescut in saruri minerale+, auturile din alimentatie se pot grupa in% auturi alcoolice si nealcoolice" .auturile alcoolice contin procente variate de etanol si se o tin prin $ermentarea alcoolica a gluco!ei si $ructo!ei din materii prime vegetale *$ructe, cereale, carto$i etc+ cu a9utorul dro9diilor" .auturile alcoolice sunt naturale sau industriale" .auturile alcoolice naturale se impart in% auturi nedistilate *vin si ere+ in care alcoolul $ormat ramane lic#idul din care a re!ultat si auturi distilate *rac#iu, lic#ioruri naturale, >#is?@, coniac+ in care alcoolul este concentrat prin distilarea lic#idelor $ermentate" Prin o,idare, dintr&un gram de alcool se dega9a = calorii, o,idarea $acandu&se in principal in $icat" .auturile alcoolice $urni!ea!a calorii dar nu aduc principii nutritive" Consumul de alcool produce multe pro leme de sanatate si accidente, poate duce la dependenta" .auturile nealcoolice includ% ceaiul, ca$eaua, sucurile de $ructe si legume, auturile racoritoare si limonadele" Ceaiul si ca$eaua nu au aport caloric, pe cand sucurile de $ructe si legume, auturile racoritoare au aport caloric, glucidic *glucide cu molecula mica+, vitaminic si de minerale" In ca!ul ceaiului si ca$elei este de mentionat e$ectul psi#ostimulant si tonicardiac, datorita continutului de ca$eina, teo$ilina si teo romina" Consumul regulat de ca$ea creste tensiunea arteriala la persoanele care su$era de #ipertensiune arteriala si c#iar creste riscul acestora de accident vascular cere ral"

Meta olismul a!al

Metabolismul bazal corespunde cheltuielii energetice necesare mentinerii unor activitati fiziologice de baza: respiratia, activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea cerebrala, echilibrul termic, echilibrul osmotic (al presiunii). 351 din aceasta energie este $olosite pentru necesitatile meta olice ale sistemului nervos, 651 este utili!ata de $icat, 321 de catre inima, =1 de catre rinic#i, 371 de catre muculatura"

Rata meta olismului a!al la adultul normal este in medie de =2 ?calAora *apro,imativ )0& =2 1 din c#eltuiala energetica totala+" Pentru ar ati valoarea calculata a meta olismului a!al este de 3 ?calAoraA?gcorp, iar la $emei este de 2,5 ?calAoraA?gcorp" :actorii ce in$luentea!a meta olismul a!al sunt% varsta, se,ul, starea $i!ica, inaltimea, greutatea, $actorii de mediu, tipul mor$o&$unctional, diverse stari $i!iologice sau patologice" ormula de calcul a metabolismului bazal :ormula Barris&.enedict & este a!ata pe varsta *V+, greutate *G+, inaltime *I+

pentru $emei *?cal+% )00 C *5,0) , G+ C *3,70 , I+ & *4,)7 , V+ pentru ar ati *?cal+% )00 C *3/,=0 , G+ C *0 , I+ & *),=7 , V+

:ormula Mi$$lin&(t"Deor & pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 35&=7 ani

pentru $emei% *32 , G+ C *),60 , I+ & *0 , V+ & 3)3 pentru ar ati% *32 , G+ C *),60 , I+ & *0 , V+ C 0

Principalele surse de energie pentru organismul uman sunt repre!entate de car o#idrati *glucide+ si lipide" Proteinele sunt mai putin utili!ate drept sursa de energie" Necesarul energetic varia!a cu varsta, se,ul, greutatea, inaltimea, activitatea $i!ica des$asurata, conditiile de clima si starea de sanatate" !fectul termic al alimentelor Repre!inta c#eltuielile energetice din cursul proceselor de digestie, a sor tie, asimilare a alimentelor dupa ingestie, si are o valoare de 321 din c#eltuielile energetice totale" E$ectul termic al alimentelor se re$era la producerea de caldura indusa de alimente, la actiunea dinamica speci$ica si la e$ectul speci$ic al alimetelor" 'upa ingestia alimentelor rata meta olismului creste, pentru a reveni apoi la normal dupa cateva ore" Generarea de energie indusa de alimente este mai mare atunci cand alimentele sunt ingerate separate, decat atunci cand sunt consumate su $orma de pran! mi,t" E$ectul termic al alimentelor este in$luentat de anumiti $actori printre care cei mai importanti sunt compo!itia alimentelor, principiile de gastrote#nie, su stante ce actionea!a la nivelul sistemului nervos, antrenamentul $i!ic" Actiunea dinamica speci$ica este% & pentru glucide 0&321 & pentru lipide 6&41

& pentru proteine 62&/21 'eci, e$ectul termic al alimentelor este mai mare dupa consumul de proteine si glucide *car o#idrati+, comparativ cu lipidele" Procesul de depo!itare al lipidelor este $oarte e$icient, in timp ce in ca!ul glucidelor si proteinelor este necesara energie suplimentara pentru trans$ormarea meta olica in $orma corespun!atoare de deposit" Adaosul de condimente *piper, mustar+ determina un e$ect termic prelungit, $ata de alimentele necondimentate" 'intre su stantele care in$luentea!a e$ectul termic al alimentelor, importante sunt% co$eina si nicotina" 'e e,emplu, 322mg de co$eina *ec#ivalentul unei cesti de ca$ea+ administrate din 6 in 6 ore, timp de 36 ore creste e$ectul termic al alimentelor cu 7&331" Chetuielile energetice determinate de activitatea fizica Aceste c#eltuieli varia!a direct proportional cu intensitatea activitatii depuse si repre!inta componenta cea mai varia ila a c#eltuielilor energetice" Contri utia activitatii $i!ice la energia totala varia!a in limite $oarte mari% de la 321 la persoanele imo ili!ate la pat, la peste 021 la persoanele $oarte active, cum sunt sportivii" C#eltuiala de energie include atat energia consumata voluntar, cat si involuntar in activitati precum masticatia, deglutitia *ing#itirea+, mentinerea posturii" :actorii care in$luentea!a energia c#eltuita in cursul activitatii $i!ice depind de% 3" Tipul activitatii $i!ice des$asurate Pentru o persoana consumul energetic este%

