PARTEA I SPECIFICUL EUROPEI Capitolul I EUROPA SI SPECIFICUL EUROPEAN Capitolul 1 incepe cu o prezentare a termenului de Europa.

. Este povestita le enda in care Europa !iica Feniciei este rapita de "eus# de $izat in taur. "eus a dus%o pe Europa in Creta si au avut & copii' (inos# Radamantus si Sarpedon. Se prezinta si !aptul ca' artistii au preluat aceasta le enda si au transpus%o in lucrarile lor. In continuare sunt prezentate caracteristicile eo ra!ice ale Europei' penultimul coninent in ordinea marimii# )*)#) mil locuitori in 1++,. Europa are 1-. din supra!ata de uscat a/errei# etc. Uni!icarea europeana presupune nu doar conotatii eo ra!ice cu si o conotatie istorica care com0ina aspecte eo ra!ice# culturale si politice. Care sunt !rontierele Europei1 In ce consta speci!icul European. 1. Oamenii apartin atat unei comunitati entice cat si unui stat# aceste apartenente sunt traite cncret# in ce masura insa oamenii simt ca apartin unui continent1 Aceasta apartenenta 2la un continent3 a devenit tinta unor state din Europa dupa cel de%al doilea Raz0oi (ondial# ele incercand sa o uni!icare economica si politica. Este aceasta uni!icare o perspective concreta de viata a unei multimi semni!icative a cetatenilor Europei Occidentale1 Un raspuns la aceasta intre0are tre0uie sa contina si date concrete# in acest sens sunt utilizate Euro0arometrele care re!lecta starea de spirit a europenilor le ata de UE. Ast!el este aratat !aptul ca sentimentul de apartenenta la Uniunea Europeana este scazut insa se a!la intr%o crestere constanta. Institutiile europene impreuna cu specialistii si politicienii duc o actiune proeuropeana in directia uni!icarii europene# Se aduce in discutie pro0lema Europei eo ra!ice si a Europei istorice. Este prezentat punctual de vedere al celor care sustin ca' Europa se rezuma doar la Europa Occidentala2Europa (ica3. Autorul prezinta ar umente in !avoarea unei Europe istorice care sa cuprina si statele din partea rasariteana a continentului. Unul din principalele ar umente pentru a avea aceasta perceptie asupra Europei este acela al si urantei si al sta0ilitatii pe care o ast!el de Europa o o!era. O Europa mica ar !i predispusa unui nou val de mi ratie al populatiei din Europa rasariteana# care ar !i atrasa de 0unastarea acestei zona. Se continua cu idea ca 4apartenenta le Europa5 asa cum este vazuta ea acum# nu e ste o apartenenta neaparat eo ra!ica ci mai de ra0a o apartanenta culturala# 0azata pe valori comune. 6eo ra!ia si istoria sunt conditii indispensa0ile# dar# uni!icarea europeana !iind un proces in prim7 linie institutional si cultural# apartenenta europeana se 8udeca considerand institutiile si cultura. Situarea in eo ra!ia si istoria europeana nu enereaza automat o europenitate culturala# dupa cum o europenitate culturala poate !i asita in tari care un apartin eo ra!ic si istoric# in sens strict# Europei.

9. Apartenenta culturala la Europa. Cultura presupune producere si circulatiede produse ale re!lctiei# sentimentului# cercetarii# ima inatiei# cu un cuvant# ale vietii spirituale.In procesul uni!icarii europene este insa an a8at un concept al culturii individuale# dar si un concept al culturii impartasite in comun de multimile structurate ale individualitatilor# si in primul rand acest concept.Cultura Europeana s%a delimitat de cele asiatica prin !aptul ca a o0iectivat in comportamente si institutii cultura spirituala. In ce consta cultura europeana1 Cultura europeana sa de!ineste prin raport la ceva di!erit de ea. Secolul al :II%lea este considerat ca !iind primul din istoria noii Europe# pe parcursul sau !iind percepti0il speci!icul istoriei europene'a on%ul2inseamna lupta# competitie3# controversa conditionata politic# reli ios# spiritual%cultural# social si economic# dintre parteneri care au aceeasi ori ine. Acest concept a !ost reluat de mai multe ori de%a lun ul secolelor. Europa este le ata nu numai de stari de !apt# ci si de idealuri de!initorii. Ca urmare ;ceea ce este andit propriu%zis cu Europa este andit sa se a!le intre idealismul ne0ulos si comunitatea de interese pur pra matice. Europa pentru a deveni o !orta tre0uie sa !ie o sinteaza a acestor doua concepte. Care sunt caracteristicile Europei1 Europa a !ost identi!icata cu reli ia catolica pana la aparitia protestantismului. <e el de!inea specic!icul european le and protestantismul si Revolutia !ranceza de traditie. In sc$im0 Nietzsc$e nu mai spri8inea Europa pe o traditie# ci pe mai multe si con!i ureaza ;conceptul cultural al Europei5. =e acest concept tin doar poparele si parti de popoare care au in comun trecutul in ; recism# romanitate# iudaism si crestinism.5 Europa culturala nu se suprapune europei eo ra!ice. Unitatea europena. Ea nu este nici eo ra!ica nici rasiala2europa !iind compusa din celti#romani# slavi# ermani etc.3. Europa are o unitate ce are ;drept nucleu o anumita structura a spiritului# de pila# o !orma determinata a et$os%ului2o0icei3# un !el determinat de a a0orda lumea ca intre si de a !orma# prin activitate lumea. Ric$ard Couden$ove%>aler i identi!ica nevoia individualitatii in Europa. El considera ca scopul democratiei europene este acela de a ii asi ura individului cat mai multa li0ertate. Cultura europeana este un amestec de elemente recesti# romane# crestine# ermane. &. Speci!icarea culturii europene. La inceput s%a !acut in raport cu Asia iar mai apoi cu Asia si America. Intre timp insa cultura europeana s%a sc$im0at. Ruptura de ?ec$ea Europa a devenit ea insasi un reper. Europa prezenta semnele intrarii intr%o epoca de con!runtare si# pe de alta parte# semnele inceputului unei revolutii te$nolo ice ce sc$im0a pro!und vec$ile or anizari ale productiei# dar si ale comertului si vietii sociale.

