5.1. TAINA SFANTULUI BOTEZ 5.2. TAINA SFANTULUI MIR 5.3. TAINA SFINTEI IMPARTASANII 5.4.

TAINA SPOVEDANIEI 5.5. HIROTONIA (PREOTIA) 5.6. NUNTA 5.7. TAINA SFINTULUI MASLU

1) TAINA SFNTULUI BOTEZ Sfintul Botez este ntia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se ntr n Sfnta Biseric. Si numai ajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne putem nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine. Taina Sfntulul Botez a fost asezat de Mntuitorul Iisus Hristos prin cuvintele : Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grit dup nvierea Sa din morti. Dar Taina Sfntului Botez nu este numai usa prin care se intr n Sfnta Biseric a lui Hristos, ci si pentru cstigarea imprtiei lui Dumnezeu, asa cum ne ncredinteaz nsusi Mntuitorul, zicnd : De nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea s intre n mprtia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5). Si naintemergtorul Mntuitorului Hristos, sfntul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Tain, ci inchipuia doar curtirea. de pcate prin credint si pocint; el era mai mult un ndemn la pocint, un semn vzut si pregtitor spre cele ce aveau s vin, cum mrturiseste chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul v botez cu ap spre pocint, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine ; Lui nu sunt vrednic s-I duc ncltmintea. Acesta v va boteza cu Duh Sfnt si cu foc (Matei III, 11). Mai trziu, si sfntul apostol Pavel, ntlnind n calea sa pe unii care primiser botezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primit-ati voi Duhul Sfnt cnd ati crezut ? lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, dac este Duh Sfnt. Si el a zis : Deci n ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul pocintei, spunnd poporului s cread n Cel ce avea s vin dup el, adic in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus (Fapte XIX, 15), adic au primit Botezul crestin. Sfntul Botez instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor pentru cele ce ar fi s vin, ci este o Sfnt Tain a Bisericii lui Hristos.

Partea vzut a Tainei Sfntului Botez const din afundarea de trei ori n apa sfintit a celui ce se boteaz si n rostirea cuvintelor : Boteaz-se robul lui Dumnezeu. (N) In numele Tatlui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh, amin.; acum si pururea si in vecii vecilor, amin. Sfnta noastr Biseric face Botezul prin aiundaie, nu prin turnare sau prn stropire, pentru c chiar cuvntul botez are nsemnarea de a afunda", a cufunda. Sub form de turnare sau prin stropire se svrseste doar n mprejurri cu totul deosebite, cnd, de pild, cineva este greu biolnav sau cnd nu se afl la ndemn ap din destul. Apa care se foloseste la Taina Sfntului Botez trebuie s fie natural, curat, cu nimic amestecat. Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt : iertarea pcatului strmosesc si a tuturor pcatelor svrsite nainte de Botez n situatia celor ce se boteaz mai trziu ; renasterea, sau nasterea la o viat nou duhovniceasc, viat de curtie si sfintenie ; de asemenea, primirea n snul Sfintei Biserici, adic numrarea celui botezat ntre fiii ei, putndu-se mprtsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfnta Biseric le druieste membrilor ei (cum s-a mai artat). De aici si denumirile date Tainei Sfntului Botez: baie, izvor sfnt, luminare, renastere, nastere din nou, sfintire, pecetea lui Hristos, baia vietii"-, baia renasteriii baia pocintei. Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimiceste si urmrile pcatului strmosesc, cum sunt: slbirea vointei si inclinarea spre ru, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea. Svrsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, cci lor le-a ncredintat Mntuitorul Iisus Hristos puterea de a svrsi Sfintele Taine. Numai n caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar n cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru si un simplu credincios, avnd ns grij s rosteasc cuvintele care arat c lucrarea se face n numele Sfintei Treimi. In acest cz, dac cel botezat trieste, trebuie chemat preotul pentru citirea rugciunilor din rnduiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii si mprtsaniei. Dac sunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun c nu trebuie s botezm pe prunci, pentru c ei nu au pcate si, mai ales, pentru c nu pot s mrturiseasc credinta lor, noi rmnem la practica noastr, veche ct Biserica, de a boteza pe prunci, practic ntemeiat si pe Sfnta Scriptur si pe Sfnta Traditie si pe ratiune. Aceasta, pentru c Taina Sfantului Botez este absolut necesar pentru mantuire, de la care nu pot fi exclusi nici copiii. Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toti cei nebotezati, de orice vrst ar fi

ei, toti fiind ntinati de pcatul strmosesc (Fapte XVI, 14 15; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 1415 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentru toti este artat de Mntuitorul prin cuvintele: Adevrat zic, de nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea s intre n imprtia lui Dumnezeu (Ioan III, 5). Chiar din timpul sfintilor apostoli se svrsea botezul copiilor : Lidia si casa ei (Fapte XVI, 15) ; temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte XVIII, 8) ; Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76). Sfnta Tain a Botezului este svrsit de preoti, care au primit harul sfintitor al preotiei. Este socotit srbtoare mare pentru orice familie de crestin ziua n care copiii nou-nscuti primesc Taina Sfntului Botez si intr prin ea n rndul credinciosilor crestini. Potrivit rnduielilor sale, Biserica noastr boteaz pe prunci, curnd dupa nasterea lor. Asa a fcut ea dela nceput. Dacd botezul ne curteste n primul rnd de pcatul strmosesc, oare trebuie s uitm c si copiii se nasc cu acest pcat ? Stim ce spune psalmisitul: Intru frdelegi m-am zmislit si n pcate m-a nscut maica mea (Ps. L, 6). Stim ce spune si sfntul apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela n care toti au pctuit (Rom. V, 12). Acest lucru cunoscndu-l, c toti ne nastem cu pcatul strmosesc, avem noi siguranta c un prunc va tri pn la vrsta cnd poate s cunoasc si s mrturiseasc credinta n Hristos, pentru ca atunci s-l botezm ? Putem noi s riscm ca el s moar nebotezat, sub osnda pcatului strmosesc ? Iar dac ne referim la vremurile strvechi, la Traditia Bisericii, vedem c de atunci, din secolele III si III se practica botezul copiilor. Sfintii printi arat n scrierile lor c Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de a administra botezul si pruncilor. In ceea ce priveste faptul c pruncii nu pot s-si mrturiseasc credinta crestin, Biserica are ca garant pe nasii care-i primesc la botez, care mrturisesc pentru acestia credinta crestin rostind Crezul si care si iau indatorirea ca finii lor s fie crescuti de ei n credinta Bisericii. De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele Scripturi attea cazuri cnd pentru credinta cuiva Dumnezeu S-a ndurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim c Mntuitorul a vindecat pe sluga sutasului din Capernaum pentru credinta stpnului su ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a nviat pe fiica lui Iair pentru credinta tatlui su, si pe fiul vduvei din Nain pentru credinta mamei sale. Si atunci s nu credem noi c botezul poate fi svrsit pruncilor pe temeiul credintei nasilor lor? Ca s fac mrturisirea de credint, nasului i se cere s fie buin credincios, s fie mai n vrst ; de asemenea, sa fie de acelas sex cu pruncul care se boteaz.

