Clasificarea construc?iilor Aceasta clasificare se face n func?ie de obiectivele urmarite: proi ectare, prescrip?ii tehnice, eviden?

a economica sau statistica, planificarea ?i organizarea lucrarilor, documentare etc. Omogenitatea clasificarii se asigura pr in gruparea asemanatoare prin elemente principale comune de proiectare ?i execu? ie. n clasificarea func?ionala sau dupa destina?ie se grupeaza construc?iile din punct de vedere al cerin?elor func?ionale ?i amplasamentului geografic. Din aces t punct de vedere construc?iile se mpart n cladiri ?i construc?ii inginere?ti. Cla dirile sau construc?iile civile, industriale ?i agricole adapostesc oameni ?i al te vie?uitoare, activitatea omeneasca, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vnt, ploaie, ar?i?a soarelui etc.) facnd posibila adaptarea la mediul geografic a tt de variat ?i cu clime att de diferite. Construc?iile inginere?ti sunt toate cel elalte construc?ii, cai de comunica?ii terestre ?i pe apa, construc?iile hidrote hnice ?i subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc Condi?ii tehnice pentru con struc?ii Fiecare construc?ie sau element de construc?ie trebuie sa satisfaca un ansamblu de condi?ii tehnice sau cerin?e tehnico-economice principale, care pri vesc durabilitatea n timp, robuste?ea structurala, rezisten?a la foc, rezisten?a ?i stabilitatea construc?iei, condi?ii fizice ?i igienice, arhitectonice, econom ico-organizatorice etc. Durabilitatea reprezinta durata de func?ionare normala n timp a princip alelor elemente de construc?ii, fara pierderea calita?ii necesare exploatarii op time ?i poate fi: ridicata (de gradul I) ?i este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) ntre 50 ?i 100 de ani; normala sau obi?nuita (de gradul III) ntre 20 ?i 50 de ani. Construc?iile cu durata de func?ionare mai mica de 20 de ani sunt considerate co nstruc?ii cu caracter provizoriu. Durabilitatea este determinata de materialele folosite, solu?ia aleasa la proiectare ?i modul de execu?ie, condi?iile de exploatare ?i ntre?inere ?i se refera la rezisten?a materialelor ?i elementelor de construc?ii la diferite ac?i uni cum ar fi: nghe?-dezghe?, umiditate, coroziune, ac?iunea biologica a microorg anismelor ct ?i ac?iunea mediului nconjurator: agen?i atmosferici, fum, gaze, dife rite noxe din mediul interior etc. Rezisten?a la foc reprezinta capacitatea construc?iei de a-?i men?ine i ntegritatea n cazul izbucnirii unui incendiu, un anumit interval de timp prescris . Prin expunerea la temperaturi ridicate materialele de construc?ii ?i modifica c aracteristicile mecanice prin degradarea rezistentei ?i prin cre?terea deformabi lita?ii, fapt care duce la pierderea rezistentei ?i cedarea elementelor precum ? i la deformarea lor excesiva cu efecte ce pot compromite integritatea ?i siguran ?a construc?iei. Comportarea elementele de construc?ii la ac?iunea focului este dependenta de materialele din care sunt confec?ionate. Pentru mbunata?irea rezist entei la incendiu, elementele de construc?ii se protejeaza prin diverse mijloace de protec?ie pasiva caracterisitice (inglobarea elementelor metalice n beton, ap licarea unor mortare rezistente la foc cu un grad de conductivitate termica mica , vopsea intumescenta, diverse placari cu elemente incombustibile). In anumite s itua?i se folosesc complementar ?i mijloace de protec?ie activa: instala?ii de s prinklere pentru stingerea focului ?i sisteme de evacuare a fumului. Cerin?e privind rezisten?a, stabilitatea, ductilitate ?i rigiditatea e lementelor structurale ce se refera la ndeplinirea condi?iilor de proiectare priv ind att capacitatea lor portanta, men?inerea echilibrului ?i capacitatea de disip are a energiei, necesare men?inerii integrita?ii de ansamblu a structurii, ct ?i limitarea deforma?ilor excesive, a prentmpinarii vibra?ilor ?i a altor condi?ii ne cesare asigurarii unei exploatari normale. Condi?iile fizice ?i igienice sunt legate de realizarea unui climat in terior corespunzator prin considerarea urmatorilor factori, ?i anume: temperatur a, umiditate, iluminare, viteza ?i circula?ia curen?ilor de aer, evacuarea aerul

ui viciat etc. Condi?iile de ordin arhitectural trebuie sa asigure un aspect estetic placut, cu compozi?ie arhitectonica optima realiznd n acela?i timp o func?ionare optima conf orma destina?iei construc?iei Condi?iile economico-organizatorice privesc n general costul construc? iilor, tehnologia de execu?ie ?i posibilita?ile de industrializare, materiale fo losite, solu?ii tehnice, termenul de execu?ie ?i punerea n func?iune. Robuste?ea care sa asigure prin alegerea judicioasa a sistemului structural rezi stenta acestuia ?i evitarea colapsului n cazul unor situa?ii precum atacuri teror iste etc. Structura de rezisten?a a un ei cladiri Structura sau scheletul de rezisten?a reprezinta un ansamblu de elemente structurale (stlpi, grinzi, pere?i, plan?ee etc), aranjate n asa fel nct sa asigure preluarea ?i transmiterea ncarcarilor ce ac?ioneaza asupra ei, fara sa periclite ze siguran?a ?i integritatea cladirii. Conceperea ?i dimensionarea structurii de rezisten?a a unei cladiri este un proces complex ?i trebuie sa corespunda unor cerin?e de ordin: ingineresc - structura trebuie sa ndeplineasca toate cerin?ele normelor de proiec tare impuse, ?i anume: cerin?e privind rezistenta, stabilitatea, ductilitatea, d eformabilitatea, siguran?a n exploatare; arhitectural - structura trebuie sa corespunda func?ional destina?iei stabilite ?i sa prezinte un aspect estetic agreabil; economic - de-a minimiza costurilor, reducerea consumul de materiale, a cheltuie lilor privind execu?ia, transportul ?i montajul elementelor structurale, precum ?i mentenan?a n timp, de asemenea solu?ia trebuie sa fie eficienta ?i sustenabila ; Clasificarea funda?iilor

Dupa adncimea de fundare sunt: funda?ii de suprafa?a (de mica adncime) sau funda?ii directe; funda?ii de adncime sau funda?ii indirecte (funda?ii pe pilo?i, chesoane, pu?uri, coloane etc.). Dupa modul de execu?ie fa?a de nivelul apelor subterane sunt: funda?ii executate deasupra nivelului apei freatice funda?ii executate sub apa. Dupa materialele folosite sunt: funda?ii din lemn; funda?ii din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian; funda?ii din beton armat. Dupa forma lor n plan se deosebesc: funda?ii izolate; funda?ii continue sub ziduri sau stlpi; funda?ii din re?ele de grinzi; funda?ii pe radier general funda?ii pe chesoane Dupa tehnologia de execu?ie, pot fi: funda?ii monolit executate la fata locului pe ?antier, n groapa de funda?ie; funda?ii prefabricate executate n ateliere specializate, transportate ?i montate pe ?antier.