Nu doar despartirea de vec$ea Europa a devenit un reper pentru speci!icarea Europei# ci si incercarea de a scoate Europa din europenism. Aceasta incercare s%a produs su0 e!orturile national%socialismului si pe de o parte si a comunismului pe de aalta parte. Pe rand# mai multe directii intelectuale au anuntat divortul de Europa consacrata istoric'ateismul# natinalismul# comunismul. @. Speci!icul cultural european. EAplica cum in speci!icarea culturii europene porneste de la conceperea societatii ca un sistem compus din su0siteme !inalitare# di!erite su0 aspectul per!ormantei speci!ice si# in consecinta al criteriilor de testare a propozitilor si actiunilor. Su0sitemele luate in calcul sunt' te$nica de productie# economia# administratia# politica si cultura spirituala. Continua apoi spunand ca' in intelesul dat# ca ansam0lu al ideilor# sim0olurilor# teoriilor ce se re asesc in trairea sociala a vietii# se pot delimitta su0sistemele' competenta te$nica# comportamentul economic# indemanarea administrativa# actiunea politica# cultura spirituala. ;Pe terenul acestor su0sisteme poate !i speci!icata cultura europeana si pe ele este de intreprins astazi speci!icarea5 Cultura europeana contine un concept al stiintei pe caare l%a impartasit cu alte culturi ale lumii vec$i5 stiinta este cunoasterea ;cauzelor !inale5 ale lucrurilor# care le eAplica indicanddestinatia lor in tr%un scenariucuprinzator al lumii. Aceasta cultura a produs o stiinta moderna a naturii. ;Cultura europeana a produs pentru prima oara o stiinta ca o cunoastere !actuala orientata spre reprezentarea cauzelor e!iciente# cu caracter de le e# eAprima0ile matematic# si pusa in serviciul rezolvari de pro0leme te$nice# al controlarii si metamor!ozarii lucrurilor5. Aceasta stiinta a in!luentat%o pro!und si o speci!ica. Prin stiinta moderna ea a si in!luentat cel mai mult alte cultura.Stiinta moderna a naturii a pus la indemana oamenilor le ile cauzalitatii e!iciente a lucrurilor# in vederea controlarii metamor!ozarii lor. Comportamentul economic. Cultura europeana a lasat in urma metodele mai vec$i care au !ost caracteristice trecand la un nou tip de comportament# caracterizat de rationalitate#aAat pe pro!it. Calculul ce alacatuieste miezul comportamentului economic european este su0ordonat valorii aparent prozaice a renta0ilitatii. EAperientele trecutului arata ca randamentul este in directa le atura cu initiativa privata.Cultura europeana a produs si o cultura a dreptului# in centrul careia se a!la individul avand ca scop suveranitatea si eneralitatea le ii. Cultura eurropeana nu este numai cultura spirituala# % adica interiorizata # traita departe de lumea productiei # a!acerilor si disputelor sociale si politice. Ci si o cultura a cercetarii# a cunoasterii sistematice si metamor!ozarii realitatii date in eAperienta con!orm scopurilor umane. Cultura spirituala europeana s%a des!asurat in 8urul recunoasterii realitatii date ca lume unica a vietii noastre. Cultura spirituala europeana este un mozaic# avand multe in!luente din a!ara Europei. Stiinta europeana se 0azeaza pe ratiune si eAperienta# nu pe revelatie. In Europa !iind

dezvoltate mai multe contraste# acest !apt reprezentand o caracteristica a culturii europene. Pentru a arata ce este speci!ic european in s!era culturii spirituale se !olosesc concepte in loc de sim0oluri. Aceste concepte sunt' adevarul# cunoasterea# rationalitatea# autonomia individului# s!era pu0lica 2mediu de sta0lire a vointeipolitice3 si conceptul persoanei umane2individualitate c$emata sa%si construiasca un sens superior siplei supravietuiri. /oate aceste concepte tin de ;traditia europeana5. .. Incepe prin a prezenta !aptul ca este imposi0il sa ai o viziune o0iectiva asupra Europei !iind european. 6reseli de apreciere pot aparea insa si pentru cel e priveste din a!ara spatiului european. Cel ce vrea sa ai0a o ima ine cat mai eAacta asupra Europei tre0uie sa ai0a in vederea compleAitatea europeana la care se adau a !apul ca speci!icul european nu se lasa epuizat pe linia unuia din conceptele sale. Cel care analizeza tre0uie sa !ie dispus sa invete si sa nu se lase limitat de propsriul conteAt. Capitolul II FILOSOSFIA CRIZEI EUROPENE % proiectul de uni!icare cu care suntem contemporani isi are ori inea in anii B9,# in conteAtual unei pro!unde crize europeneC ea a !ost sesizata de Nietzsche# apoi preluata de Husserl si Heide er# care au pus 0azele !iloso!iei crizei europe"e % He el a inau urat discursul !iloso!ic asupra #oder"itatii# iar Nietzsc$e inau ureaza discursul !iloso!ic asupra europe"itatiiC atat modernitatea cat si europenitatea se con!runta cu pro$le#a ratiu"ii# dar Nietszc$e tra e concluzii ori inale din criza in care a intrat a0ordarea $e eliana a ratiuniiC 1. Nietzsche a pus criza europeana pe seama culturii% or a"izata i" &urul ratio"alitatii lu#iiC el identi!ica Europa culturala cu ceea ce se intinde intre (otzart si Deet$ovenC ori inea culturii europene o identi!ica in cultura reaca# nascuta din elemente tracice# !eniciene# in !iloelenismul romanilor si in Imperiul crestin al acestora# in crestinismul purtator de elemente antice si in nucleele stiinti!ice enerate de aceste elemente. 6eo ra!ic a suprapus Europa co"ceptului cultural# de la Atlantic la Urali# incluzand si Asia (icaC Rusia este locul din care Europa se revarsa inapoi spre Asia# iar America este !iica culturii europene. % criza europeana este localizata in procesul personalizarii# eAprimandu%si speranta ca Europa va re asi spiritele libere a caror venire este 0locata de intarirea nationalismelorC 9. Husserl a re!lectat sistematic asupra cizei europene# imensa lui opera !iind o eApresie a unei !iloso!ii a crizei % Europa intra in secolul :: ca centru intelectual# stiinti!ic si politic al lumiiC pro resele culturale# cresterea demo ra!ica si industriala stimuleaza

dezmem0rarea Europei Centrale si Rasaritene si crearea statelor nationale. Primul raz0oi mondial scoate Europa din prim plan# aceasta incetand sa mai !ie centrul lumii si devenind o parte a relatiilor internationaleC pozitia ei sla0este si mai mult datorita !ra mentarii in state nationale# a ascensiuniii totalitarismelor % Europa este o oraganizare a vietii spirituale in jurul rationalismului, care a intrat in criza. Semnele crizei sunt evidente' primul raz0oi mondial# ascensiunea nazismului. Sunt semen ca s%a petrecut ceva in civilizatia europeana# a aparut o 0oala a radacinilor. Este o tripla criza a u#a"itatii europe"e' criza a stii"tei% criza a culturii% criza a !iloso!iei' % criza stiintei este enerate de !aptul ca atitudinea naturalista a a8uns dominanta in stiintele naturii# dar si ale spiritului % !ilos!ia a a0andonat pro ramul stiintei universale# de enerand in viziuni particulariste# do matice sau mistice. Criza !iloso!iei determina automat o criza a culturii. Filoso!ia a uitat ori inea stiintei si a ei insesiC uitarea ori inii implica i norarea sensului# a misiunii. Cultura europeana este vazuta ca pierdere a propriei origini % iesirea din criza o poate !ace numai re!acerea increderii in ratiune# insa numai !iloso!ia este cea care poate relansa aceasta incredereC &. Heide er a preluat pro0lema crizei si a andit%o in prelun irea ideilor lui <usserl. El a considerat ca uitarea si pro0lema sensului Fiintei este miezul crizei europene % incepand cu mi8locul anilor B&, a preluat criza europeana ca o conceptie in 8urul tezei con!orm careia modernitatea este o societate a mobilizarii totale ori inata in te$nica moderna % miezul crizei europene devine mentalitatea potrivit careia pro0lemele de viata ale oamenilor au mereu o solutie te$nica % !iloso!ia crizei lui <eide er se concentreaza acum pe un spatiu propriu surprins in sinta ma resubiectivizarea subiectivitatii % in anii B&, considera "atio"al(socialis#ul drept iesirea din criza europeana si o alternative la $olse)is# si a#erica"is# % criza europeana a !ost privita la s!arsitul celui de%al doilea raz0oi mondial ca o criza a ratiu"ii# iar aceasta ca o criza a ilu#i"is#ului % in anii B), Ha$er#as a indicat drept componente ale crizei europene criza economica# criza de rationalitate# criza de le itimare# criza de motivatie# dar vede si o criza de creativitate# o criza de administratie si o criza de ide"titate# constand in !aptul ca identitatea europeana este resimtita ca una eo ra!ica si nu ca una cultural.