Printii pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s fie numai un nas. Nasul are ndatorirea sa ngrijeasc de viata sufleteasc a finului su, nvtndu-l, la vremea cuvenit, adevrurile dreptei noastre credinte spre a face din el un bun credincios, mdular sntos al Sfintei Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu respect fat de nas, n aceeasi msur cum i ascult pe printii si trupesti. Exist un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut n cele dinti veacuri crestine, ntelegnd prin el moartea martiric, n persecutii, pentru Mntuitorul Iisus Hristos. Sfintii printi l socotesc asemenea Botezului din ap si din Duh, umeori chiar mai de pret dect acesta (sfntul Grigorie Teologul). Mai cunoastem si Botezul dorintei care const n dorinta arztoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducnd o viat de pocint si n virtute. Dac dintr-o pricin oarecare fr voia lui nu ajunge s primeasc botezul prin ap si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei. Taina Sfntului Botez nu se repet. Cci este un Domn, o credint, un botez (Efes. IV, 5)... Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, rosteste cel ce primeste Sfnta Tain a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credintei). Intradevr, dup cum cineva nu se naste trupeste dect o singur dat, tot asemenea nasterea sufleteasc nu poate fi dect una singur. Numai dac a fost gsit un prunc si nu se stie sigur de a fost sau nu botezat, atunci acesta este botezat conditionat, dac n-a fost botezat. Deci nici aici nu se svrseste un al doilea botez. LECTUR DIN SFINTII PRINTI Cati n Hristos v-ati botezat, n Hristos v-ati mbrcat (Gal. III, 27). Scufundndu-te n ap, unde-ti pierzi urma, nseamn c ai ajuns s te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipsi de viat, e tot una cu a muri. Cnd, peste cteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungnd iar la lumin, inseamn c te doresti fierbinte dup alt viata, iar dup ce ai dobndit-o triesti numai din ea. Din aceast pricin si cerem n slujba Botezului ajutorul Fctorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai nsemnat dect cea dinti. Acum si chipul lui Dumnezeu se ntipreste mai bine n sufletul celui botezat dect odinioar, iar statura lui e fcut acuma si mai ntocmai dup modelul dumnezeiesc, cci de-acuma chiar modelul ni se arat cu trsturi mai lmurite (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos). 2) TAINA SFNTULUI MIR

Asa cum pruncul nou-nscut are nevoie de hran pentru a creste si a se ntri n cele trupesti, cel nscut prin Taina Sfntului Botez are trebuint de crestere si ntrire duhovniceasc n viata cea nou, viata n Hristos Domnul. Iar aceast intrire, care vine de la Sfntul Duh, i se d celui botezat prin a doua Tain a Sfintei Biserici, prin Sfntul Mir (Mirungerea). Taina Sfntului Mir (Mirungerea) este instituit de Domnul nostru Iisus Hristos care fgduieste sfintilor apostoli c le va trimite Duhul Sfnt: Si iat, Eu trimit peste voi fgduinta Tatlui Meu ; voi ns, sedeti n cetate pn ce v veti imbrca cu putere de sus (Luca XXIV, 49 ; vezi si Ioan XIV, 1617, 26; XV, 1315; Matei X, 20). In chip mai lmurit, pentru ntelegerea noastr, mai vdit si mai strlucit avea s se arate instituirea acestei Sfinte Taine n ziua Cincizecimii, in ziua Pogorrii Sfntului Duh cu toate darurile Sale. Sfintii apostoli au mprtsit Taina Sfntului Mir celor botezati, cum citim n Sfnta Scriptur : Apostolii din Ierusalim, auzind c Samaria a primit cuvntul lui Dummezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, care, cobornd, sau rugat pentru ei, ca s primeasc Duh Sfnt, cci nu se pogorse nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezati n numele Domnului Iisus. Atunci si puneau minile peste ei, si ei luau Duh Sfant (Fapte VIII, 14 17). Aflm asadar c, inc de la inceput, Taina Sfntului Mir era, ca si n vremea noastr, nedesprtit de Taina Sfntului Botez. De asemenea, c ea se mprtsea prin punerea minilor numai de ctre sfintii apostoli asupra celor botezati. Astfel, si n Efes, sfntul apostol Pavel a imprtsit Sfnta Tain a Mirului unora pe care i-a botezat cu botezul lui Iisus Botezul crestin si care nu avuseser pn atunci dect botezul lui Ioan (Fapte XIX, 1 6). Sfintii apostoli mprtseau Duhul Sfnt celor botezati att prin punerea minilor (Fapte VIII, 14 16 ; Evrei VI, 2 ; Fapte XIX, 1 6), ct si prin ungerea sau pecetluirea cu Sfntul Mir a celor botezati: Iar Cel ce ne ntreste pe noi mpreun cu voi n Hristos si ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a si pecetluit si ne-a dat arvuna Duhului n inimile noastre (2 Cor. I, 21 22 ; Efes. IV, 30) ; Iar voi ungere aveti de la Cel Sfnt si stiti toate... ungerea pe care ati luat-o de la El rmne ntru voi si nu aveti trebuint ca s v nvete cineva (1 IoanII,-20, 27). Cu trecerea vremii, numrul credinciosilor a sporit, iar sfintii apostoli nu au mai putut ajunge peste tot, ca s-si pun minile asupra tuturor. De aceea s-a ndtinat svrsirea Tainei Sfntului Mir prin ungere de ctre urmasii lor, adic de ctre episcopii si preotii Bisericii, cum se face si azi. Despre toate acestea ne ncredinteaz si Sfnta Traditie prin mrturii din secolele II, III si IV: Dup ce am iesit din baia Botezului, ne ungem cu