in timpul somnului 3,6 ?calAmin in repaus & 3,/ ?calAmin in timpul spalatului si im racatului & 6,4 ?calAmin in timpul activitatilor casnice *e," calcatul ru$elor+ & 6,5 ?calAmin e$ort $i!ic usor *plim are+ & /,3 ?calAmin dintre pro$esii, cea mai EeconomicaE este cea de pictor & /,0 ?calAmin; cele mai multe calorii sunt consummate de taietorii de copaci *32,/ ?calAmin+ activitatea sportica cu cel mai mic consum energetic este iliardul *3,7 ?calAmin+, iar mai intense sunt tenisul *=,3 ?calAmin+, inotul, sc#iatul *34 & 30 ?calAmin+ alergatul cu vite!a de 62 ?mAora timp de 0 min, poate determina un consum de apro,imativ 62 ?calAmin Calculul aportului caloric%

& activitate sedentara 60&/2 ?calA?gcorpA!i

& activitati $i!ice usoare /2&/0 ?calA?gcorpA!i% $unctionari, avocati, medici, pro$esori, in$ormaticieni, ar#itecti & activitati $i!ice medii /)&42 ?calA?gcorpA!i% muncitori din industria usoara, studenti, munci agricole mecani!ate, comercianti, militari & activitati $i!ice mari 43&40 ?calA?gcorpA!i% munci agricole nemecani!ate, $orestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de per$ormanta & activitati $i!ice e,ceprionale F 40 ?calA?gcorpA!i% taietorii de lemne, pietrari, maratonisti, o,eri, canotori 6" (e,ul & in general, ar atii des$asoara o activitate $i!ica mai intense, au o supra$ata corporala mai mare si o proportie crescuta de masa musculara comparativ cu $emeile" /" Varsta & inaintarea in varsta este asociata cu reducerea nivelului activitatii $i!ice, scaderea masei sla e si cresterea adipo!itatii" Nevoile energetice sunt mai mari in perioadele de crestere; ast$el, nou&nascutii necesita 330 ?calA?corp; sugarii necesita apro,imativ 320 ?calA?gcorp, copii intre 3&32 ani necesita apro,imativ 72 ?calA?gcorp" 'e asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut *pentru $ete /7 ?calA?gcorp si pentru aieti 40 ?calA?g corp+" Cheltuielile energetice datorate modificarilor temperaturii mediului Cand temperatura mediului scade, organismul c#eltuieste energie mai multa, pentru a mentine constanta temperatura corpului, prin intensi$icarea proceselor meta olice *c#eltuiala energetica pentru generarea de caldura+" Cantitati suplimentare de energie sunt cosumate si atunci cand temperature mediului este prea ridicata si organismul tre uie sa se opuna cresterii propriei temperaturi"

Valoarea energetica a unui meniu

Gustare calda% Cascaval pane Preparat lic#id% Cior a de urta Preparat de a!a % C#i$tele in sos de tomate

.auturi% 602 g apa mineral Paine 602g 'esert% Pra9itura Negresa

Gustare calda%

Cascaval pane

Mod de preparare% Cascavalul se taie $elii de 6 cm grosime" :eliile se dau prin lapte, $aina, ou si pesmet si se pra9esc in unt sau untdelemn" 'aca al usul se ate spuma si apoi se amesteca cu gal enusul, se o tine o crusta mai $rumoasa si cascavalul va $i ca o crema" (e serveste imediat" Alimentul Cantitate consumata CascavalG /22g Lapte 322g Oua 02g :aina 322g -nt G 622g G&indica alimente prelucrate termic VcascavalH/,67/&2"3,745H=)4"3 ?cal VlapteH3,)0&2"3,)0H07"0 ?cal VouaH2"0,52&2"3,40H42"0 ?cal V$ainaH3,/0)&2"3,/0)H/62"4 ?cal VuntH6,=63&2"3,3446H365="7 ?cal Valoare energetic la 322g 67/ *?cal+ )0 *?cal+ 52 *?cal+ /0) *?cal+ =63*?cal+

Ve"gustareH=)4"3C07"0C42"0C/62"4C365="7H6743"/ ?cal

Preparat lic#id% Cior a de urta

Timp de preparare% 6 &/ # Ingrediente% 3,0 ?g urta, 3&6 cepe, 3 morcov mare sau 6 mici, iaurt 022g, smantana 622g, 3 papri?a rosu mare, 6 gal enusuri, 0&) lg de ulei, patrun9el verde, otet, sare, piper" "

Alimentul Carnea* urta+ Ceapa Morcov Iaurt (mantana Gal enusuri Papri?a*ardei+

Cantitate consumata 3022g 322g 02g 022g 622g 322g 02g

Valoare energetic la 322g 3)7 *?cal+ 42 *?cal+ 40 *?cal+ 04 *?cal+ 63) *?cal+ /)4 *?cal+ /5 *?cal+

Vcarne* urta+H30,3)7&2"3,6062H66)7 <cal VceapaH3,42&2"3,42H/) <cal VmorcovH2"0,40&2"3,66"0H62"60 <cal ViaurtH0,04&2"3,6=2H64/ <cal VsmantanaH6,63)&2"3,4/6H/77"7 <cal

