MULTIMEDIA

CURS 6
09.11.2007
= continuare =
4. Compresia/ decompresia sunetului
Algoritmii impusi ca standard (MPEG audio) comprima sunetul si pornind de la
psihoperceptii (codificarea psihoperceptiilor): elimina din coloana sonora sunetele pe care
noi nu le percepem.
Sunetele pe care le elimina nu le sesizam datorita faptului ca sunt mascate:
a) mascarea frecventelor
b) mascarea temporala
a) mascarea frecventelor
In primul rand, din coloana sonora sunt eliminate sunete care au frecventa mai mare de
16-18 KHz (limita pana la care noi auzim: 18000 Hz).
Mai sunt eliminate sunetele de intensitate scazuta, care apar concomitent cu sunete de
intensitate inalta, conditia fiind ca sunetele sa fie in benzi invecinate de frecventa. Cele cu
intensitate scazuta sunt mascate de cele cu intensitate inalta.
b) mascarea temporara
Se elimina sunetele de intensitate mica care urmeaza dupa sunete de intensitate puternica
(pe o durata foarte mica).
Sunetele de intensitate joasa nu mai pot fi percepute dupa ce am ascultat sunete de
intensitate puternica. Cele puternice imprima o vibratie mare a timpanului, care are o
inertie ce ramane ceva vreme.
Pasii algoritmului de compresie:
1) Trecerea semnalului sonor printr-un banc de filtre.
benzile de frecventa Adobe Audition; culorile: reprezinta valorile semnificative ?
esantionarea pentru sistemele de telefonie digitala: ~ 5 KHz ?
In paralel, se aleg si valorile de referinta pentru fiecare banda de semnal in parte.
2) Stabilirea numarului de biti disponibilizat, folosind un cuantificator de tip bit per
zgomot
mp3: compresia, in plus, elimina zgomotul (sesizeaza valorile de referinta si tot ceea ce
iese in afara valorilor este eliminat, pentru a ajunge la o sinusoida regulata) (aplatizarea
neregularitatilor in cadrul fluxului audio).
3) Preluarea valorilor obtinute si constituirea unui flux unic de biti.
COMPONENTE CARE FORMEAZA TIPUL MEDIA
C. VIDEO
1. Tipuri de semnal si comparatii intre cele 2 tehnologii existente (analog, digital)

2. Conversia video analog video digital necomprimat

3. Accesul direct la secventele video
4. Compresia video
1. Tipuri de semnal si comparatii intre cele 2 tehnologii existente (analog, digital)
Video este elementul cel mai spectaculos al tipului media, cel care reda cel mai fidel
realitatea.
Problema: pe piata erau consacrate diverse tehnologii care lucrau in domeniul video
analog. Conversia in digital a trebuit sa tina seama de toate aceste standarde in partea de
analog.
S-a ajuns la un anumit standard, dar continua sa apara noi si noi probleme, dar si solutii,
cat mai diverse.
Si conversia, si reprezentarea sunt nestandardizate. Lucrurile inca sunt in discutie si sunt
multe cai de perfectionare a modului de reprezentare si prelucrare a componentei video.
Tipuri de reprezentare a semnalului video
Sunt 3 tipuri consacrate de reprezentare a semnalului video:
a) semnal video pe componente: Component Video
b) semnal video compozit: Composite video, denumit si CVBS (Composite Video
Blanking and Sync)
c) semnal video SVideo: Separate video, abreviat S-Video si numit si Y/C
a) semnal video pe componente: Component Video
Pentru fiecare componenta primara a semnalului video, tranferarea se face pe cate o unda
purtatoare separata.
Transferarea se face pentru fiecare componenta in parte.
Avantaje: trimitandu-se valorile pe unde separate, receptorul primeste corect valorile
Dezavantaje: pot aparea probleme la sincronizarea elementelor de semnal: sa se primeasca
defazat, astfel incat compuse sa nu mai formeze punctul initial.
b) semnal video compozit: Composite video
Este cel mai folosit.
Toate cele 3 elemente primare care formeaza semnalul video sunt impachetate si transmise
pe o singura unda de semnal nu mai pot aparea probleme de defazare.
Dezavantaje: elementele pot intercala (interferenta de semnal) la receptie sa nu pot
spune cat inseamna fiecare componenta, sa nu pot separa precis cat revine fiecarei
componente in parte.
Elementele principale ale semnalului video analog: Y U V
Y da componenta primara pentru luminanta
UV reprezinta 2 componente pentru crominanta
c) semnal video SVideo: SVideo