Capitolul I I=EEA UNIFICARII EUROPENE %aparuta in conditiile preocuparilor proprii Evului (ediu de aparare a europenilor !ata de pericolele ce veneau din Rasarit# ideea uni!icarii europene a ramas multa vreme aspiratia unor literati# !iloso!iC a0ia dupa PR( ideea s%a convertit intr%o miscare politica# insa momentul in care ea inceteaza a mai !i doar un re!u iu consolator si devine un reper de actiune precisa a uvernelor incepe dupa =R( %Pierre *u$ois 2De Recuperatione Terrae Sanctae3 E a propus uni!icarea europeana in !orma unei !ederatii spre a recuceri pamanturile s!inte cazute su0 musulmani %+illia# Pe"" 2Essay towards a Present and Future Peace o Europe#1F+93 E pt prima data ideea uni!icarii e pusa pe o 0aza non%reli ioasaC a propus o !ederatie pt coloniile americane si o !ederatie similara europeana in conditiile e alitatii partenerilor %cardinalul Al$ero"i21)&.3 inc$eie lun ul sir de planuri de uni!icare europeana indreptate impotriva /urcieiC de acum ideea uni!icarii europene se lea a de scopul paci!icarii Europei %G Rousseau# >ant %o data cu in!ran erea Re)olutiei de la ,-.- ideea Europei redevine o simpla aspiratie a artistilor 2?ictor <u o3# !iloso!ilor 2Nietzsc$e3 si a unor oameni de stat 2Napoleon III3 %America iese din izolationism si intra in rolul de putere mondiala decisiva# de care situatia europeana incepe sa depinda directC +oodro/ +ilso" contr0uie la noua or anizare europeana si# prin idee unui !orum al natiunilor# vizeaza ceva mai mult decat uni!icarea europeana# intr%un sens lar# anume c$iar o uni!icare a statelor lumii %dupa PR0 apare prima data o miscare politica paneuropeana#initiata de Ric$ard 6ra! Couden$ove%>aler i care considera ca numai o reor anizare europeana in directia uni!icarii poate scoate Europa din crizaC miscarea paneuropeana vrea sa implineasca testamentul politic al lui >omensHI#>ant#Napoleon si (azzini si sa puna in locul Europei destramate o Europa li0era si !ederativaC tinta miscarii paneuropene ' o uniune de state politico%economica# intemeiata pe e alitate in drepturi si pace %Aristide 1ria"d21+9+3 a promovat proiectul in Societatea Natiunilor %venirea la putere a national%socialismului in 6ermania a pus capat 0rutal miscarii paneuropene# iar Europa a intrat curand in =R(C s%a perceput insa clar eroziunea cadrului statului national traditional# pro0lemele dezvoltarii moderne nu mai puteau !i solutionate in cadrul statului natiune# se impuneau solutii transnationale %"atio"al(socialis#ul a imprimat pentru un timp linia principala a des!asurarii evenimentelorC ideea de asociere intre parteneri e ali a !ost inlocuita cu ideea suprematiei rasiale#iar cooperarea a !ost su0stituita cu lupta pt putereCpoliticii

0azate pe principii i%a !ost pre!erata acea RealpolitiH a !aptelor implinite in !olosul eAclusiv al propriei natiuni %dupa inc$eierea *R0#ideea uni!icarii europene va capata un nou su!lu# insa va tre0ui sa ia in considerare noua con!i uratie a lumii# avand ca poli 9 supraputeri' SUA si URSS# a caror relatie va determina cursul des!asurarilor in Europa %in noua con!i uratie ideea uni!icarii europene a !ost convertita in actiuni concrete ale uvernelorC discursul lui C$urc$ill 2,2.33 de la "uric$ a introdus aceasta noua treapta si a marcat trecerea in istoria e!ectiva a ideiiC ideea unei aliante occidentale a trezit insa suspiciunea Rusiei staliniste care a desc$is la scurt timp RRC %,2.4 % Natiunile Unite au instituit Comisia Economica pt Europa#insa in conditiile RR rolul comisiei a ramas sim0olicC planul (ars$all a pus in miscare reconstructia Europei OccidentaleC doctrina /ruman a lansat pro ramul de stavilire a eApansiunii comunismului %,2.- ( se constituie Or anizatia pt Cooperare Economica# prima institutie interstatala europeana %,2.2 % se semneaza Pactul de la DruAelles si se pun 0azele NA/OC in acelasi an se in!iinteaza Consiliul Europei# prima or anizatie europeana# verita0ilul nucleu al !ormarii 4!ederatiei statelor europene5 %,256 E Ro0ert Sc$uman a lansat primul pro ram de inte rareC (ontanunion a luat !iinta in aceasta perspectiva 21+.13# avandu%l ca prim presedinte pe 7ea" 0o""et % el a concentrat atentia partenerilor asupra cautarii de solutii la pro0lemele comune si a propus ca de pe aceasta 0aza sa se procedeze la rezolvarea treptata a pro0lemelor %,254 E se pun temeliile Pietei Comune si ale Euratomului#ale altor or anizatii de inte rare europeanaC acord de uniune vamala# se trece la coordonarea politicii eAterne %,242 E s%a ales prin vot direct primul Parlament European %,22, E la (aastric$t se adopta Acordul asupra Uniunii Europene# care stipuleaza crearea uniunii economice si monetare si inte rarea altor domenii ale vietii economice# sociale# politice %ideea uni!icarii europene a a8uns de cateva decenii in !aza transpunerii ei in proiecte precise de reor anizare institutionala in Europa Occidentala %critici si dez0ateri' 13 nu cumva in spatele acestei idei stau interesele eApansiunii 6ermaniei1 Nu % 6ermania#desi avea alternativa crearii unei a treia !orte plasate intre li0eralism si 0olsevism# in !orma social%democratismului# a optat pt inte rarea occidentala# ca pas preala0il al inte rarii europene J ideea uni!icarii europene a avut purtatori puternici nu doar in 6ermania# ci si in Franta# Del ia si practic in toate tarile Europei Occidentale 93 nu cumva e prelun irea unui proces de americanizare a lumii1 Nu E 4americanizarea5 lumii s%a produs prin actiunile americane de sustinere a Europei

