Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Bonnie: comparatie intre faptul ca nu poti studia vantul decat observand dunele de nisip si corpul care infatiseaza procesele mintii Totate sistemele corpului se reflecta in calitatea miscarii In BMC invatam sa stabilim contactul direct cu diferite sisteme si sa initiem miscarea din ele astfel incat calitatilor lor sa ne devina disponibila ca mijloace de expresie Invatam si sa recunoastem aceste calitati in alte persoane Fiecare sistem exprima o diferita calitate in miscare si stimuleaza o schimbare in feeling, perceptie si awareness Procesul de dezvoltare. Miscarea de dedesubt 1. Baza fiintei: Trezirea constiintei celulare Constiinta evolueaza o data cu cu evolutia individului si se naste din momentul in care spermatozoidul fertilizeaza ovulul Evolutia omului trece prin aceleasi faze ca si evolutia speciilor: unicelular -> peste -> amfibian -> reptila -> mamifer Celulele se divid si fiecare isi pastreaza independenta si in acelasi timp e parte dintr-un sistem La inceput, ele sunt identice si se pot dezvolta in orice fel de celula Celula organe organism = individ organizatii societate Awareness-ul celular = preconstiinta = nu reflecta la cine e, dar are inteligenta naturala, procese de viata si propriu simt al prezentei In unele celule este blocata energie in excess, la altele energia nu ajunge; de cele mai multe ori situatia se intampla simultan Exista numeroase metode terapeutice care lucreaza dupa aceste principii: ex. acupunctura: csd ca exista o forta a vietii numita Energie Chi care, atunci cand nu circula armonios si echilibrat, produce boala Cand celulele respira total, exista o alimentare cu energie proaspata si o eliminare a toxinelor din fiecare celula; fiecare celula respira prin membrana sa , se extinde si se contracta, in propriul ritm, independent de ritmul expiratiei externe = respiratie interna/celulara Aceasta cunoastere a celulelor poate fi baza intuitiei Directionarea atentiei in acea directie (=> directionarea energiei) Experimentarea constiintei celulelor in odihna = nu pierderea constiintei ci modificarea ei; stare necesara pentru odihna organismului Odihna necesara pentru activitate; a fi necesar pentru a face Daca se pierde echilibrul intre a fi si a face => extenuare nervoasa, inertie sau apatie Starea de a fi a celulei poate fi simtita ca o stare de odihna, pace si simplitate + poate fi si o senzatie de omnipotenta Procesul de invatare nu este o linie, ci o spirala; la fiecare pas nou, vom trece constient sau nu, prin umbrele primelor faze de dezvoltare din viata noastra Primele procese de invatare: in uter invata despre senzatiile de miscare si actiunea gravitatiei + senzatia de atingere; simtul tactil este primul care apare si prin el pot fi explicate toate celelalte simturi

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Prin perceperea atingerii si miscarii, celulele incep sa invete despre propria lor prezenta si activitate si despre variabilele lumii pe care o locuiesc Daca aceasta dezvoltare nu s-a facut asa cum trebuie, ea isi va pune amprenta mai tarziu; daca ne permitem sa ne asezam la nivelul awarnessului celular si sa ne reexperimentam pe noi astfel, putem crea o experienta mai pozitiva a acestei faze de invatare, pe care se pot aseza noi patternuri de raspuns Exercitiu respiratie celulara: conectare la pamant imaginare fundatie respiratie, unde se blocheaza mai multe celulte si un tot - pulsatie trimitere respiratie - pe 4 parti simti gravitatia pamantul te sustine si il sustii miscare libera reintegrare in exterior Cap2. Dezvoltarea miscarii in uter

In celula sunt continute patternurile care se vor manifesta mai tarziu Ken Wilber: fetusul poseda inconstientul de baza; in structura sa sunt intiparite toate potentialele gata sa iasa la suprafata Fazele dezvoltarii : 1. Celula 2. Starfish centru (gura+creierul)+ 5 brate ( care au la capate receptori senzoriali si un spot de pigment de lumina = ochi) => senzitivitate care la oameni se dezvolta in simtul tactil al mainilor si picioarelor si simturile specifice situate in zona capului simetrie radiala = toate bratele sunt folosite in mod egal pentru locomotie si gasirea hranei forma a fost identificata de Bonnie la fetus ca al doilea pattern neurologic : hranirea prin ombilic din centrul lui => 6 brate: mai intai cap si gat ( inchiderea tubului neural se face mai intai la gat, apoi merge spre cap si in jos spre coada) => gatul e important in ceea ce priveste dezvoltarea miscarii si perceptia; - > apoi, o coada si 2 membre superioare -> 2 membre inferioare ( cu o rata de crestere mai mica); capul se dezvolta din centru; desi aparent nu pare sa aiba nevoie de miscare in aceasta faza, ea este esentiala pentru dezvoltarea fizica, senzoriala, perceptuala, mentala si pshihologica; => awareness asupra lui si a mediului, fundatia pentru modalitati viitoare de interactionare si raspuns; primii nervi care myelinate (= se acopera cu un invelis gras, care le creste conductivitatea) sunt cei vestibulari -> inregistreaza informatii despre miscarea fetusului si mediul sau (pamantul si mama) este de o deosebita importanta faptul ca acesti nervi sunt primii care se dezvolta => se dezvolta inainte celor senzoriali => intai ne miscam si apoi primim feedback prin senzatie despre miscare miscarea este inregistrata nu numai de nervii vestibulari din urechea interna ci si de cei proprioceptivi si chinestezici situati in oase, incheieturi, muschi, fascia si ligamente in intreg corpul atingerea joaca un rol foarte important (se misca in lichidul amniotic)

