la cip-urile RFID.
k. Evidenþa strictã a vieþii personale, la toate
nivelurile, eliminã ºansa de a repara o
neglijenþã, o greºealã sau o neputinþã de platã,
de exemplu faþã de o banca. Cazul americanilor
cu dosar financiar. Dacã uiþi sã faci o platã, eºti
catalogat ca rãu platnic toatã viaþa.
l. Monitorizarea prin satelit pe baza
identificãrii faciale reprezintã o ameninþare la
propria viaþã, dacã luãm în consideraþie
ghidarea rachetelor antipersoanã prin satelit.
O eventualã loviturã de stat omoarã orice
persoanã cu ajutorul rachetelor ghidate dupã
recunoaºtere facialã. Tehnic acest lucru este
deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi ºi
la terorism, ucideri ºi crimã organizatã.
m. Autentificarea biometricã se poate realiza
ºi atunci când persoana deþinãtoare a
documentelor biometrice este moartã: este
nevoie doar de mâna lui, sau de un ochi pentru
a intra intr-un sistem. Astfel banii din cont, sau
alte acþiuni financiare sau administrative, care
necesitã informaþii biometrice, se pot obþine
doar dacã ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor
biometrice se prelungeºte chiar ºi atunci când
omul este fãrã viaþã.
3. OPOZIÞII ªI ATITUDINI CONTRA
CIP-URILOR BIOMETRICE ÎN LUME
Luând în consideraþie aspectele de mai sus
precum ºi din motive de eticã civicã sau eticã a
tehnologiei biometrice, unele instituþii,
persoane sau asociaþii religioase, civice sau
profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii
americani, sârbi, grecii, scoþienii, alte þãri
occidentale, piloþii britanici etc.
4. PROPUNERI ªI PERSPECTIVE
Lãsând la o parte orice panicã ºi tulburare, care
nu fac cinste creºtinilor, refuzul în masã a unor
experimente pe care Guvernul României le
aplicã în serie, ar trebui sã ne punã pe gânduri ºi
sã ne întrebãm, dacã ne mai simþim, sau mai
suntem consideraþi sau trataþi ca persoane
REFUZATI NOILE PASAPOARTE
REFUZATI NOILE PERMISE AUTO
SEMNATI IMPOTRIVA DICTATURII
umane, ori ca o simplã marfã, pe care se poate
pune o etichetã, cip-uri, etc.
Nimeni din Guvern, nu s-a gandit sã supunã
aceastã temã dezbaterii publice, aºa cum s-ar
cuveni unei þãri democratice, la care se pare cã
suntem doar figuranþi.
PROPUNEM CA IMPLEMENTAREA
PRIVIND CIP-URILOR BIOMETRICE SÃ
FIE AMÂNATÃ, pãnã ce aceastã problemã va
fi dezbãtutã public.
Prin opoziþia fiecãruia, prin trezirea unei
solidaritãþi de conºtiinþã creºtinã la nivel
naþional, putem cere legiuitorului sã abroge
noile legi din domeniul actelor electronice de
identitate, sau sã le aplice diferenþiat, fãrã ca
aceasta sã conducã la un regim discriminatoriu
din punct de vedere politic, economic sau al
serviciilor sociale .
Introducerea cip-urilor este neconstituþionalã
ºi antidemocraticã, întrucât nu s-a realizat prin 1. PREMIZE
dezbatere publicã naþionalã ºi încalcã flagrant
“drepturile omului” prevãzute în constituþia Din ianuarie 2009 a început în România, cu o
României ºi în alte legi internaþionale. grabã suspectã ºi tacitã, eliberarea de paºapoarte ºi
permise de conducere cu cip RFID, fãrã ca cineva
COALITIA IMPOTRIVA STATULUI sã cunoascã în detaliu datele stocate pe cip. În
POLIETENESC vederea aderãrii fãrã rezerve la spaþiul Schengen,
http://NuNeMaiSpionati.org prevãzut pentru 2011, ºi executând cu multã râvnã
http://victor-roncea.blogspot.com ºi acribie directivele UE, România extinde
http://apologeticum.wordpress.com procedeul ºi la alte documente personale cum ar fi:
refuzimplant@yahoogroups.com actul de identitate, cardul de sãnãtate, precum ºi
alte documente de cãlãtorie.
România este prima þarã-pilot-cobai de pe
planetã cu un asemenea proiect
experimental!!!
pânã în iunie 2009 se urmãreºte extinderea
sistemului informaþional biometric în toatã
þ a r a
Din decembrie 2008 a început în România
emiterea unui nou model de permis auto de tip
card, care conþine de asemenea un cip
electronic pe bazã de cod de bare. Cip-ul
conþine date personale uzuale, date medicale,
istoricul bolilor, contravenþii rutiere, etc.