Vgal enusuriH3,/)4&2"3,/)4H/6=") Vpapri?a*ardei+H2"0,/5&2"3,35"0H3="00 <cal Valoarea energetic a 32 portii de cior a de urta% V32portiiH66)7C/)C62"60C64/C/77"7C/6=")C3="00H//23"6 <cal Valoarea energetica a unei portii de cior a de urta% Vcior a de urta H//2"36 ?cal Preparat de a!a % C#i$tele in sos de tomate

Ingrediente% Pentru chiftele: 3A6 ?g carne de porc, 6 carto$i, 3 ou, sare, piper, patrun9el, marar, 0 catei de usturoi" Pentru sos: 022 ml sos de rosii, 3 ceapa, 3 $oaie de da$in, 6 linguri $aina, sare, piper, 3 lingura de miere"

Mod de preparare% Carnea se toaca si se amesteca cu carto$ii curatati de coa9a, dati prin ra!atoarea mica si storsi ine de apa" Adaugam oul, sarea, piperul, usturoiul pisat si verdeturile" Modelam c#i$tele, le trecem prin $aina si le punem la pra9it in ulei incins"

(e pra9esc pe am ele parti, se scot pe #artie pentru a a sor i uleiul" (osul tomat% Calim ceapa in putin ulei si turnam sosul de rosii, $aina des$acuta in apa sare, piper si miere" Lasam la $iert, amestecind pana se ingroasa compo!itia" C#i$telutele se servesc calde, impreuna cu sosul tomat"

Alimentul Carne de porc Carto$i Oua (os de rosii Ceapa :aina Miere (are Piper patrun9el Marar -sturoi :oaie de da$in

Cantiatea consumata 022g 322g 02g 022ml 02g 02g 02g & & & & &

Valoarea energetic la 322g /42 *?cal+ 77 *?cal+ 3=3 *?cal+ 60 *?cal+ 42 *?cal+ /0) *?cal+ /60 *?cal+ & & & & &

Vcarne de porcH0,/42&2"3,3=22H30/2 <cal Vcarto$iH3,77&2"3,77H=5"6 <cal VouaH2"0,3=3&2"3,70"0H=)"50 <cal Vsos de rosiiH0,60&2"3,360H336"0 <cal VceapaH2"0,42&2"3,62H37 <cal V$ainaH2"0,/0)&2"3,3=7H3)2"6 <cal VmiereH2"0,/60&2"3,3)6"0H34)"60 <cal Vpreparat de a!aH636/"3 <cal Alimentul Apa mineral .aurturi % Apa minerala Cantitatea consmata 602g Valoarea energetic la 322g &&& &

'esert% Negresa Ingrediente% 4 oua, 3A6 pac#et pra$ copt, 3 pac#et margarina *622g+, 3A6 ?g !a#ar, 3A6 cana lapte, ) linguri cacao, coa9a lamaieAportocala, !a#ar vanilat, esenta romAvanilie, Pentru compo!itie se pun la $iert pana dau 6 clocote urmatoarele ingrediente% 3 pac#et margarina *622 g+, 3A6 ?g !a#ar, 3A6 cana lapte, ) linguri cacao" Pentru gla!ura se iau din aceasta compo!itie 30 linguri si se pun deoparte, iar restul compo!itiei se $oloseste pentru lat" Peste restul compo!itiei se adauga, dupa ce se raceste, 3/ linguri $aina *36 rase si a 3/&a cu var$+, 4 gal enusuri si 4 al usuri spuma, 3A6 pra$ de copt *stins cu !eama de lamaieAotetAapa mineralaAsi$on+" Aceasta compo!itie se pune intr&o tava unsa cu uleiAmargarina si tapetata cu $aina si se coace circa 62 de minute *$oc mediu+" 'upa ce se scoate din cuptor se toarna deasupra cele 30 linguri de gla!ura si alte elemente decorative% nuci, visine etc" (e taie a doua !i, dupa ce s&a racit, ca sa nu se incru!easca" Alimentul Oua Margarina Ia#ar Cacao Lapte Ia#ar vanilat Esenta romAvanilie Coa9a lamiaeAportocala Cantitatea Consumata 622g 622g 022g 02g 602ml && && && Valoarea energetic la 322g 3=3 *?cal+ 372 *?cal+ 432 *?cal+ 665 *?cal+ )0 *?cal+ && && &&

VouaH6,3=3&2"3,/46H/2="7 <cal VmargarinaH6,372&2"3,/)2H/64 <cal V!a#arH0,432&2"3,6202H3740 <cal VcacaoH2"0,665&2"3,334"0H32/ <cal VlapteH6"0,)0&2"3,3)6"0H34)"60 <cal Valoare energetic a 32 portii% V32portiiH/2="7C/64C3740C32/C34)"60H6=6)"20 <cal Valoare energetic a unei portii% VnegresaH6=6")20 <cal

PAINE 'E (ECARA Alimentul Paine de secara VpaineH3,/44&2"3,/44H/25") VALOARE ENERGETICA A MENI-L-I VgustareCVcior a urtaCVpreparat de a!aCV auturaCVpaineCVdesertH6743"/C//23"6C636/"3C2C/25")C6=6)"20H33/23"60 Cantitatea consumata 322g Valoarea energetic la 322g /44 <cal