Occidentale 2eA. Planul (ars$all3 si prin !orta eAemplului SUA# continuand apoi ratie produselor de consum si culturale2!ilme3 americaneC SUA au sustinut insa uni!icarea europeana# !ara a impune optiunile propriiC America a a8utat la promovarea unei Europe unite# desi noua Europa un corespundea deplin ideilor americaneC in ceea ce priveste se re area intre valorile europene si cele americane# aceasta este lipsita de !undament dat !iind !aptul ca de aproape un secol nu mai putem v0 propriu%zis de 9 culturi distincte# ci doar de o cultura euroamericana %piedici actuale' uni!icarea europeana nu poate pro resa !ara a asi calea adecvata de sustinere a re!ormelor economice si politice din tarile eli0erate ale Europei Rasaritene Jva tre0ui sa inainteze in conditiile unei eAplozii a nationalismului %se poate miza insa cu incredere pe rezolvarea acestor pro0leme si pe inaintarea procesului uni!icarii europene date !iind '13 avanta8ele percepti0ile# semni!icative pe care le%a o!erit 4mica Europa5 tarilor respective# care !ac ca drumul inapoi sa !ie perceput ca un re res indezira0ilC 93 pt toate tarile nu e posi0ila dezvoltarea mai departe in a!ara cadrului Europei uni!icate# pt unele acest cadru !iind# c$iar si la propriu# conditia supravietuirii lor in lumea civilizat. Capitolul III (O=ELAREA NOII EUROPE %cuprinderea statelor europene in aliante militare di!erite si opuse# in perioada RR# a !ost nu numai indiciul cel mai iz0itor al ruinarii vec$ii or anizari a continentului si a lumii vec$i# dar si punctul de plecare al re!acerii EuropeiC pe masura ce statele Europei Occidentale si%au consolidat potentialul economic# politic# cultural# ele au 8ucat un rol mai distinct si# practic# au suscitat# doncolo de 4cortina de !ier5# constiinta unei posi0ilitati. 1+*+ a !ost posi0il si pt ca Europa unita a devenit un ideal trait sau macar o sperantaC eurocemtrismul a reinviat %cum se poate or aniza noua Europa1 care sunt sansele de a se !orma o identitate europeana1 %in a"ii 836 cursul spre uni!icare parea sa se !ran a# su0 impactul politicii izolationiste a aullismului si al invaziei Ce$oslovaciei %G s%au conturat #odele de e)olutie alter"ati)e si posi$ile pt Europa de atunci' Europa atlantizata % o prelun ire a status Kuo%ului post0elic# cu state europene avand politici proprii# dependente !iecare de SUAC Europa evolutionara % o Europa a statelor eAistente care accepta ceea ce este si lasa in seama istoriei sc$im0arileC Europa parteneriatului % o Europa a statelor eAistente care ale in !unctie de vointa lor aliante pe cont propriuC Europa dezintegrata % !iecare stat este in seama lui# !ara aliante semni!icativeC Europa patriilor % o Europa in care statele nationale sunt su0iectii eAclusivi ai re lementarilor si care eAclude re uli care a!ecteaza suveranitatea nationalaC Federatia europeana independenta % o Europa !ederala# dar independenta de supraputeri

%cz9 nici unul din aceste modele nu o!era o solutie satis!acatoare pt intrea a Europa2eA.FederatiaL lasa neclari!icata natura re imurilor politice si nu eAclude controlarea Europei de catre supraputeri3 %modelarile Europei sunt dependente de pre#isele care se adopta si care pot !i normative2ceea ce se vrea sa se !aca din Europa3 si !actuale 2parametrii conteAtuali3 %in !unctie de premise avem #etode di!erite de #odelare' speculatia utopica 2transpune# cu a8utorul ima inatiei# tendinte in viitorC pune putin pret pe ceea ce este# !iind a0sor0ita de anticiparea alternativelor3 si metoda realista down to eart! 2 prevede eAplorarea a ceea ce este# cu putina trecere in s!era posi0ilului3 %iesire din dilema creata de cele 9 metode' o viziune inspirata de realism# care presupune identi!icarea nevoilor ur ente# la care tre0uie raspuns in viitor# incercand sa se ima ineze parametrii c$iar si ai unui raspuns partial %modelarea alternativelor ce se a!la acum in !ata Europei e dependenta si de ceea ce s%a atins de8a in EuropaC modelarea initiala a Europei viitoare a suprapus Europa cu Europa OccidentalaC constructia noii Europe a !ost rezemata pe comunitatea economica# considerata o c$eie pentru a trece la realizarea altor comunitati 2politica# sociala etc.3#optiune eAplica0ila prin caracteristicile Europei in perioada imediat de dupa raz0oi %intre timp# caracteristicile aceleiasi Europe s%au sc$im0at % economia tinde sa devina postindustriala# transporturile s%au diversi!icat# comunicarea de masa pe scara continentala este o 0analitate cotidiana# Europa e identi!icata tot mai mult cu continental european in intre ime %schi#$area caracteristicilor co"ti"e"tului a stimulat re!lectia asupra !ormei Europei viitoareC mai intai di#e"siu"ile acesteia au intrat in discutie % in anii BF, avea inca trecere suprapunerea Europei cu Comunitatea EuropeanaC in anii B*, a casti at teren !ormula 4Europei de la A0erdeen la Atena si de la <elsinHi la <eraHlion5# insa aceasta a suscitat totusi rezerveC au capatat apoi preponderenta optiuni in !avoarea micilor Europe#insa acestea sunt sesiza0il dependente in structurile actuale ale civilizatiei europene de puternici !actori transre ionali# incat ele sunt realiste numai ca parti ale Europei mari %in ceea ce priveste pro0lema culorii politice# aceasta s%a pus nu doar la nivelul comunitatii vest%europene# ci si la nivelul Europei rezultate din pra0usirea 4cortinei de !ier5C a !ost clar pt covarsitoarea ma8oritate a vest%europenilor ca Europa viitoare nu poate !i decat democratica. Europa e si ura daca e democratica# ast!el incat ea tre0uie sa !aca in asa !el incat democratia sa !ie acasa in Europa ?ariantele puse in 8oc de catre cercetatori au !ost' Europa evolutionaraC Eu. atlantizataC Eu. parteneriatuluiC Eu. dezinte rataC Eu. patriilorC Federatia europeana independenta. Ele depindeau de premise care au trecut de8a in istorie# iar premisele pentru modelarile actuale sunt' trecerea Americii in pozitia unei puteri planetare si

