ANEXA2STRATEGIIREGIONALE

ANEXA2.1StrategiadeexportaregiuniiSEproiect
I.Premisesiratiunialedemersului In contextul elaborarii noii Strategii Nationale de Export a aparut tot mai evidenta necesitatateaabordariiregionale,localeaproblemelordecompetitivatelaexportintrucat: - Romania se situeaza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltariiregionale; - decalajul de competitivitate la nivel naional se regasestei la nivel regional ceea ce vafaceRomaniaeligibilapentrufonduristructuralepeolungaperioadadetimp; - gradul de internaionalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest; - existadisparitatisemnificativentreregiunisubaspectulperfomantelor economicei la export, dari inegalitati ntre diversele regiunii judete ale uneiregiuni (problema disparitatilorintersiintraregionale); - existadiferenteregionalesubaspectulsectoarelorsiproduselordeexport. In consecinta este necesara elaborarea n parteneriat publicprivat a unei strategii regionale de export, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri i a autoritatilor publice locale, strategie necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii n comerul internaional.Urmatoareleargumentevinsapledezeodatainplusnacestsens: 1. Regiunile intra n competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi i promovareaproprieiindentitatieconomice; 2. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale n contextul globalizarii i integrarii,contextncarecresteinclusivcompetitiantreregiuni; 3. PlanuldeDezvoltareRegionalanusiapropussatratezeinmodspecificproblemele iconstrangerileexportatorilor; 4. Romania are o Strategie Naionala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizataiadaptataregional; 5. Coordonarea i prioritizarea obiectivelor i resurselor la nivel regional printrun demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene i o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structuralecuajutorulunorproiectecaresaserveascafirmelorexportatoare. II.Contextuldemersuluistrategic n perioada septembrie 1998 mai 1999, n Romnia au fost stabilite opt regiuni de dezvoltare cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059 / 2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. n conformitate cu aceast clasificare,celeoptregiunidedezvoltaredinRomniasuntprezentateinfigurademaijos.

FiguraI.HartaregiunilordedezvoltaredinRomania

TabelI.ActivitateadecomerexteriornRegiuneaSudEstinanul2008 miieuro Regiunea/ Judeul Exporturi FOB (miieuro) Importuri CIF (miieuro) Valoarea Comerului Exterior Ratadeacoperire aimporturilorde exporturi (ExporturiFOB/ ImporturiCIF) Sold Exporturi FOB Importuri CIF)

Constanta Tulcea Braila Galati Buzau Vrancea Regiunea SudEst Romnia

2.093.410,1 3.140.782,9 5.234.193,09 66,65% 1047372,79 5 4 284.810,76 208.588,90 493.399,66 136,54% 76221,86 303.486,08 229.599,57 531.085,65 132,18% 73886,51 1.397.310,2 1.665.706,3 3.063.016,62 83,88% 268396,06 8 4 288.610,85 372.090,50 660.701,35 77,56% 83479,65 146.294,37 147.750,69 294.045,06 99,01% 1456,32 4.513.922,4 5.764.518,9 10.276.441,4 78,30% 1250596,45 9 4 3 33.327.900 56.336.800 89.664.700 59,15% 23008900 Sursa:CRPC,BuletinulInformativlunarnr.12din2008

RegiuneadeDezvoltareSudEstesteunadinceleoptregiunidedezvoltaredinRomnia si are urmatorul profil economic: 1. Agriculturasimediulrural Prin tradiie Regiunea SudEst este o zon agricol. Condiiile pedoclimatice din regiune favorizeaz cultivarea porumbului, a grului, a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui. Suprafaa agricol (2.332,05 mii ha, anul 2007) reprezentand 15,85 % din 2

suprafaa agricol a rii. In Regiunea SudEst se afl a doua exploataie agricol ca mrime din Romnia, pe primul loc situnduse Regiunea SudMuntenia a crei suprafa agricolreprezint71%dinsuprafaatotal. Capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicata. Fragmentarea suprafetelor arabile n portiuni mici este un obstacol n calea dezvoltarii agriculturii. Potentialul economic scazut al micilor ferme si managementul ineficient al exploatatiilor agricoleaudeterminatslabadezvoltareasectoruluideprelucrareaproduseloragricole. Agriculturadeineopondereimportantneconomiaregiunii,30,47%dinpopulaiaocupat a regiunii fiind ocupat n acest sector. Sectorul privat deine cea mai mare pondere a terenului agricoli totodat produce cea mai mare parte a produciei agricole (95,26% din produciaagricoltotalaregiunii,n2007). Regiunea SudEst se situeaz pe primul loc n ar, n ultimii ani, n ceea ce privete suprafaa viilor pe rod, deinnd 40,2% din suprafaa viticol a rii (judeul Vrancea deine peste 12,5% din suprafaa viticol arii). Regiunea SudEst este recunoscut, att pe plan intern ct i pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se gsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeti, Pietroasele, Nicoreti, Niculiel,Murfatlar,nsurei. n ceea ce privete zootehnia, regiunea ocup primul loc la producia de carne de ovinei caprine i la producia de ln, locul IV la producia de carne de porcine, locul II la nivel naionallaproduciadeouiloculVlaproduciadecarnedepasre. Inanul 2007volumuldelemnrecoltatnregiuneera de1.160,1 mii m,reprezentnd6,7% din volumul de materie lemnoas exploatat la nivel naional, regiunea situnduse pe penultimullocntreregiuni. Agricultura ecologic este un sector dinamic n Romnia care a cunoscut n ultimii ani o evoluieascendent,attnsectorulvegetalctinsectorulanimalier. Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea interesului pentru spaiulrural. n anul 2008, agricultura ecologic din regiunea de SE a ocupat o suprafa de 62.514 ha, reprezentnd 28,2% din total agricultur ecologic realizat la nivel naional, situnduse astfel pe primul loc ntre regiuni. Din totalulsuprafeeiagricole a regiuniide SE (2.324,5 mii ha, anul 2008) agricultura ecologic reprezint 2,68%, avnd tendine reale de cretere. Pentru anul 2009, suprafaa estimat pentru agricultur ecologic la nivel naional este de cca. 240.000 ha, n cretere cu 8% fata de 2008, iar pentru regiunea de SE suprafata estimataestedecca.68.936ha(ncreterecu10%faade2008). Numrul de operatori din sectorul agriculturii ecologice nregistrai n anul 2008 la MAPDR, pentruregiuneadeSE,estede331ceeacereprezinta~8%dintotaluloperatorilordinar. (Anexa1) njudeeledinregiuneseobinattproduseecologicesubformademateriiprimecereale, leguminoasepentruboabe,plantemedicinaleiaromatice,fructe,ctiproduseprocesate miereiproduseapicole,vinobinutdinstruguriecologici,uleidefloareasoarelui,fructede pdure,poduselactate.PotenialullaexportcelmairidicatilaujudeeleTulcea,Vranceai Constanta. Pentruproduseletradiionaleromnestitrebuiesseaibnvedereurmtoarele:

contientizare potential export: campanii de informare cu privire la facilitile europenedepromovare; inteligen n realizarea afacerilor (nu numai comert, toate aspectele) campanii de constienizareaavantajelorcreriideasociaiiprofesionaleiinterprofesionale; promovare i realizare de marci comerciale: identificarea unor noi denumiri de branduri locale pentru care se pot solicitai obine protecia denumirii indicaie georgafic protejat; n urma obinerii proteciei, productorii asociai i pot susine cerereapentruexportsaulivrrile;

Inprimelelunialeanuluilanivelnational,aufostatestatesiinscrisein,,Registrudeatestare a produselor traditionale un numar de 227 de produse si se preconizeaza o crestere a solicitarilordinparteaagentiloreconomicipentruainregistraalte121produse Efortul financiar, substantial al Ministerului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltarii Rurale n vederea acordrii diferitelor forme de sprijin producatorilor agricoli unitatilor de procesare dinindustriaalimentar,consideramcpotducelacretereaproductivitiiiproduciilorin domeniu, creterea calitii produselor obinute precumi creterea gradului de acoperire a necesaruluipepiaainternducndimplicitlascadereaimportuluiicretereaexportului. Dezvoltarea economica in regiunea de SE a Romaniei poate fi realizata prin aplicarea unor formule de success valorificand potentialul rural printro abordare noua a agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor din spatiul rural. Mediul rural, agricultura, industriaalimentara,mestesuguriletraditionalepotfiobiectivestrategicedecaresevatine seamaindezvoltareaeconomicaazoneirespective. Regiunea de SE a Romaniei se poate bucura atat de agricultura, industrie, cat si de turism. Din punct de vedere a industriei alimentare putem spune ca aceasta sa dezvoltat pe toate domeniiledeactivitate,lapte,carne,paine,patiseriesimorarit,ulei,zaharsibauturi. Tot in domeniul alimentar sa dezvoltat in mediul rural si productia alimentara traditionala, care contribuiesubstantial la crestereaeconomica a zonei. Industria alimentara traditionala se bucura in aceasta zona de o plaja mare de domenii, cum ar fi: lapte, carne, paine si bauturi alcoolice, domenii care au facut ca in anul 2008 la nivelul MAPDRlui sa se inregistreze un numar de 326 de produse traditionale, din care pe regiunea de SE sau inregistrat 27 produse traditionale. Domeniile cu cele mai multe atestate inregistrate sunt carnea si laptele, produse considerate de baza, cu o pondere de 77.77% din total produse atestate. Ca pondere, acest segment reprezinta 8.28%din total tara, domeniu care trebuie dezvoltat in continuare. In anul 2009 se preconizeaza o crestere a acestor produse traditionalecucelputin15%. Numarulagentiloreconomicilicentiatila31.12.2008inindustriaalimentaraafostde13667 /taradincare1699/zonadeSUDEST,reprezentandoponderede12.43%dintotaltara. (Anexa4) In anul 2009 se preconizeaza o stagnare sau o scadere a numarului de agenti economici din industriaalimentaradatoritaproblemelorfinanciarecucareseconfruntaacestsector,cade altfelintreagaeconomie. Din datele prezentate in Anexa 5 se poate observa ca in regiunea de SE, din totalul de 6 judete doar doua judete au beneficiat de sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare. Domeniile de activitate fiindurmatoarele:lapte,carne,panificatie/moraritsivin/bauturispirtoase. Dindomeniiledeactivitate,pondereaceamaimareestedatadevin/bauturispirtoase,fiind de47.98%,respectivede632.490leidintotalulde1.318.220,30lei,sprijinfinanciarpezana 4

de SUD EST. Celelalte domenii de activitate fiind prezentate astfel: lapte 5.71%, carnea 12,45%sipanificatie/morarit33.85%. 2.Industriasiprofilulactivitatilordeproductie Numarul de angajati n sectorul industrial si sectorul constructiilor la nivel regional, a nregistratdelaanlaanoscaderecontinua. Majoritatea investitiilor straine n regiune sunt concentrate in industria constructiilor navale siinindustriaalimentarasiindustriausoara. Industria si serviciile sunt concentrate n principalele centre urbane. n cadrul regiunii exista unitatiindustrialecuobogataactivitate,cumsunt: IndustriapetrochimicaestereprezentataprinROMPETROLRAFINARES.A. IndustriametalurgicanGalatisiTulcea; IndustriaconstructoaredemasiniinBraila,Buzau,Constanta,Tecuci; Industria constructiilor navale si platforme de foraj marin la Galati, Constanta, Braila, Tulcea,Mangalia; IndustriamaterialelordeconstructieinMedgidia(LAFARGECIMENTROMANIAS.A)si inConstanta(ex:CELCOS.A.,COMPRESTUTIL,ECOBLOCK,etc); IndustriaconfectiilorinBraila,Buzau,Constanta,Focsani,Galati,Tulcea; Industriaalimentaraesteprezentainmajoritateaoraselor. esteconcentratanmarileorasesifoarteputinprezentanmediulrural; industria prelucratoare detine o pondere importanta n privinta cifrei de afaceri, a investitiilor brute si nete si a numarului de angajati n raport cu celelalte activitati industriale.

Principalelecaracteristicialeindustrieiregiunii: -

3.Profilulindustrieiserviciilor Valoarea adugat generat de sectorul serviciilor n regiune n anul 2006 a fost de 17.451 milioane lei, reprezentnd 51,5% din valoarea adaugat regional. n acest sector valoarea adugat a nregistrat o cretere de 125,5% n anul 2006 fa de valoarea adugat brut aferentanului2002. Numrul de angajai n acest sector in regiune a crescut n anul 2007 cu cca 30,6%, fa de anul2002,avndtotuiovaloaremaimicdectnanul2006. n perioada 20022005, in Regiunea SudEst numarul unitatilor active in comert reprezenta 65% 70% din numarul unitatilor active care apartin sectorului serviciilor din regiune. Majoritatea ntreprinderilor din sectorul comertului la nivel regional aveau pana la 9 angajati. 4.Turismul Turismul in regiune este diversificat. Astfel, in Regiunea SE exista aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de weekend, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilornautice.

Unitatile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calitatii serviciilor, capabilitatii organizationale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinatoscadereanumaruluideturistiromanisistrainidelaanlaan. Se pot mentiona si aspecte pozitive in ceea ce priveste turismul in zona. Astfel, este de mentionat faptul sau derulat o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera (Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta deruleaza proiecte de cooperare transfrontaliera in domeniul turismului si a implementat proiectul Turism 365 zile pe an in perioadaaugust2008iulie2009).Tinandcontdefaptulcaregiuneadispunedeunpotential turisticridicatdatoratatatreliefuluivariatcatsisituriloristoriceaflateinregiunesiavandin vedere vecinatatea regiunii cu tari care poseda in parte obiective turistice similare (de ex. Litoralul Marii Negre), se pot identifica noi proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare SudEst si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria,proiectecaresaaibacaobiectivprincipaldezvoltareaturismuluiinacesteregiuni. 5.Structurantreprinderilor Industriasiserviciilesunt concentrate mai ales in centreleurbane. Aproape toatesectoarele industriale sunt reprezentate in zona. Cele mai productive sectoare sunt industria textila (cu traditie n judetele Braila, Buzau, Focs ani, Tulcea) si industria alimentara, prezenta n aproapetoateorasele. Un alt punct reprezentativ al Regiunii de SudEst este industria constructiilor navale care este prezenta in patru santiere navale cu traditie (Braila, Galati, Mangalia si Tulcea) si caracterizata prin calitatea produselor sale, apreciate atat pe piata interna cat si pe cea externa. In porturi exista, de asemenea, importante oportunitati de afaceri. Doua porturi fluviale (BasarabisiMedgidia)furnizeazatoatagamadeserviciideincarcare/descarcaredemarfuri, deinmagazinareprecumsitransportuldepasageri. Alaturi de activitati traditionale ca transporturile, telecomunicatiile, comertul si sectorul financiarbancar au aparut si sau dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informatiilor, serviciile de consultanta tehnica, economica si juridica, activitati de protectie a mediului nconjuratorcareaudevenitvitalepentrubunulmersaleconomieisialsocietatii. 6.SectorulIMM n anul 2007, n Regiunea SudEst sa nregistrat un numr de 59.783 ntreprinderi, din care 99,63%ntreprinderimiciimijlocii(59.560). Din totalul de 59.560 de IMMuri din regiune, cea mai mare parte (49,66%) activeaz n domeniulcomerului. In perioada20002007, repartiia procentual aIMMurilornregiuneaSudEst anregistrat ouoarscderedelaanlaan,regiuneaocupndloculIV. Aceleai tendine sunt nregistrate i de celelalte regiuni, cu excepia Regiunilor Bucureti Ilfov,VestiCentru. n plan regional, cea mai mare pondere a investiiilor n IMMuri este deinut de judeul Constana. Avnd n vedere vecintatea regiunii cu ri pentru care dezvoltarea sectorului IMMurilor reprezint de asemenea o prioritate, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare 6

transfrontalierntreRegiuneadeDezvoltareSudEstiregiunilenvecinate,proiectecares conducladezvoltareaIMMurilordinacesteregiuniiimplicitladezvoltareaacestorregiuni nansamblullor. MasuricaretrebuiepusenaplicarepentrudezvoltareaIMMurilorsunt: continuarea pregatirii sectoriale a IMMurilor din punct de vedere al preluarii standardeloreuropene; dezvoltarea serviciilor destinate microntreprinderilor, prin centrele de dezvoltare a IMMurilor; sustinerea orientarii IMMurilor n faza de initiere a afacerilor, n special prin incubatoaredeafacerisitehnologice; specializarea, pe sectoare economice, a programelor destinate IMMurilor (finantate debanci,dinsurseguvernamentalesaufonduristructurale); sustinerea IMMurilor inovative n special prin sistemul de garantare si de capital de risc; continuareaactiunilordedezvoltareaspirituluiantreprenorial; continuarea actiunilor de dezvoltare a serviciilor de consultanta specializate si orientatecatrenevoileIMMurilor.

Problemacheie a IMMurilor n urmatorii ani va fi cresterea concurentei din partea firmelor de pe piata comuna care nu a existat pna la aderare. Cresterea competitivitatii va fi o conditieobligatoriepentrusupravietuireaagentiloreconomici. ActivitateaeconomicaexportulinRegiuneaSE(Sursa:OTIMMCConstanta) Creterea atractivitii regionale pentru activitatea de export urmrete crearea de condiii optime pentru investiii n sectoarele economice prin stimularea i sprijinirea dezvoltrii structurilormediuluideafaceri. Conform Raportului Anual pentru IMM publicat de MIMMCMA, trsturile principale ale tipuluidecretereeconomicnanul2007auevideniaturmtoareleaspecte:
-

meninereatrenduluidecretereeconomicpozitiv; influxuri de capital n economie, n special n anumite sectoare, precum cel imobiliarialpieeiterenurilor; meninereaunuiniveldeconsumalpopulaieiridicat,peseamacreteriirapidea veniturilor, uneori n necorelare direct cu indicele de cretere a productivitii muncii, dar n condiiile nregistrrii unui deficit de for de munc pe segmente de calificare largii, nu n ultimul rnd, a creterii ateptrilor salariale odat cu aderarealaUE; continua dezvoltarea a serviciilor (comer, servicii financiarbancare, construcii, deintermediereimobiliaretc.); deteriorareacontribuieiexporturilorlacretereaeconomicdeansamblu(dela 4,6 la6,4 puncte procentuale, cum se arat n Raportul anual al BNR, ceea ce a conduslaadncireadezechilibruluibalaneicomercialearii.