ungere sfnt, dup ritualul vechi, precum si la preotie se ungeau cu untdelemm din corn. Ungerea ni se face matenal, dar ea poart roade duhovnicesti, dup cum si la Botez, afundarea este un act material, dar roadele sunt duhovnicesti, c suntem curtiti de pcate... Apoi vine punerea minilor, cu care unindu-se binecuvntarea, se cheam si se coboar Sfntul Duh (Tertulian). Vou, dup ce ati iesit din cristelnita sfintei ape, vi s-a dat ungerea, preinchipuirea aceleia cu care a fost uns Hristos ; iar aceasta este Sfntul Duh (Sfntul Chiril al Ierusalimului). Partea vzut a Sfintei Taine a Mirungerii o constituie ungerea n form de cruce cu Sfntul Mir a prtilor mai nsemnate ale trupului si a organelor simturilor, cu rostirea, de fiecare dat, a cuvintelor: Pecetea darului Duhului Sfnt. Amin. Sfntul Mir se prepar din untdelemn, vin si 38 diferite aromate si se sfinteste de ctre un sobor de episcopi, n Joia Patimilor. Amestecul acestor aromate simbolizeaz bogtia si felurimea darurilor Sfntului Duh de care se mprtsesc primitorii acestei Taine. Svrsitorul Tainei Mrungerii este episcopul sau preotul. Sfnta Tain a Mirungerii mprtseste primitorilor harul Sfntului Duh, care lumineaz mintea pentru ntelegerea si mrturisirea adevrului crestin ; ea ntreste voia pentru propsirea n toate cele bune, dnd astfel celor botezati tria de a fi adevrati crestini sau locasuri vrednice ale Sfntului Duh. Darurile acestea sunt vii si lucrtoare n sufletul crestinului care rmne n Biseric si particip la viata Bisericii. Sfnta Tain a Mirungerii nu se repet. Chiar dac se obisnuieste ca cei care sau lepdat de credinta crestin ori au prsit Sfnta Biseric si vor s se ntoarc din nou la ea, s fie iarsi unsi, aceasta nu nseamn o repetare a Sfintei Taine, ci numai reintrirea lor n dreapta credint. RUGCIUNE Cel ce ai druit robului Tu izbvire de pcate prin Sfntul Botez si i-ai dat lui nnoirea vietii, nsuti, Stpne Doamne, binevoieste s strluceasc pururea lumina fetii Tale n inima lui ; apr pavza credintei lui nebntuit de vrjmasi, pzeste ntr-insul nespurcat si neintinat haina nestricciunii cu care s-a mbrcat, pstrnd ntr-insul, cu harul Tu, nestricat pecetea cea duhovniceasc ; si fii milostiv acestuia si nou, dup multimea ndurrilor Tale. C s-a binecuvntat si s-a preaslvit preacinstitul si de mare cuviint numele Tu, al Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin. 3) TAINA SFINTEI IMPRTSANII

Nscut la viata cea nou, viata n Iisus Hristos, ntrit in ea prin pecetea darului Sfntului Duh, de acum fiu al Sfintei Biserici, credinciosul se poate nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine. Asa i se d lui Taina Sfintei mprtsanii sau Cuminecturi, prin care, sub chipul pinii si al vinului primeste nsusi Trupul si Sngele Mntuitorului Iisus Hristos spre iertarea pcatelor si spre viata de veci. Aceast Sfnt Tain se mai numeste si Sfnta Euharistie ceea ce nseamn multmnire, pentru c atunci cnd a asezat-o, la Cina cea de Tain, Mntuitorul Hristos a multumit Printelui ceresc nainte de a frnge pinea si a o da sfintilor apostoli. Dar ea este si o jertf de multumire ctre Dumnezeu adusa de Sfanta Biseric, de credinciosii ei, prin episcop sau preot. Sfnta Imprtsanie ii uneste pe credinciosi cu Mantuitorul Iisus Hristos, dar i uneste si ntre ei prin aceeasi credint si prin dragoste crestineasc ; ei sunt una si aceeasi obste crestineasc n fata aceluiasi sfnt altar, mprtsindu-se de toate darurile dumnezeiesti din unul si aceiasi potir. Sfnta mprtsanie nu este numai o Tain, ci si o jertf real, nesngeroas, adus lui Dumnezeu, Jertfa trupului si a sngelui lui Iisus Hristos. Acelasi Hristos S-a jertfit pe cruce si Se jertfeste n Sfnta Euharistie. Deosebirea este c jertfa de pe cruce este sngeroas, pe cand cea din Sfnta Euharistie este nesngeroas, ns strns unit cu cea de pe cruce pe care o actualizeaz pn la sfrsitul veacurilor Sfnta Imprtsanie este cea mai mare Tain, fiindc prin ea noi nu primim numai harul dumnezeiesc, ci pe nsusi izvorul harului, pe Iisus Hristos, mprtsindu-ne cu Trupul si Sngele Su. Mntuitorul Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii sau mprtsanii n Joia naintea mintuitoarelor Sale Patimi, la Cina cea de Tain. Atunci, lund pinea si binecuvntnd-o, a frant-o si, dnd-o ucenicilor Si, a zis: Luati, mncati, acesta este Trupul Meu. Si lund paharul si multumind, le-a dat, zicand : Beti dintru acesta toti, c acesta este Sngele Meu, al Legii celei Noi, care pentru multi se vars spre iertarea pcatelor (Matei XXVI, 2628). Dup aceea le-a poruncit : Aceasta s faceti ntru pomenirea Mea (Luca XXII, 19). Sfnta Tain a mprtsaniei se savarseste numai de episcop si preot, n virtutea puterii date lor de Mntuitorul Hristos, prin sfintii apostoli (Luca XXII, 19) si numai n cadrul Sfintei Liturghii; ea este miezul si centrul Sfintei si Dumnezeiestii Liturghii. Darurile ce se aduc spre prefacere n Trupul si Sngele Domnului sunt painea din gru curat si dospit si vinul, tot curat, din struguri.