Acþiunea a început fãrã o bazã legislativã ºi fãrã
o promovare mass-media corespunzãtoare.
Pentru 1 ianuarie 2011 este programatã
introducerea noilor cãrþi electronice de
identitate cu cip.
Abuzurile se extind ºi mai aberant prin legea
298 din 21 noiembrie 2008, care obligã pe
furnizorii de servicii de comunicatii
electronice, sã pãstreze orice convorbire
telefonicã, orice sms sau e-mail pe ultimile 6
luni ºi sã le punã la dispoziþie, la solicitarea
autoritatilor competente.
2. SCOPUL MICROCIPULUI RFID
Anunþate deja de doi ani, paºapoartele
biometrice conþin imaginea facialã ºi
amprentele deþinãtorului. Cerute de Statele
Unite, paºapoartele vor fi emise în premierã de
Romania, în ciuda faptului cã unii experþi
susþin cã este nevoie de doar patru ore pentru a
decripta informaþiile de pe cip.
2.1. AVANTAJELE CIP-URILOR RFID
. a. Din punct de vedere economic ºi comercial:
1. Uºureazã, scurteazã ºi eficientizeazã
considerabil procesul de producþie.
2. Datoritã capacitãþii de stocare a cip-urilor, se
reduce timpul de cumpãrare a produselor prin
identificarea ºi livrarea rapidã a acestora ºi
oferã posibilitatea refacerii stocurilor în timp
util.
b. Din punct de vedere militar:
Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor
militare, precum ºi a
celor de spionaj.
c. Din punct de
vedere al evidenþei,
identificãrii ºi
ajutorului unei
persoane în caz de
urgenþã:
1. cip-urilor din
paºapoarte sunt
considerate o mãsurã
de siguranþã în plus
de cãtre guvernele þãrilor care le-au introdus
deja parþial.
2. Conectarea la anumite baze de date publice
naþionale ºi internaþionale oferã în cîteva
minute toate informaþiile vitale despre
persoana cãreia i se scaneazã acest nou
document personal.
2.2. DEZAVANTAJE ALE CIP-URILOR
RFID
a. Informaþiile din memoria cipului pot fi citite
de cãtre orice cititor, nu doar de cãtre cele
specializate. Astfel, cu un simplu calculator
performant, orice date, oricît de criptate ar
pãrea, pot fi sparte într-un timp extrem de scurt
(cel mult patru ore) ºi chiar falsificate.
b. Controlul total asupra cetãþenilor.
Se va ºti în orice clipã unde sîntem, cu cine
sîntem, tranzacþiile financiare, rutele de
cãlãtorie, timpul petrecut în anumite locuri ºi
alte date, ce vor fi folosite dupã bunul plac al
posesorilor acestor baze de date.
c. Cip-urile nu pot fi detectate de simþurile
fiziologice sau percepþia umanã. Deci nu vor
putea fi evitate.
d. Microcipurile implantate la animale au
provocat cancer în aproximativ 10% din
cazurile implanturilor. Þesutul cancerigen a
apãrut întotdeauna în jurul cipului RFID.
e. Cip-urile RFID sînt sensibile la anumite
tipuri de radiaþii ori contactul cu surse
încãrcate cu electricitate .
f. Nu existã inclus în cip-uri optiunea: nu
colecta date statistice despre mine.
g. Cel care va refuza cip-urile din varii motive,
va fi lipsit de serviciile publice, care cer o
identificare la baza de date, generând astfel o
izolare ºi înstrãinare socialã. Deci persoanele
fãrã cip nu existã.
h. Cip-urile sunt o sursã de informaþie gratuitã
pusã la dispoziþie pentru serviciile de spionaj
la toate nivelurile, iar date personale pot fi
deturnate în diferite scopuri sau fãcute public
fie din neglijenþã fie intenþionat.
i. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe
termen scurt, dar pe termen lung pot fi un
pericol real. De exemplu dacã ai o bazã de date
cu amprente ºi pentru a intra în sistem este
nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie
sã fie persoana acolo, poþi sa iei din baza de date
a poliþiei amprenta ei. În mod paradoxal cip-
urile biometrice diminueazã siguranþa unei
þãri. Ele permit accesul pe baza paºaportului
altcuiva, farã a fi nevoie ca el sã fie de faþã. Nu te
mai verificã nimeni fizic, totul se bazeazã pe
sistem. De aceea expunerea informaþiilor
digitale ale românilor fãrã discernãmânt ºi
discreþionar reprezintã o acþiune, fie
inconºtientã ºi iresponsabilã, fie de trãdare a
propriilor cetãþeni.
f. Serviciul 112 permite gãsirea locaþiei
telefonului. Oricând te poate localiza farã sã
apelezi, numai datoritã faptului cã telefonul
primeºte semnal. Acelaºi lucru se poate extinde