OMPAN DIN INDUSTRIA DE MORARIT, PANIFICATIE SI PRODUSE FAINOASE

VALOAREA ENERGETICA A ALIMENTELOR

legume
aliment Proteine g% Glucide g% Lipide g% Ap"# calorii

Andive Anghinare Ardei gras rosu Ardei gras verde Cartofi Cartofi noi Castraveti Ceapa uscata Ceapa verde Ciuperci Conopida Dovleac Dovlecei Fasole uscata Fasole verde Gulii Hrean Linte (uscata) Lobod Mazre uscata Mazre verde boabe Mrar (frunze) Msline Msline Morcovi api

1...1.9 1.7 1.3 1.1 1.8..2.1 1.7 1.3 1.3...1.5 0.9...1 4.8...5.0 2.5...2.8 1.1 0.9 23...24.. 2....2.6 1...1.8 2.2 25 2.9 21.5...23 6.6...8.4 1.8 4 4 1.2...1.5 1.1

0...3.2 7.5 7.3 4.6...4.8 19.1 17.4 2.9 9.4...10.5 (3.5)7.5...8,5 2.5...3.0 3.9...4.6 3.9...6.5 3.2 47...56 5.7...6.3 6 17.2 52 1.4 53...56 12.4...14 0 9.7 9.7 8.8...9.0 6.3

0...0.1 0.1 0.4 0.2 3.0 0.2 0.2 0.1...0.2 0.1...0.2 0.2...0.5 0.3...1.3 0.1...0.3 0.1 1.7...2.0 0.2 0...0.1 0.2 2 0.2 1.9...2.0 0.5 5.6 52 52 0.3 0.2 87.2 13 71 93.7 13 89.4 87.6 95.3 88.4 91.6 82.5 90.2 92.7

4...22 38 39 25 89 80 19 45...51 20...35 33...35 30...32 32 18 296...346 33...38 28...33 81 337 19 314...343 83...96 30 540 540 45 32

!st"rnac !tlgele rosii !tlgele vinete !trun#el (frunze) !trun#el (rdcina) !raz !oru$b &idichi de iarn &idichi de lun 'alata verde 'fecla rosie 'panac 'paranghel 'tevie (elina )rzici )sturoi *arza Alba *arza +ru,eles *arza chinezeasca *arza rosie *arza verde

1.3...1.4 1..1.1 1.3 3.6...3.7 1..1.1 2.3...2.8 3,9 1.3 0...0.6 1.4...1.9 1.3...1.8 2.3...3.5 2 4.6 1.4 5.5...7.9 6.8...7.2 1.5....1.8 4 1.3 1...1.9 4.9

14.7...15 4...4.3 4.8 6.6...6.7 10 6.5...9.9 22,4 4.9 3.8...4 1.9...2.9 8...9 1.8...2 2.6 5.9...8.8 1.1...7.1 25...26 4.2...5.8 7 2.9 4.8...5.6 10.3

0.5 0.2...0.3 0.2 0.7...0.72 0...0.8 0.3...0.4 1,3 0.1 0.1 0.3 0.1 0.3 0.2 0.3 0.7 0...0.2 0.2 0.5 0.2 0...0.2 0.9 90.5 61.9 91.7 90.1 94.2
%

70..72 93.9 91.6 25...26 27 48...50 44...53 41...54 117 26 16...19 16...22 34...43 20...25 21 33...45 58...68 128...137 25..33 50 19 24...33 71

legume conservate
aliment Ardei umpluti cu ore! B !" #$ %&'()$ B&'()$ *" +)! +" C ,+)-( *"./(*, + +( Castraveti murati Jn otet C(&0",1( *"./(*, + +" Conopida Jn apK Conopida Jn apK 'ovlecei Jn apK :asole verde Jn apK 2/(3"1( #$ %&'()$ 2/(3"1( #$ &'"( Ma!Kre Jn apK M),1)3( *"./(*,. PastK de tomate R).(( #$ %&'()$ S0 , $4/"' #$ 05 S&1 *" +)! +" TocanK de legume T)! +" &!0'&+" 1& ),"6 Var!K acrK 7($"+" #!05$ +" 7($"+" #$ %&'()$ Proteine g% 1.4 1.5 3.6 7.4 0 41.7 0.9 0.9 1.8 1.5 1.2 2.5 2.4 9.3 4.7 1.7 0.8 1.1 1.4 2.1 1.2 1.5 1.1 Glucide g% 8.2 6 12 77 3.6 30.8 1.5 1.5 2.5 2.4 3.8 3.4 8.1 61.4 17.6 4.7 2.7 4.6...4.9 5.5 8.4 3.3 2.4 2.5 Lipide g% 8 0.6 0 0.4 0 1.7 0 0 0.5 0.4 0.5 8.0 0.5 1.5 0 0.4 0.1 0 6 8 0 8 0.5 90 93 83.5 86.5 15 68 94.4 93.5 95 12 95 95 80 Ap"# 83 calorii 114 36 60 350 15 313 10 10 21 20 25 98 48 304 92 30 15 23 94 117 25 90 19

Fructe
aliment Afine Agrise Ananas Banane Caise Capsuni Cantalupi Cirese Cirese amare Coac e rosii Coac e negre Coarne Corco!use "u!e #ragi !e p!ure $repfrut $utui %m&i 'an!arine 'ere 'erisoare (coac e munte) !e Proteine g% 0...0.8 1.3 0.4 1...1.3 0.9...1.1 0...1.3 0.8 0.8...1.1 1 1...1.5 1 0.4...0.7 0...0.8 1.3...1.4 1.3 0.5...0.8 0...0.6 0...0.9 0.8 0.3...0.4 0.7 Glucide g% 12.1...15 9.5 11.9 13.4..20 11.1...15 8...10 6.9 16...18.3 17.8 7.5...10.2 13.7 16.9 10...16.4 11.6...14.5 9.8 4.6...6.5 14.2...15 6.2...10 8.7...10 13.3...16.9 11.6 Lipide g% calorii 56...60 48 52 66...84 54...64 40...45 30 72...82 80 44...54 65 76..81 40...45 56...81 57 24...50 60...66 30...55 40 59...74 67 89 82 89 88 82 82 83 76 85 75 85 90 Ap"# 66...84 Acizi org. 0.6 0.4 0.2 0.6 0.2 0.6 0.1 0.3 0.4 0.6 0.7 0.4 0.1 0.6 1.0 0.2 0.5 0.7 0.1 0.1... 0.4 67