multiplicarea tarilor ce detin arme nucreareC raspandirea !undamentalismelor reli ioase# care pot periclita societatile lipsite de structuri li0eraleC societatile desc$ise ale Occidentului eAercita cea mai mare put. de atractieC tarile est%europene nazuiesc sa intre in sistemele de securitate ale lumii occidentale. Care st insa alternativele ce pot !i considerate luand in seam aceste premise1 Cea mai via0ila a ramas !ormula Europei ederale in !orma 4statelor unite ale Europei5. Formula se datoreaza lui =enis de Rou ement# eApusa in "titudinea ederalista21+@)3# in F principii' 13 !ederatia presupune renuntarea la orice idMe de $e emonie or anizatoareC 93 !ederalismul inseamna a aran8a un ansam0lu sin u a%l sistematizaC &3 !ederalismul nu cunoaste 4p0. minoritatilor5C @3 !ederati anu are ca scop strer erea diversitati natiunilor# ci salv ardarea calitatilor lorC .3 !ederalismul presupune cultivarea compleAitatii in locul simplitatii dictate de considerente administrativeC F3 !ederatia se !ormeaza prin adeziunea persoanelor si rupurilor si eAclude actiunea unui centru. In 1++1 uni!icarea europeana a atins un mom. de cotitura radicala E Eu. Occidentala a pus direct p0. inte rarii politice. /ratatul de la (aastric$t contine aceasta cotitura pn declansarea mecanismului inte rarii pol. si sta0ilirea termenilor precise pt realizarea monedei unice. A pus UE pe directia crearii cadrului unitatii decizionale2conditia nat. A eAistentei si !unctionarii unei uniuni3 la nivelul uniunii si a principiului subsidiaritatii 2asi ura autonomia !unctionala a componentelor ei3. Eu# ederala ramane o solutie# dar ni ea nu rezolva p0. realizarii unitatii de decizie in asa !el ca UE sa eAiste si sa !unctioneze ca o entitatea distinctive si in acelasi timp sa respecte vointele politice ale componentelor. Alaturi de Eu. !ederala asim si alte !ormule' 13 Eu# directoriala E lansata de catre de 6aulle si sustinuta de analisti !rancezi ce au ar umentat ca sec. internationala# pozitionarea in comertul mondial# potentialul di!erit al statelor europene# reclama recunostrerea unui rol de directoire pt Franta# 6ermania# An lia. Are de partea ei ar . realiste si !unctionaliste# dar risca sa provoace sentimental unei uniuni dominate de interesele unor tari privile iate. 93 Eu# realista E lansata de ral! =a$rendor!# ar umentand pt !leAi0ilizarea asumtiilor normative ale pro ramelor comunitare in noi conteAte# incat sa se asi ure competitivitatea economica si stiinti!ica a Eu. in circuitul international si pt o mai precisa identi!icare a itereselor europene. A adus in scena o a0ordare mai pra matica# dar ea contine riscul ca UE sa !ie redusa la o simpla alianta. &3 Eu# geometriei variabile E lansata de analisti !rancezi# preocupati sa a!irme caracterul de unitatea al Comunitatii Europene# dar si sa recunoasca di!erente in viteza de inte rare a di!. componente. (iezul ei e ideea !leAi0ilitatii domeniilor

mai rapid inte ra0ile# cum aceste domenii st economice accentual cade pe acestea. Formula e realista# dar v0 prea putin de inte rarea domeniilor 4delicate52politice3. @3 Eu# di erentiala E ia in seama mai cuprinzator deose0irile dintre le islatiile europene in ceea ce priveste radul de asumare a o0iectivelor uni!icarii europene. Ar umentatia teor. italieni e realista# dar o Eu. di!erentiata continuu in acest !el risca sa ramana !oarte mult timp departe de Eu. uni!icata. .3 Eu# integrarii treptate E vrea sa inlature acest nea8uns# prevazand eAplicit inte rarea. /eoriticienii ermani au ar umentat in !avoarea acceptarii de catre toate statele a scopurilor lo0ale ale inte rarii si totodata a posi0ilitatii ca statele sa adopte masuri individuale in atin erea scopurilor. =ar !ormula adduce o incetinire a inte rarii europene# care nu e !ara riscuri. F3 Eu# subsidiaritatii E admite alaturi de nivelul deciziilor comunitare# nivelul autonom al statelor nationale# al administratiilor locale#etc.# la care e localizata puterea de decizie si responsa0ilitatea. Separa in mod adecvat niveluri de relevanta ale p0. comunitare si incura8eaza initiative ala toate nivelurile. Uni!icarea europeana presupune reor anizari economice si institutionale# dar ea nu e posi0ila decat daca europenii a8un sa traiasca sentimental identitatii comune europene. Formarea identitatii europene nu poat e!i decat un process premeditat# rezultat al unui pro rama la a carui implementare lucreaza multiplele natiuni# !iind v0 de o identitate mai a0stracta si este in esenta un process cultural. Odata !ormata# identitatea europeana poarta un nume E natiunea europeana. EAista ceva comun# cultural v0# natiunilor europene. Acesta a0ordare a culturii europene ca o unitate si privirea uni!icarii europene ca proces de rea!irmare a acestei unitati si eAtinderea ei la celelalte domenii ale vietii. Fireste !ara eAtinderea educatiei enerale paneuropene nu se va putea realiza comunitatea spirituala presupusa de natiunea europeana# dar nu putem v0 de o ast!el de natiune daca nu se atin e comunizarea economica sic ea institutionala. Atin erea identitatii europene e vizi0il mi8locita in !actualitatea vietii de pe continent de procesele econ. si pol. Uneori situatiile st pline de promisiuni in perioadele de relansare econ.# iar in per. de recesiunea prevaleaza circumspectia si un usor pessimism. Astazi analistii v0 de o 4criza a UE5# al carui indicator ar !i ma8oritatea mica cu care sa votat in tarile uniunii /ratatul de la (aastric$t# la care s%ar adau a intarzierea uniunii monetare# diver entele comerciale din sanul uniunii# di!icultatile pol. sociale# ale inte ratii Estului European#etc. UE ramane stra0atuta de dis8unctii ce nu le poate depasi' intre plitica ce e nationala si economie ce nu mai e nationala# a devenit comunaC intre un ?est sta0ilizat si un Est insta0il. Iesirea din situatie e intaziata de a0senta unei elite conducatoare si a unor lideri# care ar putea imprima o noua dinamica uni!icarii europene. Cum se eApica !aptul ca in conditiile modernitatii tarzii din Eu. se produce 4netransparenta51 <a0ermas a remarcat !aptul ca societatea moderna dispune de & resurse din care isi eAtra e