Grafic1.Evoluiavolumuluivaloricalexportuluiiimportului(ncondiiaFOB)n intervalul200020071

Numrul de IMMuri raportat la 1000 de locuitori n 2006 pe regiuni de dezvoltare i evideniaz c, dei ecartul dintre regiunile de dezvoltare sa mai redus, totui, n 4 regiuni (Nord Est, Sudest, SudMunteniai SudVest Oltenia) sa nregistrat o densitate IMM sub nivelulmediupear(22,6)iaralte4regiuni(BucuretiIlfov,Centru,VestiNordVest)sau situatlaacestindicatorpestemediapeansamblulrii. Graficul 2. Distribuia numrului mediu anual de salariai din IMMuri pe regiuni de dezvoltare,nanul2007

Sursa:INSiMEF,calculeproprii. ExceptndregiuneaBucuretiIlfov,celelalteregiunideinponderiapropiatennumrultotal deangajainanul2007,respectiv10%inRegiuneaCentru13%innordvestunprocentde

1

Sursa: Banca Naional a Romniei, Buletin lunar Decembrie 2007, Seciune statistic

14%.Intimpce,treiregiuniauchiaraceeaiponderede11%,respectivnordest,sudest, sudMuntenia; Tabel 2. Numrul mediu de angajai n sectorul IMM raportat la 100 de locuitori, pe total ariregiunidedezvoltare,nanul2007 Regiunededezvoltare 2006 2007 NordEst 8,2 8,3 SudEst 11,2 11,2 SudMuntenia 9 9,2 SudVestOltenia 7,8 8 Vest 14,6 14,7 NordVest 13,6 14 Centru 14,4 14,7 BucuretiIlfov 27,2 27,7 TotalsectorIMMpear 12,6 12,8 Se remarc faptul c 4 dintre regiunile de dezvoltare se situeaz prin valorile obinute la acest indicator peste media pe totalar (BucurestiIlfov, Vest, Centrui Nord Vest), n timp ce celelalte patru regiuni se pozitioneaz sub medie, repectiv: Sud Vest Oltenia, NordEst, SudMuntenia,SudEst)punndnevidenocontribuiediferit,caresecoreleazcunivelul generaldedezvoltarealsectoruluiIMMnzonelerespective. Tabel3.Indicatorieconomicofinanciari Indicatori Export,dincare: livrripiaa unic export nperioada20052008MinisterulpentruIMMComertsiMediudeAfaceriaimplementatun program intitulat Programul de sprijinire a IMMurilor n derularea activitilor de export. Obiectivele acestui program sunt urmtoarele: facilitarea accesului IMMurilor din Romnia pe pieele internaionale, valorificarea potenialului lor de export, ca i reducerea diferenelor n ceea ce privete informaiile de piaa, serviciile de consultan i pregtire profesional pentru IMMurile din Romnia n comparaie cu cele oferite ntreprinderilor miciimijlociidinUniuneaEuropean. Astfel se observ c, dac n perioada 20052008 a existat o cretere a indicatorilor economicofinanciari, criza mondial instalat n aceast perioad va duce la creteri negativeaacestorindicatori. n condiiile macroeconomice actuale consider c, o continuare a ncurajrii spre derulare a activitilor de export printro serie de programe cu finanare de la bugetul de stat i o consultan acordat IMMurilor privind sursele de finanare de la UE ar duce la creterea 9 miieuro miiUSD UM 2006 34.072,93 31,30 2007 38.339,27 231,36

performanelor economicei a exportului n regiunea SE. n acelai timp o mbuntire a legislaiei privind acordarea de faciliti fiscale celor care desfoar activiti de export ar fi omsurbeneficeconomieinaionale. 7.Cercetarestiintifica,dezvoltaretehnologicasiinovare(C.D.I) Pentru dezvoltarea acestui domeniu au fost identificate urmatoarele directii generale de actiune: intarirea cooperarii firmelor cu universitatile si cu institutele de cercetare pentru a constituiunfactorimportantinperspectivadezvoltariiinfrastructuriideafaceri; sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) si sprijinirea capacitatii inovative la nivelul firmelor, care sa permita adaptarea productiei la cerintele pietei uniceeuropene. 8.ANALIZASWOTAREGIUNIISUDEST Punctetari Prezena coridoarelor de transport pan Treicoridoaredetransportpaneuropene: - IV(Berlin/NurenbergPragaBudapestaArad europene BucuretiConstanaIstanbulSalonic), - VII(Dunrea,cubraulSulinaiCanalulDunre MareaNeagr), - IX(HelsinkiSt.PetersburgMoscovaPskovKiev LjubasevkaChiinuBucuretiDimitrovgrad Alexandroupolis),carefaclegturacurile nvecinateiEuropaCentralasigurndaccesul rapidlacanaleleinternaionalededistribuie; Portul Constana al patrulea port maritim n Europai Prezena unor porturi i aeroporturi de celmaimarelaMareaNeagr; nivelicapacitateinternaional; Porturilemaritime:MangaliaiMidia; Porturile fluvialmaritime: Brila, Galai, Tulcea i Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelormaritime. Aeroportul internaional M. Koglniceanu Constana, aeroportul naional Tulcea i aeroporturile utilitare de laTuzlaiBuzu. PoziiastrategicaRegiuniinspaiulDelteiDunriiial Poziiastrategicaregiunii Mrii Negre (poart a Europei ctre Asia)i n raport cu graniele esteuropene (Ucraina i Moldova), respectiv cele sudice (Bulgaria), ofer un potenial nalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMMuri, turism, for de munc, societatea informaional,etc. 10

Sectorul turismului bine dezvoltat n RegiuneaSudEst Capacitatea ridicat de cazare n staiunile de pe malul Mrii Negre i prezenaturisticridicat Sectorul IMMurilor bine dezvoltat comparativcualteregiuni Industriediversificatlanivelregional Fora de munca flexibil, ieftin, calificatidisponibil

Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mrii Negre i Delta Dunrii, staiuni balneoclimaterice renumite n ar (Lacu Srat, Techirghiol, Srata Monteoru, Balta Alb, Soveja), pensiuni agroturistice (n special n zonele montane i n Delta Dunrii). Turismul cultural este prezent nregiune, nspecialprin mnstiriledinnordulDobrogeiidinmuniiBuzuluii Vrancei, precum i prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), zone de vntoare i pescuit. Aproximativ 47% din capacitatea de cazare turistic a Romnieiseregsetenregiune. Regiunease distinge prinprezenaunui numar mare de IMMuri 11,72% raportat la nivelul naional (locul IV dincele8regiunidedezvoltare). Prezena unei industrii diversificate: industria petrochimic(Navodari);industriametalurgic(Galaii Tulcea); industria constructoare de maini (Braila, Buzu, Constana, Tecuci); industria constructiilor navale (Constanta, Galati, Braila, Tulcea, Mangalia, Midia); industria materialelor de construcie (Medgidia); industria confeciilor (Braila, Buzu, Constana, Focani, Galai, Tulcea); industria alimentar prezentanmajoritateaoraelor; Nivel de instruire ridicat al populaiei ocupate 10,3% persoanecustudiisuperioare. Puncteslabe PIBul regional pe locuitor este mai mic dect media naional locul 6 ntre regiuni (29413,1 miliarde ROL) icumultsubmediadinUniuneaEuropean; Calitatea slab a drumurilor, doar 19,7% fiind modernizate, regiunea situnduse pe ultimul loc la acest capitol. Densitatea drumurilor n regiune este de 30,0kmpe100km2,submedianaionalde33,9km. Densitatea relativ sczut a liniilor de cale ferat regionale de 48,8 km la 1000 km2 (locul III la nivel naional) i a celor electrificate, regiunea situnduse peloculV(476km). Rataomajuluiascazutfaadeanul2005cu2procente fiind n 2007 de 4,4% iar n 2005 de 6,4% datorit si 11

Veniturilemicialepopulaieidinregiune Nivelul redus de eficiena i sigurana a traficuluiareelelordetransport; Rataomajuluiridicat

 Caracterul sezonier al turismului de litoral Absena unor politici i programe coerentededezvoltareaturismului Infrastructura de turism este slab dezvoltatsaunvechit Dezvoltarea insuficient a infrastructurilor de serviciilor publice, utilitilor n orae i management necorespunztoraldeeurilor Numar redus al investiiilor strine i repartizarea lor neuniform pe teritoriul Regiunii Nivelredusdedezvoltareasectorului IMMuri Emigratiaforeidemunc Declindemograficsemnificativ Fragmentareaterenuriloragricole

creteriinumaruluideIMMurilanivelregional. Preponderena turismului estival i concentrarea acestuiapeperioadescurtedetimp(cca3lunipean); Slaba ofert de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate i dezvoltare a serviciilor extra hoteliere conexe; Slaba promovare la nivel naional i internaionalaoferteituristicedinregiune; Oferta de agrement este sarac i dotat cu echipamentei instalaii nvechite; baza de cazare este n mare parte nvechit i nu corespunde standardelor actuale de calitate; cldirile i infrastructura din centrele istorice din oraele regiunii sunt degradate i necesitrenovrisemnificative; Regiunea se situeaz pe locul VII la nivel naional n ceea ce privete procentul localitilor n care se distribuie gaze naturale (6,4 % din total pe ar) i pe locul VII n ceea ce privete lungimea simpl a conductelor de distribuie a gazelor naturale (6,9 % din totalpear); Ponderea localitilor cu instalaii de canalizare din totalul localitilor regiunii era n anul 2007 de 4,85%; Aria de acoperire cu servicii de salubrizare n anul 2004 era de 51%, din total locuitori n Regiunea SudEst; Absena zonelor de depozitare a deeurilor menajerei industrialecarescorespundstandardeloreuropene; Investiiile strine directe n regiune n 2007 au constituit2448mil.EUR,ceeacerepezint6,9%dinISD la nivel naional. Cu toate c regiunea se situeaz pe locul IV la nivel naional dup regiunea Sud i Centru, nivelul investiiilor este mai mic comparativ cu alte statedinEuropaCentral; Numrul IMMurilor n 2007 mult sub media UE25; activitate sczuta a IMMurilor n sectorul productiv i al serviciilor prin concentrarea acestora pe comer (49,63%ncomer); n ultimii ani sa nregistrat o rat nalt de emigrare a foreidemunc; Natalitatea slab si emigrarea au condus la un declin demografic si o mbatranire a populaiei, proces care continuai n prezent. n 1992 populaia regiunii era de 2.963.177 locuitori iar n 2005 era de 2.846.379 12

 Cheltuielilepecercetare,dezvoltarei inovarefoartemici Dotareatehnicmedicalinsuficienti insuficienapersonaluluimedicosanitar nspecialnmediulrural; Oslabcapacitatefinanciara autoritilorlocale Nivelredusaleducaieisiformrii profesionale

locuitori; mprirea terenului agricol n proprieti mici conduce la diminuarea mecanizrii i la o productivitate redus nagricultur; Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare i inovare la nivel regional au constituit doar 3,7% din cheltuielile totale pentru cercetaredezvoltare, regiunea situnduse pe locul cinci. La nivel naional astfel de cheltuieli au constituitdoar0,5%dinPIB(2007); n anul 2007 se inregistreaza un numar de 5,9 paturi /1000 locuitori, regiunea ocupnd locul VI la nivel naional. Numarul de medici n regiune reprezenta n anul 2007 doar 9,2% din numarul total al medicilor la nivel naional (nregistrnd o uoar cretere fa de 2005), din acest punct de vedere regiunea situnduse pepenultimulloc.Canumardespitale,regiuneaocup locul VI la nivel naional, cu doar 48 de spitale (10,7 % dintotalullanivelnaional); Capacitatea financiar redus a autoritilor locale poate constitui un impediment n accesarea fondurilor UE; Numar redus de centre de formare profesional iniial i continu, iar parteneriatul ntre unitaile de nvaamant i mediul de afaceri, universitai si administraia public este abia la nceput; Dezvoltarea insuficient a infrastructurii i a dotrilor n sectorul serviciilorsocialeideeducaie; Oportuniti

Potenialridicatdedezvoltareatransportului,fluvialimaritim(DunreaiMareaNeagr); Transferul traficului de mrfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferat, maritim/fluvialiaerian; Interes crescut la nivel internaional pentru conservarea biodiversitaii i promovarea turismuluidurabil; Cretereacereriideserviciidestinatepersoanelorifirmeloretc.; Creterea numrului de investiii strine care pot determina o cretere a competitivitii

13

printransfertehnologiciinovare; Creterea cererii de specialiti prin adaptarea nvmntului i a instruirii profesionale la necesitilepieeimunciiidreptrezultatreducereaomajului; Creterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulnd astfel mbuntirea oferteiacestora; Oportunitatea existenei Programelor Naionale i Europene pentru susinerea dezvoltrii/inovrii,cercetriiitransferuluidetehnologie; Creterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabil (biomasa agricol i forestier, hidroelectric, eolian, solar, geotermal, etc) care duc la creterea economic iintroducereadenoitehnologii; Existena unui potenial productiv ridicat n agricultur i piscicultur locul II la nivel naionalcasuprafaagricolicelmaiimportantpotenialpiscicollanivelnaional; Tendina accelerat de concentrare a terenurilor agricole n ferme deinute de investitori strini. Ameninri Fenomenulglobalizrii/integrriicarepoatemarginalizaanumitesectoarealeeconomieidin regiune i chiar s duc la dispariia acestora (ex. industria textil, industria uoar, prelucrareaproduseloralimentare,etc.); Accentuareaprocesuluidedezindustrializare; Riscul migrrii masive a populaiei din mediul rural ctre cel urban i creterea omajului dupintegrareaRomnieiinUE,dincauzacapacitiireduseagospodriilorrnetidari afermelordeafacefataconcurenteidepepiatacomunitara;risculdeprofesionalizrii;; Riscul delocalizrii unor sectoare industriale ctre locaii externe (de ex. Republica Moldova iUcraina),dincauzacosturilormaireduse; Riscul nerealizrii reformei administrative n scopul descentralizrii financiare i administrative; Concurena zonelor turistice din regiune cu o ofert turistic similar din alte regiuni sau rinvecinate; Risc mare de producere a calamitilor naturale (inundaii, alunecri de teren, erodarea zoneicostiere,zonaseismic).

Viitorul Regiunii de Dezvoltare SudEst este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste sectorul turismului, sectorul IMMurilor, resursele umane si naturale, sectorul industrial si sectorul agricol. Acest lucru se va putea realiza numai printro schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperareasicoeziunealanivelregional,prinpromovareatransparenteilatoatenivelurilesi ridicareacompetenteisiatitudiniisocialelarangdecriteriuunicdediferentiere,promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factoruluman. 14

 III.ViziuneaStrategieideExportdinRegiuneaSudEst Analizeleefectuatedegrupuldelucrucareacontribuitlaprezentuldocumentconfirmarolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export, precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric.Deaceeastimulareacapacitatiifirmelordecreare,retinere,adaugaresaucaptarede valoareintromanierasustenabilaesteesentialapentruobtinereauneibunastarieconomice regionale. Grupul de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertulinternational,determinatadecalitate,diversitatesiexcelenta. In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca Regiunea SudEst sa devina un pol regional de competitivitatesi excelenta, nu numai la nivel national, dar si la nivel international, la confluenta cursului inferior al Dunarii cu Marea Neagra. Regiunea SudEst va deveni un punct nodal de legatura intre UE si zona adiacenta din Estul EuropeisiAsia. IV.RegiuneaSudEstelementecaracteristice Regiunea SudEst are o populaie de 2.830.430 locuitori la 1 iulie 2007, nsemnnd 13,14 % din populaia rii, cu o densitate de 79,1 loc/kmp, sub media pe ar care este de 90,3 loc/kmp.DensitateaceamaimareestentalnitnjudeulGalai(137,6loc/kmp),iarceamai micnjudeulTulcea(29,5loc/kmp). Piaa forei de munc a avut i are un rol hotrtor n asigurarea creterii economice i a productivitii pe termen lung. Crearea condiiilor pentru creterea competenelor profesionale, n scopul asigurrii unui proces de producie performant, care s realizeze produsecompetitive,capabilesfacfacerinelorpieei,devineoprioritate. Problemele cu care se confrunt Regiunea SudEst, i n egal msur ntreaga ar, sunt legate,nspecialdescdereapopulaieitotale,activeiocupate. Scderea numrului total al populaiei, a avut repercursiunimajorei asupra pieei forei de munc. n anul 2007, n regiune era un numr de 1.155.000 (persoane) populaie ocupat, ceea ce reprezenta 12,35 % din totalul la nivel naional. La nivelul regiunii, se remarc o scdere accentuat n anii 2004 i 2005 i o cretere seminificativ n anul 2006, a populaiei ocupate.(Graficnr.3) 15

 Graficnr.3
Populaia ocupat la nivelul Regiunii Sud-Est comparativ cu nivelul rii (mii persoane)

1400 1350 1300 1250 1200 1150 1100 1050 1000

12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

populatie ocupata regiune Poly. (populatie ocupata tar )

populatie ocupata tar Poly. (populatie ocupata regiune)

Sursa:AnuarulStatisticalRomniei,INS,Bucuretiediia2008

n anul 2006, 26,8% din numrul populaiei ocupate reprezentau persoane n vrst de 45 54ani.nanul2007,numai23,04%dinnumrulpopulaieiocupatereprezentaupersoanen vrstde4554anii26,56%reprezentaupersoanenvrstde2534ani. Concluzia este c a crescut ponderea populaiei ocupate cuprins n grupa de vrst 2534 ani, care se situeaz la egalitate cu ponderea populaiei ocupate n vrst de 3544 ani i reprezintpondereaceamaimareapopulaieiocupate(nanul2007). mbtrnirea populaiei poate genera ieirea de pe piaa forei de munc, a persoanelor ocupate n domenii importante: domeniul cercetrii, n care se observ o scdere vertiginoas a numrului de salariai, nvmnt preuniversitar, industrie etc.,i totodat nevoia de formare iniial i/sau continu n domenii slab dezvoltate n prezent: asisten medical specific vrstei a IIIa, activiti de ntreinere i profilactice, activiti de socializarededicatepersoanelorvrstnice,activitidetipparttime. Graficnr.4 16

Structura populaiei ocupate pe grupe de vrst n anul 2007

55-64 ani 10,0% 65+ani 5,5% 15-24 ani 8,30% 25-34 ani 26,56% 45-54 ani 23,04% 35-44 ani 26,60%

Sursa:AnuarulStatisticalRomniei,INS,Bucuretiediia2008 Activitatea economic a regiunii in ultimii ani se caracterizeaz prin intrarea n declin a activitilor industriale, genernd lichidarea i/sau restructurarea marilor ntreprinderi (cu impactnegativasupraomajului)infiinareadentreprinderimiciimijlocii. n ultimii ani, potrivit datelor statistice la nivel regional, ponderea n economia regiunii o dein microntreprinderile, ntreprinderile micii mijlocii. Majoritatea ntreprinderilor mari activeaznindustriaprelucrtoare,construcii,transportidepozitare. Repartiia numrului populaiei ocupate pe activiti ale economiei naionale la nivelul fiecrui jude din Regiunea SudEst, este evideniat n urmtoarea ordine n funcie de domeniile economiei: agricultur, industrie prelucrtoare, comer. n continuare se constat c intervin particulariti de la un jude la altul n ceea ce privete ordinea domeniilor de activitate,nfunciedenumrulpopulaieiocupate.(Graficnr.5) Din analiza repartizrii populaiei ocupate civile la nivelul judeelor regiunii, se constat c agricultura joac un rol important, avnd n vedere c acest domeniu ramne o opiune pentru investiii, iar mai mult de jumtate din terenurile fertile din Cmpia Brganului sunt situate n regiunea SudEst. Sunt de asemeneai alte domenii ca industria prelucrtoarei comerul,caredeinoponderesemnificativapopulaieiocupatecivile. 17

 Graficnr.5
Populaia ocupat civil pe judee i pe activiti ale economiei naionale la nivel de seciune CAEN, n anul 2007 Agricultur, vntoare i silvicultur (mii persoane)
80
Pescuit i piscicultur Industrie extractiv

70

Industrie prelucrtoare Energie electric i termic, gaze i ap Construcii

60

50

Comer Hoteluri i restaurante Transport, depozitare i comunicaii

40

30

Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare i alte servicii Administraie public i aprare

20

10

nvmnt Sntate i asisten social

0 Brila Buzu Constana Galai Tulcea Vrancea

Celelalate activiti ale economiei naionale

Sursa:AnuarulStatisticalRomniei,INS,Bucuretiediia2008 18

 Graficnr.6

Structura populaiei active dup sex i dup mediul de reziden procente sex masculin sex feminin urban rural 2000 55,0 45,0 2000 51,0 49,0 2001 56,3 43,7 2001 51,7 48,3 2002 57,5 42,5 2002 53,9 46,1 2003 56,2 42,6 2003 54,3 45,9 2004 57,8 42,2 2004 55,6 44,4

Structura populaiei ocupate dup sex

100,0 80,0 p ro c e n te 60,0 40,0 20,0 0,0 Structura populaiei ocupate procente 2000 2001 2002 2003 2004 sex feminin sex masculin

2003 sex masculin 54,7 56,2 57,8 56,5 sex feminin 45,3 43,8 42,2 43,5 100,0 2000 2001 2002 2003 urban 47,8 48,9 52,1 52,7 Sursa:AnuarulStatisticalRomaniei,INS,Bucuretiediiile20012008 StatisticaTeritorial,INS,Bucureti,2008.

Structura populaiei ocupate dup mediul 2001 de reziden2002 2000

2004 57,2 42,8 2004 54,4

n perioada 20002007 se constat c activitile care concentreaz cea mai mare parte a populaiei ocupate sunt: Agricultur, Industrie prelucrtoare, Comer, Transport, depozitare i comunicaii, Construcii, nvmnt, Sntate i asisten social. La nivelul anului 2007 agricultura deine prima poziie din punct de vedere structural, cu 30,48%, n timp ce activitatea industrial reunete numai 22,94%, din totalul populaiei ocupate (industria prelucrtoare fiind activitatea dominant i concentrnd prin procentul deinutde20,17%majoritateapersoanelorocupatenindustrie). n ultimii patru ani, se nregistreaz ocretesemnificativ a numrului populaiei ocupate n Construcii, comparativ cu perioada 20002003 (cnd a cunoscut o stagnare). La aceast cretere au contribuit i investiiile realizate de investitorii strini la antierele navale din regiune.