Prefacerea pinii si vinului n Trupul si Sngele Domnului, n vremea Sfintei Liturghii, are loc atunci cnd preotul sau episcopul, ridicnd minile, fruntea si inima ctre cer se roag fierbinte : "Inc aducem Tie aceast slujb duhovniceasc si fr de snge, si Te chemm, Te rugm si cu umilint la Tine cdem : Trimite Duhul Tu cel Sfnt peste noi si peste aceste Daruri ce sunt puse nainte si f, adic, pinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tu, iar ceea ce este in potirul acesta, Cinstit Sngele Hristosului Tu, prefcndu-le cu Duhul Tu cel Sfnt". In acest timp, la stran se cnt Pe Tine Te ludm, iar credinciosii ngenuncheaz, cci acum se svrseste prefacerea, iar nu atunci cnd se rostesc cuvintele de instituire a Sfintei Taine : Luati mncati... Beti dintru acesta toti.... Cum se petrece acest lucru, mintea noastr nu poate pricepe; se face n chip tainic, mai presus de ntelegerea noastr. In ncercrile lor de a deslusi mcar n parte aceast lucrare ntru totul tainic, pn si cei mai mari si mai alesi cugettori crestini nu au gsit cuvinte potrivite. Dar trebuie s lum aminte, nainte si mai presus de toate, c ceea ce se svrseste la Sfnta Liturghie nu este doar o asemnare cu ceea ce s-a fcut la Cina cea de Tain, ci Insusi Mntuitorul Iisus Hristos este prezent aici sub chipul pinii si al vinului. El, Hristos Domnul, ne-a grit limpede despre aceasta inc naintea Sfintelor Sale Patimi, zicnd : Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu are viat vesnic, si Eu l voi invia n ziua cea de apoi (Ioan VI, 54). Cci adevrat, adeviat zic vou, dac nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sngele Lui, nu veti avea viat n voi (Ioan VI, 53). La primirea Sfintei Cuminecturi sunt chemati toti fiii Sfintei Bisenci; ei se pot mprtsi cu Trupul si Sngele Domnului, dac mai nti si-au mrturisit pacatele si au fost dezlegati de preotul duhovnic. Dup primirea Sfintei Cuminecturi se cuvine s nu mai srute icoana, sau mna episcopului sau preotului, s-si pzeasc limba de orice vorb desart, de blestem, de clevetiri, cinstind astfel Dumnezeiescul Trup si Snge pe care l-au primit. Mari, multe si minunate sunt roadele Sfintei Cuminecturi pentru viata duhovniceasc a credinciosului crestin. Cci cel ce se mprtseste cu Trupul si Sngele Domnului se uneste tainic cu Domnul si, prin aceasta, si umple sufletul cu har si cu toate bunurile duhovnicesti pe care le aduce o asemenea unire. Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu rmne intru Mine si Eu ntru El (Ioan VI, 56), ne grieste Mntuitorul. El si sporeste viata duhovniceasc : Cel ce M mnnc pe Mine va tri prin Mine (Ioan VI,

57), adaug Hristos Iisus. Si ce-i poate fi mai de folos credinciosului crestin, dect trirea lui cu Hristos si n Hristos. Sfntul Ignatie Teoforul spune c Sfnta Cuminectur este leacul nemuririi, dndu-ni-se spre iertarea pcatelor si spre viata de veci. Ea pstreaz si strnsa legtur cu ntregul Trup al Sfintei Biserici, n care Mntuitorul Iisus Hristos se afl prezent fr ntrerupere. Dat fiind roadele Sfintei Cuminecturi, Sfnta Biseric porunceste fiilor ei s se pregteasc si s se mprtseasc ct mai des cu Trupul si Sngele lui Hristos. ndeosebi, n cele patru posturi mari de peste an, n preajma unei cltorii mai ndelungate, la caz de suferint si boal, ca si nainte ca mirii s se nvredniceasc de Sfnta Cununie. Eiectele binefctoare ale Sfintei mprtsanii apar numai n sufletele celor care au primit-o cu vrednicie. Celor nepregtiti si nevrednici le aduce osnd de la Dumnezeu (1 Cor. XI, 27 29). RUGCIUNI a) nainte de primirea Sfintei Imprtsanii Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, slbeste, las, milostiveste-Te si-mi iart mie pctosului, netrebnicului si nevrednicului robului Tu cderile n pcat, smintelile si greselile mele, toate cte am pctuit fat de Tine, din tineretile mele pn n ziua si ceasul de acum, fie cu stiint, fie din nestiint, cu cuvntul sau fapta, sau cu gndul, sau cu cugetul, cu deprinderile si cu toate simturile mele. Si pentru rugciunile aceleia ce fr de prihan Te-a nscut pe Tine, ale preacuratei si pururea Fecioarei Maria, Maicii Tale, singura ndejde neinfruntat si ocrotitoarea si izbvitoarea mea, invrednicestem fr de osnd s m mprtsesc cu preacuratele, nemuritoarele, de viat fctoarele si nfricostoarele Tale Taine, spre iertarea pcatelor si spre viata de veci, spre sfintire, spre luminare, spre trie, spre vindecare si spre sntatea sufletului si a trupului si spre stergerea si pierderea cu totul a cugetelor, a gndurilor si a deprinderilor mele celor rele si a nlucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene si ntunecate. C a Ta este mprtia si puterea, slava, cinstea si nchinciunea, mpreun cu Tatl ,si cu Duhul Sfnt acum si pururea si n vecii vecilor. Amin. b) Dup primirea Sfintei Imprtsanii Multumesc Tie, Doamne Dumnezeul nostru, c nu m-ai lepdat pe mine pctosul, ci partas a fi Sfintelor Tale Taine m-ai nvrednicit. Ci, Stpne, iubitorule de oameni, Care pentru noi ai murit si ai nviat si ai druit nou aceste infricostoare si de viat fctoare Taine, spre binefacerea si sfintirea sufletelor si a trupurilor noastre, d s-mi fie si mie acestea spre tmduirea sufletului si a trupului, spre izgonirea a tot potrivnicul, spre luminarea ochilor

