MODURI DE ABORDARE A INTELECTULUI SI DEFINIREA ABILITTILOR INTELECTUALE InteligenTa, ca abilitate intelectual general, apare ca unul dintre cele mai

controversate, largi si greu definibile concepte. Abordarea tradiTional a inteligenTei viza inteligenTa ca aptitudine si msurarea ei psihometric. InconsistenTele au condus la abordarea msurrii din perspectiva prelucrrii informaTiei si teoriilor cognitiviste. Acestor dou orientri li se adaug conceperea inteligenTei prin prisma fiziologicului si a abordrii genetice. Au existat trei criterii principale care au determinat trei orientri in construirea probelor prin care se msoar inteligenTa si abilitTile cognitive: inteligenTa ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine si inteligenTa ca structur factorial. InteligenTa ca dezvoltare Se bazeaz pe constatarea c rezultatele copiilor la aceeasi sarcin sunt mai bune pe msura inaintrii in varst. Acest criteriu este valabil cu condiTia departajrii unor sarcini intelectuale care au valoare discriminativ mare intre diferite nivele de varst, respectiv au valoare genetic. !etoda se aplic in special in msurarea inteligenTei copiilor: scalele metrice sau sca"ele de dezvoltare# testele de tip screening# testele operaTionale bazate pe experimentele lui $iaget care vizeaz identificarea caracteristicilor calitative ale inteligenTei. Aceste teste msoar inteligenTa in contextul comparrii varstei mentale cu varsta cronolgic, utilizand norme de dezvoltare sau conceptul de coeficient intelectual, %.I. InteligenTa ca a tit!dine Are urmtoarele caracteristici: se bazeaz pe definirea inteligenTei ca mod de a se adapta la situaTii noi &variaTii'# implic aptitudinea de a rezolva problemele# se refer la tipuri de inteligenT care se pot msura prin teste specifice. In psihometrie s(a definit inteligenTa ca aptitudine de a rezolva problemele. In functie de natura problemelor se pot masura diferite tipuri de inteligenT: ( )aracterul concret al sarcinilor conduce spre rezultate sernnificative pentru inteligenTa concret# ( )aracterul abstract, inteligenTa abstract# ( )aracterul verbal, inteligenTa verbal# ( )aracterul nonverbal, inteligenTa nonverbal etc. InteligenTa "i "tr!ct!ra ei #actoriala In diferite abordri factoriale ale inteligenTei s(a ajuns la rezultate variate in ceea ce priveste factorizarea capacitTii intelectuale, mai ales privind numrul de factori si modul cum sunt pusi in relaTie. Spearman &"*+,' - propune + factori: factorul general g si factori specifici. Abilitatea reprezentat de factorul g permite perforrmanTe la toate tipurile de sarcini intelectuale, in timp ce factorii specifici sunt implicaTi in sarcini unice. Spearman impreun cu alti cercetatori au descoperit ca sarcinile de tip analogie masoara cel mai bine factorul de inteligenT general g# .intre aceste teste fac parte: !atricile $rogresive /aven, testele .omino etc. Thurstone &"*01' propune o viziune multifactorial asupra inteligenTei prin , factori

primari: factor de inTelegere verbal, factor de fluenT verbal, factor numeric, factor de vizualizare spaTial, factor de memorie, factor de raTionament, factor de vitez &claritate' perceptiv. 2uilford &"*3,' propune modelul cuboid al intelectului, in care departajeaz experimental iniTial "+4 de abilitTi intelectuale si mai recent &"*1+', "54 de abilitTi. 6iecare sarcin mental va conTine trei tipuri de ingrediente: unul dintre cele trei tipuri de operaTii mentale 5 posibile &cogniTie, memorie, gandire divergent, gandire convergent si evaluare', unul dintre cele 5 tipuri de continuturi &vizual, auditiv, simbolic, semantic, comportamental' si unul dintre cele 3 tipuri de produse &unitTi, clase, relatii, sisteme, transformari, implicatii'. 7ernon &"*,"' propune un model ierarhic al inteligentei definind doi factori largi de grup - abilitatea socio(educationala si abilitatea practica(mecanica(spatiala care la randul lor sunt descompusi in factori mai ingusti# primul factor se subcategorizeaza in fluenta verbala si abilitate numerica, al doilea factor in comprehensiune mecanica, relatii spatiale, abilitTi psihomotorii. 2uttman &"*35' propune o structura radiala a inteligenTei imaginat ca un cerc in care fiecare test dintr(o baterie de teste de inteligenT poate fi plasat undeva in cerc - testele mai apropiate de centru fiind cele care masoara abilitTi mai centrale ale inteligentei. Sternberg &"*1"' a propus un model centrat pe componentele informationale si de procesare ale inteligenTei identificand trei componenete importante: metacomponente, componente de performanT si componente de achiziTionare de cunostinte. $ril% e&erciTi! ". InteligenTa ca aptitudine are urmtoarele caracteristici: a' rezultatele obTinute de subiecTi la aceeasi sarcin sunt mai bune pe msura inaintrii in varst# b' presupune capacitatea de adaptare la situaTii noi si de rezolvare de probleme# c' este alctuit din trei componente importante: metacomponente, componente de performanT si componente de achizitionare de cunostinte. A8S:9