19

Trebuie susinut, n continuare, efortul de dezvoltare al sectorului Servicii, capabil s genereze noi locuri de munc n contextul dezvoltrii durabile. Chiar dac se constat o cretere a populaiei ocupate n sectorul Servicii i o scdere accentuat a populaiei ocupate n Agricultur i n Industrie, agricultura concentreaz cea mai mare parte a populaieiocupate. Cu un PIBcare reprezint 11,93% (2004) din economiarii, Regiunea SudEstsesitueaz pe locul6,ntimpce,pelocuitoracestindicatorsesitueazsubmedianaional.Pn n2003, productivitatea muncii deinea o poziie de mijloc ntre regiunile rii, cu valorile cele mai ridicatenjudeulConstana. Graficnr.7
Produsul Intern Brut

250000 milioane lei 200000 150000 100000 50000 0 ROMNIA Regiunea Sud - Est 2000 80377,3 9286,8 2001 116768,7 13165,2 2002 151475,1 17112,3 2003 197564,8 22263,8 2004 246468,8 29413,1

Sursa:StatisticaTeritorial,INS,Bucuretiediia2006

Regiunea de Dezvoltare SudEst a participat la realizarea PIBului Romniei ntro proporie cuprins ntre 11,55%, respectiv 11,27% la nceputul perioadei analizate ajungnd n 2004 la 11,93%. 20

 Graficnr.8
Raportul dintre PIB regional i PIB naional (procente) (nivelul PIB naional=100)

100 80 60 40 20 0 PIB naional PIB regional 2000 100 11,55 2001 100 11,27 2002 100 11,30 2003 100 11,27 2004 100 11,93

Sursa:StatisticaTeritorial,INS,Bucuretiediia2006 FormareaPIBuluisectorial Specificul Regiunii Sud Est l reprezint disparitile dintre nodurile de concentrare a activitilor industrialei teriare (Brila Galai; Constana Nvodari), centrele industriale complexe,arealecuspecificturistic(litoraluliDelta)intinselezonecusuprafeedeculturi agricoleiviticole(Buzu,Focani). Graficnr.9

21

 Structura PIB, pe categorii de resurse (procente)

100%
Sntate i asisten social

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20%

nvmnt Administraie public i aprare Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal firmelor Intermedieri financiare Transport, depozitare, comunicaii Hoteluri i restaurante Comer Construcii Industrie

10% 0% 2000 2001 2002 2003 2004

Pescuit i piscicultur Agricultur, vntoare i silvicultur

Sursa:StatisticaTeritorial,INS,Bucuretiediia2006

Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut regional (PIB)auavutevoluiidiferite.Astfel,ncepndcuperioada20002002,sectoarele:construcii i industrie au nregistrat creteri ale ponderilor n PIB regional, n timp ce sectoarele: comer, hotelurii restaurante, agricultur, vntoarei silvicultur, au nregistrat diminuri aleponderilornPIBregional. n perioada 20032004 sectoarele: construciii industrie cunosc o diminuare a ponderii n PIB, n timp ce sectoarele: comer, hoteluri i restaurante, agricultur, vntoare i silviculturaunregistratcreterialeponderilornPIBregional.(Graficnr.9). SeconstatcevoluiaalternantavaloriiPIBuluiafostrezultatuldirectalprivatizrii,cti al lichidrii acelor ntreprinderi de stat care sau dovedit lipsite de viabilitate economic, al efortului investiionalinterniexternnrestructurri,modernizriiretehnologizrii,nun ultimulrnd,almutaiilorstructuralemajoredineconomianaionaliaregiunii. Comertulinternationalinregiune Datele statistice ale activitatii de export in anul 2008 arata ca judetul Constanta se afla pe primul loc in ceea ce priveste activitatea de comert exterior. (tabelul 1) Totodata, se constata ca in judetele Constanta, Galati, Buzau si Vrancea valoarea importurilor este mai mare decat cea a exporturilor, contribuind decisiv la balanta comerciala negativa a Regiunii deDezvoltareSudEst. 22

 Principaleledomeniiincaresaufacutexporturisunt: a. InjudetulConstanta - Produseminerale - Vehicule,aeronave,vaseiechipamenteauxiliaredetransport - Metalecomuneiarticoledinmetalecomune - Materialeplasticeiarticoledinmaterialplastic;cauciuciarticoledincauciuc - Produsealeregnuluivegetal - Lemn,crbunedelemniarticoledinlemn;plutilucrridinplut;lucrridin mpletituridinfibrevegetalesaudinnuiele InjudetulTulcea: - Vehicule,aeronave,vaseiechipamenteauxiliaredetransport - Metalecomuneiarticoledinmetalecomune - Materialetextileiarticoledinacestemateriale - Produsealeregnuluivegetal - Mainiiaparate,echipamenteelectriceiprialeacestora;aparatedenregistrat saudereprodussunetul,aparatedenregistratsaudereprodusimagineisunetde televiziuneipriiaccesoriialeacestora - nclminte,plrii,umbrele,umbreledesoare,bastoane,bice,cravaeipriale acestora;peneifulgipreparateiarticoledinacestea;floriartificiale;articoledin pruman InjudetulBraila: - Vehicule,aeronave,vaseiechipamenteauxiliaredetransport - Materialetextileiarticoledinacestemateriale - Metalecomuneiarticoledinmetalecomune - Mainiiaparate,echipamenteelectriceiprialeacestora;aparatedenregistrat saudereprodussunetul,aparatedenregistratsaudereprodusimagineisunetde televiziuneipriiaccesoriialeacestora - nclminte,plrii,umbrele,umbreledesoare,bastoane,bice,cravaeipriale acestora;peneifulgipreparateiarticoledinacestea;floriartificiale;articoledin pruman - Animaleviiiprodusealeregnuluianimal InjudetulGalati: - Metalecomuneiarticoledinmetalecomune - Vehicule,aeronave,vaseiechipamenteauxiliaredetransport - Mainiiaparate,echipamenteelectriceiprialeacestora;aparatedenregistrat saudereprodussunetul,aparatedenregistratsaudereprodusimagineisunetde televiziuneipriiaccesoriialeacestora - Produseminerale - Produsealeindustrieichimiceialeindustriilorconexe - Produsealeregnuluivegetal InjudetulBuzau: 23

Metalecomuneiarticoledinmetalecomune Materialetextileiarticoledinacestemateriale Mainii aparate, echipamente electricei pri ale acestora; aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de nregistrat sau de reprodus imaginei sunet de televiziuneipriiaccesoriialeacestora Mrfuriiprodusediverse Lemn, crbune de lemn i articole din lemn; plut i lucrri din plut; lucrri din mpletituridinfibrevegetalesaudinnuiele nclminte, plrii, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaei pri ale acestora; pene i fulgi preparate i articole din acestea; flori artificiale; articole din pruman

InjudetulVrancea: - Materialetextileiarticoledinacestemateriale - Mainii aparate, echipamente electricei pri ale acestora; aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de nregistrat sau de reprodus imaginei sunet de televiziuneipriiaccesoriialeacestora - Lemn, crbune de lemn i articole din lemn; plut i lucrri din plut; lucrri din mpletituridinfibrevegetalesaudinnuiele - Mrfuriiprodusediverse - Metalecomuneiarticoledinmetalecomune - Past de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hrtie sau carton recuperabile(maculatur);hrtieicartoniarticoledinacestea V.CadrulmanagerialalStrategieideExportaRegiuniiSudEst Strategia de Export a Regiunii SudEst abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitatecuparadigmelestabilitelanivelnational,considerandca: - scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne,operationalesaulocale,judeteneesteoabordarecorecta,realista; - parteneriatul publicprivat si privatprivat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategiieficiente; - aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilor critici de succes si prin fundamentarea optiunilor strategice - monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitateeficientadelucru. - perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala)suntviabilelanivelregionalcuoseriedeparticularitati. Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea microregionala, 24

judeteana, iar perspectiva sectoarelor exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevantelanivelnational. VI.CaleainainteSRE20082009 Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export (SNE), pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurgdinel. Concomitent,grupeledelucruauidentificatsifundamentatinprocesuldeanalizaoseriede optiuni strategice, focalizandule intrun specific regional pentru urmatoarele perspective si considerentestrategice: A.Perspectivadezvoltariilocale A1.Considerentulstrategic:Dezvoltarealocalabazatapeconcentraridefirme(clustere) Identificarea concentrarilor de firme specializate in Regiunea SudEst, precum si stimularea dezvoltariilorsuntimportantepentrucrestereacompetitivitatii. Analizadeclusteraavutnvedereurmatoarele: identificareazonelorcupotentialdeaglomeraredefirmenviitor identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii ntre mediile universitareidecercetareifirmeledintroanumitazona identificareadesemnaletimpuriicareindicaposibilitateaaparitieiunorastfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurentialiprielnic,graduldecoagularealunorasociatiilanivelmezosau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceriicuautoritatile

In baza acestei analize sectorul turismului, sectorul industriei constructiilor navale si al industrieialimentaresuntcelemaiapropiatedeformareasiconsolidareaclusterelor. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: B.Perspectivacompetitivitatiisectoriale B.1.Considerentulstrategic:Lanturivaloricesiprioritiatisectoriale Grupul de lucru a constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele sectoare: turismului, sectorul industriei constructiilor navale si al industriei alimentare. Analizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportuluiprincreareadeavantajecomparativedurabile. 25 stimulareaconstituiriideclustereregionale stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala asectoruluiindustrieialimentare constructiadebranduri,pebazaidentitatiicompetitiveaclusterelor

Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele: turism, industria constructiilornavale,industriaalimentara captareasauretinereadevaloarepelantulregionalalturismului,sectoruluiindustriei constructiilornavalesialindustrieialimentare creareadeprodusenoipelantulvaloric

B.2.Considerentulstrategic:PromovaresiBrandregional Incompletaresiaprofundareaintiativelorlanivelnationalseimpunecaregiuneasadispuna deactivitatiproprii,binecoordonatedepromovareexterna. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: orientarea actiunilor centrului promotional si expozitional regional catre sectoarele strategice in profil regional si cresterea capacitatii sale de a valorifica si promova ofertadeexportaregiunii organizareademisiunieconomiceperiodiceinpieteletinta,dintrecarecelputin2pe ancufinantaredelabugetuldestat organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin 2 pe an cu finantaredelabugetuldestat

De asemenea, promovareaunei imaginicoerente a ofertei de export regionalesi a judetelor presupuneurmatoareleinitiative; dezvoltareaunuibrandregional dezvoltareadebranduripentruclustere stimulareacreariidebranduriindividualeputernicepentruexportatori

Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilorindividualesaucolectiveconformurmatoarelorinitiative: identificareaindicatiilorgeograficealeregiuniicupotantialuldeexport. cresterea capacitatii institutionale a producatorilor asociati care beneficiaza de protectieaindicatiilorgeograficealeregiuniideasiorganizaactivitateadeexport.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta: Germania, Bulgaria, Italia, Turcia, zona Balcanilor, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoareleinitiative: participarealatargurisimisiunieconomiceinpieteletinta. realizarea,cusprijinulbirourilordepromovarecomercialeconomicadintariletintade actiunipromotionale. realizareadematerialepromotionalepesuportelectronicsisubformadetiparituri.

C.Perspectivaclientului Regiuneaareexportatoricurenti,dezvoltatiinurmatoarelesectoare:industriapetrochimic, industria metalurgic, industria alimentar, industria constructoare de maini, industria constructiilor navale, industria materialelor de construcie, industria confeciilor. Pentru ei aveminvedere: 26

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice.

organizareadeexpozitiiinternationalelanivelregional. De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice: pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale cunoastereamoduluideabordareapietelorexterne sustinerea startupurilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe,formareaconsultantilor.

C.1.Considerentulstrategic:Facilitareacomertuluilanivelregional Regiunea SudEst va deveni un punct nodal de legatura intre UE si zona adiacenta din Estul EuropeisiAsia.Subacestaspect,seimpunurmatoareleobiective: dezvoltareainfrastructuriiportuaresipentruturism dezvoltarearetelelordeinfrastructurarutierasiferoviaraspreportulContanta dezvoltareaconexiuniloraeriene. participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificareaacesteideschideripentrucomunitatiledeexportatorilocalidindomeniul turismului.

D.Perspectivainstitutionala D.1. Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei; intarirea si dezvoltarea parteneriatuluipublicprivat In cazul Strategiei Nationale de Export, Romania a beneficiat de preexistenta Consiliului de Export, organism publicprivat care a fost mandatat si sia asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementulprocesului. PentruimplementareaStrategieideExportaRegiuniideDezvoltareSudEstesteinsanevoie de un Consiliu de Export Regional organism publicprivat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu ar putea sa faca parte reprezentanti ai urmatoarelorinstitutii/asociatii: AgentiapentruDezvoltareRegionalaSE ConsiliulpentruDezvoltareRegionala AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriedinRegiuneadeDezvoltareSE Prefecturile ConsiliileJudetene CentrulRomanpentruPromovareaComertului,reprezentantateritoriala MinisterulTurismului OTIMMC Eximbank,sucursalaregionala Structuriasociative AsociatiialeExportatorilor 27

FederatiaPatronalaaIntreprinderilorMicisiMijlociiRegiuneaSE Altestructuriasociativelanivelregional

Prezentul document pledeaza pentru crearea Consiliului de Export Regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a StrategieideExportaRegiuniideDezvoltareSudEst. D.2.Considerentulstrategic:Dezvoltareareteleideserviciilanivelregional Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel regional este necesara coordonarea eforturilor ofertantilordeserviciipentrufirme,atatdinsectorulpublic,catsidincelprivat.Strategiaisi propune: Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intro maniera sustenabila, astfel incatfirmeledinregiunesadispunapermanentdeserviciiadaptatelanevoilepietei. Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul infopoint, secretariatul asociatiilor camerelor de comert urmand sa aiba un rol esential in acest sens.

E.Mobilizarearesurselor Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resurseimportantedecatreceiimplicati.Acesteasuntprezentateinplanuldemasuriatasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unui Consiliu de Export la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarearesurselor. Se asteapta totodata ca pentru implementarea masurilor cuprinse in prezentul document, urmatoareleinstitutiisacontribuielamobilizarearesurselor: Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, si Mediului de Afaceri prin instrumenteledesustineresipromovareaexporturilor; AgentiapentruDezvoltareRegionalaSE ConsiliulpentruDezvoltareRegionala AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriedinRegiuneadeDezvoltareSE Prefecturile ConsiliileJudetene CentrulRomanpentruPromovareaComertului,reprezentantateritoriala MinisterulTurismului OTIMMC Eximbank,sucursalaregionala Structuriasociative FederatiaPatronalaaIntreprinderilorMicisiMijlociiRegiuneaSE

28

Anexa1 SuprafaainumruldeoperatoridinagriculturaecologicanregiuneadeSudEstanul2008 Regiunea/ Suprafataha Numaroperatori(producatori, Judetul procesatori,comercianti) Constanta 7.580 45 Tulcea 35.416 205 Braila 4.987 16 Galati 1.394 31 Buzau 5.137 13 Vrancea 8.000 23 TotalregiuneSE 62.514 331 Totaltara 221.411 4191 Sursa:inregistrareoperatoriMAPDRanul2008 Anexa2 Judet Produstipicconform evidentelorMAPDR Nr. producatori 3 Produse atestate 2 Produseneatestatetipice

Constanta 1.Telemeadevac 2.Telemeadeoaie

1.Placintedobrogene 2.BiscuitiEugenia 3.Telemeadeoaie dobrogeana 4.Cascavaldeoaie dobrogean 5.Mielhibriddecarne dobrogean

Buzau Tulcea Vrancea

1.CrnaiafumaidePlecoi 2.Covrigibuzoieni 1.Crnatitrnesti traditionali

2 3 1

2 1

6.Urda 7.Pastramadeoaie 8.Ruladadeoaie 9.Conservedelegumefructe 1.Produsedinpeste 1.CascavaluldeSoveja 2.Pastravulafumatincetina debrad 1.Braga

Braila 1.BrnztelemeadeBrila Galati 1.Conservedinlegume Anexa3 Produsetraditionale Nr. crt 1 2 3 4 5 ZonadeSUDEST Judete judete Braila Buzau Constanta Tulcea Vrancea

14 1

1 9

domenii lapte Paine carne Vin lapte paine Lapte carne

Nr.atestate 3 4 3 1 3 1 3 9 27

Total

30

Anexa4 IndustriealimentaragentiieconomiciinzonadeSUDEST Capacitate UM Nr. Nr. Unitati unitati crt licentiatela unitati 31.12.2008 licentiate . inindustria alimentara peregiunea de dezvoltare SUDEST Braila Nr. Cap. unit. 1. Licente 163 432,2 t/24h 38 46.72 lapte Licente 99 309204,5 t/an 14 32654 carne 788 6718,48 t/24h 68 486,7 Licente paine, moraritsi panificatie Licente 14 23529 t/an 3 3300 conserve Licente 51 143,516 miit/an 4 3,57 uleiuri 2 4000 t.sfecla 0 0 Licente /an zahar/ sfecla/24h Licente 247 29280,02 t/an 15 4035

REGIUNEADEDEZVOLTARESUDEST (JUDETE)

Buzau Nr. Cap. unit. 23 60.51 27 303 91416 2240,3

Constanta Nr. Cap. unit. 63 115.3 4 18 65150 94 1719

Galati Nr. Cap. unit. 13 84.4 17 127 10709, 5 1074,9 8 10606 27,886 1000

Tulcea Nr. Cap. unit. 16 12 124

Vrancea Nr. Cap. unit. 10 13225 428

65150 11 769,5 72

4 16 1

2623 53,3 3000

0 3 0

0 55,1 0

4 15 1

1 11 0

3000 3,54 0

2 2 0

4000 0,12 0

85

10290

79

9904

26

2551,0

35

1750

750 31

produse zaharoase Licente bauturi

335

20873,49 mii hl/an

13911 ,6

55

1487,3 5

26

1529, 15

35

2 1073,7 9

29

951,3

183

1920, 31

Total 1699 Dateledintablesuntoperative

149

514

283

238

228

287

Anexa5 Cretereacompetitivitiiageniloreconomiciprincretereaniveluluicalitativ Nr. Proiectesprijinfinanciardela Domeniuldeactivitate Nr. Crt bugetuldestatprinProgramul Industriealimentara proiecte decrestereacompetitivitatii . produseloragroalimentare

REGIUNEADEDEZVOLTARESUDEST (JUDETE) Valoare totala proiect(eur o) Valoaresprijin Valoaresprijin bugetdestatlei bugetde stat(euro)75% Pondere

1 2

Braila

1 2

Carne Panificatie/morarit Lapte panificatie

65.400 106.900 30.000 63.120

49.050 80.175 22.500 47.340

164.136,0 268.290 75.291,7 178.012,6

12.45% 20.35% 5.71% 13.50% 32

Vrancea

1 1

3 Buzau 4 Constanta 5 Galati 6 Tulcea TOTAL Datelesuntoperative

Vin/bauturispirtoase

252.349 517.769

189.012 388.077

632.490 1.318.220,30

47.98%

100%

33

ANEXA2.2StrategiadeexportaregiuniiNEproiect
I. Premisesiratiunialedemersului

In contextul elaborarii si procesului de management al Strategiei Nationale de Export a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate laexportintrucat: - Romania se situeza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltarii regionale(toatecele8regiunisuntsub75%dinmediaPIBeuropean); - decalajuldecompetitivitatelanivelnaionalseregasesteilanivelregionalceeacevaface Romania elligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp (tot teritoriul incadratlaobiectivulconvergenta); - graduldeinternaionalizarealfirmelorromanesti,dinperspectivaregionala,estemodest; - exista disparitati semnificative ntre regiuni sub aspectul perfomantelor economice i la export, dar i inegalitati ntre diversele regiuni i judete ale unei regiuni (problema disparitatilorintersiintraregionale). In consecinta, pentru toate regiunile Romniei, elaborarea n parteneriat publicprivat a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri i a autoritatilor publice locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii n comerulinternaional.Urmatoareleargumentevinsapledezeodatainplusnacestsens: 6. Regiunile intra n competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi i promovareaproprieiindentitatieconomice; 7. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale n contextul globalizarii i integrarii,contextncarecresteinclusivcompetitiantreregiuni; 8. Planul de Dezvoltare Regionala nu sia propus sa trateze in mod specific problemele i constrangerileexportatorilor; 9. Romania are o Strategie Naionala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizatai adaptataregional; 10. Coordonareai prioritizarea obiectivelori resurselor la nivel regional printrun demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene i o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale cu ajutorul unorproiectecaresaserveascafirmelorexportatoare. 2.Contextuldemersuluistrategic n perioada septembrie 1998 mai 1999, n Romnia au fost stabilite opt regiuni de dezvoltare cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059 / 2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. n conformitate cu aceast clasificare, cele optregiunidedezvoltaredinRomniasuntprezentateinfigurademaijos. 34