immii mele, spre ntrirea sufletestilor mele puteri, spre credint neinfruntat, spre dragoste neftarnic, spre desvrsirea ntelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adugirea dumnezeiescului Tu har si spre dobndirea mprtiei Tale. Ca ntru Sfintenia Ta cu acestea fiind pzit, s pomenesc harul Tu pururea si s nu mai viez mie, ci Tie, Stpnului si Binefctorului nostru. Si asa, iesind dintru aceast viata ntru ndejdea vietii celei vesnice, s ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel nencetat al ludtorilor si bucuria cea fr de sfrsiit a celor ce vd frumusetea cea nespus a fetei Tale. C Tu esti dorirea cea adevrat si veselia cea nespus a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, si pe Tine Te laud toat fptura n veci. Amin. * Trupul Tu cel Sfnt, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, s-mi fie spre viata de veci si Sngele Tu cel scump spre iertarea pcatelor. Si s-mi fie mie mprtsania aceasta spre bucurie, spre sntate si veselie. Iar la nfricostoarea si a doua venire a Ta, nvredniceste-m pe mine pctosul ca s stau de-a dreapta mririi Tale, pentru rugciunile preacuratei Maicii Tale si ale tuturor sfintilor Ti. Amin. 4) TAINA SPOVEDANIEI Este Taina n care Dumnezeu iart, prin duhovnic, pcatele crestinilor care se ciesc sincer si le mrturisesc la scaunul spovedaniei, n fata preotului. Ea are diferite numiri. Se numeste pocint, pentru c cel ce o primeste trebuie s regrete n mod sincer, pcatele svrsite si mrturisite preotului duhovnic; mrturisire sau spovedanie, ntruct crestinul si mrturiseste pcatele n fata preotului; al doilea Botez, pentru c prin ea se spal pcatele ntocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru c prin ea se dezleag pctosul de legtura pcatelor; mpcare, pentru c ne mpac cu Dumnezeu. Mntuitorul Hristos a ngduit aceast Tain sfintilor Si apostoli cnd le-a spus : "Oricte veti lega pe pmnt, vor fi legate si in cer si oricte veti dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate si in cer" (Matei XVIII, 18; XVI, 19). El a instituit-o apoi dup Sfnta Sa inviere din morti, cnd artndu-Se apostolilor le-a zis : Pace vou! Precum M-a trimis pe Mine Tatl v trimit si Eu pe voi. Si zicnd aceasta, a suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfnt; crora veti ierta pcatele, le vor fi iertate si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan XX, 2123). Puterea de a lega si dezlega pcatele o are numai Mntuitorul Hristos, cum ne-a artat (Luca V, 20 si 24), dar El a dat aceast putere si apostolilor (Ioan XX, 21-23) si prin acestia, episcopilor si preotilor.

Recunoasterea pcatelor se face prin mrturisirea sau spovedirea lor, prin viu grai, n fata preotului-duhovnic. Pcatul apas constiinta noastr ca o piatr si o rneste dureros. Dar prin mrturisire, sufletul se usureaz, inima dobndeste liniste, constiinta cstig mpcare si rana se vindec. Dup cum bucuriile cer s fie mrturisite si prin aceasta si sporesc frumusetea, asemenea si durerile se cer mrturisite si astfel sufletul se usureaz. Pcatul, oricum ar fi el, mare sau mic, trebuie s fie mrtunsit n fata preotului duhovnic, cu adnc prere de ru, cu hotrrea de a nu mai gresi, cu credinta puternic n Hristos si cu ndejdea n ndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pstra mereu curat haina sufletului nostru, pentru a nu ne desprti de Dumnezeu. Sfntul apostol Iacob ne ndeamn, zicnd : Mrturisiti-v unul (credinciosul) altuia (preotului) pcatele si v rugati unul pentru altul, ca s v vindecati, c mult poate rugciunea struitoare a dreptului" (Iacob V, 16). Asadar, cnd ne simtim apsati de pcate, cnd suntem bolnavi sufleteste, s alergm la preotii Sfintei Biserici si lor s ne mrturisim, ca prin rugciunea si dezlegarea lor s dobndim iertarea pcatelor (Iacob V, 14 15). Si n alt loc ni se grieste despre ndatorirea crestin de a ne mrturisi pcatele: Dac zicem c pcat nu avem, ne amgim pe noi nsine si adevrul nu este ntru noi. Dac mrturisim pcatele, El Iisus Hristos este credincios si drept, ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc pe noi de toat nedreptatea. Dac zicem c n-am pctuit, l facem mincinos, si cuvntul Lui nu este Intru noi (1 Ioan I, 8 10). Lucru deosebit de nsemnat nu este ns numai mrturisirea pcatelor, ci cinta, adic prerea de ru si durerea sufleteasc pe care o simte crestinul pentru pcatele svrsite n felurite chipuri. Cci fr de cint, Sfnta Mrturisire sau Pocinta nu ne aduce roadele dorite ; nu ne aduce iertarea si mpcarea cu Dumnezeu. Iar cinta trebuie s fie sincer, deplin (pentru toate pcatele) si s izvorasc din credinta, ndejdea si iubirea lui Dumnezeu. Aceeasi nsemntate o are si hotrirea de ndreptare, curajul prin care punem hotar ntre viata trecut si cea viitoare; o hotrre sfnt, c vom duce de acum nainte o viat nou, viat n Hristos, fcnd fapte vrednice de pocint (Matei III, 7). Mrturisirea sau nsirarea pcatelor fr cint adevrat si fr hotrre de ndreptare, nu aduce iertarea pcatelor (Luca XIII, 5). Cerintele unei bune mrturisiri a pcatelor trebuie mplinite printr-o pregtire din bun vreme, cu deosebire prin post si rugciune. Cci postul smereste trupul, iar rugciunea deschide sufletul credinciosului n fata lui Dumnezeu. De asemenea, s cercetm n cei msur ne-am mplinit datoriile ctre Dumnezeu, ctre Sfnta Biseric, apoi ctre aproapele, ctre familie, ctre noi nsine, ctre Patrie, si asa s psim ctre Sfnta Tain a Spovedaniei.

Stiut este c Sfnta Mrturisire se administreaz celor ce se pregtesc a primi Sfnta Cuminectur. De aceea si grieste sfntul apostol Pavel: S se cerceteze (ns) omul pe sine si asa s mnnce din pine si s bea din pahar (1 Cor. XI, 28), adic s ia Sfntul Trup si Snge al Mntuitorului Iisus Hristos numai dup vrednic mrturisire. Dup ascultarea celor mrturisite de crestin, dac din ele se vdeste cint si hotrre de ndreptare, preotul-duhovnic l dezleag pe acesta prin cuvintele : "Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu ndurrile iubirii Sale de oameni, s te ierte pe tine, fiule, si s-ti lase toate pcatele. Si eu, nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este dat, te iert si te dezleg de toate pcatele, n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh. Amin". Potrivit cu greutatea pcatelor mrturisite si dup cea mai bun socotint a preotului-duhovnic, celui ce s-a spovedit i se d, nainte de dezlegare, un canon de pocinta, ca de pild : rugciuni, metanii, participarea la sfintele slujbe si ndeosebi la Sfnta Liturghie din duminici si srbtori, fapte de milostenie, nfrnri de la anumite mncruri sau fapte. Toate acestea nu urmresc pedepsirea celui ce s-a mrturisit, ci ndreptarea lui; ele sunt asemenea unor leacuri spre nsntosire duhovniceasc, spre ntrire n virtute si ndeprtare de pcat. Roadele Sfintei Mrturisiri sunt de nepretuit. Cci ea ne dezbrac de haina ntinat a pcatelor si ne mbrac n haina cea nou a virtutilor crestine, n haina luminoas a harului dumnezeiesc ; din starea de pcat si de osnd, ea ne trece n starea de har mntuitor. Ea ne deschide calea spre desvrsire, ne sporeste evlavia, rodeste curtia sufletului, pacea cugetului, ndreptarea vietii spre cstigarea fericirii vremelnice si vesnice. Soroacele Sfintei Mrturisiri nu sunt fixe. Dar e bun si folositor lucru, pentru viata noastr duhovniceasc, s ne spovedim ct mai des, dar mai ales cu prilejurile artate n legtur cu Sfnta Cuminectur. RUGACIUNI a) nainte de spovedanie Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce pentru pcatele mele ai primit ocar pe cruce si chemi pe cei pctosi la Tine, zicnd : "Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afar", primeste-m si pe mine, nevrednicul. Iart-mi toate pcatele mele si-mi d harul Tu si binecuvntarea Ta, pentru mila Ta cea mare si nemsurat ; cu rugciunile preacuratei Maicii Tale si ale tuturor sfintilor Ti. Amin. b) Dup spovedanie