capacitatea de or anizare' 0ani# putere# solidaritate. Eu. a a8uns la 4netransparenta deoarece a eApoatat doar resursele 40ani5 si 4putere5# ea poate desc$ide un nou orizont la eAploatarea resursei 4solidaritate5# ce este le ata de o alta resursa caracteristica modernitatii E 4sensul perceput al vietii5# caci modernitatea nu a !ost si nu este posi0ila !ara constiinta. Nietzsc$e a o0servat ca o0tiunea alternative la pra0usirea Eu. in particularitati ideolo ice de con8uncture este recuperarea acelei 4compre$ensiuni receptive5# adica aintele erii intre oameni. Optiunea alternative la izolare este intelegerea# iar intele erea despre care e v0 nu e doar intre indivizi# ci intre state nationale devenite su0iecti.EAemplul cel mai elocvent e intele erea post0elica ermano%!ranceza. Pt am0ele parti a devenit limpede ca luarea in calcul a structurilor sociale a celeilalte e !oarte importanta in deciziile economice si pol. Fiecare a constientizat impre8urarea ca un rol semni!icativ in pol. internationala il 8oaca numai daca ia in seama interesele celeilalte parti. Pe !ondul intele erii ermano%!ranceze# andirea europeana a inlocuit gandirea particulara, nationala cu abordarea europeana a pro0lemelor. $andirea europeana e le ata si de o diversi icare lingvistica# dar in acelasi timp Eu. e continentul multilingualitatii# de asemenea se poate v0 si de o unitate lingvistica in Eu. ca o realitate !aptica a intele erii interli uale# acesta intele ere !iind posi0ila si in virtutea unei educatii commune. " gandi european E e ec$ivalat cu 4a lua parte la mostenirea culturala care ne%a !ost transmisa5# este v0 aici de 4parti componente esentiale ale unei andiri europene5# Ncare suntO reli ia# dreptul si statul# cultura !iloso!ica# artistica si stiinti!ica# dezvoltarea economica si te$nolo icaC E E inseamna a transcende acele particularisme ce s%au !ormat istoriceste in sanul Eu. si a lua ca reper ceea ce e comun diverselor entitati nationale si statale# de care toate depins in !ondCE E semni!ica# la propriu# promovarea paradi mei europene pe locul ocupat de paradi ma nat. Paradi ma nationala s%a !ormat ca rezultat al unei istorii naturale# in care con!runtarile !izice au !ost o0isnuite sa pastreze caracterele unui realism# in sc$im0# paradigma europeana contine# pe lan a caracterul aceluiasi realism# un element crucial' intuitia posi0ilitatii unei comunitati de viata a oamenilor# motivate nu doar de intereele econ.#pol.# ci si de valori spirituale precum solidaritatea in conditiile unui destin comun# un sens superior al vietii percepute ca unica. Crestinismul a o!erit valori !undamentale care a permis de diecare data transcenderea situatiilor date. Nici o alta luare de constiinta a conditiei umane nu are astazi potentialul de conciliere de care dispune crestinismul# dar l va putea !ructi!ica potentialul sau conciliator numai daca el insusi inainteaza in acelasi timp pe & directii' rationalizarea necuprinsului# in sensul ca# credinta e sustinuta de ar umente rationale si des!asurata pana la nivelul unei morale ce cultiva valoarea pers. unameC universalizarea E aproapele nu e suprapus doar cu mem0rul unei comunitati entice# pol.#soc.# si redus la aceasta# ci e identi!icat cu !iinta umana

pur si simpluC ecumenismul E nici o 0iserica nu ridica pretentia de purtator eAclusive al mesa8ului crestin.

EUROPA SI A(ERICA <e el' ;America este doar o prelun ire pe alt continent a culturii europene.5 America PQi are o0RrQia Pn Europa. PreQedintele AndreS TacHson a Pncura8at spiritul de iniUiativ7 al americanilor # Qi avea s7 !ie perceput7 de eneraUia lui Emerson# c7# din punct de vedere cultural# nu numai economic# America are o prestaUie proprie Qi nu mai depende $ot7rRtor. America nu este sin ura prelun ire a Europei. Puterile a ;Lumii ?ec$i5 au luat su0 control teritorii din toate continentele Qi le%au trans!ormat# din punct de vedere cultural# Pn arii de r7spRndire a culturii europene Qi Pntr%un rezonator al acesteia. S%a putut vor0i de un VeltsIstem der europaisc$en Interessen. Sistemul a durat pRn7 la Primul R7z0oi (ondial Qi a !ost Pnl7turat complet dup7 al =oilea R7z0oi (ondial. Rezultatul a !ost sc$im0area radical7 a poziUiei Qi rolului Europei Pn lume' din centru cultural al acesteia# din puterea mondial7# ea devine un continent str78uit de dou7 superputeri rezultate din ultWmele con!la raUii# din su0iect al istoriei universale# Europa devine o0iect al deciziilor luate de superputeri din a!ara ei. RelaUia dintre Europa Qi Statele Unite tinde acum s7 se inverseze nu numai politic Qi c$iar cultural# Europa devine o prelun ire a iniUiativelor americane Pri#ul R:z$oi 0o"dial9 a avut o semni!icaUie pro!und7 Pn istoria universal7. Or anizarea european7 enereaz7 con!licte pe scar7 mare. Cu pro ramul lui VoodroS Vilson America vine pe terenul a!acerilor europene. Acesta repunea Pn circulaUie idealul lui >ant al unei or aniz7ri luminate a raporturilor dintre popoare. A reuQit s7 impun7 o ordine !ondatoare Pntemeiat7 pe cRteva principii !oarte simple' diplomaUie desc$is7#e alitatea condiUiilor de navi aUie Qi comerU pentru toate naUiunile asociate # reducerea armamentelor naUionale la cel mai 8os nivel posi0il# autodeterminarea naUiunilor# !ormarea unei ;asocieri cuprinz7toare de naUiune5 0azat7 pe aranUii mutuale de independenU7 politic7 Qi inte ritate teritoriale a statelor indi!erent de m7rimea lor. Europa a r7mas marcat7 de tensiunea PntRlnirii dintre acest postulat Qi n7zuinUele particulare ale naUiunilor# dar a preluat de!initiv postulatul. Imediat dup7 VVI Europa prelua din America ideea uni!ic7rii europene prin !ormarea ;unui re ulament pentru Europa5.FranUa aullist7 a eAprimat prototipic o viziune european7 tradiUional7. PreQedinUii americani s%au temut c7 naUiunile devenite state nu sunt democratice. =e 6aulle se 0ate pentru o recunoaQtere a le itimit7Uii !rontierelor statelor%naUiune. Liderii americani PQi tr7 eau o !orU7 din eAperienUa reuQit7 a unei noi or aniz7ri a vieUii umane# pe 0aza

