Globalizarea- greu de definit, notiune abstracta, fara indici, greu de operationalizat, -nu are un inceput definit, provine din

englezescul globalization -implica extindere a activitatilor politice sociale si economice peste granitele nationale, ceea ce da nastere unei influene globale. -reprezinta procesul prin care distanta geografica devine tot mai putin importanta in stabilirea si dezvoltarea relatiilor intre persoane aflate n regiuni diferite. -james canton 10 tendinte ale globalizarii (coliziune a culturilor, gl va contribui la ridicare nivelului nde intelegere intre culturi...) -apar noi forme de diversitati culturale5 -samuel huntington- ciocnirea civilizatiilor -transculturalittate -sat global- mcluhan -Roland Robertson- glocalizare Globalizarea inseamna in egala masura concentrare si intersectare a culturilor locale7 -o cultura autentica si fundamentata puternic in timp----- nu se poate lipsi de sigiliullocului in care a aaparut...... -e greu de anticipat o cultura unica si unitara si e greu de crezut ca ea va aparea la un moment dat. Nu putem spune ca americani sunt indiferentiabili dpdv cultural de italieni sau japenozi doar pentru ca poarta aceleasi haine, mananca la fel si conduc aceleasi masini. -orice cultura manifesta o acuta tendinta de coagulare a propriilor valori, un efort constasnt fde supravietuire si contracaare a influentelor ce pot fi fatale propriei identitati. -purtam in noi macar o bucata cat de mica dintro matrice culturala care sia pus amprenta asupra noastra -definitia identitatii -14

-in mod paradoxal, globalizarea postmoderna i-a sculptat omului saun o dubla identitate 16, o natura duala pe care nicio epoca epoca a aistoriei nu i-a mai conferit-o pana acum. -17 -Globalizarea modific modul n care conceptualizm cultura, deoarece cultura a fost, foarte
mult vreme, legat de ideea unei localiti fixe. Oare promite modernitatea global s ne ofere o cultur global? ntr-un anumit sens se poate susine c exist deja o astfel de cultur. Dup cum scrie Ulf Hannerz, "exist n prezent o cultur mondial, dar e indicat s nelegem ce nseamn asta. Omogenizarea complet a sistemelor de semnificaie si expresie nu a avut loc nc si nici nu pare s se ntrevad n viitor. U. Hannerz vrea s spun c exist acum o globalizare a culturii n sensul de conexitate complex. Acest context al integrrii practicilor si experienelor culturale n reea, n ntreaga lume, poate fi neles ca reprezentnd o cultur mondial. Acest sens trebuie s fie difereniat de cel mai larg utilizat, conform cruia cultura global e neleas ca sistem unic, omogenizat, de semnificaii. Cultura global, "echivaleaz cu apariia unei singure culturi, care s-i cuprind pe toi locuitorii lumii si care s nlocuiasc diversitatea sistemelor culturale de pn acum"215. n mod evident, o astfel de cultur nu a aprut nc. n ncercarea de a se crea o cultur global, un rol important este atribuit limbilor strine. Dup toate aparenele, engleza este, incontestabil, n fruntea ierarhiei, fiind folosit n toat lumea n toate formele sale: scris, vorbit, formal, informal si sub forma registrelor specializate: economic, juridic, tehnic, jurnalistic. A devenit lingua franca prin excelen si continu s-si ntreasc aceast dominaie printr-un proces de autoconsolidare. A ajuns limba central a comunicaiei internaionale n domeniul afacerilor, politicii, administraiei, stiinei si n lumea academic, fiind n acelasi timp si limba dominant a publicitii globale si a culturii populare. Limba principal n domeniul computerelor este engleza, ea constituind limbajul scris pentru protocoalele Windows si Internet. De asemenea, engleza este limba utilizat n procedurile de siguran, cum ar fi controlul traficului aerian. "Peste dou treimi din numrul total al oamenilor de stiin ai lumii scriu n englez, trei ptrimi din corespondena internaional e scris n englez si 80% din informaia sistemelor de recuperare de date electronice mondiale e stocat n limba englez"217. Ca o consecin a dezvoltrii tehnologiei informaiei, suntem, de asemenea, martorii unei avalanse de termeni stiinifici si tehnici, care sunt folosii n multe limbi n variata englezeasc. Astfel termeni ca: businessman, barter, broker, dealer, computer, marketing, management, manager, dumping, know-how, trend - sunt folosii azi far a-i mai traduce. Aceast invazie de termeni englezesti si americani poate fi numit "globalizarea vocabularului". Problema dominaiei unei limbi si ameninarea la adresa diversitii lingvistice e legat de o alt problem mai general, cea a imperialismului cultural: ideea c o cultur poate fi o cultur hegemonic. Acest concept de cultura global este perceput n ziua de azi ca rspndirea valorilor, bunurilor si stilului de via american. De fapt cel mai vizibil semn de globalizare pare s fie rspndirea hamburgerilor americani si a coca cola n aprope orice ar de pe glob. n cartea sa "Lexus si Mslinul", Thomas Friedman scria: "Astzi globalizarea are urechile lui Mickey Mouse, se hrneste cu Big Macs,

bea Coke sau Pepsi si lucreaz pe un laptop IBM 220 Dar oare ce altceva nseamn aceast distribuie uniform a bunurilor culturale, dac nu puterea anumitor firme capitaliste de a controla piee largi oriunde n lume? -Halloween, blackfriday Pe scurt cultura global este n mod clar o cultur construit, anistoric, atemporal si "lipsit de memorie".

"S treci peste o grani cultural nu nseamn s prsesti propria cultur fr posibilitate de ntoarcere. nseamn s o accepi drept contingen, s accepi s devii un strin parial si/sau provizoriu"248.

Globalizare i fragmentare cultural

Rus Lucian-Alexandru, CRP gr. IV

Globalizarea