Sunteți pe pagina 1din 27

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

S4. Tema 2
Continuitate si inovatie in arhitectura religioasa moldoveneasca pe parcursul secolului al XVI-lea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 1

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Context istoric A doua jumatate a secolului XV si secolul XVI au reprezentat pentru tarile romane o epoca de inflorire artistica. In aceasta perioada se remarca o crestere a puterii economice si transformari socio-politice; dezvoltarea fortelor de productie; specializarea mestesugurilor. Ridicarea diverselor monumente arhitectonice (biserici, cetati, case domnesti si boieresti) se datoreaza pe de o parte nevoilor de aparare, iar pe de alta parte cele culturale. Targurile Moldovei s-au inmultit, dezvoltandu-se in asezari urbane. Dezvoltarea mestesugurilor a dus la o crestere economica ce a favorizat intensa activitate constructiva pe fundalul procesului de faramitare feudala, ducandu-se o lupta pentru limitarea privilegiilor boieresti. Comenzile de arhitectura din perioada respectiva veneau din partea domniei si a bisericii., cladirile fiind menite sa incurajeze procesul de dezvoltare artistica din perioada respectiva.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 2

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Arhitectura moldoveneasca in timpul lui Stefan cel Mare In perioada domniei lui Stefan cel Mare, initial, se concretizeaza un stil arhitectural specific moldovenesc, iar ulterior aceasta originalitate se pastreaza in procesul de dezvoltare a formelor noi. Materialele folosite la constructiile din perioada respectiva au fost: piatra faltuita, piatra sparta, caramida, teracota, mortarul si foarte rar marmura. Zidurile au adesea grosimi excesive. Fetele sunt lucrate neted: cele din interior sunt acoperite ulterior cu tencuiala si fresce, iar cele din exterior sunt imbracate cu material aparent. Partea de jos a cladirii a capatat numai cateva accente cu rol decorativ profile de soclu, coronamente de contraforti, chenare de usi si de ferestre din piatra fatuita, caracteristice goticului, pe cand partea superioara a fost tratata ca un adevarat panou decorativ pus in evidenta prin jocuri subtile de forma, umbre si lumini. In urma pacii incheiate cu turcii incep a se contrui un numar mare de biserici. Urmand vointa unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute prezinta coerenta si unitate.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 3

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Etapele cristalizarii stilului Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor clare pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu. Cateva exemple ale acestei varietati compozitioanale: Biserica Arbore Biserica de curte de la Arbora (1504) Pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor laterali ai pronaosului in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua clopotul bisericii. -prelungirea zidurilor spre vest cu doua ante - clopotnita deasupra sustinuta de un arc in plin cintru.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 4

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 5

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Biserica de curte de la Parhauti (1522) Pe modelul nisei delaArborese introduce unplanorizontal intermediar, separand zonadeacces dezona clopotului siamplificandusenisa clopotului seobtine privorul deschis -apare un stalp central in fatada -boltirea se face cu doua arce in plin cintru

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 6

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 7

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Biserica Humor 1530 Dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul de poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se larges foarte mult, dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca prin laterala.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 8

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 9

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Biserica Moldovita 1532 Se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol. Astfel apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat. Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate: golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.

Toate reprezinta modalitati de realizare aunui pridvor deschis pe fatada devest,lasand libera perceptia picturii careimbraca peretele devestal pronaosului si carereprezinta deregula judecata deapoi.
Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 10

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 11

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Biserica Probota 1530 Singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova. Exonartexul bisericii Sf. Nicolae a manastirii Probota ofera cel mai spectaculos spatiu gotic din intreaga arhitectura a Moldovei. Este rezultatul unei compozitii originale care include peretii , ferestrele si portalurile deosebit de inalte si de largi cu muluri sculptate in piatra. El are ca sistem de acoperire o bolta in leagan transversala, inspirata din arhitectura renascentista tarzie, cu penetratii descarcate pe console.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 12

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 13

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea inaltimii, verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt: Bolta pe arce piezise naosul se prezinta in general pe un plan dreptunghiular. Pentru amplasarea unei cupole, sau a unei turle este nesear de un plan patrat. Astfel se introduc pe directie transversala doua arce in consola foarte late, iar pe directie longitudinala doua foarte inguste care stau pe aceleasi console, realizandu-se astfel atat suportul pentru cupola cat si forma patrata necesara inscrierii acesteia. Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte mari se mai introduce un al doilea nivel de arce, rotit la 45 de grade, care micsoreaza deschiderea permitand o elansare mai buna a verticalitatii. Aceste arce sunt late in zona de cheie si se ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. Deasupra acestora se plaseaza fie tamburul turlei, fie direct cupola. Bistrita