individualismului Qi toleranUei democratice. A0ordarea reprezentat7 de c7tre de 6aulle a tre0uit s7 cedeze. America a in!luenUat des!7Qur7rile europene prin idei# prin eAemplul eAperienUei ei# prin implicarea ei Pn or anizarea european7 de la VVI Pncoace. Xn anul 1+@) Europa era pe drumul pr70uQirii Qi avea nevoie de a8utorul Americii. America se temea c7 ruina economic7 a Europei va crea pentru comuniQti posi0ilitatea de a aduce treptat statele Europene su0 dominaUia lor# al7turi de teama !aU7 de eApansiunea comunismului. Principala di!icultate a !ost lipsa omo enit7Uii printre popoarele Europei # Xn tradiUiile lor culturale# Pn dezvoltarea lor industrial7 Qi standardele de viaU7 Qi Pn concepUiile lor variate cu privire la relaUia dintre cet7Ueanul individual Qi stat. =orinUa de uni!icare paci!ic7 a Europei a !ost r7spRndit7 Pn Europa dup7 VVI# dar a avut succes restrRns pRn7 dup7 al VVII# cRnd s%a ad7u at presiunea american7. Americanizarea s%a produs Qi Pn interiorul U7rilor europene# de eA. 6ermania. 6ermania a ales revenirea la valorile li0erale ale lumii occidentale# pe care America le reprezenta cel mai clar. Pr:$u;irea U"iu"ii So)ietice9 La s!RrQitul anilor *, pe scen7 a r7mas o sin ur7 superputere# Statele Unite ale Americii care este Qi o supraputere planetar7. Ea se impune prin !orUa principiilor ei de or anizare Qi prin capacitatea ei de inovare Pn toate s!erele vieUii umane. O supraputere planetar7 este Qi su0iectul unor r7spunderi !7r7 precedent. Este Pncon8urat7 de reacUii antinomice ' admiraUia plin7 de $ot7rRrea de a Pnv7Ua din eAperienUa american7 Qi opoziUia plin7 de $ot7rRrea de a crea o replic7 alternativ7 la a0ord7rile speci!ic american7 ale pro0lemelor vieUii. ReacUii antinomice au caracterizat raportarea european7 la America Pn trecut Qi pot !i identi!icat7 Qi ast7zi. Capitolul I? ADOR=AREA NA/IONALIS(ULUI NaUionalismul devine ideolo ia pre nant7 Pn perioada post0elic7# mai ales Pn U7rile din est. Este v7zut precum o miQcare politic7 care reclam7 puterea Qi este impotriva democraUiei. In!luenUa acestui curent Pn est este direct proporUional7 cu s7r7cia statelor reprezentRnd ideolo ia oamenilor care se tem. ,' <orH$eimer spunea c7 naUionalismul preia rolul reli iei de a menUine oamenii Pn slu80a puterii. O concepUie nu tocmai complet7 deoarece Pn epoca contemporan7 naUionalismul etnic este instrumentul principal al diversiunii Qi stop7rii democratiz7rilor. NaUionalismul Pnseamn7 un sentiment de rup# loialitatea indivizilor !aU7 de statulnaUiune Qi teoria ideolo iei. Daza este convertirea apartenenUei etnice Pntr%un criteriu de evaluare a acUiunilor oamenilor. Accetul este pus pe comunitatea etnic7 !iind v7zut7 ca un destin.

R7d7cinile naUionalismului se tra din perioada modern7 cRnd# Pn !orma sa clasic7# acesta presupunea construcUia de instituUii care s7 asi ure li0ert7Ui menite a a0sor0i ener ia indivizilor Pn cadrul comunit7Uii. NaUionalismul actual este naUionalismul r7s7ritean. (utRndu%se spre est accentul devine cultural%lin vistic 2Pn 6ermania3 revenind la politic7 atunci cRnd trece spre U7rile slavilor# turcilor# romRnilor Qi ma $iarilor.NaUionaliQtii din Europa Occidental7 Qi R7s7ritean7 au creat din miturile trecutului Qi idealurile viitorului o patrie ideal7. FaU7 de naUionaliQti din Occident# cei din est sunt a0sor0iUi de delimitarea etnic7. ?iziunea naUionalismului r7s7ritean este o !iloso!ie sumar7 a istoriei care vede peste tot poporul 2;?olH53 Qi ;misiunea5 lui istoric7.Conceptul de %ol& reprezint7 un rup care are istorie# caracteristici naUionale#cultur7# drepturi Qi misiune 2tre0uie Pndeplinit7 datorit7 le ilor conceput va 3. Individul este $idat de voinUa poporului. <' NaUionalismul actual din Europa r7s7ritean7 caut7 adesea s7 se le itimeze prin analo ia cu naUionalismul rupurilor minoritare din state occidentale de azi. NaUionalismul din aceste rupuri se datoreaz7 Pn principal sc$im07rilor din structura economic7 Qi a sl70irii inte r7rii culturale. Cu cRt este mai crescut radul vul arit7Uii naUionalismului r7s7ritean# cu atRt mai mult creQte invocarea naUionalismului marilor puteri. Se PntRmpl7 deseori ca promovarea propriilor interese naUionale s7 se de radeze su0 !orma naUionalismului. Perspectiva cosmopolitismului pare uneori potrivit7 pentru a preveni apariUia naUionalismului. EAist7 totuQi riscul ca cosmopolitismul s7 cad7 prizonier unor naUionalisme ascunse# Pn acest caz# unitatea naUiunilor europene nu poate !i modelat7 Pn aceast7 perspectiv7 ci doar !olosindu%se o strate ie 0azat7 pe unitatea poli!onic7 a Europei. =' Cine sunt naUionaliQtii1 NaUionaliQtii din RomRnia au o compunere oarecum divers7' an a8aUii din !osta Securitate# activiQti ai !ostului Partid Comunist 2pe !ondul de rad7rii ideii comunismului3# o!iUerii trecuUi Pn rezerv7# intelectuali cu o cali!icare necompetitiv7. .' Puncte privind situaUia european7' a3 inte rarea realist7' Pn anii Y), se puteau o0serva miQc7rile spre inte rare ale naUionalismului european. 03 economic' or anizat Pn 8urul tezei con!orm c7reia noile caracteristici economice au avut un rol eAtrem de important Pn sc$im07rile politice istorice de dup7 1+*+. c3 politic 2din punct de vedere lo0al3' or anizat Pn 8urul tezei dup7 care din multe cauze 2mai ales politice3 statul naUional este pus la Pncercare. d3 8uridic' porneQte de la ipoteza c7 ne a!l7m Pn tranziUie de la cet7Ueanul statului la cet7Ueanul lumii.

Capitolul I PRODLE(A I=EN/I/A/ILOR %identitatea este vazuta din & perspectiveC % persp. antolpolo ica# sociolo ica si a turistilor culturali 2interes co nitiv3 % persp. specialistilor in relatii internationale# comentatori de evenimente politice2condusi de intero atii politice despre di!eritele identitati nationale3 % persp. specialistilor in studii europene2modelare a inte ritatii culturale# a0ordarea relitatilor in raport cu posi0ilitatile3 Conceptul lo ic al identitatii % identitatea este asumata ca manunc$i de insusiri ce !ac ca un o0iect sa !ie ceea ce este Conceptul !ilozo!ic % identitatea este asumata ca un !el de su0stanta a relitatii ce se !enomenalizeaza Conceptul istoric % preia date ale trecutului si le eAtrapoleaza intr%un conteAt in care inte ritatea diversitatii in conditii de inalta compleAitate este o pro0lema reala In ceea ce priveste strate ia inte rarii diversitatii in Europa tre0uie de!inite 9 concepteC % identitatea europeana % identitatea nationala Identitatea europeana este prin !unctia sa normativa# cea care a pus in miscare in ultimele decenii di!eritele identitati pe care le traiesc europenii.A0ordarea autorului pleaca de la conceperea societatii ca un sistem compus din su0sisteme !inaitare. EA se su0sisteme' % te$nica de productie' potenteaza rezultatele c$eltuirii de ener ie umana % econoomia' produce 0unuri ce acopera nevoile populatiei % administratia' asi ura or anizarea e!icace ale activitatilor intr%o comunitate % politicaC procura le itimitatea optiunlor !undamentale % cultura spirituala' enereaza motivatiile indispensa0ile !unctionarii institutiilor Pe de alta parte considerand cultura europeana un ansam0lu al ideilor sim0olurilor#teoriilor ce se asesc in trairea sociala se pot delimita urmatoarele su0sistemeC % competenta te$nica % comportamentul economiei % indemanarea administrativa % cultura spirituala In cultura europeana s%a instalat princiipiul randamentului.Nu poti apartine acestei culturi daca principiul randamentului este i norat.Apartii culturii europene atunci cand cultura dreptului promoveaza individul ca su0iect si scop al