FiguraI.HartaregiunilordedezvoltaredinRomania

TabelI.ActivitateadecomerexteriornRegiuneaNordEst miieuro Regiunea/ Judeul Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Regiunea NordEst Romnia Exporturi FOB (miieuro) 337869,29 204591.72 333762,08 379402,48 Importuri CIF (miieuro) 342296,71 168820,26 577860,57 401535,18 Valoarea Comerului Exterior 680166 373411,98 911622,65 780937,66 365200,19 281714,82 Ratadeacoperire aimporturilorde exporturi (ExporturiFOB/ ImporturiCIF) 98,70% 121,18% 57,75% 94,48% Sold Exporturi FOB Importuri CIF) 4.427,42 35.771,46 244.098,49 22132,70 96796,59 44.660,70 278.529,10 23.008.900

134201,80 230998,39 58,09% 163187,76 118527,06 137,67% 1.553.015,1 1.840.038,1 3.393.053,30 84,40% 3 7 33.327.900 56.336.800 89.664.700 59,15% Sursa:CRPC,BuletinulInformativlunarnr.12din2008

PlusCotextuleconomicnational2cuvintedesprecriza Contextuleconomicregionalevolutiaprodusuluiinternbrutregional Managementul defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor au determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave 35

asupra dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii. In 1999 scaderea economica regionala a fost cu50%maimaredecatceainregistratalanivelnational. Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2,51%, in conditiile in care la nivel de tara a avut loc o crestere economica de 2,06%. In perioada 20012005 se inregistreaza un proces continuu de crestere economica fomat din doua areale de timp, pe de o parte 20012003 cu rate de crestere anuale chiar superioare ritmului national de crestere, pe de alta parte 20042005 cu rate anuale de crestere descrescatoare si inferioare mediei nationale ce denotaajungerealasaturatieaeconomieiregionale. Cresterea economica regionala din perioada mentionata a fost efectul atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel national, a procesului de aderare, cat si ca urmare a rezultatelor obtinutedinimplementareaproiectelordinfondurilenationalesicomunitare,decareabeneficiat RegiuneaNordEst,incepandcu1999.Totodata,regiuneacontribuielaconstituireaPIBnationalcu 12%lanivelulanului2005,procentapropiatdemedianationala. IndicatoricheieaidezvoltariiregiuniiNE(medianationala=100) Regiune NordEst PIB/locuitor 1998 79,8 PIB/locuitor 2003 72,3 Ratasomajului 1998 133,6 Ratasomajului 2004 123,8

Sursa:CalculerealizatepebazadatelordinAnuarulStatisticalRomaniei:1999,2005 or)aicitrebuietableevolutie19992005,NEcomparativcunational,evolutieeconomica Problemecheieindezvoltareasocioeconomicagenerala Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) in anul 2005, are cea mai mica valoare dintretoateregiunile,reprezentand68,39%dinvaloareaprodusuluiinternbrutpelocuitor lanivelnational. ContributiaagriculturiilaPIBregional(12,85%)estesuperioarafatadecealanivelnational (8,42%anul2005),sugerandslabadiversificareaactivitatiloreconomiceinmediulrural. Productivitateamunciiesteinferioara,petoatesectoareledeactivitate,celeinationale.

Mediuldeafaceri

Intreprinderilemicisimijlociiconstituieunsegmentimportantaleconomieiregiunii,absorbind,la nivelulanului2006,omarepartedinnumarultotalalsalariatilorcareactiveazainfirme(49,0%). Se constata, la nivelul anului 2006, ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 87,12%,urmatedeIMMuricu12,5%. Repartitia IMMurilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea,predominantsicorespunde,inprincipal,microintreprinderilorsiintreprinderilormici. La nivelul anului 2006, in Regiunea NordEst ponderea microintreprinderilor in total unitati active estemajoritaracu87,12%(apropriatadeceanationala),urmatadeIMMuricu12,48%. In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 90,91% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88,48%,intransport89,54%siconstructiicu77,02%. 36

Privind IMMurile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si termice (46,27%), a industriei extractive (30,11%), si industriei prelucratoare (27,46%). Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 35,82% din totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeazanumaimicrointreprinderisiIMMuri. Infrastructuradeafaceri Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE componenta de infrastructura regionala, este dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea NordEst au fost aprobate, implementate sau se afla in curs de implementare urmatoareleproiectedeinfrastructuradeafaceri: IncubatoruldeafaceripentruIMMuridinBotosani CentrulEconomicBucovina,Suceava CentruldeafaceriTutovaBarlad,judetulVaslui CentrulderesursepentruafaceriVaslui CentrulexpozitionalMoldova,Iasi CentruldeafacerisiexpozitionalBacau numarul de IMMuri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada20002006; contributialacifradeafaceriindomeniulindustrieiprelucratoarerealizatadeIMMurieste insuficienta,de44,33%2006.

Problemecheieinmediuldeafaceri: Agriculturasisilvicultura Regiunea de NordEst ocupa locul IV in cea ce priveste suprafata agricola 2.127,6 mii ha in 2008, reprezentand 14,4% din totalul suprafatei agricole a tarii, si 57,7% din totalul suprafatei regiunii. (Sursa:dateoperativeMAPDR,2008) Industria alimentar este una dintre industriile care poate creea locuri de munc pentru diverse categorii de populati, dispunnd de largi posibilitti pentru valorificarea eficient att a diversittii materiilor prime, ct si a resurselor umane. Patrimoniul alimentar constituit din produse traditionale si regionale, din produse cu denumire de origine controlata, indicatii geografice protejate, specialitati si traditionale garantate si produsele ecologice contribuie la integrarea identittii nationale n imensa diversitate a culturii europene, simultan cu protejarea specificittiiproduseloralimentare. Numarul agentilor economici carora li sau eliberat licente de productie in industria alimentara pana la 31.12.2008 a fost de 13.667/tara din care 2.178 /zona de Nord Est, reprezentandoponderede15,94%dintotaltara. Domeniile cu un numar mare de licente sunt: morarit si panificatie, ulei si produselor zaharoase, respectiv cu 1147 licente morarit si panificatie, 199 licente ulei si 292 licente produse zaharoase. Din datele prezentate mai jos se poate observa ca Regiunea NORD EST a solicitat si primit sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produseloragroalimentarepentruunnumarde12proiecteinvaloarede470.838euro. Solicitarea a fost pentru facuta pentru cresterea competitivitatii produselor de baza, respectivcarnesiprodusedincarne,moraitsipanificatie,bauturialcoolice,vin,ulei,miere. 37

Licente Nr. acordate crt . unitatilorla 31.12.2008 inindustria alimentara peregiunea de dezvoltare NV 1. Licente lapte 2 Licente carne 3 Licente moraritsi panificatie

Licentedeproductieacordateunitatilordinindustriaalimentara,panala31.12.2008,peregiuneadedezvoltareNE REGIUNEADEDEZVOLTARENORDEST Capacitateunitati Nr. (JUDETE) unitati UM licentiat Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava e Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. unit. unit. unit. unit. uni t.

Vaslui Nr. Cap. unit.

201 142 1147

894,9 t/24h 257163,9 t/an 10430,41 t/24h

33 22 283

109,84 90916, 4 2452,4 1

36 24 137

58,66 21525 1190,75

14 19 226

29,8 63555 1972,8 5

37 20 134

29,61 26406 829,5

74 33 201

626,27 36315 1627

7 24 166

40,72 18446 ,5 2357, 9

4 5

Licente conserve Licente uleiuri Licente zahar/ sfecla/24h Licente produse

17 199 1

24026,5 t/an 121,06 Miit/an 50 t.sfecla/24h

11392

3410

9210

14,5

3 0

21,588 0

79 0

12,04 0

47 0

38,6 0

7 1

3,292 50

2 0

0,35 0

61 0

45,19 0

38

zaharoase

292 179

21710,5 t/an 8584,29 Miihl/an

56 36

Licente bauturi

1654,7 5 1055,9 5

32 11

1435,75 587,386

66 49

2355 1222,6 4

63 40

10116,25 1899,67

58 13

3773,7 5 670,37 8

17 30

2375 3148, 3

Total 2178 Sursa:dateoperativeMAPDR Cretereacompetitivitiiproduseloragroalimentareprincretereaniveluluicalitativ Nr. Crt . Proiectesprijinfinanciardela bugetuldestatprinProgramul decrestereacompetitivitatii produseloragroalimentare Bacau Nr. proiecte 1 1 1 2 2 4 5 Neamt 1 2 Domeniuldeactivitate Industriealimentara Mieresidulciuri Panificatie,patisserie,pastefainoase Preparatesiconservedincarne Carnesiprepatatedincarne Abatorizare Panificatie/morarit Panificatie Bauturialcoolice Panificatie/patiserie Panificatie REGIUNEADEDEZVOLTARENORDEST (JUDETE) Valoare Valoaresprijin Valoaresprijinbugetdestat totala bugetdestat() lei proiect() 75%

2 3

Botosani Iasi

40.535 39.446 65.717,57 0 60.320 63.000 80.880 80.065 8.346 5.000 5000

30.400 29.509,5 49.288,18 0 45.240 47.250 50.000 49.825 6.259,5 3.800 3.375

101.727,5 98.747,6 164.933,0 0 151.386,6 158.112,6 167.315,0 166.729,3 20.946,1 12.715,9 12.691,0

39

6 7

Suceava Vaslui

1 1 1 2 12

Laptesiprodusedinlapte Panificatie Ulei Vin Vin

TOTAL Sursa:dateoperativeMAPDR

66.500 60.850 46.620 17.113 16.772 656.165

49.875 45.637,5 34.965 12.834,75 12.579 470.838

166.896,7 152.716,7 117.003,37 42.948,92 42.093,1 1.576.963

40

 Produsetraditionale In sem. I 2009, la nivel national, au fost atestate si inscrise in ,,Registrul de atestare a produselor traditionale un numar de 315 produse, din care pentru Regiunea de NordEst sau eliberat55deatestate. Dezvoltarea economica in zona de NordEst a Romaniei poate fi realizata prin aplicarea unor formule de succes valorificand potentialul rural printro abordare noua a agriculturii, industriei alimentare si diversificarii eactivitatilor economice din spatiul rural. Mediul rural, agricultura, industria alimentara, mestesugurile traditionale pot fi obiective strategice de care se vatineseamaindezvoltareaeconomicaazoneirespective. Inmediulruralsadezvoltatproductiaalimentaratraditionala,carecontribuiesubstantialla crestereaeconomicaazonei.Industriaalimentaratraditionalasebucurainaceastazonadeoplaja maredesectoare,cumarfi:lapte,carne,produsedepanificatie,bauturialcoolice,domeniiincare la nivelul MAPDR, in anul 2008, sau inregistrat un numar de 326 de produse traditionale, din care 83produsetraditionalepezonadeNordEst,avandoponderede25,46%dintotaltara. In anul 2009 se preconizeaza o crestere a solicitarilor de inregistrare si atestare a acestor produsetraditionalecucelputin15%,fatadeanul2008. Nr. ZonadeNORDEST Judete Domenii Nr.atestate crt Bacau lapte 1 1 2 Botosani lapte 14 carne 44 Judete 3 Iasi lapte 1 4 Neamt carne 17 5 Suceava 6 Vaslui carne 6 Total2009 83 Exemple produse traditionale: Dulceat de salcm, soc, papadie, macese, Brnzoaice Poalen bru, cozonac de cas moldovenesc, Telemea din lapte integral de capr GIROVEANA, BrnzAluni,hrzobdebrad,CacavalinutulNeamului,etc. Problemecheieinagriculturasisilvicultura: Industria Productiaindustrialaascazutindecada19901999datoritaurmatorilorfactori: capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacereinternesiexterne; decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale,volumuluiredusalinvestitiilor; 41 Contributia agriculturii la PIB regional (15%) este superioara fata de cea la nivel national (anul2005),sugeranddependentaridicataaeconomieiregionaledesectorulprimar; Exploatareaagricolasefacepeloturiredusede13ha; Gradulredusdeasociereaproprietarilor8%pentruterenurisi3%pentruzootehnie.

ritmullentalprivatizariisirestructurarii; cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si autohtone de capital; restructurariiindustrialeceaavutlocinperioada19971999.

Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistranduse o crestere reala cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului2001cu16,4%,netsuperioaraceleiinregistratelanivelnational(7,1%),cainanul2002sase inregistreze o scadere de 3,6%, in conditiile unei cresteri la nivel national de 6,9%. Evolutia ulterioaraaindustrieisugereazaintrareaintroperioadadestagnare. Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2006 este de 18,96%, usor inferioaravaloriinationalede23,25%. Problemecheieindustrie Serviciile concentrare ridicata in centrele dezvoltate ale regiunii, Iasi si Bacau, in restul teritoriului avandoponderefoartemica; predominante sunt activitatile de comert si alimentatie publica, serviciile directe catre populatiefiindinsuficientesideslabacalitate; serviciileturisticenusuntvalorificatelanivelulpotentialuluiexistent; serviciiledeconsultantanuoferacalitateaasteptatadeconsumatori; serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala sunt sub standardele de calitate necesare. transportul feroviar a ramas in sectorul de stat si a suferit o restructurare la nivelul regionalelorinvedereamodernizariiinfrastructuriiexistente; transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebita, cu precadere in sectorul privat, aparandcompaniidetransportmarfasicalatori,organizatemodernsieficient. Sectorulestecaracterizatprin: nivelulscazutalinvestiilorstrainedirecte;

Activitatiledetransportmarfasicalatorisauorientatpedouadirectii: -

Turismulreprezintaunimportantsectoreconomiccupotentialinsuficientdezvoltat,incomparatie cu importanta acestuia si contributia sa la crearea produsului intern brut in tari precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate si sustinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obtinerea unor venituri economice importantedinacestsectoralactivitatiiindustriale. Problemecheieservicii aportscazutaldomeniuluihotelurirestauranteintotalservicii; ponderescazutaapopulatieiocupateinserviciicomparativcumediacomunitara;

42

serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala furnizate sunt sub standardele de calitatenecesare

Infrastructuradetransport Bucuresti Bacau Roman Suceava Siret (punct de control si trecere a frontierei) drumul europeanE85; Suceava Vatra Dornei Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj NapocaOradea; Bacau Brasov Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul international E70CraiovaVidinScopje; BucurestiBarladAlbitaChisinaudrumuleuropeanE581,carestrabatejudetulVaslui; RomanTg.FrumoscuramificatiecatreBotosani(E58)siIasi(E583).

RegiuneaNordEstestestrabatutadeoseriedecoridoarerutiereeuropene,dupacumurmeaza: -

Unitate06/ Infrastructuraaeriana Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata din trei aeroporturi care deservesc curse interne si externe.Aeroportul din Bacau asigura legaturi cu orase din Italia, Germania, Spania, Anglia iar aeroporturile din Iasi si Suceava deservesc curseinterneasigurandsilegaturacucapitalatarii,Bucuresti. Infrastructura existentain momentul de fata nupermite nici unui aeroport din celetreiefectuarea dezboruricurenteexternesiseimpunemodernizareasidezvoltareainfrastructuriiacelputinunui aeroport si dotarea acestora astfel incat sa corespunda din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne, care sa poata deservi atat curse interne si externe de pasagerisidemarfa. Problemecheieinfratructurafizica: inexistentaunuicoridoreuropeanrutierpedirectiaestvest; gradul redus de drumuri rutiere modernizateinregiune: 26.16% 2006 din lungimea totala aacestora; imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curentedatorita inzestrarii materialeexistente.

ecialitate Infrastructuraindomeniulcercetarii,transferuluitehnologicsisocietateainformationala In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscuto in ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute decatre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrulProgramuluiguvernamentalCEEX. In acest context, in perioada 20012006 in Regiunea Nord Est sau infiintat 12 Centre de Excelenta in cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi IasisiUniversitateadeMedicinasiFarmacieGr.TPopaIasi. 43

De asemenea, in perioada 20012006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea NordEst, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii Stefan celMaredinSuceava. Cheltuielideinovare(miileiRONpreturicurente) Infrastructurasiserviciipublice Principala problema care conduce la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale din regiune nu este reprezentata insa de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proasta a infrastructurii si, in unele locuri, chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are o consecinta importanta, cu un rol hotarator in dezvoltarea socioeconomica a zonelor rurale, respectiv: imposibilitateadeaatrageinvestitorii; Disparitatiintraregionale Regiunea Nord Est ocupa ultimul loc in tara in ce priveste PIBR/locuitor (72,3% din media nationalainanul2003),fiindastfelregiuneaceamaiputindezvoltatadinRomania. Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul anterior, se poate observa ca valoarea cea mai mare a PIB real/loc in 2005 se inregistreaza in judetul Bacau cu 1979,7 RON/loc, fiindurmatdejudetulIasicu1907.7RON/loc. La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Suceava, Neamt, pe ultimele locuri situandusejudetulBotosanicu1233.5RON/locsiVasluicu1101.8RON/loc.sc Unitat0012002 3.ViziuneaStrategieideExportdinRegiuneaNordEst Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma rolulcrucialallantuluiproductivnationalincrestereacompetitivitatiilaexport,precumsifaptulca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intro manierasustenabilaesteesentialapentruobtinerea uneibunastarieconomice regionale.Grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international,determinatadecalitate,diversitatesiexcelenta. In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca Regiunea NordEstsadevinaunpolregionaldecompetitivitatesiexcelenta,nunumailanivelnationaldar si la nivel international . Regiunea Nord Est va deveni un punct nodal de legatura cu Ucraina si Moldova. 4.RegiuneaNordelementecaracteristice RegiuneaacoperaparteadeNordEstaltariisi,conformtraditiei,esteopartedinvechearegiune istoricaaMoldovei. Geografic,regiuneaseinvecineazalaNordcuUcraina,laSudcujudeteleGalatisiVrancea (Regiunea 44

SudEst),laEstcuRepublicaMoldovaiarlaVestcujudeteleMaramuressiBistritaNasaud (Regiunea NordVest)sijudeteleMures,HarghitasiCovasna(RegiuneaCentru). Beneficiinddeobogatatraditieistorica,culturalasispirituala,regiuneaimbinainmodarmonios traditionalulcumodernulsitrecutulcuprezentul,potentialulacesteiaputandfifolositpentru dezvoltareainfrastructurii,azonelorrurale,aturismuluisiaresurselorumane. RegiuneaNordEstestealcatuitadinsasejudete(Bacau,Botosani,Iasi,Neamt,Suceava,Vaslui),cu o populatiede3.732.583locuitori(2006),situandusedinacestpunctdevedere,peprimullocintre cele optregiunialetarii(17,27%dinpopulatiatotalaaRomaniei). Caintindere,regiuneaacoperaosuprafatade36.850kmp(15,46%dinsuprafatatotalaatarii),cele maiintinsejudetefiindSuceava,cuosuprafatade8.553kmpsiBacau,cu6.621kmp. Centreprincipalealeregiunii(amplasare,accesibilitate,distante) Cuosuprafatatotalade36.850kmpsiopopulatiede3.732.583locuitori,regiuneaNordEsteste cea maredintreceleoptregiunidedezvoltarealeRomaniei. Reliefulbogatoferazonededealsicampiecaresepreteazauneigamelargideculturiagricole,iar zoneledemuntecupeisajespectaculoasesuntfavorabiledezvoltariiturismului. RegiuneaarepunctedefrontieracuRepublicaMoldovasiUcraina(rutiersiferoviar)sitrei aeroporturi civile(Bacau,IasisiSuceava). Forademuncimigraia Populaiaocupatesteapropiatmedieipear,de33,8%.Oponderefoartemareodeine populaiaocupatnagricultur(42,7%),maialesjudeeleBotoani(52,9%)iVaslui (51,2%).Pondereapopulaieiocupatenindustrieiserviciiseaflsubmediapear(23,5 %),respectiv19,4,judeeleBotoani(15,1%)iSuceava(16,8%)avndcelmaimicgradde ocuparenindustrie,iarjudeulVaslui(30,0%)ndomeniulserviciilor.Deasemenea,aceste judeeseconfrunticuoevidentrmnerenurmagraduluidetehnologizareindustrial iagrar,precumicuunnivelredusdecalificareapopulaiei. Economiaregional RegiuneaNordEstesteregiuneaceamaislabdezvoltataRomniei(n2004,PIB/locuitor reprezenta69,2%dinmedianaional).ninteriorulregiunii,celemaisracezonesuntsudul judeuluiIai,sudestuljudeuluiNeam,estuljudeuluiBacu,judeeleBotoaniiVaslui. nspecialvestulregiunii,careafostnanii6070obiectuluneiindustrializriforate (mobil,chimie,materialedeconstrucii,construciidemaini,textile),aintratntrunproces dedezindustrializarenultimii10ani(ntreprinderidinramurachimie,petrochimie,uoar, construciidemaini,mobil),ceeaceaagravatsituaiaeconomic,estulregiuniifiind tradiionalsubdezvoltat. Deasemenea,RegiuneaNordEstarecelmaimicnumrdeIMMurila1000delocuitori, doar13,1%,numrultotalalIMMurilorfiindde49.078,microntreprinderilereprezentnd 87,6%dintotalIMMuri.Lanivelintraregional,judeeleIai(27,2%),Bacu(20,8%)i Suceava(18,8%)aucelmaimarenumrdeIMMuri,lapolulapusaflndusejudeulVaslui cudoar(8,5%). 45

