Principiul gratuitatii Justitie gratuita inseamna ca partile nu trebuie sa plateasca in mod direct si nemijlocit judecatorii sau alti functionari

ai instantei. In realitate partile sunt obligate sa suporte o asa-numita taxa judiciara de timbru pentru orice cerere pe care o fac in justitie. Aceste taxe judiciare de timbru sunt de doua feluri : unele care se calculeaza intr-un procent din valoarea obiectului cererii.. Taxele judiciare de timbru, din punct de vedere al destinatiei putem spune ca : se platesc la bugetele locale (la primarii) si numai 30% din ele vor reveni sistemului judiciar, restul raman in bugetele locale ale autoritatilor publice. Sistemul nostrul care presupune plata taxei judiciare de timbru, atunci cand te adresezi justitiei cu o cerere (petitie), nu este unic (cu exceptia statului Monaco, Frantei si Spaniei in anumite litigii). Statul asigura, pentru aceia ce nu isi pot permite, scutirea platei taxei de timbru, esalonarea platii, plata onorariilor expertilor, traducatorilor, judecatorilor si a avocatilor, precum si a celorlalte persoane implicate in proces. Principiul colegialitatii Colegialitatea presupune ca hotararea judecatoreasca sa fie adoptata de mai multi judecatori, iar nu de unul singur. In sistemele judiciare in ansamblul lor exista doua reguli : regula colegialitatii si regula judecatorului unic. Cei care sustineau principiul unicitatii aduceau ca argument principal responsabilitatea. In prezent, la noi, este un sistem mixt : avem principiul judecatorului unic impus la prima instanta (datorita problemelor de personal, si anume ca, fiind judecator unic, poti sa gestionezi mai bine numarul foarte mare de dosare pe care prima instanta il are), in apel vor fi doi judecatori, iar in recurs trei judecatori. Ex. de complet special : cinci judecatori (recursurile dosarelor care sunt date de Inalta Curte de Casatie si Justitie). Pricipiul accesului liber la justitie Principiul accesului liber la justitie este constitutional (in Constitutia Romaniei) si conventional (Paragraful 6 din Conventia Drepturilor Omului). Justitie : ICCJ + celelalte organe juridice. Obligatia statului de a inlatura impedimentele de fapt, care stau in calea accesului la justitie (cele derivate din starea materiala a persoanei). Accesul la justitie nu este conceput ca un drept care poate fi exercitat in orice conditii. (!!) Abuzului cu privire la dreptul de a sesiza instanta se pedepseste.

Principiul caracterului permanent si sedentar al instantei Instantele au locatii fixe, cunoscute, nu se mai practica la ora actuala o justitie ambulanta. In ceea ce priveste permanenta, instantele nu isi opresc serviciul niciodata. Solutionarii intr-un termen rezonabil (!!) Art. 6 paragraful 1 din CEDO : procesul trebuie sa se solutioneze intr-un temen rezonabil. Codul de procedura civila vorbeste despre solutionarea intr-un termen rezolnabil, optim si previzibil. Criterii de verificare a rezonabilitatii : a) b) c) d) e) numarul partilor probe solicitate natura litigiului comportamentul partilor caile de atac prevazute

Ex. un termen de 3 zile poate fi si rezonabil si nerezonabil. Principiul distribuirii aleatorii si continuitatii Odata ce s-a desemnat un judecator in mod aleator, el va trebui sa lucreze la acel complet pana la final. Judecatorul poate fi schimbat daca exista un motiv pertinent. Institutiile implicate in sistemul judiciar (!!) Instantele sunt cele care infaptuiesc justitia. Ministerul justitiei este intr-adevar, garantul bunul desf a serv public al justitiei. Un garant, mai de curand, politic. Ministrul justitiei nu poate sa se implice in infaptuirea justitiei sub nicio forma (are atributii de organizare manageriala si administrativa). Minist de justitie are o serie de atributii in planificarea strategica si functionarea sistemului : 1) face propuneri legislative pentru a indrepta anumite situatii, in masura in care Parlamentul aproba acest lucru (cand observa ca legea e confuza sau lipseste in anumite situatii) 2) fixeaza strategia sistemului judiciar pe perioade de cate patru ani (acum suntem intr-o strategie 2010-2014 : implimentarea noilor coduri civil si penal; mai buna finantare a instantelor; lupta anticoruptie; modernizarea unor profesii conexe notari, avocati, executori judecatoresti; consolidarea independentei CSM-ului; cresterea nivelului de educatie) 3) reglementarea cadrului legal si institutional al sistemului judiciar 4) coordoneaza anumite institutii conexe sistemului judiciar (corpul expertilor tehnici si contabili, expertii criminalisti, expertii judiciari, notarii, traducatorii si executorii judecatoresti sunt coordonati de Ministerul Justitiei)

5) asigura autoritatea sub care isi desfasoara activitatea procurorii (insa nu este un control al actelor profesionale, este un control al activitatii manageriale) (!!) LEGEA 304/2004 : controlul ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor nu poate viza actele de urmarire penala si nici concluziile pe care acestia le pun in fata instantelor, el vizeazqa exclusiv respectarea legii in ceea ce priveste activitatea de administrare a parchetelor si raporturile parchetelor cu justitiarii sau cu alte persoane implicate. Sefii si adjunctii de la DICOT si DNA sunt numiti de catre presedintele romaniei la propunerea min justitiei si cu avizul consultativ al CSM. Spre deosebire de instanta, in cadrul parchetelor functioneaza principiul subordonarii ierarhice.