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 14

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 15

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Bolta pe arce incrucisate in esenta foarte asemanatoare cu bolta pe arce piezise cu exceptia intercalarii unei alte perechi de arce piezise pe directie normala. Astfel se obtine o intersectie in 8 colturi. Moldovia

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 16

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 17

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Bolta pe arce etajate caracteristica de baza a acestui tip de bolta se afla la primul nivel de arce in consola. Este folosita cand deschirerea arcelor tranversale este foarte mare, iar rezultanta fortelor de descarcare generate de arcele piezise si turla este foarte mare. Astfel se utilizeaza o retragere in trepte a arcelor transversale, asigurand astfel o mai buna stabilitate. Absida altarului este acoperita cu o semicalota, prelungita spre vest cu trei arce descendente de la vest spre est, din ce in ce mai inguste, deasupra naosului se ridica o turla inalta cu arce moldovenesti, iar in partea lui de vest, doua arce late fac pandant celor din altar. Probota
Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 18

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 19

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Din formele artistice caracteristice vremii lui Stefan cel Mare se pastreaza in arhitectura exterioara gama de firide si ocnite. In timpul lui Petru Rares dispar materialele ceramice aparente. Atat la interior cat si la exterior sunt aplicate tencuieli ingrijit executate, ce constituie suportul pentru stratul de fresca. Probota

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 20

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

In etapa rafinarilor se aduc modificari la zona pridvorului, a gropnitei, a luminii si a picturii. Din punctul de vedere al planului, bisericile moldoveneti adopta soluii originale, introducnd o gropnia ntre naos i pronaos i, n anumite situaii (Humor, Sucevita, Moldovita), deasupra exista o camera scund, incint secret sau simpla sacristie. Prezenta gropnitei in manastiri se generalizeaza, domnitorii dorind sa fie ingropati in biserica. Se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a pridvorului, inspre cea mai opaca incapere, cea a naosului. Probota Humor Moldovia

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 21

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara, caracteristica specifica exclusiv domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte. Moldovita

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 22

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Pictura exterioara: - da o unitate a bisericii a volumului in general - consolideaza pozitia bisericii in societate - ii ajuta pe cei ce nu stiu sa citeasca

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 23

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Un rol important in dezvoltarea arhitecturii din a doua jumatate a secolului XVI l-a avut voievodul Alexandru Lapusneanu. In perioada domniei lui au fost ridicate doua dintre cele mai mari edificii religioase din Moldova: biserica manastirii Bistrita, si manastirea-cetate Slatina, unde se observa elemente renascentiste (ancadramentele de la intrarea in biserica).

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 24

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Elementele noi aduse la constructia Manastirii Sucevita de catre fratii Movila sunt cele doua pridvorase deschise, care preced intrarile in exonartex: unul pe fatada dinspre nord, altul pe fatada dinspre sud. Cel dinspre miazazi este compus din trei arcade in acolada de caracter oriental. Ca si modul de a lumina naosul si incaperea altarului cu cate trei ferestre taiate in fiecae absida, pridvorasele bisericii Sucevita marcheaza patrunderea influentelor venite din Tara Romaneasca.

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 25

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

In urma sintetizarii caracteristicilor moldovenesti se pot trage concluzii referitoare la trasaturile generale ale lacasurilor de cult din aceasta perioada. Ele prezinta o elansare pe verticala, o alungire excesiva longitudinala, un accent vertical amplasat asimetric si o decoratie cu tendinta de conturare a fiecarei zone in parte. Pe langa aceasta schema clasica, apar variatii pe tema, caracteristici proprii fiecarui monument in parte, cum ar fi, de exemplu, ancadramente gotice la ferestre. Decoratia este pur arhitecturala, creata prin retrageri de planuri si materiale de culori diferite

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 26

ARHITECTURA TRADITIONALA IN ROMANIA

asist. drd. Diana Mihnea

Bibliografie: VOITEC-DORDEA, Mira, Reflexe gotice in arhitectura Moldovei, ed. Meridiane, Bucuresti, 1976 BALS, Ghorghe, Bisericile moldovenesti din veacul al XVI-lea, B.C.M.I., Bucuresti, 1928 BALS, Stefan, Nicolescu,Corina, -Manastira Moldovita, ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 -Manastira Humor, ed. Meridiane, Bucuresti, 1967 - Cateva date noi despre manastirea Moldovita, in B.M.I. Nr.3/1971 LAPEDATU, Alexandru, Cercetari istorice cu privire la mesterii bisericilor moldovene din secolul al XVI-lea, in B.C.M.I., 1912

Dragusi Alexandru Tecuceanu Dorin Grupa 32B

Slide 27