Infrastructura Transport Infrastructuradedrumuri,reeledeapicanalizareridicproblemenmajoritateajudeelor, darcelemaiafectatesuntjudeeleBotoani,Iai,Vaslui. Densitateareeleidecaleferatestede44,3/1000km2,regiuneafiindtraversatdedoudin celenoumagistraleferoviarealerii:V(BucuretiSuceava)iVI(BucuretiIai). ncadrulregiuniiexisttreiaeroporturi(Bacu,IaiiSuceava)caredeservesccurseinterne iocazionalzboruriexterne.Infrastructuraexistentnmomentuldefanupermiteniciunui aeroportdinceletreiefectuareadezboruricurenteexternedepasageriidemarf.Judeul Suceavadispunede5heliporturi,iarnjudeulIaiexistoaerobazutilitarcuoexperien de30anindomeniuicarearecaobiectdeactivitatezboruriutilitareizborurisanitare. Utilitipublice Mediu Lanivelulregiuniiprincipaleleproblemedemediusuntlegatede: proastagestionareadeeurilorindustrialeimenajere(colectareneselectiv,gradul redusderevalorificarei/sautratareadeeurilor,depozitareinadecvatsubaspectul amplasriiiamenajriihaldelor,existenadepozitelorderumegupemalurile cursurilordeap,dealungulcilorrutiere); dezafectareaunorfostentreprinderidestat despduriri,cuimplicaiinaccentuareaalunecrilordeteren; fenomeneledeeroziuneasoluluicareafecteaz,nprincipal,parteadeestaregiunii; poluarealocalsauzonal nunelejudeesederuleaz(ndiferitestadii)proiectederealizareaunormodernizriale sistemelordealimentarecuap(Iai),modernizri,retehnologizriidezvoltrialeunor staiideepurareoreneti(Iai,Suceava,PiatraNeam,Roman),decolectareselectiva deeurilor(PiatraNeam),deconservareabiodiversitiiireconstrucieecologicaParcului NaionalCeahlu. Educaie Avndnvederecdinceleoptregiunidedezvoltare,RegiuneaNEdeineceamaimare pondereapopulaieiiaelevilor(17,2%sirespectiv17,7%),numrulunitilordestinate procesuluieducaionalestemic,acestareprezentndnumai10,19%dinnumrulunitilorde nvmntpeansamblularii.TreijudeeBacu(23,6%),Iai(16,3%)iSuceava(14,4%)i deinaproximativ60%dinnumrultotalalcolilorexistentlanivelregional,avndceamai numeroaspopulaiecolar,comparativcucelelalte3judeedinregiune.Elesuntnacelai timpicentreuniversitare. Sntate RegiuneaNordEstdeine164deunitisanitare(spitale,policlinici,dispensaremedicale, sanatoriiTBC),reprezentnd12,07%dinnumrultotalalunitilorsanitaredinRomnia aflatenproprietatepublic.Eleseaflntrostareprecar,existndrisculcamulteunitis numaiprimeascautorizaiedefuncionare.nplus,dotriletehnicedecaredispunsunt uzateattfizicctimoralinumaicorespundcerineloractuale.Necesaruldedotritehnice pentruurmtoareaperioadestecelmaimaredintretoateregiunile. ServiciiSociale nRegiuneaNordEstsaunregistratcelmaimarenumrdenounscuidelanivelulntregii ri(5,4%dintotalnaional),darinstituiilepentruproteciacopiluluisuntinsuficient dezvoltate.Aceastsituaienufavorizeazreintegrareaprinilorpepiaamuncii.Judeele IaiiSuceavanudispundenicioinstituiedeasistensocial. celordinporturileBelgiei, 46

OlandeiiGermaniei,specializatenastfeldeservicii. Datoritcondiiilorfavorabiledecaredispune,afrumuseiilocurilor,puritiiaerului,apelor, zonelormontanedinjudeeleBacu,NeamiSuceava,precumiainestimabilului patrimoniuculturalireligiosexistent,RegiuneaNordEstdeineunpotenialturisticrelativ ridicat,carepoateficomparatcualtezoneturisticerenumitedinaridinstrintate. Alturidepitoresculregiunii,binecunoscutaospitalitate,tradiiilepopulare,obiceiurile, specificulgastronomieimoldoveneti,tradiionaleledegustridevinuridinpodgoriile CotnarisiHuidauculoarelocalpentruatragereaturitilor. Principaleletipurideturismcarepotfipracticatesunt:turismulcultural(muzeistic, etnografic,artistic),religios,balneoterapeutic,deagrement,detranzit,agroturism. Domeniueconomictradiionalalregiunii,industriadeprelucrarealemnuluiacunoscuto creteresemnificativnultimiiani(20012005),nunumainceeaceprivetenumrul locurilordemunc(11.6%n2004),darmaialesprivindcifradeafaceri(cu100%maimult dectn2001).Cretereaponderiiindustrieidemobilntotalulcifreideafacerievideniaz orientareaspreovalorificaresuperioaralemnului. Deasemenea,industriatextilanregistratocreterespectaculoasacifreideafacerinanul 2004(cu150%fadeanul2001),darproductivitateaesteslabdatoritfolosiriisistemului lohncareareovaloareadugatmic. 5.RegiuneaNordAnalizaSWOT AnalizaSWOTglobalaNordEst Punctetari Datestatistice Existenta drumului european E85 ce DrumuleuropeanE85strabatetreipoli strabate regiunea pe directia nord dedezvoltarelocaladinregiune:Bacau, sud, a coridorului paneuropean IX si Roman,Suceava,iarcoridorul acelortreiaeroporturiinternationale paneuropeanIXtreceprinparteadesud estaregiunii(Barlad,Husi); Bacau,IasisiSuceava; Celetreiaeroporturiasiguracurse aerienecatreGermania,ItaliasiAustria. Existenta a trei centre universitare Celetreicentreuniversitaresunt:Iasi, care au in preocuprile de baz si Bacau,Suceava.Numarulstudentilordin cercetarea stiinifica, inventica, celetreiuniversitatisunt: inovarea tehnologica, informatizarea Iasi:59.979; si promovarea societatii Suceava:8623; Bacau:7362; informationale; Existenta unei infrastructuri de baza In anul 2002, in regiune erau 73 de unitati de cercetare dezvoltare, decercetare,dezvoltaresiinovare. reprezentand 12% din numarul total la nivel national. Cele create in cadrul unitatilor de invatamant superior la nivel de regiune reprezinta un sfert din cele createlanivelnationalinacelasicadru. Centreculturale:PalatulCulturiidinIasi, Existentacentrelorculturale, care adaposteste4marimuzee; manastirilor,monumenteloristorice ManastiriledelaAgapia,Varatec, deimportantanationalasi internationala(patrimoniulUNESCO); Voronet,Iasi,Moldovita,Sucevita,etc Monumenteistorice:CetateaNeamtului, CetateadeScaunaSucevei,Biblioteca 47

Ofertaturisticadiversificata;

Infrastructuradetelecomunicatii binedezvoltatasicuungradridicat deacoperire; Cifradeafaceriindomeniulhotelier sialrestauranteloresteasigurata numaideIMMurisi microintreprinderianul2003; Puncteslabe Ceamaiscazutavaloarea indicatoruluiPIBregional/locuitor dintretoateregiunile Ceamairidicatarataasaracieidintre toateregiunile.

CentralaUniversitaradinIasi,Hanul DomnescdinSuceava,etc. InRNEpotfipracticateurmatoarele tipurideturism:ecumenic,cultural, balnear,ecoturism,agroturismprecumsi alteformedeturismdenisa. In2005,RNEsesitueazapeprimele locuriinceeaceprivestecifradeafaceri realizataindomeniulposteisi telecomunicatiilor. InacestdomeniuinRegiuneaNordEst activeazadoarIMMurisi microintreprinderi. Datestatistice 2003: PIB/locuitor=64759000 lei preturi curente, reprezentand 72,3% din valoareanationala. Valoarea pentru anul 2001 este de 40,7%. Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al veniturilor si beneficiilorsociale. In anul 2004 sa inregistrat o rata a mortalitatii infantile de 18,6 decese/1000 nascuti vii (in judetul Vaslui 22,5 decese/1000 nascuti vii) superioara mediei nationale de 16,8 decese/1000 nascutivii; In anul 2002 sau inregistrat urmatoarele productivitati ale muncii pe sectoarele economiei, mil. Lei preturi curente/pers. ocupata: agricultura: 41,6 (51,6 la nivel national); industrie: 148,1 (184,4 la nivelnational); servicii: 190,2 (230,3 la nivel national); 2000: 9,51 Microintreprinderi si IMM uri/1000 locuitori (13,86 la nivel national) 2003: 10,83 Microintreprinderi si IMM uri/1000 locuitori (16,42 la nivel national) 2004:12,1 Microintreprinderi si IMM uri/1000locuitori 51% din populatia ocupata (cea din agricultura) realizeaza numai 21% din 48

Ceamaimareratademortalitate infantiladintretoateregiunile;

Productivitateamunciiesteinferioara petoatesectoareledeactivitatecelei nationaleinperioada19982002;

CelmairedusnumrdeIMMurila miadelocuitoridintretoateregiunile inperioada20002004;

Slaba productivitate a populatiei ocupateinagricultura;

PIBregional; Nivel scazut al infrastructurii rutiere 55% din infrastructura rutiera a regiunii este sub standardele minime acceptabile modernizate; anul2004; In anul 2005, indicele de utilizare a Indiceleredusdeutilizarea capacitatiidecazareinfunctiunesia capacitatii de cazare in functiune a fost durateimediedesedereinregiunein de 27,2%, fata de media nationala de raportcupotentialulturisticexistent; 33,4%. Durata medie de sedere in acelasi an a fost de 2,31 nopti/turist si 1,90 nopti/turist strain, urmand tendinta de continua scadere din ultimii ani (media nationala: 3,16 nopti/turist si 2,42 nopti/turiststrain) In 2003, investitiile straine directe in Gradscazutdeatractivitatea Regiunea NordEst reprezentau doar 3% majoritatiioraselormicisimijlocii din totalul realizat la nivelul national, iar (celmairedusprocentdeISD,grad in2004acestprocentascazutla0,1% scazutdeocupareturistica); Gradscazutalpopulatieiocupatein Inanul2004doar32%dintotalpopulatie activa ocupata a fost in domeniul servicii; serviciilor(inclusivconstructii) In 2004, ponderea populatiei in mediul Ponderearidicataapopulatiei concentrateinmediulrural(59.23%); rural a fostde 56,40%din total populatie fatademedianationalade45,1%. Rataridicataasomajuluiinregiune; In anul 2004 in RNE sa inregistrat o rata a somajului de 7,8% (11,0% in judetul Vaslui), mai scazut in randul populatiei feminine (6.0%), fata de 6,3% la nivel national. Oportunitati Posibilitateadezvoltariischimburilorcomercialedatoritaamplasariiregiuniipe viitoareagranitadeestaUniuniiEuropene; Reducereaprognozataarateiinflatieisiscadereaimplicitaacostuluicreditului; Incurajareaunornoiformedeturismsivalorificareamosteniriiistorice,culturale spiritualesidetraditie; Posibilitateadezvoltariimediuluideafacericarezultatalconstructieiparcurilor industriale,stiintificesiaincubatoarelordeafaceri; Posibilitateaatrageriituristilorsiinvestitorilorstariniprinimbunatatireaimaginii oraselorregiunii; Existentamateriilorprime:materialedeconstructiisialemnului(veziresurse naturale)capabilesaatragainvestitoriistraini; Posibilitateacaprinmodernizareaaeroporturilordinregiune,acesteasasustina mediuldeafaceriregionalsisadevinapunctedeplecarepentruitinerariile turisticeregionale; Posibilitateacainfrastructuradeserviiciisocialeexistentaprinmodernizarisi reabilitarisaserveascacaspatiipentrudezvoltareadeserviciiintegrate destinatecategoriilordezavantajate; Riscuri 49

Lipsadecoeziuneamasurilordedezvoltareeconomicasisocialapefondul accentuariilipseideincredereapopulatieiinredresareaeconomicaatarii; Slabacompetitivitateafirmelordeprofildinregiunecuceledinstatelemembre dupaaccedereaRoamnieiinU.E.; Continuareaexoduluimaterieicenusiicatrealteregiunisiinstrainatate; Crestereaincontinuareagraduluidesaracieapopulatieiinregiune; Existentaunorzonepredispuseladezastrenaturale(alunecarideteren, inundatii);

cola2007 6.CadrulmanagerialalStrategieideExportaRegiuniiNordEst Strategia de Export a Regiunii Nordest, abordeaza problemele regionale de competitivate inconformitatecuparadigmelestabilitelanivelnational,considerandca: - scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne,operationalesaulocale,judeteneesteoabordarecorecta,realista; - parteneriatul publicprivat si privatprivat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategii eficiente; - aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilorcriticidesuccessiprinfundamentareaoptiunilorstrategice - monitorizareasimasurareaimpactuluiesteunaspectesentialalcadruluimanagerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficientadelucru. - perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala)suntviabilelanivelregionalcuoseriedeparticularitati. Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea microregionala, judeteana,iarperspectivasectoarelorexportatoareseaxeazanumaipeacelesectoarerelevantela nivelnational. 7.CaleainainteSRE20102014 Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de ExportSNE,peconsiderentelestrategiceexpuseinSNEprecumsiinitiativelestrategicecedecurg dinel. Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandule intrun specific regional pentru urmatoarele considerente strategice: a)dezvoltareasiretinereacapitaluluiuman; b)competentelaniveldefirma; c)constientizarepotentialexport; d)facilitareaaliantelorstrategice; 50

e)inteligentainrealizareaafacerilor(nunumaicomert,toateaspectele). f)promovareasirealizareademarcicomerciale. 4.Dezvoltareaunuimottocaresareflecteviziuneastrategieideexportlanivelregional Optiuniidentificate:

Hubtehnologic; concentrarecatrepietenisa; centrulogisticpentruexport; centruturistic; principalfurnizordealimenteorganicesihranaecologica; locatiapreferataaarilordinUEpentrurealizareadeinvestitii. 8.Considerentulstrategic:

In urma intalnirilor avute sa constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele sectoare: Sectorul turism, Sectorul de agricultura , Sectorul constructii, Sectorul prelucrarea lemnului.Anlizelelanturilorvaloricepentruacesteindustriiaureliefatfaptulcaexista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportuluiprincreareadeavantajecomparativedurabile. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele turism, agricultura , prelucrarea lemnului captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al sectoarelor turism, agricultura , prelucrarealemnului. creareadeprodusenoipelantulvaloric. 8.1.Considerentulstrategic: Elaborarea acestei strategii, in parteneriat publicprivat, este necesara pentru cresterea competitivitatiiregiuniilanivelinternational,dinurmatoarelemotive: RomaniaareoStrategieNationaladeExportcaretrebuiesafiemaibineconcretizata siadaptataregional; Planuldedezvoltareregionalanuestesuficientfocalizatpeproblemelesiconstrangerile exportatorilor; exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale in contextul globalizariisi integrarii, contextincarecresteinclusivcompetitiaintreregiuni; coordonarea si prioritizarea obiectivelor si resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel international si in U.E. si o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale U.E. pe proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare. In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa 51

dispunadeactivitatiproprii,binecoordonatedepromovareexterna. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre. organizareademisiunieconomiceperiodiceinpieteletinta,dintrecarecelputin2peancu finantaredelabuget. organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget. De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor prespuneurmatoareleinitiative; dezvoltareaunuibrandregional. stimulareacreeriidebranduriindividualeputernicepentruexportatori. Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilorindividualesaucolectiveconformurmatoarelorinitiative: identificareaindicilorgeograficiairegiunicupotantialuldeexport. crestereacapacitatiiinstitutionaleaproducatorilorafiliatilaindiciigeograficiairegiuniidea siorganizaactivitateadeexport. Dinanalizaperformatelorlaexport,rezultacaregiuneaareurmatoarelepietetina:Ukraina siMoldova,sprecaretrebuieconcentrateinviitorurmatoareleinitiative: participarealatargurisimisiunieconomiceinpieteletinta. realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiunipromotionale. realizareadematerialepromotionalepesuportelectronicsisubformadetiparituri. 9.Perspectivaclientului Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: agricultura , turism, prelucrarealemnului.Pentrueiaveminvedere: crestereanumaruluideparticiparilatargurisiexpozitiiinternationalesimisiunieconomice. organizareadeexpozitiiinternatioanlelanivelregional. De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice: pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale. cunoastereamoduluideabordareapietelorexterne. sustinereastartupurilorsiideilordeafaceriincipienteadresatedirectpietelorexterne. formareaconsultantilor. 52

9.1Considerentulstrategic:Facilitareacomertuluilanivelregional Regiunea NE, este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate deveniprincipalpunctdedeconexiuneregionala. Avandinvedereatuurilezoneisubacestaspect,urmatoareleobiectiveseimpun: dezvoltarearetelordeinfrastructurarutiera. dezvoltareaconexiuniloraeriene. DezvoltareainfrastructuriiITsiceleideafaceri Realizareadeparteneriatestrategice Atragereaa de fonduri europene in proiecte menite sa sprijine aceasta arie de facilitare si instruirepentruc Testereacomertuluiprincrestereacompetitivitatiilanivelregional 10.Perspectivainstitutionala 10.1 Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea parteneriatuluipublicprivat In cazul Strategiei Nationale deExport, Romania a beneficiatde preexistenta Consiliului de Export, organism publicprivat care a fost mandatat si sia asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementulprocesului. IncazulStrategieideExportaRegiuniiNE,CameradeComert,IndustrieBacau,incalitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare NE a avut rolul de navigator (coordonator) a elaborarii strategiei si a colaborat cu MIMMCMADirectiaPromovareaExportului. PentruimplementareaStrategieideExportaRegiuniiNEesteinsanevoiedeunConsiliude Export Regional organism publicprivat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acestconsiliuarputeasafacaparte: 1.CameradeComertsiIndustrieBacausiPiatraNeamt; 2.ADRNordEst; 3.Prefecturile; 4.ConsiliileJudetene; 5.Primariiledemunicipii,orasesicomune; 6.Asociatiileprofesionalesipatronale; 7.AgeniiledeDezvoltareJudeean; 8.Alteentitatiinteresate. Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai suspentruaasiguracadrulmanagerialoptimdeimplementareaStrategieideExportaRegiuniiN E. 10.2Considerentulstrategic:Dezvoltareareteleideserviciila nivelregional Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor 53

ofertantilor de servicii pentru firme, atat din sectorul public, cat si din cel privat. Strategia isi propune: Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intro maniera sustenabila, astfel incat firmeledinregiunesadispunapermanentdeserviciiadaptatelanevoilepietei. Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul infopoint, secretariatulasociatiilorcamerelordecomerturmandsaaibaunrolesentialinacestsens.