'ure *ectarine +ec,e) (prune

1.1...1.5 0.6 0.5...0.8 0.4...0.5 0.4...0.6 0.8...0.9 0.8 0.6...0.8 0.8...2.1 1...1.2 1.4

9...14.1 13.6...13.8 5...6.4 3.7...5.4 13.6...20 12.4...14.2 10.1...11.5 16.8...20 18...20 13.6...15 7...13.6

43...77 56 23..30 17...29 59...80 56...65 47...53 74...80 80...100 64...66 40...67 86 94 91 82 83 87 78 81...100 85

1.4 0.1 0.1 0.1 0.5 0.1 0.2 0.1 1...1.7 0.5 0.6

+epene gal-en +epene .er!e +ere +iersici +ortocale +rune /truguri 0isine 1meura

#ructe 2/CA34 /5 6%4A$5*6A/4

aliment Alune !es8 Ara,i!e Caise s&m-uri Castane Curmale s&m-uri "o.leac (seminte) cu fara 7cel Proteine g% mai 17.0...17.4 798 26 5.2 10.7 1.9 28...35 Glucide g% 7.2 7108 13 68 69.5 74 5.1...7 9...14.5 47...47.4 32.3...50 7 Lipide g% 62...62.5 43 calorii 680...682 73828 560 304 400 326 572...613 612...420 8 19 7 8 0.6 0.4 Ap"# 4 Acizi org.

#loarea soarelui 14.7...27 (seminte)

'cese seminte) 'sline 'sline .er i 'ere uscate +ere uscate

(cu

2.2...4.1 2...4 24 1.4...1.8 2.4 16.7...20 3 2.5...3 4...4.3 1.5...2.5

21.89 24.6....62.2 7.2...9.7 13.2 55...70 70 4...13 69.4 55...71 58 71.2 58.5...60 35...52 55

131...270 372...540 664 302 300 632...666 304 266...306 257...267 307 20 26 17 5 52 6

0.7...1.2

1.0...3.4 0.4

*uci (:n coa;) +iersici s&m-uri) +rune s&m-uri) /moc,ine (uscate) /tafi!e (fr (cu

0.5 0.5 1...1.3 0.5

%actate
aliment Proteine g% Glucide g% Lipide g% Ap"# calorii

B,8$6 %&,*&B,8$6 3 1 (4, . ) B,8$6 3 1 (.' % ) Cascaval I &,+ Lapte Ktut 9 0+" 0, - $),! ' 9 0+" 3 1 S!8$+8$ (20...30:) T"'"!" U$+

25,,,28 13 10..27 22,,,25 3.3,,,4.5 3.5...3.6 27 3.5 2.7,,,3 17,,,23 8.0

0,,,0.5 4.5 4 0,,,1 3.3,,,4 3.9...4.6 40 4.5,,,4.8 3,,,.3.5 0 2.5

28 9 1,,,1.2 19,,,30 0.1,,,4.5 1.0...3.6 24 3.5...3.6 20,,,34 20 80,,,84

39 70 75 50 90...92 88

337,,,377 156 84,,,97 283...382 30,,,52 43...64 498

87 63...71

53,,,67 204,,,340 248

9.5

787,,,806

U,*

18

6.0

1.2,,,4

136

"inoase
aliment Proteine g% Glucide g Lipide g% % 72...75 72...74 53.5 68...74.7 74.6 72.1 65.3 68.7 73.3...75.9 71.7...75 76...77 50...54 51 46...52.2 1.5 9.5...10 0.6 1...1.4 1.2 1.7 6.3 2 0...0.8 0...1 0.5...1 1...2 1 0.8...1.2 37 32 6 Ap"# calorii Arpacas .iscuiti C),$&,(, 1/(-'" F ($ *" 4,8& F ($ *" ."1 ,5 F ($ *" 0),&!% F&'4( *" )356 2,8& 2,(. MKlai O,"6 P8($" *" 4,8& '% P8($" 4, / ! P8($" *" ($+",!"*( , 4,8& 0.5..10 7.5...10 10.7 10.7...12 8.9 9.6 13.6 12 9.4...11.2 9.6...10 7.5...8 8...10.3 9.1 8.3 338...348 337...430 269 347...357 353 351 382 348 340...354 348...362 345...351 248...282 256 233...255

P8($" *" 4,8& $" 4, P8($" ."1 ,

8.4...8.5 7.8

42...48.5 47.5

1.2...1.5 1.3

33.5 40

215...239 239

Paste $Kinoase $ara ou Paste $Kinoase cu ou P)&!%

5...5.6...9.6 10...11.8 9.4

75...76 79.1...80 69.4

1 2...2.2 4.1

11...12 11...12

360 366...378 362

CARNE
aliment CKprioarK C ' C&,1 $ C&,1 $ (4, .) GKina *grasK+ GKina *sla K+ 28.15 (."!(4, .) 28.15 (4, .) I"0&," M("' Mistret Oaie *grasK+ Oaie *sla K+ P),1 4, . P),1 ."!(4, . P),1 .' % Proteine g% 20 21 23...24 20.4 19 20 18.4 16 22 18...20 22 17 20 15.0 16.5 18...22.4 Glucide g% 0 0.9 0.5 0...0.5 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0...5.4 Lipide g% 1.9 2.5 8.5 15.3 9.5 5.0 20 35 0 20 2.4 28 6.5 35 21.5 6.3...10 75 62 74 54 72 49 60.9 72 70 73 65.8 Ap" # 76 calorii 100 113 178...179 227 167 128 260 392 98 260 114 331 144 388 268 143...170