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, izvorul ntelepciunii si al darului, deschide buzele mele ale pctosului si m nvat cum se cuvine si pentru ce se cade s m rog. C Tu esti Cel ce stii multimea cea mare a pcatelor mele. Iat, cu fric stau naintea Ta ; ndreapt viata mea, Cel ce ndrepti toat zidirea cu cuvntul si cu puterea cea nespus a ntelepciunii, Cel ce esti liman celor nviforati, si-mi arat calea pe care voi merge. D cugetelor mele duhul ntelepciunii Tale, iar nepriceperii mele duhul ntelegerii. Cu duhul temerii de Tine ptrunde faptele mele si duh drept nnoieste ntru cele dinluntru ale mele. Cu duh stpniitor ntreste alunecarea gndurilor mele ; ca n toate zilele fiind ndreptat spre cele de folos cu Duhul Tu cel bun s m nvrednicesti a mplini poruncile Tale si pururea s-mi aduc aminte de mrit venirea Ta, care va cerceta toate faptele noastre. C milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slav nltm, Tatlui si Fiului si Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.

5) HIROTONIA (PREOTIA). Hirotonia (Preotia) este a cincea sfnt Tain a Bisericii, n care, prin punerea minilor si rugciunea arhiereului, se mprtseste unor brbati, ce s-au pregtit pentru aceasta, harul dumnezeiesc, care d puterea de a propovdui cuvntul lui Dumnezeu, de a svrsi Sfintele Taine si slujbele bisericesti, si de a conduce pe cei credinciosi la mntuire. Sfnta Tain a Preotiei se mprtseste asadar unor brbati anume pregtiti pentru a o primi cu vrednicie. Insusi Mntuitorul Iisus Hristos i-a ales pe sfintii apostoli si i-a nvtat, prin toate cte a fcut ntre oameni, cele ale mprtiei lui Dunmezeu. Dup aceea i-a nvrednicit de deosebita cinste de a propovdui Sfnta Evanghelie si de a svrsi fapte minunate. Adresndu-se lor, a asezat si Taina Preotiei prin cuvintele : Precum M-a trimis pe Mine Tatl, v trimit si Eu pe voi. Si zicnd acestea, a suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfnt; crora veti ierta pcatele, le vor fi iertate si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan XX, 21 23). Sfintii apostoli, cum aflm din Sfnta Scriptur, au svrsit Sfnta Tain a Preotiei prin punerea minilor, adic: hirotonndu-le preoti n fiecare biseric, rugndu-se cu postiri, i-au ncredintat pe ei Domnului n Care crezuser (Fapte XIV, 23), dar avnd grij s nu pun prea degrab minile peste nimem (1 Tim. V, 22), s fie cu mult grij, pentru c Preotia este lucrarea Duhului Sfnt (Fapte XX, 28). In trei directii se exercit puterea si slujirea preoteasc si anume: Puterea nvttoreasc, adic de a propovdui cuvntul lui Dumnezeu, Mntuitorul

Hristos a dat-o sfintilor apostoli si, prin ei, episcopilor si preotilor, odat cu cea sfintitoare, prin cuvintele : Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndule n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, nvtndu-i s pzeasc toate cte v-am poruncit voua (Matei XXVIII, 19 20). Puterea sfintitoare a fost dat si n chip deosebit la Cina cea de Tain prin cuvintele : Aceasta adic Sfnta Euharistie s o faceti spre pomenirea Mea (Luca XXII, 19 ; 1 Cor. XI, 25). Despre puterea sfintitoare a preotiei vorbeste si sfntul apostol Pavel: Asa s ne socoteasc pe noi fiecare om : ca slujitori ai lui Hristos si ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu (1 Cor. IV, 1). Puterea de conducere duhovniceasc le-a fost dat prin cuvintele : Cel ce v ascult pe voi, pe Mine M ascult, si cel ce se leapd de voi se leapd de Mine ; iar cel ce se leapd de Mine se leapd de Cel ce M-a trimis pe Mine (Luca X, 16). Sfintii apostoli au mprtsit harul Preotiei prin punerea minilor ierarhiei bisericesti, (adic episcopilor, preotilor si diaconilor), avnd credinta luminat de Duhul Sfnt c harul hirotoniei, n una din cele trei trepte, nu-si are izvorul n cel ce pune minile, ci n Dumnezeu, cum ne arat si sfntul Ioan Gur de Aur : Se pune mna peste om, dar toate le face Dumnezeu si mna Lui se atinge de capul celui ce se hirotoneste, dac hirotonia se face cum se cuvine (sfntul Ioan Gur de Aur). Asadar, Preotia este de la Dumnezeu, cum i scrie si sfntul apostol Pavel ucenicului su Timotei : Nu fi nepstor fat de harul care este ntru tine, care ti s-a dat prin proorocie, cu punerea minilor preotimii (1 Tim. IV, 14). Te ndemn s tii aprins harul lui Dumnezeu, cel ce este n tine, prin punerea minilor mele (2 Tim. I, 6). Taina Sfintei Preotii o poate svrsi numai episcopul si de partea ei vzut tine rugciunea rostit de el: "Dumnezeiescul har, care pe cele neputincioase le vindec si pe cele cu lips le mplineste, hirotoneste pe (N) ntru diacon (pe diacon ntru preot, pe preot ntru episcop...") si punerea minilor episcopului slujitor pe capul celui ce se hirotoneste. Taina Hirotoniei are trei trepte toate adeverite de Sfnta Scriptur si de Sfnta Traditie si bine cunoscute nc din vremea sfintilor apostoli si anume : diaconia, preotia si arhieria. In Faptele sfintilor apostoli n se arat cum a luat fiint treapta diaconeasc, pe urma alegerii si hirotoniei celor sapte diaconi n Biserica din Ierusalim. Pe acestia i-au pus naintea apostolilor, si rugndu-se si-au pus minile peste ei (Fapte VI, 6).