54

ANEXA2.3StrategiadeexportaregiuniiSudMunteniaproiect
1. Premisesiratiune Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, face parte din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. A fost constituita prin asocierea judetelor Arge, Clrai, Dambovia, Ialomia, Giurgiu, Prahova i Teleorman. Urmare acestei constituiri, regiunea sia dezvoltat treptat structuri asociative pentru dezvoltarea regionala atat in mediul privat cat si la nivelul autoritatilorlocale. IncontextulelaborariisiprocesuluidemanagementalStretegieiNationaledeExport(SNE) a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale, a problemelor de competitivatelaexportintrucat: - Romania se situeza sub nivelul mediu european sub aspectul dezvoltarii regionale iar decalajuldecompetitivitatelanivelnaionalseregasesteilanivelregionalceeaceva faceRomaniaeligibilapentrufonduristructuralepeolungaperioadadetimp; - gradul de internaionalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest; - exista disparitati semnificative ntre regiuni sub aspectul perfomantelor economice la exportdariinegalitatintrediverselejudetesizonealeuneiregiuni.

Inconsecinta,pentrutoateregiunileRomniei,elaborareanparteneriatpublic privat (PPP) a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri i autoritatilor locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii n comerul internaional. Urmatoarele argumente niseparrelevantenacestsens: 11.Regiunileintrancompetitiedirectapentruinzestrarecufactoricompetitivi ipromovareaproprieiindentitatieconomice; 12.Romania are o Strategie Naionala de Eexport care trebuie sa fie mai bine concretizataiadaptatalanivelregional. 13.Planul de Dezvoltare Regionala nu este suficient focalizat pe problemelei constrangerileexportatorilor. 14.Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale n contextul globalizarii i integrarii, context n care creste inclusiv competitia ntre regiuni. 15.Coordonareai prioritizarea obiectivelori resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel internaionali n U.E.i o preconditiepentrusporireacapacitatiideabsorbtieafondurilorstructurale aleU.E.peproiectecaresaserveascafirmelorexportatoare. Prezentul document este rezultatul vointei celor interesati de export din regiunea Sud Muntenia, atat structuri asociative ale mediilor de afaceri cat si autoritati publice, de a da un raspuns strategic la nivel regional provocarilor de competitivate. Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a SNE si
55

paradigmele procesului declansat la nivel national, documentul regional fiind astfel aliniat la cel national. Mai mult, strategia regionala andorseaza considerentele strategice, viziunea, obiectivele strategice si intiativele din documentul national, considerand insa, in acelasi timp, ca exista constrangeri si oportunitati regionale caretrebuiescadresateinmodparticularsicomplementarniveluluinational.
Documentul saluta consolidarea Consiliului de Export (CE) la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, judetean sau regional cu structuri asociativecuaceeasidenumire,formatelanivellocal. Una din reusitele implementarii SNE a fost tocmai consolidarea rolului CEi crearea retelei de sprijin a strategiei la nivel naional. Ulterior, a crescut interesul autoritatilor locale de a fi parte la acest proces, Consiliul de Export incurajand n cursul anilor 2006 i 2007 crearea de consilii deexportla niveljudetean,consilii de export constituite dupamodelulceluinaional, dar castructuriinformalealePPPlanivellocal. Practica internaionala evideniaz faptul c intervenia autoritilor regionale n promovarea economiei i sustinerea competitivitatii regionale este necesar i eficient numai dac se face n strns cooperare cu mediile de afaceri, cu sectorul privat i asociaiile acestuia. Efortul comun publicprivat sub forma unor parteneriate locale este evideniat ca extrem de important n promovareai crearea avantajelor competitive ale unor ramuri n context regional. Maimult,interveniapublicarbitrar,ndesconsiderarealegilorpieeiesteineficienticonduce larisipdefondurindreptatespreobiectivepromoionalegreite.Celemaibunepracticiaratc a crescut densitatea firmelori au aparut grupuri economice sau poli de competitivitate regionali n special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a pieelori firmelor cu factorii de decizie, cu politicienii i cu mediile universitare i de cercetare ntrun document strategic coerent. In cadrul intalnirilor avute sau constituit grupe de lucru in PPP care au elaborat acest documentparcurgandurmatoareleetape: - etapa realizarii cadrului analitic al strategiei in care au fost analizate constrangerilesiaufostidentificateposibileraspunsuristrategice; - etapa focalizarii strategice in care sa facut prioritizarea intre diversele optiuni; - constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul subformaunuiparteneriatpublicprivat. Inconsecinataarezultatundocumentrodalcolaborariiinparteneriatpublicprivat. 2.DeclaratiedeviziunepentruRegiuneadeDezvoltareSudMuntenia Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric regional. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, aduagare sau captare de valoare intro maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei mai mari bunastari economice regionale. Astfel grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatiiincomertulinternational,determinatadecalitate,diversitatesiexcelenta. Din perspectiva regionala, viziunea noastra, in concordanta cu cea nationala dar tinand cont de specificul regional, este sa devenim un pol de regional de competitivitate si excelenta nu numai la nivel national dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor europene si al economieibazatepecunoastere. 56

 3.Evaluareaperformantelor;undeneaflam? In anul 2005, populatia Regiunii Sud Muntenia era de 3.342.000 de locuitori (15,4% din populatiaRomaniei)dincare41,4%nmediulurbaniar58,6%nmediulrural. ncomparaiecujudeeledinsud,judeele din nordul regiuniiconcentreazunnumrmai mareattdepopulaiectidecentreurbane. Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia este o regiune cu dezvoltare medie care nconjoar regiunea de dezvoltare BucuretiIlfov, cea mai dezvoltat regiune a Romniei. Prezena acestei ce cuprinde si capitala, n interiorul regiunii Sud Muntenia creaz ntre cele dou regiuni legturi organice. Regiunea Sud Muntenia are tradiii n petrochimie, utilaje industriale,construcii de automobile,agriculturiturismsiareunPIB/locde3519euro. Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia se situeaz pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare din Romania in ceea ce priveste participarea n comerul internaional cu o pondere total n exportde13.46%i11.03%laimport. Regiunea are 2 axe economice de dezvoltare, respectiv axa nordsud BucurestiPloiesti si BucurestiGiurgiu si axa de dezvoltare estvest Bucuresti Autostrada Soarelui. Din perspectiva suprasaturarii cu investitii in regiunea BucurestiIlfov, o mare parte din proiectele de dezvoltare vorservidincolodeaceastazonasprejudetelelimitrofedinregiuneaSudMuntenia,ceeaceface necesara o pregatire a infrastructurii, inclusiv cea de afaceri, pentru a prelua expansiunea economicadinsprecapitala Structurasipotentialdedezvoltare Bazata in mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial in functie de localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente, avand urmatoarea structura: extractia si prelucrarea petrolului si gazelor naturale, carbunelui, calcarului, argilei sisarii; productiaenergieielectricesitermice; fabricareadeutilajpetroliersichimic; producereasiprelucrereaotelului; fabricareademasiniuneltesiechipamenteelectrice; fabricareadeaparaturaelectricasielectrocasnica; fabricareaautoturismelorsimasinilordeteren prelucrarealemnului; prelucrareaproduseloragroalimentaresiagriculturaecologica; confectionareaproduselortextile; fabricareacauciuculuisiamaselorplastice; producereaingrasamintelorchimicepentruagricultura; fabricarearulmentilor; fabricareamaterialelordeconstructii. In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampi electrice cu incandescenta si a automobilelorDacia,regiuneadetinesuprematialaniveldetara. AnalizaSWOTlanivelregionalindicaurmatoarele: 57

 Puncteforte resursenaturale(marevarietateareliefului,biodiversitatea,zonadenord resursealesubsolului,turism,zonadesudzonaagricolaprimullocdinpunct devederealsuprafeteiagricole,accesfluvial); existenta industriei chimice si petrochimice in amonte care asigura o baza de materiiprime; cerereacrescutamaselorplastice; industrie cu traditie, privatizata in intregime, in procesarea metalelor; management performant din partea unor grupuri din industria otelului care activeazalanivelmondial; capacitati importante de productie in industria electronica si electrotehnica; diversitateaproductiei(peste200.000detipurideproduse); produsele beneficiaza de un segment traditional de distributie in industria lemnului, cu posibilitati de expansiune si resurse materiale care pot fi furnizate dinregiuneinmareproportie; profesionisti bine pregatiti pentru sectorul IT; baza de inovare din ce in ce mai mare; consumredusdesubstantechimicesiprezentaredusaareziduurilorde substantechimicesipesticideinsolconstituieunavantajpentruagricultura ecologica; prezentasocietatilorsiasociatiilorecologicededimensiunimari(maimaride 100ha); conditiinaturalefavorabilepentruagriculturaecologica; traditieincultivareacerealelorsiaplantelorindustriale(floareasoarelui,soia, in)solicitatelaexport; conditii bune pedoclimatice pentru cultivarea vinului si existenta unor soiuri romanestivaloroase(FeteascaNeagra); comunitatiruralevechitraindinmediineatinse,respectandtraditiilesifelulde viata rustic constituie un punct forte pentru turismul rural, varietatea folclorului; infrastructura de inovare si transfer tehnologic se afla in constructie institurionala rapida prin parteneriate intre mediul de afaceri si organizatii de cercetaresistimulareaactivitatilorinparcuriletehnologice; Resurseumane pondereridicataaforeidemunctnr27,2%; pondereridicataapopulatieiocupateinparteadenordaregiuniipe ansamblulregiuniila01.01.2005populatiaocupata14,4%locul2comparativcu celelalteregiuni; existentainstitutiilordeinvatamantsuperiorinfiecarejudet; existenaprogramelordeformarecontinua,deinvatamantladistantaia programelordereconversieprofesional; gradridicatdecuprinderennvmntulgeneraliliceal; fora de munc specializat i cu traditie in invatamantul superior tehnic (petrolsigaze,componenteauto,petrochimie); Aspecteeconomice implementareacusuccesaunorprogramecufinanareeuropean; diversificareaproduselorpebazadezvoltriicererii; procentmarealIMMurilorintotalunitatiactive(99,2%); existentaunuinumarmaredeintreprinderireprezentativelanivelregionalsi 58

national(Lukoil,DaciaRenault,Petrobrazi,Arpechim); volummarealinvestitiilor(inspecialinparteadenord)locul3comparativcu celelalteregiuni; Aspectetehnologice nivelulridicatdetehnologizarenindustriaalimentar. Colaborricuinstituiidecercetare prezentaCentruluiAgroecologicdecercetare,InovaresiTransferTehnologicde laFundulea; Infrastructura accesibilitatebunlareeleledetelecomunicaiidinregiune; reteadetransportdezvoltatacaariedeacoperiresidensitate; Aspectelegatedeaezareageografic apropiereadeBucureti; apropiereaaeroportuluiOtopeni; Prezenta fluviului Dunarea si a proiectelor de dezvoltare economica a cursului Dunarii; Puncteslabe graduldeocuparearesurselordemuncasubmedialanivelnational; ponderesczutapopulaieiocupatecustudiisuperioare; lipsaoportunitilordeangajarenspecialnmediulrural; lipsademotivaiematerialaomerilor; insuficientaarmonizareasistemuluieducationalsideformareprofesionalacu cerintelepieteimuncii(ex.Inagriculturalipsapersoanelorinstruite); condiiiinsuficientepentruintegrareagrupurilordezavantajate; capacitateistructurinegaliinsuficientaserviciilorifacilitilorsociale; puinecentreregionaledeorientare,formareireconversieprofesionala; crestereaabandonuluiscolar; slabadezvoltareaaactivitatiidemarketinginmodspeciallanivelul IMMurilor; infrastructurarutieraputindezvoltatapeaxuleconomicEstVest(inafarade AutostradaSoareluimajoritateacailordeaccesrutiersuntpeaxulNordSud); lipsauneipoliticicoerentedestimularearelaiilordecooperarentre ntreprinderiidomeniulcercetrii,ncontextulexisteneincadrulacestuiaa unuipotenialumanspecializat;; dependenaunorramurideimportuldemateriiprime;consumurienergetice relativridicate;eficienicompetitivitateredus;msuriderestructurare economicneperformante; promovareainsuficientaindustriilorlocaleiacooperriiinternei internaionaleantreprinderilordinregiune; reducereaintrerupereaactivitiiunorcapacitideproduciedindiverse sectoarealeindustriei,afcutcaaceastasdevinprincipalaramur generatoaredesomajdincadruleconomieiregiunii; dependenaunorcomunitideexistenauneisingureindustriiilocalizarea investiiilorstrinepreponderentnparteadenordaregiunii; rigiditateinorganizaresimanagement,lipsaaptitudinilordemarketing, decalajultehnologic,lipsadeaptitudiniadaptatelanevoinoi,incapacitateade inovare,activitatidecercetaresidezvoltareslabeinindustriaconstructoarede 59

masini; costuriledeproductiemariinsectoareleprimaredinindustriachimica anvelopesiarticoledincauciuc; sectorulindustriachimicamaseplasticenubeneficiazadetehnologiinoiside managementeficient,capabilsadiminuezacosturile;costurileindirectesunt ridicate;lipsadepreocuparepentruacreaprodusecuvaloareadaugatamare princercetaresidezvoltare;investitiimiciinmarketing; lipsacomenzilorinindustriaelectronicasielectrotehnica;niveldeutilizarea capacitatilorexistenteintre25%90%;decalajtehnologicmajor; lipsaacutadecapitalpentrumodernizareacapacitatilordeproductiein industrialemnului; lipsadeparteneriateintreindustriasoftwaresimediulacademic; lipsacapacitatiipentruvalorificareaproduseloralimentareprinvalidarea acestoracafiindecologice; rezervelelimitatedevarietatidecalitate,combinatacucunostintespecificesi demarketing,ineficienteledinlantulvaloricinsectorulvievin; calitatea serviciilor din turismul rural necesita o imbunatatire generala pentru a face fata standardelor internationale mai ridicate; calitatea slaba a transporturilor, einfrastructurii, serviciilor si utilitatilor in zonele vizitate; lipsa deinformatiidespreofertaturistica; dezvoltarea insuficienta si disparitatile din activitatile si infrastructurile de cercetare,dezvoltaresiinovare(CDI)lanivelregional;interesulscazutsigradul de implicare redus al intreprinderilor in activitatile CDI, inclusiv cooperarea cu instituiideprofil; Carenetehnologiceiinformaionale lipsainformaiiloractualizatedesprecerinelepieei; necunoatereaposibilitilorfinanriiactivitilorinovatoare; Lipsafinanrilor incapacitatea finanrii din surse proprii pentru automatizarea proceselor de producieipentruachiziionareaunorechipamenteperformante. Aspectealeprocesuluideproducie lipsaechipamenteloriutilajelorperformantenuneledomeniideactivitate; timpitehnologicifoartemari,datoritutilajelorneperformante; costurideproduciemaridatorateutilajeloruzatemoral; spaiiledeproducienurspundntrutotulnevoilorcompaniilor; seproducncmaterialeneadaptatelacererileactualealepieei; partedinproducieestebazatpemanufacturare. Promovareslabaproduseloriserviciilor lipsauneistrategiidemarketing. Aspectealemanagementuluicompaniei lipsaexpertizeitehnologiceimanageriale; lipsaculturiiantreprenoriale. Oportunitati graddeacoperireridicatcureteledetelecomunicatii; existentaunorsegmentealecoridoareloreuropenedetransportIVsiIXprecum siexistentasegmentuluideautostradaA1(BucurestiPitesti)siA2(Bucuresti Cernavoda),retelededrumurinationalesieuropenemodernizate; fortademuncaieftinasicalificata; 60

 imbuntireasistemuluieducaional orientareaprogramelorsprespecializrindomeniilecerutedepiaaforeide munc; dezvoltareaantreprenoriatulu;i programeeuropenedeincluderesocialnmodegalnpiaaforeidemunc,a femeiloribrbailor; cooperareacualterindomeniuleducaieiiformrii; obligativitateaadoptariinormeloreuropeneprivinddezvoltareaactivitatilor economice; dezvoltareaprogramelordeincluderesociala(persoaneledeetnierroma); existentacapitaleiincentrulregiunii; existentacentreloruniversitareputernice; vecinatateacuBulgariaexistentasidezvoltareaunorprograme transfrontaliere; posibilitateadedezvoltareatransportuluifluvial; mobilitateaforteidemuncamigratiainterregionalasiinUE; dezvoltareaparcurilorindustrialedinregiune; cretereacereriideautoturismenEuropaCentralideSudEst; mutarea capacitilor de producie din industria auto ctre Europa Centrali deSudEst; maricompaniiinternaionaleiaudeschisfilialenregiune; expertizatehnicfurnizatdecompaniilestrine; proximitateafadeuniversitiledinBucureti; evoluiapozitiv,nspecialvaloric,apieeiproduseloralimentare; finanareaprinfonduristructurale; cretereaniveluluidetrai,respectivcretereaveniturilorpopulaiei; dezvoltareasectoruluiIMM; investiiilestrinenregiune; existenainvestitiilorRenault; cretereaeconomic; accesullapiaaeuropean; cretereanumruluideconstruciinoinregiune; potenialulridicatdedezvoltarealagriculturiiecologice; sepreconizeazcretereaproducieideoelnarcu16%pnn2009; posibilitateareluriiproducieilauzinaAROdelaCmpulung; dezvoltareaindustrieipetroliere; noi furnizori ieftini de materii prime in industria chimica mase plastice; transfer de tehnologie si robotizarea unor operatiuni externe; introducerea si dezvoltareagradualaaunuisistemnationaldemanagementalcalitatiispecific sectorului si o certificare si inspectie de calitate specifica; cresterea competentelorsiapregatiriiprofesionale; tendinta de crestere a preocuparii producatorilor din sectorul vievin pentru calitatea produselorsipentru managementulfirmelorlor; potentialul turisticsi asocierea viticulturii cu ofertele turistice; existenta unor vii de mari suprafete va conduce la asocierea producatorilor si la aparitia unor noi competitori pe piata; eforturile interne din ultimii 1012 ani privind realizarea legislatiei pentru turismul rural, clasificarea complexelor, evaluarea potentialului, modernizarea serviciilor; crearea ANTREC, asociatie ce reprezinta interesele noii comunitati deafaceridinturismulrural. 61

Amenintari poluarea aerului, solului si apei cu substante chimice de la unitatile industriale sialteactivitatieconomice; regresulunordomeniieconomiceprecumindustriachimica,extractiva, metalurgicasiindomeniulmecanic; dependenadeimportuldematerieprimnunelesectoareindustriale; cadrullegislativdescurajantpentruinvestitori,angajatorisipentruexercitarea unorocupatii. Mediulconcurenial competiianeloialdatoratpieeinegre; risculcafirmelemicidinregiunesnufacfaconcurenei; concurenafcutdeproduseleieftinedinimport. Costurimarideproducie cretereapreurilormaterieiprime; cretereapreuluilautiliti; posibilitatea ca investitorii strini si mute activitile n ri cu fora de muncmaiieftinicosturideproduciemaimici. Resurseumane migrareaforeidemuncspecializateinespecializate; insuficiena(cavolum)aforeidemuncspecializat; slabamobilitateaforeidemuncspecializate. Percepiacuprivirelainovare rigiditatea unor firme fa de soluiile inovative sau fata de cerere pe pietele externe. Concluzii: Viitorul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printro schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicare competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este decievidentcafactorulcriticpentrucompetitivitateaviitoarearegiuniiestefactoruluman. Valorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovareasirealizareaexportuluiregiunii. 4.CadrulmanagerialalSRESudMuntenia SRE Sud Muntenia abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmelestabilitelasnivelnational,considerandca: - scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne, operationalesaulocale,judeteneesteoabordarecorecta,realista; - parteneriatul publicprivat si privatprivat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultativecumediiledeafacerisuntelementeesentialealeuneistrategiieficiente; - aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilorcriticidesuccessiprinfundamentareaoptiunilorstrategice; - monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficienta de 62

lucru; perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si institutionala)suntviabilelanivelregionalcuoseriedeparticularitati. Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala ci cea subregionala, judeteana iar perspectiva sectoare exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivelnational. 16. Caleainainte:SRE20082009 Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export, pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el. Concomitent,grupeledelucruauidentificatsifundamentatinprocesuldeanalizaoserie de optiuni strategice, focalizandule intrun specific regional pentru urmatoarele considerente strategice: 6.1.Perspectivadezvoltariilocale: 6.1.1.Considerentulstrategic:Concentraridefirme(clustere) Aglomerarile de firme specializate sunt o realitate iar identificarea aparitiei unor astfel de concentrari in regiunea Sud Muntenia precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru crestereacompetitivitatii. Analizadeclusteraavutnvedereurmatoarele: identificareazonelorcupotentialdeaglomeraredefirmenviitoridesustinereaaccelerarii acestuiprocesnsensuldoritadicaspretehnologiileinalte; identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii ntre mediile universitare i de cercetareifirmeledintroanumitazona; identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cumsuntinitiativelocaledecreare aunui mediude afacericoncurentialiprielnic,gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranselegaturicumediiledeafaceriicuautoritatile. In baza acestei analize sectoarele componente auto si agricultura ecologica sunt cele mai apropiatedeformaresiconsolidareaclusterelor. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: stimularea constituirii grupului de producatori agricoli/agricultura ecologica, in fiecare judet; sustinereadezvoltariiclusterelorinjudetulIalomita; constructiaunuibrand,pebazaidentitatiicompetitiveaclusterului. 6.2.Perpectivacompetitivitatiisectoriale 6.2.1Considerentulstrategic:Lanturivaloricesiprioritiatisectoriale Grupeledelucruauconstatatcaregiuneadispunedeavantajecompetitiveinurmatoarele sectoare: sectorul turism, sectorul tehnologia informatiei si comunicatii, transporturi si asigurarea calitatii, sectorul de agricultura ecologica, sectorul industria componentelor auto, sectorul petrochimie si utilaj petrolier,sectorul utilaj tehnologic Analizele lanturilor valorice pentru aceste sectoare au reliefat faptul exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile. 63

Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: cresterea valorii adaugate pe lantul valoric regional pentru sectoarele prioritare ale strategiei; creareadenoiprodusesiserviciiinovative,denoilanturivalorice. 6.2.2.Considerentulstrategic:PromovaresiBrandingregional In completare si aprofundare a intiativelor la nivel national se impune ca regiunea sa dispunadeactivitatiproprii,binecoordonatedepromovareexterna. Obiectivelesiinitativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: promovarea produselor ecologice specifice zonei (grau, porumb, floarea soarelui, soia, miere) organizarea de misiuni economice periodice in pietele tinta, dintre care cel putin 2 pe an cufinantaredelabuget. organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget. De asemenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor prespuneurmatoareleinitiative: dezvoltareaunuibrandregional; dezvoltareadebranduripentruclustere; stimulareacreeriidebranduriindividualeputernicepentruexportatori. Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilorindividualesaucolectiveconformurmatoarelorinitiaitive: identificareaindicilorgeograficiairegiunicupotantialuldeexport; cresterea capacitatii institutionale a producatorilor afiliati la indicii geografici ai regiunii deasiorganizaactivitateadeexport. Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta: tarile balcanicesiTurciasprecarenevomconcentracuinitiativeinviitor,precum: participarealatargurisimisiunieconomiceinpieteletinta; realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiunipromotionale; realizareadematerialepromotionalepesuportelectronicsisubformadetiparituri. 6.3. Perspectivaclientului Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele domenii: vievin, utilaj petrolier, echipamenteelectrice,Componenteauto,ITPentrueiaveminvedere: cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice; organizareadeexpozitiiinternatioanlelanivelregional; De asemenea, pentru exportatorii aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiativestrategice: pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale; 64

cunoastereamoduluideabordareapietelorexterne; sustinereastartupurilorsiideilordeafaceriincipienteadresatedirectpietelorexterne; formareaconsultantilor;

6.3.1.Considerentulstrategic:Facilitareacomertuluilanivelregional. RegiuneaSudMunteniaesteunimportantpunctnodaldeinfrastructuralaniveleuropean sipoatedeveniprincipalpunctdedeconexiuneregionalapeurmatoareleaxe: cursulinferioralDunarii; nordsudBucurestiGiurgiuRusse. Avandinvedereatuurilezoneisubacestaspect,urmatoareleobiectiveseimpun: participarea regiunii la proiectul european transfrontalier de dezvoltare a activitatilor economicepefluviulDunarea; dezvoltareacooperariiregiunilorinzonaBalcanilordeEst. 6.4.Perspectivainstitutionala 6.4.1 Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea parteneriatuluipublicprivat In cazul Strategiei Nationale de Export, Romania a beneficiat de preexistenta Consiliului de Export, organism publicprivat care a fost mandatat si sia asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementulprocesului. Pentru implementarea SRE Sud Muntenia este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional organism publicprivat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliutrebuiesafacaparte: 1 Asociatiile Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia; 2 ConsiliuldeDezvoltareRegionala; 3 ADRSud; 4 Prefecturi; 5 ConsiliiJudetene; 6 Primarii; 7 Asociatiileprofesionalesipatronale; 8 Alteentitatiinteresate. Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de maisuspentruaasiguracadrulmanagerialoptimdeimplementareaSRESudMuntenia 6.4.2. Considerentulstrategic:Dezvoltareareteleideserviciilanivel regional Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor ofertantilordeserviciipentrufirmeatatdinsectorulpubliccatsiprivat.Strategiaisipropune: dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intro maniera sustenabila, astfel incat firmeledinregiunesadispunapermanentdeserviciiadaptatelanevoilepietei; coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul infopoint, secretariatulasociatiilorcamerelordecomerturmandsaaibaunrolesentialinacestsens. 65

7.

Mobilizarearesurselor

Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resusurse importante de cartre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta a unui CE la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor. Se asteaptatotodatacaurmatoareleinstitutiisacontribuielamobilizarearesurselor. MIMMCTPLprininstrumenteledesustineresipromovareaexporturilor; AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriadinRegiuneadeDezvoltareSud; ConsiliileJudetenesiPrefecturile; ConsiliuldeDezvoltareRegionala; ADRSud; Mediulacademic; Alteinstitutiisientitaticentralesilocale. 66

ANEXA2.4StrategiadeexportaregiuniiVESTproiect
Premisesiratiune Regiunea de Dezvoltare Vest face parte din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. A fost constituita pe data de 28 octombrie 1998 prin asocierea judetelor Arad, CarasSeverin, Hunedoara si Timis. Urmare acestei constituri, regiunea sia dezvoltat treptat structuri asociative pentrudezvoltarearegionalaatatinmediulprivatcatsilanivelulautoritatilorlocale. In contextul elaborarii si procesului de management al SNE a aparut tot mai evidenta necesitatateaabordariiregionale,localeaproblemelordecompetitivatelaexportintrucat: - Romania se situeza sub nivelul mediu european sub aspectul dezvoltarii regionale iar decalajuldecompetitivitatelanivelnaionalseregasesteilanivelregionalceeacevaface Romaniaelligibilapentrufonduristructuralepeolungaperioadadetimp; - Graduldeinternaionalizareafirmelorromanesti,dinperspectivaregionala,estemodest; - Exista disparitati semnificative ntre regiuni sub aspectul perfomantelor economice i la exportdariinegalitatintrediverseleregiuniijudetealeuneiregiuni. In consecinta, pentru toate regiunile Romniei, elaborarea n parteneriat publicprivat a unor strategiiregionaledecompetitivitate,cuparticipareastructurilorasociativealemediuluideafaceri i autoritatilor locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii n comerul internaional.Urmatoareleargumenteniseparrelevantenacestsens: 17. Regiunile ntra n competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi i promovareaproprieiindentitatieconomice; 18. Romania are o strategie naionala de export care trebuie sa fie mai bine concretizatai adaptataregional. 19. Planuldedezvoltareregionalanuestesuficientfocalizatpeproblemeleiconstrangerile exportatorilor. 20. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale n contextul globalizarii i integrarii,contextncarecresteinclusivcompetitiantreregiuni. 21. Coordonarea i prioritizarea obiectivelor i resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel internaionali n U.E.i o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale U.E. pe proiecte care sa serveascafirmelorexportatoare. PrezentuldocumentesterezultatulvointelorcelorinteresatideexportdinregiuneaVest5, atatstructuriasociativealemediilordeafacericatsiautoritatipublicedeadaunraspunsstrategic la nivel regional provocarilor de competitivate. Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a SNE si paradigmele procesului declansat la nivel national documentul regional fiind astfel aliniatlacelnational.Maimult,strategiaregionalaandorseazaconsiderentelestrategice,viziunea, obiectivele strategice si intiativele din documentul national, considerand insa, in acelasi timp, ca exista constrangeri si oportunitati regionale care trebuiesc adresate in mod particular si complementarniveluluinational. Documentul saluta consolidarea Consiliului de Export la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, judetean sau regional cu structuri asociative cu aceeasi denumire,formatelanivellocal. Una din reusitele implementarii SNE a fost tocmai consolidarea rolului CEi crearea retelei de sprijin a strategiei la nivel naional. Ulterior, a crescut interesul autoritatilor locale de a fi parte la acest proces, Consiliul de Export incurajand n cursul anilor 2006i 2007 crearea de consilii de 67 II.

export la nivel judetean, consilii de export constituite dupa modelul celui naional, dar ca structuri informalealePPPlanivellocal. Inacesteconditii,AsociatiaCamerelordeComeriIndustrie(ACCI)dinjudeteleregiuniide dezvoltare Vest 5 impreuna cu Directia Generala Promovare Export din cadrul administratiei centraleiConsiliuldeExportsidispunanddesustinereaITCGenevaaurealizatinperioadaanului 2007 intalniri cu factori de conducerei oficialitati din regiune pentru prezentarea conceptuluii necesitatii elaborarii unei astfel de strategii n parteneriat publicprivat aliniata la metodologia de lucruncaresaelaboratiStrategiaNaionaladeExport. Practica internaionala evideniaz faptul c intervenia autoritilor regionale n promovarea economiei i sustinerea competitivitatii regionale este necesari eficient numai dac se face n strns cooperare cu mediile de afaceri, cu sectorul privat i asociaiile acestuia. Efortul comun publicprivat sub forma unor parteneriate locale este evideniat ca extrem de important n promovarea i crearea avantajelor competitive ale unor ramuri n context regional. Mai mult, intervenia public arbitrar, n desconsiderarea legilor pieei, este ineficient i conduce la risip defondurindreptatespreobiectivepromoionalegreite.Celemaibunepracticiaratcacrescut densitatea firmelori au aparut grupari economice sau poli de competitivitate regionali n special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a pieelori firmelor cu factorii de decizie, politicieniicumediileuniversitareidecercetarentrundocumentstrategiccoerent. In cadrul intalnirilor avute sau constituit in consecinta grupe de lucru in PPP care au elaboratacestdocumentparcurganddouaetape,respectiv: - etaparealizariicadruluianaliticalstrategieiincareaufostanalizateconstrangerilesiau fostidentificateposibileraspunsuristrategice; - etapafocalizariistrategiceincaresaprioritizatintrediverseleoptiuni; - constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul sub forma unui parteneriatpublicprivat: Prezentuldocumentestedecirodulcolaborariiinparteneriatpublic. 2.DeclaratiedeviziunepentruRegiuneadeDezvoltareVest Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului regional valoric . De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intro maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei mai mari bunastari economice regionale. Astfel grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatiiincomertulinternational,determinatadecalitate,diversitatesiexcelenta. Dinperspectivaregionala,viziuneanoastra,inconcordantacuceanationaladartinandcont de specificul regional, este sa devenim un pol de regional de competitivitate si excelenta nu numai la nivel national dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor si inovatiei in EuroregiuneaDunareCrisMuresTisa(DCMT). 3.Evaluareaperformantelor;undeneaflam In anul 2005, populatia Regiunii Vest era de 1.930.458 locuitori, reprezentand 8.92% din populatia Romaniei. Regiunea Vest are cel mai mic numar al populatiei dintre toate regiunile de dezvoltare,fiindtotodatasisinguracuopopulatiemaimicadedouamilioanedelocuitori. Cel mai mare numar de locuitori din Regiunea Vest il are judejul Timis, fiind urmat de 68

judetele Hunedoara, Arad si CarasSeverin. Judetul Timis se afla pe locul 8 pe tara in functie de numarulpopulatiei. La nivelul Regiunii Vest, in anul 2005, se constata o diferenta mare intre populatia urbana 63,6%,sipopulatiarurala,36,4%.Acestevalorisediferenteazamultdevalorilenationale,cesunt distribuite mult mai echilibrat (54,9% pentru mediul urban si 45,1% pentru cel rural). Una dintre explicatiile acestui fenomen intalnit la nivelul Regiunii Vest este gradul mare de urbanizare al judetuluiHunedoara(76,9%),aldoileadupaBucurestiinaceastaprivinta.IntoatejudeteleRegiunii Vest se remarca valori peste media nationala in ceea ce priveste ponderea populatiei urbane din totalulpopulatiei. Desi cuprinde numai 4 judee, Regiunea de Dezvoltare Vest are, dup regiunea nr. 8 Bucuresti, cel mai mare PIB/loc (4929 Euro), fiind a doua regiune ca dezvoltare economicosocial dup regiunea 8.Judeele TimioaraiAradsuntcele mai dezvoltate dinregiuneavnd o industrie dezvoltat. Regiuneade DezvoltareVestsesitueaz pe locul 2 intre regiunile de dezvoltare dinRomania inceeaceprivesteparticipareancomerulinternaionalcuoponderetotalnexportde15.34% i9.87%laimport. Datelestatisticealeactivitatiideexportinanul2006siinprimajumatateaanului2007arata ca judetul Timis se afla pe primul loc, urmat in ordine de judetele Arad, Hunedoara si Caras Severin. Principaleledomeniiincaresaufacutexporturisunt: a.InjudetulTimis: masini,aparate,echipamenteelectricesielectronice; componenteauto; textilesiincaltaminte; aparateelectrocasnice; anvelope; detergenti; articolesanitare. b.InjudetulArad; masini,aparate,echipamenteelectricesielectronice; textile,confectii,siincaltaminte; mobilasiarticoledinlemn; materialrulant; produsemetalurgicedinaluminiu. c.InjudetulHunedoara: textile,confectii,marochinariesiincaltaminte; mobilasiarticoledinlemn; produsedemetalurgieferoasa; componenteauto; aparateelectrocasnice; articolesportive; echipamenteelectronice. d.InjudetulCarasSeverin: textilesiconfectii; mobilasiarticoledinlemn; motaresiturbine; constructiimetalice; produsedepanificatie; aparatedemasura; instrumentemuzicale; 69

pieibrute. AnalizaSWOTlanivelregionalindicaurmatoarele: Puncteforte Resurseumane,infrastructurasicercetare Existentacentreloruniversitareintoatejudeteleregiunii. Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamantpublic,acestaasigurandoacoperirefoartebunaatuturordomeniilor decalificare(specializarisimeserii)latoateniveleledecalificare(ISCOMsiISCED 97). Existenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera la nivelul regiunii si existenta unor centre create si dotate prin programe anterioare (absolventi ai cursurilor de masterat in consiliere pentru cariera si centredotatecuechipamentspecial) Participarea la programe de referinta ale UE (Open Guidance and Advisory SystemforanOpenEurope,etc.) Existenta Planului Regional de Actiune pentru Invatamantul ProfesionalsiTehnic si a Planurilor Locale de Actiune pentru invatamantul Profesional si Tehnic bine elaborate,cudaterelevantesiactualizate. Existenta unui numar mare de ONGuri specializate in furnizarea de servicii socialecatrebeneficiari. Existenta unui numar mult mai scazut de persoane asistate social fata de celelalteregiunialetarii. Raportulcost/calitatepentrufortademuncadisponibilainregiuneeste avantajospentruagajatori. Ratadedependentalanivelregionalesteinferioaraceleidelanivelnational. Soldmigratoriupozitiv. Reteadetelefoniefixadezvoltatainmediulurban. Regiuneadispunedepatruaeroporturi,douadintreelefiindinternationale. Densitateridicataacailorferateinregiune,peloculdoiintaradupaRegiunea BucurestiIlfov. Regiuneaestestrabatutadetreiliniidecaleferatainternationale. Reteadezvoltatadedistributieaenergieielectrice. Numarmaredeliceesi institutiideinvatamantsuperior. Existentaacincidrumurieuropenedeimportantastrategica. Regiuneaestestrabatutadecoridoarepaneuropene(rutier,feroviarsifluvial). Traditieuniversitaradepeste80deanisipreocupariincercetareconfirmateprin lucraripublicateintarasistrainatateincadinperioadainterbelica. Experientaindelungataincercetareapersonaluluidininstitutesiuniversitati. Diversitate stiintifica si culturala, institutele de cercetare activand in domenii foartevariatealestiintei. InfiintareadenoicentredecercetareacreditatedeCNCSISsicentredeexcelenta farapersonalitatejuridica. StrategiadeInovareaRegiuniiVest20052008. ConstituireaAsociatieiTehimpulssiaunorstructurisimilare. 70

 Mediuldeafaceri Mediudeafaceriatractiv,dezvoltatantreprenorialsidinamic. Situarea regiunii la extremitatea vestica a Romaniei, pe principalele trasee rutiere si feroviare de intrare dinspre Vest in Romania, precum si pe traseele dintreVestulEuropeisiBalcani,respectivAsiaMica. PIBulpelocuitorinregiuneestesuperiormedieinationale,peloculdoipetara. ProdusulinternbrutsiPIB/locuitorauotendintacrescatoare. TraditiaindustrialaaRegiuniiVest. DiversitateadomeniilordeactivitateafirmelorinjudeteleAradsiTimis. Sector dezvoltat al exploatarii si prelucrarii lemnului in judetele CarasSeverin si Hunedoara. Sectoractivalconfectiilortextile,pielarieisiincaltamintei. Dezvoltareaputernicaasectoruluiprivatincomertsiservicii. Existentacentrelordeinvatamantsuperiorcutraditieindomeniuleconomic. Structuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri economice, precum si achizitionarea pe plan local a unei game largi de produse intermediare. Existentauneigamevariatedemateriiprimenecesareindustriei. LocalizareainregiuneaunorimportantefirmemultinationaldindomeniileITsi componenteauto. NumarmaredeinvestitoristrainicareopereazainRegiuneaVest. Numarridicatdeinvestitiidemediuinregiune. Balantapozitivadecomertexterior. Ponderea ridicata a schimburilor comercialeexterne din Regiunea Vestin totalul comertuluiexterioraltarii. Densitateaintreprinderilordinregiuneestepestemedianationala. Regiunea Vest este cea mai dezvoltata din tara din punctul de vedere al utilizarii tehnologieiminformatieiincadrulintreprinderilor. EforturiledeinovarealIMMurilordinregiunesuntsuperioaremedieipetara. Altifactorirelevantipentrucompetitivitatearegiunii Biodiversitatea, cea mai mare suprafata impadurita virgina din Europa la sud de cerculpolar. Formevariatederelief. Ponderemareazoneloragricolesiforestiere. Zonecucomplexitatemarederesursenaturale. Traditieinpracticareaagriculturii. Arad si Timisoara sunt poli de crestere economica ai regiunii, centre urbane de traditiecuungradmaredeatractivitatepentruinvestitoriistraini. Imbunatatireaparculuiautodetransportincomuncuvehiculenoi,performante. Gradinaltdeurbanizarealregiunii. Centredeexcelentaindiversedomeniiinoraseleregiunii. ONGuricapabilesaofereserviciideformaresiasistenta. 71