Rata Vita grasK 7(+ ."!(4, . Vita sla K Vitel grasa Vitel sla a Vitel semigrasa

19...19.6 18.3 20 20..21 18.3 22 20.5

0.4 0...0.3 0 0...0.5 0 0 0

6 16.3...24 8 3.5...5.0 16.3 3 6.8

75 74

136...140 226...307 158

74 64.3

118...130 223 118 148

PREPARATE D N CARNE
aliment C,"(", F(1 + 0),1 :icat vitK I$(!5 %)3($" 9(!% R($(1/( (%)3($", 0),1) Proteine g% 10 19 20 15 16 18 Glucide g% 0...2 3 4 0.8 0.1...0.4 0...0.4 Lipide g% 9 6 5 3 15...16.0 5.0 68.4 76 72 72 Ap" # calorii 125 146 130...146 93 207...215 120...122

9"%5,;. P ,(6",, 1,"!; P +" *" -(1 + S ' ! (+ '( $, 38$5+),".1 S ' ! ,&.".1, P)( $ S ' ! &.1 +, +(0 S(%(&

17.5 10.1...15 8.7...15 17.4...21 17 26.5

0.7 1.2 0.9...3.2 0 0 0

24.2 26.6 12...25 24...26.3 36 43.4 61 76.1

302 289 160...295 309...316 402 510

S ' ! &.1 +, +(0 S(%(& S ' ! 7 15 (lKnina a$umata Lunca presata T)%5 *" 0),1 1 ' I T)%5 *" 0),1 1 ' II

26.5 20 10 18.4...24 23 21.6

0 0 0 0 0 0

43.4 16.1 74 25...26.7 22 8.4 52

510 234 729 324...330 299 167

PREPARATE D N CARNE aliment C)$.",3" *($ 1 ,$" 0),1 C)$.",3" *($ 1 ,$" 3(+5 C ,$" *" 1 ,$" 0),1 1& - .)'" %. C ,$" *" 1 ,$" 0),1 1& ! 65," C ,$" *" 1 ,$" 3(+5 1& - .)'" %. Proteine g% 13.5 20 6 7.8 10 Glucide g% 0 0 19 10 9.4

(cont) Lipide g% 29.3 8 6 10 6

conserve Ap" # calorii 327 156 158 166 135

!ua aliment Al ut de ou de gKinK GKl enus Ou de gKina *02g+ Ou de gKina integral O& *" , +5 (604) Ou de ratK *)2g+ P, - *" )& ($+"4, ' Proteine g% 13 16 6.5...7 14 7 7 45 Glucide g% 0.5 0.3 0.3 0.6 0.2 0.2 1.8 Lipide g% 0.2 32 6 12 8 8 40 42 Ap"# 86 52 72 calorii 57 364 83...85 171 102 102 564

Peste si derivate aliment B %&.15 C '1 $ C)$.",3 1, 0 #$ .). +)! + C)$.",3 .+ 3,(* $&! ( 0".+"'" C)$.",3 .+(&15 #$ .). +)! + C, 0 C, 0 .5, + <",($4 *" 0,(!53 ,5 .'. Proteine g% 17.3 17 12.4 22.5 14.2 18.9 24.4 19.1 Glucide g% 0 0 2.8 0 2.8 0 0 0 Lipide g% 4.5 2 8.7 12.3 4.0 2.8 4.4 6.5 58.6 Ap"# calorii 113 88 162 207 123 104 141 139

<",($4 *" 3 ,5,+) !$ , ( ,$ 4,. <",($4( 4,. .5, +( <",($4( .'. .5, +( I1," (1, 0) I1," (.+(&15) I1," *" M $1(&,( I1," $"4," (1 3( ,) M),&$ N(."+,& P'5+(15 S '5& S1,&!%(( *" D&$5," S1,&!%(( *" D&$5," . , +" (emigras*crap,pastrav,c#e$al plKtica + (la * i an, salKu+ S)!$ 0 $5 S+(&15 S+(&15 .5, +5

17.7 18.9 19 16...25 27 35 26 17.5 18.5 16.9 19.4 14.2 19.9 18....18.9 18...19.4 16.8 19.1 22.8

0 0 0 3.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18.5 19 6.2 3 1.5 12 15 4.7 17.3 3 0.9 25.9 20.7 0.9....4 0.5...0.9 18.8 0.4 0.5 77 78.4

245 254 135 106...130 125 255 246 115 238 78 83 299 274 100...115 80...88 244 82 98

$rsimi
aliment Proteine g% Glucide g % Lipide g% Ap"# calorii

S"& *" )3($" .( %)3($" S!8$+8$ (20...30:) U'"( -') ," .) ,"'&( U'"( .)( U$+

0.3 2.5...3.5 0...0.3 0 8

0 2.3...3.1 0 0 2.5

99.4 20...30 99.4...99.9 99.8 80

0.3

927 213...299

0.1 0.2

925...929 928 806

U$+ +)0(+ -ntura de gMscK U$+&, *" 0),1

0.1 0.5 0.2...0.5

0 0 0

97 99 99...99.6 0.3 0.2

903 923 925...928

$"uturi Alcoolice
aliment Proteine g% Glucide g% Lipide g% Ap"# calorii

B"," R)! NuicK 7($ !"*(& =(.>? 9(@&),

0.6 0 0 0 0

4.4 43.9 40 7.5 42.2

4 0 0 0.1 0

90 56

50 312 250 53 301 210...330

Buturi nealcoolice
C -" , C -" 7("$$ ,A180!'. C)1 -C)' 360 !' S0,(+", 360 !'.