Este o mixtura intre a) si b): foloseste o unda purtatoare pentru Y, iar cele 2 unde de
crominanta U si V sunt impachetate pe o unda separata purtatoare de semnal.
Comparatii intre cele 2 tehnologii (analog si digital):
I) modul de redare a culorii
Un element de comportament se refera si la modul cum se reda culoarea punctului (modul
de redare a culorii)
i) semnal video analog: punctul de pe ecran (culoarea punctului de pe ecran) se reda prin
faptul ca acel punct este reprezentat de luminanta, respectiv crominanta (stralucire si
culoare).
ii) semnal video digital: punctul de pe monitor se reda printr-o combinatie de culori
fundamentale ale spectrului RGB
Componentele primare in cazul semnalului video digital: RGB
II) modul de afisare a imaginii
i) semnal video analog: imaginea este afisata folosindu-se asa-numitul baleiaj intretesut:
imaginea este redata in felul urmator: intr-o prima etapa, sunt trasate liniile de scan pare, in
pasul urmator trasandu-se si linii de scan impare.
Imaginea apare dintr-o data, integral, si in pasul 2 se clarifica.
Avantaj: necesita o rata de refresh mica. Rata de refresh = frecventa cu care se retransmite
imaginea pe ecran.
TV: ~50KHz
monitoare: > 75KHz
ii) semnal video digital: afisarea imaginii se face prin asa-numitul baleiaj progresiv:
imaginea apare progresiv pe ecran, de calitate maxima de la inceput, trasandu-se linie dupa
linie, incepand de sus, pana jos.
Acest mod de afisare a imaginii necesita o rata de refresh mai mare.
Cand se blocheaza un program: se traseaza o fereastra linie cu linie
La TV: se traseaza doar bucatile care difera de la un cadru la altul.
Desincronizare: cand pierde semnalul cablu
Rezolutie: la semnalul video analog depinde de sistemul de TV (PAL, SECAM, etc); se da
pe linii de scan. Numarul de linii utilizate pentru difuzarea imaginilor este diferit.
2. Conversia video analog video digital necomprimat
Procesul de conversie video analog video digital necomprimat este asistat de un decodor
care transforma/ converteste semnalul video compus in semnal video RGB, si de un scan
convertor, care accelereaza semnalul video intretesut pentru a putea fi redat pe ecranul
calculatorului.
Acest proces de bazeaza pe esantionarea si cuantificarea semnalului.
esantionare stabilirea valorilor de referinta
cuantificare reprezentarea valorilor de referinta

Procesul de esantionare se poate face plecand atat de la semnalul pe componente, cat si de

la semnalul compozit.
Majoritatea echipamentelor care realizeaza conversia utilizeaza formatul de codificare 4
22
YUV
422
Reprezinta niste proportii. La esantionarea semnalului, cand este preluat pe computer, se
utilizeaza diverse frecvente de esantionare:
crominanta: 6,75 frecventa de esantionare
luminanta se esantioneaza la dublu: 13,5 frecventa de esantionare
Luminanta de 2 ori mai mare decat crominanta se esantioneaza cu frecventa mai mare
luminanta pentru ca se doreste sa se redea mai fidel luminanta si mai putin crominanta,
pentru ca ochiul uman este mai sensibil la stralucire decat la culoare.
Cand intri intr-o camera cu lumina stinsa, sesizezi mai intai intunericul, nu culorile.
In cazul in care se realizeaza conversie video pornindu-se de la semnalul compozit,
formatul mai des intalnit se numeste 4FSC 4 Frequency Scale
Scale: scala de frecventa
Rata de esantionare = 4 * frecventa cea mai inalta a semnalului video (frecventa = numarul
de cicluri pe secunda).
Cuantificarea se face in ambele cazuri pe 8 biti.
Factori care influenteaza obtinerea unui semnal video de buna calitate din procesul
de conversie:
1) fluxul de derulare a imaginilor: pentru o miscare naturala, trebuie sa fie cam 25 30
frame-uri pe secunda.
Retina percepe permanent imagini; pe retina imaginea ramane o fractiune de secunda
(echivalentul a 25 30 frame-uri/ secunda), timpul acesta fiind utilizat la partea de
derulare a cadrelor.
iarasi element de psihoperceptie
2) rezolutia de crominanta: depinde de numarul de culori utilizate la reprezentarea
imaginilor din fluxul video.
3) rezolutia spatiala: modul de procesare a liniilor de scan si a liniilor individuale din care
se compun imaginile.
4) calitatea secventei video analogica: daca ai un semnal video analog prost. nu ai cum sa
obtii un semnal digital de buna calitate; input prost evident output prost.
3. Accesul direct la secventele video
Se refera exclusiv la video digital.
Player-ele video pot accesa direct o sursa de informatii din fluxul de imagini sau chiar un
cadru fix acces direct la secventa video.
Accesul direct presupune indexarea invariabila in timp a imaginilor fixe care compun,

formeaza fluxul video.

indexare = se atribuie un reper fiecarui cadru fix care compune secventa video
acces direct = se bazeaza pe un proces de indexare a secventelor: se pun in corespondenta
un element cu o entitate informationala.
Exista 2 sisteme de reperaj:
1) sistemul de reperaj time code
2) sistemul de reperaj frame code
1) sistemul de reperaj time code foloseste ca reper timpul pentru indexare, adica asociaza
fiecarui cadru fix un numar, reprezentand ora, minutul, secunda, milisecunda si numarul
cadrului. Numarul acesta este codificat BCD (binary-coded decimal) si se memoreaza pe
o pista audio paralela.
BCD forma de reprezentare a valorilor din baza 10:
fiecare cifra pe 1B BCD impachetat
fiecare cifra pe 4B BCD despachetat
Primul cadru are: 0, 0, 0, 0, 0
In Adobe Premiere: in timeline este un numar pentru fiecare cadru ?
2) sistemul de reperaj frame code este mai simplu; practic, pune in corespondenta fiecare
cadru cu un numar natural in secventa crescatoare de la 0 la n.
De fapt, numara cadrele individuale.
Adobe Premiere: Timeline Window Options: optiune pentru schimbarea sistemului de
reperaj.
Vizibil altundeva: in video digital, fisierele de .sub
Exista si functii API pentru procesarea secventelor video digital. ?
Pot sa ii dau frame code si sa imi returneze time code-ul corespunzator.
Cand se creeaza secventa video:
1) generator de time code: asociaza numerele, atunci se creeaza indexarea. Atribuie
cadrelor numarul acela care reprezinta ora, minutul, secunda, milisecunda.
2) lector de time code.