dreptului#suveranitatea si eneralitatea le ii. Autonomia este conceptul european al li0ertatii# 0unurile !undametale ale omului !iind# viata# li0ertatea si proprietatea. Cultura europeana a produs institutii ce or anizeaza si intretin dez0aterea si a !acut din ar umentare in s!era vietii politice# cadrrul in care se promoveaza interesele.este de asemenea si o cultura a cercetarii# a cunoasterii sistematic si metamor!ozarii realitatii date in eAperienta con!orm scopurilor umane.Cultura spirituala europeana s%a des!asurat in 8urul recunoasterii realitatii date ca lume unica a vieii noastre si a vietii umane ca unica in conditiile date. Apartii acestei culturi realizand comunicarea continua a re!leAivitatii intelectuale si a pro0lemelor trairii umane a vietii Cultura europeana a des!asurat implicatiile unor mari opiuni cuprinse in concepte pivot' % conceptul adevarului % valoare !undamentala dintre propozitii si starile de !apt % conceptul cunoasterii orientate spre rezolvarea pro0lemelor de viata a oamenilor % conceptul rationalitatii# consta in calcul si se veri!ica prin rezultate. % conceptul dreptului# re uli ce au caracteristicile eneralitatii si !ormalitatii % conceptul autonomieie individului % li0ertatea individului % conceptul s!erei pu0lice % mediul de sta0ilire a vointei politice % conceptul persoanei umane Ce inseamna natiunea1 La inceputul secolullui al ::%lea natiunea era inteleasa ca si Zcomunitate de san eZ# Zcomunitate de lim0aZ# Z comunitate de destin istoricZ# YYcomunitate eo ra!icaZ# Zcomunitate de viata economicaZ# sau Z comunitate statalaZ. Pentru a de!ini conceptul de natiune numai este adecvat un concept static al natiunilor ce consta in ansam0larea unor caracteristici comune unei clase# ci este necesara trecerea la un concept dinamic al natiunilor. Couden$ove% >aler i a!irma Z natiunile sunt comunitati culturale si de destin constiente# care sau sunt unite din punct de vedere politic# sau nazuiesc la unire sau eli0erare. Natiunile sunt mari scoli% nu mari !amilii. Ast!el natiunile sunt mari comunitati ale spiritului. EAista mai multe tipuri de identitati 2 identitati multiple3 ' % identitate pro!esionala % identitate locala 2individul !ace parte din comunitate3 % identitate etnica 2 lea a individul de tara mama3 % ideniate re ionala2 individul apartine unei re iuni care a !ost in contact direct sau mai strans cu Europa3 % ideniatea con!esionala2 individul se identi!ica variat din puct de vedere con!esional3. =aca apartenenta con!esionala este a!ectata de masuri administrative#oamenii sa se

solidarizeaza unei trepte mai inalte a identi!icarii# identi!icarea crestina si urcand inca o treapta identi!icarii iudeo%crestina. In stransa le atura cu acestea este identitate nationala# !iind puternica in momente de pericol# in perioade de suprimare a raului si in perioade de e!ort de modernizare si de democratizare.Aceste identitai sunt traite cu di!erite rade de intesitate de catre locuitori# el intra cu relatii variate# depende de conteAte incat eneralizarile sunt reu de o0tinut# pe de alta parte se rupeaza in !unctie de pro0lemele care se pun in !ata comuniatilor in di!erite conteAte ale evolutiei societatii si a culturii paneuropene. EAista trei principale campuri de tensiune care s%au !ormat in procesul de pana acum al inte rarii europene a tarilor din Europa de Rasarit. Un camp de tensiune apare atunci cand caracteristicile su0sumate identitatii europene care au o semni!icatie normativa# intalnesc mentalitati si atitudini re!ractare# ce vin din traditii uzate. EA' aplicarea criteriilor de rationalitate economica intampina di!icultati in conditiile politicolor populiste# ale asteptarilor nerealiste de compensare sociala in a0senta propriei initiative ale prevalentei mentalitatii intretinute de socialismul rasitean# con!orm careia participarea la munca este mai imporatanta decat randamentul acesteia. Pro!esiunile le ate de te$nolo ie si te$nici rudimentare# in!irmatii izolate de evolutia descoperirilor stiinti!ice cauta sa reziste avalansei de modi!icari din structura si din pre atirea pro!esionala datorate sc$im0arilor din stiinta si te$nolo ie. Al doilea camp de tensiune a aparut in 8urul statutului naional. =ele area de competente dintre statul national spre instante supranationale intampina rezistente din partea rupurilor care se tem de concurenta de pe pietele internationalizate ale U.E. Al treilea camp important de tensiuni ce se produc pe !ondul intre ra rii europene a tarilor din Europa Rasariteana este in 8urul identi!icarii nationale.Se creeza un cadru de rezistenta in numele unei ideolo ii nationalste# sustine de !orta considera0ila a aliantei politice dintre intelectualii nostal ici#parti ale mass%media si !orte economice la procMsele paneuropene. In 8urul !ormarii identitatii europene se pot de a8a unele consecinte metodolo ice. % prima teza se re!era la conceperea identitatii. Identitatea este un produs al istoriei si se lasa reperata ca un !el de Z matriceZ a enerarii acelor per!omante care sunt speci!ice #la ori ine#Europei. % a doua teza se re!era la per!ormantele ce se considera atunci cand este vor0a de identiatea europeana. % a treia teza se re!era la conceptele de identitate cu care operam atunci cand a0ordam identitatea europeana# nationala# etnica si con!esionala.A0ordarilor traditionale ale comunitatilor li se poate pre!era o noua a0ordare ce se intero $eaza asupra conditiilor enezei comunitatilor. % a patra teza se re!era la multiplele identitati pe suportul carora se constituie identiatea europeana. Formarea identitatii europene se construieste pe suportul

identitatilor multiple eAistente. % a cincea teza se re!era la identi!icarile nationale ce se practica in tarile Europei Centrale si Rasaritene.