C '),((
"# $%%...$&% $%'

+<4+A<A34
aliment proteine glucide lipide Calorii %

Ardei u$pluti cu carne +ors de loboda +ors de perisoare

-./

-.0

123

43 3/5

36...37

-...3/

8...31

056...005 (o portie)

+ors rusesc de legu$e +ors rusesc de legu$e si s$"nt"na cca 01g +ulion Carne fripta la gratar Ciorba de burta Ciorba de carofi Ciorba de $iel Ciorba de oase porc Ciorba de peste Ciorba de potroace Ciorba de stevie Ciula$a de ciuperci Ciula$a de pasare cu $$ligut Friptura de pasare cu piure cartofi si salata de sfecla Ha$burger si chifla M$lig Ma$aliga Ma$aliga cu tele$ea de vaca si s$"nt"na

1 / 1.34

-0 -3-./ %

5 1 6.30 4

344 (o portie) 0-1 (o portie) 71 3--55 (o portie) 641 (o portie) 645 (o portie) 305 005 (o portie) 005 (o portie)

7 03 04 04

4 06 -4 /0

33 05 36/

3/6 (o portie) 61/ (o portie) -04 (o portie) 17- (o portie)

6 (9) 8 0 7

01.7 18 30 6/

0.4 4 5 34

301...3-5 604 1/ 6-4 (315g din care 15 g s$"nt"na) 45

M"ncare de fasole verde cu carne de vita slaba M"ncare de fasole verde cu pui Mancaruri !entru $ancaruri Mititei din carne slaba :$leta dietetica

-./

3021

126

7/23

00 38

5 -

30 34

37/ 0-/ (0oua si unt) nedietetica chiar si -55 9

:ua ochiuri !este rasol

8 4

% 8./

35 0

3-/ (un ou) 45.-

!ilaf cu carne !ilaf dietetic !iure de cartofi !iure de cartofi;unt;lapte &osii u$plute cu salata de vinete 'alata de sfecla 'alata de spanac 'os de rosii pentru $ancaruri 'upa cre$a de legu$e 'upa de carne slaba 'upa de legu$e 'upa de $orcovi 'upa de oase 'upa de pasare < la gre=ue 'upa de pasare cu taitei 'upa de rosii 'upa de vaca 'upa de zarzavat cu fidea 'upa de zarzavat cu galusti de gris

0/ 8 3./ 0 3 3 3 1 3.0 5.7 5.-

/5 /05.1 0/ / 8.1 0

37 5.3 0 / 1 8

131 (o portie) 605 (o portie) 05.1 3-5 40 ( din care1g ulei ;355g) 87 48 --.1...14 38/ (o portie) 35 (o portie) 7 (o portie) 3/ 85

/.6../.8 3.8...6 -0 3.5 3.6 6.8 5 5 5 5

/...8 7 1

4 068

6 5

45 (o portie) 3/4 (o portie) 3/4 (o portie) 45

6 1

05 38

1 36

360 (o portie) 033 (o portie)

Dulciuri
aliment Proteine g% Glucide g% Lipide g% Ap"# calorii

A!(*)$ +ezele B)!%) $" 1()1)' + *"

0 7 3.1 00 0 5.1...6.5 0.2 0 0 0 7 0.65 0.34 0.35 0.53 0.62 0.88 0 0 18.8 13.9

83.0 65 56.3 78.7 -0 92.2...96.0 49...61 26.5 24 98.8 76...80 -4 73 74 75 74.5 72.5 69.5 74.3 77.7 43 47.4

0 % 33.8 9.1 37 0 27...33 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 0 0 31.5 32.5 3.7 3.3 25 23 22 21 25 24 20 1...1.2

340 36/ (reteta cu un albus 45g) 574 420 -08 (o portie de 055g) 381...398 530...605 100 98 405 300...328 655 (un ecler de 3-5g) 302 304 308 308 300 399 304 319 546 554

B)!%) $" -)$* $+" +ranzoaice C , !"'" CiocolatK Compot de cirese C)!0)+ *" !"," D,)0.&,( 'ulceatK >cler cu cre$a de vanilie 2"! 1 (." Gem cKpsuni 2"! 4&+&( 2"! 0(",.(1( 2"! 0,&$" Gem visine Gem !meurK 2'&1)6 < '3 < '3 *($ .&. $

B"'"& 9 1+)6 M 4(&$ *" 0,&$" M ,!"' * Martipan M("," *" '%($" N"1+ , *" 1 (." N&4 !eltea de gutui !lacinta cu br"nza de vaci P, '($" R / + 'alata de fructe 'avarina cu frisca S(,)0 *" -,&1+" 'pu$ de albus cu fructe C / ,

0.5...0.6 0.2 1.5 0.8 9.3 0.4...0.5 0.8 9 % 30 3 1 % 4..4.1 0.09 / 0

65...76 99 55 66 46.7 80..81.3 17 53 81 68 73 55 68 07./..-5 70 11 99.8

0 0 0 1.5 28.5 0 0 35 % 4 15 0 % 33./..30 0 % 0 1 14 18

269...314 407 237...245 278 495 330...340 73 575 655 0/5 450 398 315 01/.4...655 (cca 305g) 288 0-- (un ou)