Sfintii apostoli au hirotonit preoti n mai multe cetti (Fapte XIV, 23) ; de asemenea, sfntul apostol Pavel a asezat si episcopi, pe care, prin viu grai si prin scrisori, i sftuieste s ndrepteze cele ce mai lipsesc si s aseze preoti prin cetti (Tit I,5). Si sfintii printi dau mrturie nentrerupt si netgduit despre cele trei trepte ale Sfintei Preotii, unul din ei scriind: Supuneti-v toti episcopului precum Iisus Hristos Tatlui, si preotilor ca apostolilor, cinstiti pe diaconi ca pe legea lui Dumnezeu. Fr episcop nimeni s nu fac ceva din cele ce apartin Bisericii (sfntul Ignatie Teoforul, Epistola ctre smirneni, VIII, 1 2). Spre Sfnta Preotie poate psi numai cel ce este gsit vrednic de primirea ei, dup cercetarea lui de ctre duhovnic prin Taina Sfintei Spovedanii. Dar harul odat mprtsit prin hirotonire nu se pierde niciodat. Cel hirotonit poate fi doar oprit pentru pricini de abateri de la buna purtare preoteasc de la svrsirea celor sfinte. Potrivit treptei n care se afl, primitorii Sfintei Preotii au puterea s svrseasc cele sfinte legate strns de treapta preotiei lor. Astfel, episcopul are puterea s svrseasc toate Sfintele Taine si toate slujbele bisericesti, ndeosebi de a hirotoni ntru diacon, preot si, mpreun cu nc doi arhierei, ntru anhiereu si de a sfinti ntr-un sobor de arhierei, Sfntul Mir. Treapta arhiereasc, venind de-a dreptul de la apostoli, prin succesiune apostolic sau episcopal, detine plintatea celor trei puteri : de a nvta, de a svrsi cele sfinte si de a conduce Biserica. Preotul primeste de la arhiereu, prin hirotonie, darul celor trei puteri: nvttoreasc, sfintitoare si de conducere, ns fr dreptul de a hirotoni si de a sfinti Sfntul Mir si Antimisul. Diaconul este ajuttor al preotului si al episcopului, n ntreita lor activitate, spre mntuirea credinciosilor, neputnd svrsi nici o Tain si nici o Ierurgie. Pe baza Revelatiei dumnezeiesti, cuprins n Sfnta Scriptur si Sfnta Traditie, Sfnta Biseric ne nvat c Taina hirotoniei a fost instituit de Mntuitorul Hristos si c sfintii apostoli au mprtsit harul Hirotoniei numai episcopului, preotului si diaconului. Acestea sunt cele trei trepte ierarhice avndu-si baza n vointa Mntuitorului. LECTUR DIN SFINTII PRINTI Preotia se svrseste pe pmnt, dar are rnduiala cetelor ceresti. Si pe foarte bun dreptate, cci slujba aceasta n-a rnduit-o un om sau nger sau un arhanghel sau alt putere creat de Dumnezeu, ci nsusi Mngietorul. Sfntul

Duh a rnduit ca preotii, nc pe cnd sunt n trup s aduc lui Dumnezeu aceeasi slujb pe care o aduc ngerii n ceruri. Pentru aceasta preotul trebuie s fie att de curat ca si cum ar sta chiar n cer printre puterile cele ngeresti... Preotii sunt aceia crora li s-a ncredintat zmislirea noastr cea duhovniceasc ; ei sunt aceia crora li s-a dat s ne nasc prin Botez. Prin preoti ne mbrcm n Hristos (Gal. III, 27) ; prin preoti suntem ngropati mpreun cu Fiul lui Dumnezeu (Rom. VI, 4 ; Col. II, 12) ; prin preoti ajungem mdularele fericitului cap al lui Hristos (Col. I, 18). Prin urmare este drept ca preotii s fie pentru noi... mai cinstiti si mai iubiti chiar dect printii. Printii ne-au nscut din snge si din vointa trupului (Ioan I, 13); preotii ns ne sunt pricinuitorii nasterii noastre din Dumnezeu, ai acelei fericite nasteri din nou, ai liberttii celei adevrate si a nfierii dup har (sfntul Ioan Gur de Aur, Despre Preotie}.

6) NUNTA A sasea Tain a Bisericii este Sfnta Tain a Nuntii, prin care, dup fgduinta mirelui si a miresei dat n mod liber in fata preotului, li se mprtseste acestora harul dumnezeiesc, care sfinteste insotirea lor dup fire, prefcnd-o ntr-o desvrsit si curat legtur duhovniceasc, ntr-o unire pe viat, dup chipul legturii dintre Mntuitorul Iisus Hristos si Sfnta Sa Biseric. Cstoria a fost randui de nsusi Dumnezeu nc n Vechiul Testament. Astfel, n cartea Facerii ni se arat c Ziditorul a toate a asezat cstoria chiar de la nceput, prin cuvintele : Nu e bine s fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru. el (Facere II, 18). El a binecuvntat nsotirea brbatului cu femeia, zicnd : Cresteti si v nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti (Facere I, 28). Dar n Noul Testament cstoria este nltat si asezat de Mntuitorul Iisus Hristos n rndul Sfintelor Taine. El a cinstit-o prin aceea c a luat parte la Nunta din Cana Galileii (Ioan II, 111). Iar de cte ori a gsit bun prilej s griasc despre cstorie, El a privit-o ca Sfnt Tain, sublinind importanta ei prin cuvintele: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup, asa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart (Matei XIX, 5 6). Credincios urmtor ntru toate Mntuitorului Iisus Hristos, sfntul apostol Pavel i ndeamn pe soti s-si iubeasc sotiile, precum Hristos a iubit Biserica, iar pe sotii s fie supuse brbatilor lor ca Domnului, pentru c brbatul este cap femeii, precum si Hristos este capul Bisericii" (Efes. V, 23).