 Puncteslabe Resurseumane,infrastructurasicercetare Corelareadeficitaraacereriicuofertadepepiatademunca. Nivelul de calificare certificat al fortei de munca, profilul de competente certificatealepersoaneloraflateinsomaj,incautareaunui(alt)locdemuncanu corespundcerintelorspecificealeangajatorilor. Neconcordanta intre calificarea resurselor umane din administratiile publice localesiatributiileexistenteinfisapostului. Utilizareainsuficientaaresurselorumanedinadministratiilepublicelocale. Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurentaintreofertantiideformare. Ofertantii de formare activeaza izolat, neexistand o oferta globala, corelata a acestorasiadaptatanevoiloridentificatelanivelregional. Oferta educationala nu este adaptata nevoilor de calificare viitoare, neexistand mecanismedeprognozasideidentificareanevoilorviitoare. Nevoia unei schimbari de paradigma (mai ales in cazul formarii initiale) definita prin sintagma o calificare pentru mai multe meserii, in loc de filozofia traditionaladetipulocalificareomeserie. Lipsadeparteneriateeficienteintrescoalasimediuldeafaceri. Lipsauneiplatformedefuzionareacunoasteriisiinformatieinecesareprocesului deelearningpentrueducatiacontinualanivelulintregiiregiuni. Insuficienta dezvoltare a unui sistem de protectie sociala pentru tinerii cu varsta peste 18 ani care parasesc sistemul de protectie sociala a copiilor precum si pentrupersoanelevictimealeviolenteidomestice. Insuficienta implicare din partea consiliilor locale in dezvoltarea serviciilor comunitarepentrucopilsifamilielanivelulcomunitatilorrespective. Servicii insuficient diversificate pentru diferitele categorii de persoane defavorizate(inclusivpentrutineriiprovenitidincentreledeplasament). Ratanatalitatiiscazuta.Spornaturalnegativ. Duratamedieavietiiestescazuta,fiindmairedusadecatcealanivelnational. Densitatea drumurilor publice este sub media nationala. Pondere redusa, sub medianationala,adrumurilorpublicemodernizate. Lipsaretelelordegazmetaninzoneleruralesiurbanemaiputindezvoltate. Existenta unor zone, in special in mediul rural, aproape izolate din punct de vederealretelelordecomunicatie. Sisteme necorespunzatoare de epurare a apelor, de colectare si reciclare a deseurilormenajere. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii si serviciilor sociale pentru pentru categoriiledefavorizatealepopulatie. Pondere redusa a liniilor de cale ferata duble. Pondere ridicata a cailor ferate neelectrificate. Lipsa autostrazilor in regiune. Lipsa inelelor de centura la majoritatea municipiilorsioraselordinregiune. Capacitateaportantascazutaadrumurilor. Marcarea,inscriptionareasiiluminareadrumurilorestedeslabacalitate. 72

Unele institute de cercetare nu siau adaptat activitatea de cercetare la nevoile actualealeeconomiei. Scadereadrasticaapersonaluluicarelucreazaincercetare. Dotaretehnicadepasitaininstituteledecercetare. Necorelareacereriicuofertaexistentaincercetaredezvoltare. Implicarea ineficienta a universitatilor in activitatile de cercetareinovare, fara rezultate concretepentrumediuldeafaceri. Domeniucercetareesteslabremunerat. Slaba colaborare a autoritatilor administrative cu structurile de cercetare dezvoltareinovare. Desfiintareaunorinstitutedecercetarecutraditieinregiune. Mediuldeafaceri

Altifactorirelevantipentrucompetitivitatearegiunii Existenta unor zone rurale supuse unor factori naturali de risc: alunecari de teren,seismicitateridicata,surseredusedeapa,inundatii. Tendintadeasociereaproducatoriloragricoliesteslaba. Monoculturavegetala;lipsaculturiloralternative. Productivitate scazuta in agricultura datorita faramitarii excesive, irigatii necorespunzatoare. Lipsastrategiilordedezvoltarelocala. Infrastructuridemediunecorespunzatoare. Insuficientadezvoltareainfrastructuriideafaceriinoraselemici. 73 Disparitatiputerniceintreniveluldedezvoltareeconomicaaljudetelor. JudeteleCarasSeverinsiHunedoaraauunPIB/locuitorinferiormedieinationale. ProdusulInternBrutpelocuitoralregiuniisesitueazasubmediaUE. Existenta zonelor monoindustriale, in curs de restructurare care se confrunta cu problemesocialeacute. Preponderenta structurilor industriale caracterizate printro utilizare extensiva a forteidemuncasiamateriilorprime. NumarredusdeIMMuriinmediulruralsiinzoneleizolate. SomajridicatinjudeteleCarasSeverinsiHunedoara. Insuficientacooperareintreindustriesicercetare. Regresulpieteitraditionaleinterne. Lipsa unui sistem informational adecvat sustinerii activitatilor din toate ramurile economice,invedereadiversificariigameiserviciilorsiactivitatilorproductive. Infrastructuradeafacerineuniformrepartizatainregiune. Infrastructura de afaceri neanregistrata la Ministerul Administratiei si Internelor siinmultecazurineadecvatapentrudesfasurareaactivitatiideproductie. Declinulindustrieiminieresisiderurgice. Ineficientaexploatarilorminiere. Insuficiente incubatoare de afaceri, repartizate neuniform in regiune si performantenecorespunzatoarealecelorexistente. Productivitateamunciiinintreprinderiestesubmedianationala.

Implicarescazutaasocietatiicivileinviatacomunitatii. Municipiileresedintedejudetsuntuneledintrecelemaiscumpepieteimobiliare dintara. Oportunitati Resurseumane,infrastructurasicercetare Existenta programului operational de competitivitate si a unei oferte bogate de fonduristructurale. Densitatemaredefirme. Potentialagroturisticsibiodiversitate. Aparitia in regiune a unor investitii in alte domenii ale economiei decat cele traditionalesicareconstainactivitaticuproductivitatesporita. Tendintadecrestereacalificarilortehnice. Existanta unui cadru legislativ flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilorprofesionaleprinsistemuldeinvatamant(formareinitiala). Existenta programelor de finantare nationala si din partea UE in domeniul competitivitatiifirmelor. Alinierea la prevederile Cadrului European al Calificarilor (EQF) document de lucrualComisieiEuropene. Centrul Regional de Resurse ce ofera training si formare catre mediul privat din regiunepediferitedomenii. Existenta unui program de infiintare de campusuri scolare (realizarea de unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resurselor umane solicitate de piataforteidemuncasidedezvoltarearegionala). Scoli autorizate in regiune care formeaza personal conform cerintelor agentilor economici. Existentaagentiilordemuncatemporara. Existenta in toate judetele regiunii a unor baze de date in vederea corelarii oferteicucerereadepepiataforteidemunca.. Existentainvatamantuluiladistanta. Piataforteidemuncadinamicasiflexibila. Mentalitateproinvestitiiamediilordeafaceri. Cooperare transfrontaliera in scopul dezvoltarii tuturor tipurilor de infrastructura. Servicii de tipul eservice si posibilitati de plata electronica a diferitelor taxe locale. Existenta in cadrul aeroporturilor internationale a terminalelor CARGO pentru transport demarfa. Campusuriscolarepreuniversitare. Aeroportul Timisoara se dezvolta ca centru regional intermodal (aerian, feroviar si rutier) Amenajareapentrunavigarearaurilorsicanalelordinregiune. Creareasidezvoltareadecentresocialemultifunctionale. 74

Infiintareaunuispitalregional. Crearea infrastructurii corespunzatoare in vederea valorificarii resurselor de energieregenerabila. Electrificareacailorferatedinregiune. Modernizareainfrastructuriirutiere. Ofertadebursepentrutineripoatefifolositalastimulareaacestorasaramanain institutedecercetare. LegeacercetariisistatutulcercetariiordoneazamediulacademicdinRomania. Existenta strategiilor locale de dezvoltare ofera posibilitatea de stimulare si dezvoltareacercetariidinregiune. Oportunitatidefinantareaproiectelordindomeniuprinfonduricomunitare. AccesliberpentrutoticercetatoriilaProgramulCadru7alUniuniiEuropene. Existenta Asociatiei pentru Cercetare Multidisciplinara din Zona de Vest a Romaniei(ACMV). In cadrul ADR Vest sa desfasurat proiectul "Regional Innovation Strategy" care estecorelatcuproiectuldezvoltariiregionale. Recunoasterea activitatii de inovare prin brevetele de inventii premiate la expozitiileinternationaledelaVienasiBruxelles. Implicarea marilor investitori straini in activitea de inovare tehnologica sau chiar deinfiintareacentrelordeinovareincadrulunitatiloreconomicedinregiune. Echivalarea studiilor universitare din Romania de catre universatile din strainatate. Mediuldeafaceri CrestereanumaruluideinvestitoriinjudeteleCarasSeverinsiHunedoara. Cresterea ponderii sectorului serviciilor in cadrul Valorii Adaugate Brute Regionale. Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din regiune, inclusiv a celor din zonele maiputindezvoltate. Construirea autostrazii Nadlac Arad Timisoara Deva Sibiu ar avea un impact semnificativ atat pentru dezvoltarea firmelor care pot oferi produse/servicii in faza de constructie a autostrazii cat si in cresterea atractivitatiiregiuniipentrupotentialiiinvestitori. Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintarii si dezvoltarii sectorului IMMurilor. Intarirea/specializareainstitutiilorcareoferaserviciideconsultanta. CrestereanumaruluiIMMurilorcaresuntgeneratoaredenoilocuridemunca. Mediulfavorabilpentruactiuniinovative. AccesullaFondurileStructuralesideCoeziunealeUniuniiEuropene. Existenta in Regiunea Vest a Strategiei de Inovare Regionala si posibilitatea implementariiacesteia Specializarea parcurilor industriale pe domenii de activitate in functie de specificulsipotentialulzonei,precumsivalorificareazonelorlibere. Crestereacompetitivitatiiintreprinderilorprininvestitiiinproiectedecercetare dezvoltareinovare. Eficientizareasidezvoltareastructurilordesprijinireaafacerilordinregiune. 75

Atragereadeinvestitiidirectenoiinregiune. Dezvoltareaecomertuluiinregiune. Altifactorirelevantipentrucompetitivitatearegiunii MediulportantalregiuniiestefoarteutilinraportcuAgendaLisabona. Situarea regiunii la confluena unor trasee paneuropene de transport, intro regiune limitrof Dunrii, zon cu mare potenial de perspectiv n Balcanii de Vest. Aparitiafondurilorpentrudezvoltareagospodariilormici. Cererealaexportdeprodusealeagriculturiiecologice. Finantarea prin intermediul fondurilor structurale de proiecte integrate de dezvoltareurbanademareamploare. Schimburieconomicesiculturalecualteorasesuntincrestere. Interesul tot mai mare al investitoriilor din alte zone ale tarii si din strainatate pentruainvestiiinoraseledinregiune. Potentialturisticridicatalcentreloristorice. Finantarea prin fonduri europene si nationale de drumuri moderne si rapide ce vorlegaprincipalelecentreurbanedinregiune.

Pericolesiconstrangeri Resurseumane,infrastructurasicercetare Scadereapopulatieitineresiimbatranireapopulatiei. Fluctuatiile de pe piata fortei de munca depind dramatic de miscarile pietei europene/mondiale, atat in cazul intreprinderilor mari, cat mai ales in cazul celormicisimijlocii. Migrareaforteidemuncacalificatesimaialesinaltcalificatecatretarilemembre ale UE este un proces cu tendinta de crestere avand efecte pe termen scurt, mediusilung. Balantanegativanatalitatemortalitate. Neadaptareainfrastructuriidetransportlacerereaexistenta. Congestionareatraficuluiinmediulurban,caurmareauneiinfrastructurirutiere necorespunzatoare. Numarincaredusdeutilizatoricasniciconectatilainternet. Migrarea cercetatorilor din institutiile de cercetare catre mediul de afaceri din tara sau strainatate. Modificri n comportamentul consumatorilor privind standardeleinutilitilepublice. Mediuldeafaceri Politiciagresivedeinvadareapieeicuprodusesubstandard. Riscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile de 76

echipareazonelorcupotentialdedezvoltareaIMMurilor. Stabilirea arbitrara a preturilor/tarifelor serviciilor publice datorita pozitiei de monopol. Competitianeloialadatoratapieteinegre. Lipsa certificarii unui sistem de management conform standardelor Internationale(ISO9000,ISO14000,HACCP,OHASAS18000,ISO17799/BS7799 si/sauISO17025). Adancirea disparitatilor de dezvoltare economica din regiune si a subdezvoltarii anumitorzoneizolate.

Altifactorirelevantipentrucompetitivitatearegiunii Efecteleregionalealeschimbarilorclimatice. Imbatranireaforteidemuncadinzonelerurale. Neadaptarea la economia de piata a oraselor cu caracter preponderent monoindustrial. Informareasicosturileaccesariifonduriloreuropene. Delocalizarea productiei in lohn din centrele urbane ale Regiunii Vest catre alte zoneurbanedinRomania. Diferentemaridedezvoltareintreoraseleregiunii. Existentaunorcentreurbaneslabdezvoltate.

Concluzii: Viitorul Regiunii de Dezvoltare Vest este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printro schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prinpromovareatransparenteilatoatenivelurilesiridicarecompetenteisiatitudiniisocialelarang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitateaviitoarearegiuniiestefactoruluman. Valorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovareasirealizareaexportuluiregiunii. 4.CadrulmanagerialalSREVest5 SREVestabordeazaproblemeleregionaledecompetitivateinconformitatecuparadigmele stabilitelanivelnational,considerandca: - scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne,operationalesaulocale,judeteneesteoabordarecorecta,realista; - parteneriatul publicprivat si privatprivat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategii eficiente; 77

aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilorcriticidesuccessiprinfundamentareaoptiunilorstrategice monitorizareasimasurareaimpactuluiesteunaspectesentialalcadruluimanagerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficientadelucru. perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala)suntviabilelanivelregionalcuoseriedeparticularitati.

Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala ci cea subregionala, judeteana iar perspectiva sectoare exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivelnational. 22. CaleainainteSRE20082009 Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de ExportSNE,peconsiderentelestrategiceexpuseinSNEprecumsiinitiativelestrategicecedecurg dinel. Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandule intrun specific regional pentru urmatoarele considerente strategice: 6.1.Perspectivadezvoltariilocale: 6.1.1.Considerentulstrategicconcentraridefirme(clustere) Aglomerariledefirmespecializatesuntorealitateiaridentificareaaparitieiunorastfeldeconcentrari in regiunea Vest 5 precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii. Analizadeclusteraavutnvedereurmatoarele: - identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme n viitori de sustinere a accelerariiacestuiprocesnsensuldoritadicaspretehnologiileinalte; - identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii ntre mediile universitarei decercetareifirmeledintroanumitazona; - identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurentiali prielnic,graduldecoagularealunorasociatiilanivelmezosauexistentaunorcentre universitareputernicecustranselegaturicumediiledeafaceriicuautoritatile. In baza acestei analize sectoarele IT si agricultura bio sunt cele mai apropiate de formarea siconsolidareaclusterelor. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: stimulareaconstituiriiclusteruluiregional. 78

stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala a sectoruluiITsiagriculturiibio. constructiaunuibrand,pebazaidentitatiicompetitiveaclusterului.

6.2.

Perspectivacompetitivitatiisectoriale

6.2.1Considerentulstrategic:Lanturivaloricesiprioritiatisectoriale: Grupele de lucru au constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele sectoare: Sectorul turism, Sectorul SoftIT, Sectorul vievin, Sectorul componente auto, Sectorul electronica si electrotehnica, Sectorul de agricultura bio, Sectorul constructii, Sectorul prelucrarea lemnului, Sectorul textileincaltaminte, Sectorul produse metalice. Anlizele lanturilor valoricepentruacesteindustriiaureliefatfaptulcaexistaoptiuniaadaugare,retineresicrearede valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparativedurabile. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: adaugaredevaloarepelantulregionalpentrusectoareleturism,vievin,agriculturabiosiIT. captareasauretinereadevaloarepelantulregionalalsectoarelorturism,vievin,agricultura biosiIT. creareadeprodusenoipelantulvaloric. 6.2.2 PromovaresiBrandingregional In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa dispunadeactivitatiproprii,binecoordonatedepromovareexterna. Obiectivelesiinitiativelestrategieiinacestsensseindreaptaspre: crearea unui centru promotional si expozitional regional care sa serveasca tuturor exportatorilorlanivelregional. organizareademisiunieconomiceperiodiceinpieteletinta,dintrecarecelputin2peancu finantaredelabuget. organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget. De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor prespuneurmatoareleinitiative; dezvoltareaunuibrandregional. dezvoltareadebranduripentruclustere. stimulareacreeriidebranduriindividualeputernicepentruexportatori. Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilorindividualesaucolectiveconformurmatoarelorinitiative: identificareaindicilorgeograficiairegiunicupotantialuldeexport.

79

crestereacapacitatiiinstitutionaleaproducatorilorafiliatilaindiciigeograficiairegiuniidea siorganizaactivitateadeexport.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta din UE: Germania, Ungaria, Bulgaria, Italia si non UE: Serbia si statele fostei Yugoslavii, spre care trebuie concentrateinviitorurmatoareleinitiative: participarealatargurisimisiunieconomiceinpieteletinta. realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiunipromotionale. realizareadematerialepromotionalepesuportelectronicsisubformadetiparituri. 6.3. Perspectivaclientului Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: componente auto, electronicasielectrotehnica,agriculturabio,turism.Pentrueiaveminvedere: crestereanumaruluideparticiparilatargurisiexpozitiiinternationalesimisiunieconomice. organizareadeexpozitiiinternatioanlelanivelregional De asemenea , pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice: pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale. cunoastereamoduluideabordareapietelorexterne. sustinereastartupurilorsiideilordeafaceriincipienteadresatedirectpietelorexterne. formareaconsultantilor. 6.3.1.Considerentulstrategicfacilitareacomertuluilanivelregional. Regiunea Vest 5 este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate deveniprincipalpunctdedeconexiuneregionalaincadruleuroregiuniiDunareCrisMuresTisa. Avandinvedereatuurilezoneisubacestaspect,urmatoareleobiectiveseimpun: dezvoltareainfrastructuriiITsiaceleideafaceri. modificarea legislatiei in domeniul permiselor de munca astfel incat sa se alinieze sau sa fie mai atractive celorlalte tari UE care au granita cu Serbia, cu scopul de a atrage forta de muncatemporarainunitatiexportatoaredinregiune. dezvoltarearetelordeinfrastructurarutiera. dezvoltareaconexiuniloraeriene. participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificarea acesteideschideripentrucomunitatiledeexportatorilocalidindomeniulturismului. 6.4. Perspectivainstitutionala 6.4.1. Considerentul strategic reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea 80

parteneriatuluipublicprivat In cazul Strategiei Nationale deExport, Romania a beneficiatde preexistenta Consiliului de Export, organism publicprivat care a fost mandatat si sia asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementulprocesului. In cazul SRE V5, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, in calitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest a avut rolul de navigator (coordonator) a elaborarii strategiei si a colaborat cu MIMMCTPL Directia Generala Promovarea Exportului, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Timisoara, Incubatorul de Afaceri IT Timisoara, Universitatea Politehnica Timisoara Facultatea de Management (Sectiunea competitivitate din CCIAT), societatea comerciala TES Welding SA (Sectiunea constructii de masini din CCIAT), societatea comerciala Wittronic Electronic Manufacturing Service, societatea comerciala EE Test SA (Sectiunea electroIT din CCIAT), Uniunea Producatorilor Agricoli, societatea comerciala Bridgeman SRL, CCIA CarasSeverin, CCI Arad, CCI Hunedoara, Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Stiinte Economice, ADR Vest, Primaria Timisoara,PrefecturaTimis,ConsiliulJudeteanTimis. Pentru implementarea SRE V5 este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional organism publicprivat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu trebuie sa facaparte: 1.AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriadinRegiuneadeDezvoltareVest; 2.ConsiliuldeDezvoltareRegionala; 3.ADRVest; 4.Prefecturile; 5.ConsiliileJudetene; 6.Primariile; 7.Asociatiileprofesionalesipatronale; 8.Alteentitatiinteresate. Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai suspentruaasiguracadrulmanagerialoptimdeimplementareaSREV5. 7.4.2. Dezvoltareareteleideserviciilanivelregional Pentrudezvoltareaserviciilorlanivelnationalestenecesaracoordonareaeforturilor ofertantilor de servicii pentru firme atat din sectorul public cat si din cel privat. Strategia isi propune: Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intro maniera sustenabila, astfel incat firmeledinregiunesadispunapermanentdeserviciiadaptatelanevoilepietei. Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul infopoint, secretariatulasociatiilorcamerelordecomerturmandsaaibaunrolesentialinacestsens. 8. Mobilizarearesurselor 81

 Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resurseimportantedecatreceiimplicati.Acesteasuntprezentateinplanuldemasuriatasat.Elne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unuiConsiliudeExportlanivelregionalcaresaisiasumeunrolcheieinmobilizarearesurselor.Se asteaptatotodatacaurmatoareleinstitutiisacontribuielamobilizarearesurselor: MIMMCTPLprininstrumenteledesustineresipromovareaexporturilor; AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriadinRegiuneadeDezvoltareVest; ConsiliileJudetenesiPrefecturile; ConsiliuldeDezvoltareRegionala; ADRVest; Mediulacademic; Alteinstitutiisientitaticentralesilocale.

82