432

'4*52 /A+3A'A*A%

%uni "imineata = %apte cu cacao9250ml = +aine cu unt si gem9100g +ran = 'acaroane cu -ran a9200g 9/panac cu oua9300>80g 9 Biscuiti9100g = Clatite9200g

$ustare 'arti

"imineata = +aine cu unt si pate950g +aine cu unt si miere950g Ceai !e fructe cu lamaie300ml +ran 9Cior-a !e perisoare9400g +ulpe cu ma are9150>200g Caramele cu lapte950g 9+an!ispan950g Compot !e struguri9150ml

$ustare

'iercuri "imineata = %apte cu fulgi !e porum-9250g +ran 9 Cior-a !e aripioare !e pui9400g +ilaf !e ore cu pulpe9130>200g Biscuiti 9100g 9 $ogosi9150g

$ustare

?oi "imineata = +aine cu unt si sunca9100g 9 Ceai9300ml +ran 9 /upa !e pui cu galusti 400g $,i.eci9250g Caramele9 50g 9 +ra;itura cu crema !e .anilie /truguri9 200g

$ustare

0ineri "imineata = %apte cu cereale9250g +ran 9 'amaliga cu -ran a si smantana 200>100>50g +ui s,ang,ai cu cartofi nature 150>200g Biscuiti9100g = +lacinta cu mere9 200g

$ustare 'a$bata

"imineata = +aine cu omleta 100g +ran 9 Cior-a cu legume9 400g +iept !e pui cu smantana si ore cu !o.lecel 100>100>200g 4cler9 150g 9'ere coapte 200g

$ustare Du$inica

"imineata =+aine cu casca.al pane +ran 9 Cior-a !e pui a la grec 400g Ceafa !e porc la gratar si ore cu legume130>200g 'ar9 150g

$ustare

93arta cu fructe9 200g

BIB9IO2RAFIE

;;;.!"*(0"*( .,)DA,+(1)'"D...D(aloarea-nutritiva-alimentelor. .0E ;;;.*)1+),.($-).,)DvaloriF$&+,(+()$ '"./+!' ;;;..1,(%*.1)!D*)1D25712495D(aloarea-Nutritiva)a)Alimentelor - 1&'+ +".,"4("'(3".,) G Facultate G &eferate G ?ndustria Ali$entara ;;;..- +&'!"*(1&'&(.,)D...D+ %"'-1&-valoarea-calorica)a)alimentelor ;;;.1'&%*.,)D1 '),((.0/0 ;;;..1,(%*.1)!D...D(aloarea-Nutritiva)a)alimentelor-2ENERA9ITATI ;;;..+&*"$+(".,) G 'e$inarii G ?ndustria ali$entara ,"-", +"-E.1)!D,"-", +-valoarea-energetica)a)alimentelor./+!' @@@.ro$pan.ro;grupa%de%ali$tente; ;;;."-,"-", +".,)D." ,1/.0/0H... @@@.referat0-.org;cauta;0aloarea%energetica9a9alimentelor.ht$l

M"$(&' . 0+ ! $ ' 9&$( M(1&' *"I&$J S ' ! *" .(%(& (504) 256 1 ' 9 0+" *" 3 1 ($+"4, '(2504) 416 1 ' P ($" *" 1 . (304) 77 C ,+)-( *&'1( 1)0+( (1004) 225 1 '

S" , JM 1,)& ($ .). +)! + (2004) 3,31 ' P ($" ($+",!"*( , (1004) T)+ ' 1 '),((J1353>1 ' M(",1&,( M(1&' *"I&$J I1," 1, 0 (1004) 1301 ' 237,3 1 '

P ($" *" 1 . (804) 336,4 1 ' P, $6J C ,$" *" 0&( (1004) 1771 ' K0 ($" *" 1 . (904) 435 1 ' 2&.+ ," T)+ ' 1 '),((J1117,4>1 ' B)(J M(1&' *"I&$JT"'"!" *" 3 1 (1504) 184,51 ' P ($" ($+",!"*( , 460,21 '

P, $6JP .+, ! *" 0 . ," (1504) 184,51 ' P ($" $" 4, (944) 4121 ' C($ JB(.1&(+( (804) 308,81 '

T)+ ' 1 '),((J15501 ' 7($",( M(1&' *"I&$JC ,$ +( 1 % $). (804) 299,21 ' P ($" '% (1004) 546,21 ' P, $6JS+ 3,(* -,(0+(904) 103,5 1 ' P ($" $" 4, (804) 251,51 '

C($ J1 ,+)-( ,)$*"'" (1804) 6301 ' T)+ ' 1 '),((J1830,41 ' S !% + J M(1&' *"I&$JI &,+ 1& -,&1+" (704) 74 1 ' P ($" *" 1 . (1004) 3321 ' P, $6JS 3,(* ($ .). +)! +(1004) 1251 ' P ($" *" 1 . (1004) 3831 ' 2&.+ ,"J%(.1&(+( 1& 1,"! (904) 770,41 ' T)+ ' 1 '),((J1684,41 ' D&!($(1

M(1&' *"I&$J 9 0+" *" 3 1 ($+"4, '(2504) 1601 ' 1)& 4 ($ (604) 262,61 ' P, $6J 1 ,$ +( (604)194,4 1 ' P ($" $" 4, (804) 193,6 1 ' C($ 1)!0)+ *" 1(,"."(2004) 1301 '

T)+ ' 1 '),((J940,61 '

C)$1'&6(( C,"* 1 ! .(+&"6 1 + ! ( 0,) 0" *" &$ !"$(& "1/('(%, + .( . $ +)..C)$.(*", 1 ".+" ! ( %($" . 1)$.&! 2 '(+,( *" 0 0" 6( .( 1 + ! ( !&'+" -,&1+" .( '"4&!" 0" 6(..