Si incheie prin cuvintele: Taina aceasta mare este, iar eu zic n Hristos si n Biseric (Efes. V, 32). Asemenea celorlalte Sfinte Taine, si Taina Nuntii se svrseste n biseric, mai potrivit n zi de duminic, dup Sfnta Liturghie, cnd obstea credinciosilor se afl n casa lui Dumnezeu. Potrivit poruncii a noua a Bisericii, nu se fac nunti ns n timpul posturilor si n anumite srbtori ale anului. Exceptia de la aceast regul o poate ncuviinta numai episcopul. Cununia se ncheie pentru intreaga viat a celor ce o primesc ; o poate desface numai moartea (Matei XIX, 6 ; 1 Cor. VII, 10). Doar necredinciosia unuia din soti fat de cellalt, o poate desface, cci ea nseamn nimicirea iubirii curate dintre soti. Sotul nevinovat poate Incheia o nou cstorie, dup desfacerea celei dinti, asa cum poate face si sotul rmas vduv prin deces. Formula Sfintei Taine a Nuntii este : Cuinun-se robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Duminezeu (N), n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, Amin, svirsitorul ei fiind episcopul sau preotul care administreaz harul dumnezeiesc. Primitorii acestei Sfinite Taine sunt credinciosii crestini brbati si femei care au varsta aratat n legile trii, sunt liberi s-si mrturiseiasc dorinta de a ntemeia o familie, care nu sunt nruditi n anumite grade si au ncheiat cstoria civil. Sotii uniti prin Sfnta Tain a Nuntii sunt ndatorati la pstrarea dragostei curate si a respectului unuia ctre altul, la cresterea fiilor lor n temerea de Dumnezeu, la cinstirea Sfintei Biserici si la iubirea Patriei n care vietuiesc si care lucreaz spre binele lor si al semenilor. RUGCIUNEA CELOR CE SE CSTORESC Stpne, Doamne Dumnezeul nostru, Sfintitorul nuntii celei de tain si preacurate, Pzitorul nestricciunii si Chivernisitorul cel bun al celor lumesti, Cela ce din nceput ai zidit pe om si l-ai pus ca pe un mprat fpturii si ai zis : Nu este bine s fie omul singur, s-i facem ajutor potrivit pentru el si, pentru aceasta, ai poruncit s lase omul pe tatl su si pe mama sa si s se lipeasc de sotia sa (sotul su) si s fie amndoi un, trup, iar pe care Dumnezeu i-a unit, omul s nu-i despart ; nsuti Stpne, trimite darul Tu cel ceresc si peste mine nevrednicul robul Tu (nevrednica roaba Ta) si binecuvinteaz cstoria pe care astzi o leg naintea fetei Tale. Curteste toate pcatele mele, iart-mi toate frdelegile, dezleag-mi toate greselile cele ,de voie ,si cele fr de voie ; uneste gndurile, cugetele si inimile noastre n dragoste neftarnic si n credint nestrmutat ; ndrepteaz pasii nostri pe crrile Tale, pentru ca s

mplmim pururea voia Ta cea sfnt. Umple casa noastr de toate bunttile cele de pe pmnt si ne nvredniceste s petrecem mpreun vietuirea noastr fr de prihan, ca s sporim spre tot lucrul bun, de folos Patriei si Tie bineplacut. Pzeste-ne ntru toate zilele vietii noastre, ca s plinim cu inim curat poruncile Tale si s ludm si s preamrim Preacmstitul si de mare cuviint numele Tu, al Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.

7) TAINA SFANTULUI MASLU Este a saptea Tain a Bisericii n care, prin rugciunile preotilor si ungerea cu untdelemn sfintit a prtilor nsemnate ale trupului, credinciosii dobndesc vindecarea de bolile trupesti si sufletesti. Aceast Tain a fost instituit de nsusi Mntuitorul cnd a tnmis pe sfiintii apostoli la propovduire, zicndu-le : Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: n numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi si vor pune minile si se vor face sntosi (Marcu XVI, 17 18). Sfintii apostoli au practicat Taina Sfntului Maslu chiar de la prima lor propovaduire : Si scoteau multi demoni si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i vindecau (Marcu VI, 13). Urmnd apostolilor, episcopii si preotii au svrsit si ei aceast Sfnt Tain, cum ne arat sfntul Iacob : Este cineva bolnav ntre voi ? S cheme preotii Bisericii si ei s se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, n numele Domnului. Si rugciunea credintei va mntui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi fcut pcate se vor ierta lui (Iacob V 14 15). Sfntul apostol Iacob nu face bolnavilor acest ndemn ca venind doar din partea sa ; el grieste tocmai despre lucrarea sfnt ncredintat sfintilor apostoli de ctre Mntuitorul Iisus Hristos, lucrare svrsit de ei n tot locul si la tot credinciosul care avea trebuint de harul lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Taina Sfantului Maslu se svrseste, de regul, la patul bolnavului; n restul cazurilor, n biseric. Sfntul Maslu este deci Taina care, prin rugciunile preotilor si prin ungerea trupului cu untdelemn sfintit, mprtaseste credinciosului harul lui Dumnezeu pentru tmduirea bolilor trupesti si sufletesti, pentru iertarea pacatelor si pentru ntrirea sufletului. Partea vzut a Sfntului Maslu const din rugciunea rostit de sapte ori pentru vindecarea bolnavului de neputinta trupeasc si sufleteasc; din

untdelemnul sfintit de preotii slujitori ai Tainei si ungerea cu el de sapte ori a trupului bolnavului. Urmrile Sfntului Maslu sint vindecarea de bolile trupesti si sufletesti si iertarea pcatelor pe care bolnavul ar fi uitat s le mrturiseasc la Sfnta Spovedanie. Svrsitorii Sfantului Maslu sunt preotii, pentru c Sfntul Iacob zice: s cheme preotii Bisericii iar nu preotul. Rnduiala slujbei este ntocmit pentru sapte preoti; ns o pot face si cinci trei sau cel putin doi preoti. Sfntul Maslu poate fi primit nu numai o singur dat si nici numai de cel aflat n pragul mortii, ci ori de cte ori credinciosul se simte ngreuiat din pricina bolilor sau pcatelor. RUGCIUNE Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugciune pentru iertarea pcatelor mele si, ca un ndurat, cu dreapta Ta cea atotputernic, stiinge-mi focul ce m-a cuprins, nceteaz-mi boala si, cu milostivirea Ta, ridic-m din patul durerii, ntru slava numelui Tu. C Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, Hristoase Dumnezeule, si Tie slav nltm, Tatlui si Fiului si Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.