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

miscarea intentionata apare in timpul si dupa nastere; functia apare atunci cand e necesara si determina forma; paternul naval radiaton e observabil si la nou-nascuti, unde miscare extremitatilor pare sa porneasca din centrul corpului fiecare parte a corpului invata poate initia miscare si ca, in acelasi timp e conectata la centru => diferentiere si integrare un proces care e vazut la fiecare nivel de dezvoltare a miscarii si constiintei dezvoltarea reflexelor primare stimulare prin atingere sau presiune pe zone particulare ale corpului, miscari pasive ale capului, torso-ului sau membrelor, schimbari de pozitie, schimbari in relatie cu gravitatia, sunete etc => aparare sau conexiune = ambele necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a miscarii si supravietuirea personala blocarea respiratiei celulare in anumite parti ale corpului => membru mai prost integrat; respiratia celulara poate fi blocata la nivelul oricarui tip de tesut, organ etc care se afla pe traseul ce uneste membrul de centru

Exercitiu: explorare navel radiation pattern o Respiratie prin buric (inspiratie pana la extremitati) continua pana cand e echilibrata si incearca sa o duci dincolo de locurile in care se blocheaza o Miscare in membre o Explorare legaturi 2 cate 2 o Include senzatia de atingere a podelei, a aerului si a propriului corp o Simte podeaua prin membre si permite-i sa te sustina; cand iti lasi din nou greutatea pe podea simte cum raspunde si impinge inapoi pana in centru Informatiile pe care fetusul le primeste => perceperea mediului ca ostil sau prietenos

Cap3. Prenasterea si nasterea La fiecare nivel al invatariii, se repeta o astfel de nastere: separarea de starea veche pentru accesarea unei stari superioare de functionare si constiinta Stresul din timpul nasterii pregateste creierul si corpul pentru invatare: noi conexiuni se fac in creier, se creeaza proteine <- pt a face fata acestei treceri din cunoscut in necunoscut Esentiala pentru completarea acestei perioade periculoase este odihna de dupa a copilului Etapele dezvoltarii care urmeaza sunt identice pentru toti oamenii, inscrise in ADN-ul lor; ele apar aprox in aceleasi momente si se succed fie ca etapele anterioare au fost sau nu experimentate suficient cat sa fie stapanite The Mouthing Pattern o Gura are o importanta primara dupa nastere => al doilea set de nervi care se dezvolta sunt cei care primesc informatii si activeaza muschii gurii < - asta se intampla din uter, cand bebelusul poate deja sa isi suga degetul

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Miscarea e initiata de gura in cautarea sfarcului mamei -> (articulatia tempomandibulara- )=> modifica coloana o Capul se balanseaza jos-sus ca urmarea a suptului ( => primul pattern de Push din cap) o Gura se deschide miscarea craniului se transmite spre prima vertebra si in jos spre coloana capul se ridica coloana se relaxeaza si se lungeste o Daca la intoarcere capul nu revine la loc, gura ramane usor deschisa = > tensiune in zona gatului o Copii sug cu tot corpul activitate in coloane, organele din zona abdomenului si pelvis + maini si piciaore o Suptul este o cautare activa care stabileste fundatia pentru viitoarele patternuri de cautare si prindere cu mainile si picioarele o Copii hraniti cu biberonul este posibil sa simta in continuare ca lumea vine la ei si sa nu simta puterea personala, sa simta ca sunt mai putin implicati si in control asupra propriei vieti o Miscare initiata de la gura spre coada si apoi inapoi, de la coada spre gura -> pesti, serpi, omizi Pre-spinal pattern o Se dezvolta in uter si reprezinta baza pentru patternul spinal o Notochord = o bara flexibila de intarire care trece prin lungimea torsoului si apare intr-o anumita faza a dezvoltarii fetusului, intre spinal cord si tractul digestiv; mai tarziu va fi absorbit si inlocuit de coloana vertebrala, ramasitele lui gasindu-se in centrul discurilor dintre corpurile vertebrelor o Miscare din tractul digestiv (gura anus) si spinal cord ( creier medullaris) o Calitate flexibila, serpentina o soft spine Spinal pattern o Spinal Push Nasterea=miscare de impingere initiata de cap se transfera spre coada mijlocul fundamental de locomotie dupa nastere se bazeaza pe mouthing pattern stimulare pentru glanda pineala si alte glande din zona capului dezvolta mintea atentiei interioare stabileste axa verticala prin impulsul care calatoreste prin spinare o Spinal Reach and Pull Pattern l la nastere, dupa ce iese capul, el trage dupa el intreg corpul = primul raspuns pozitiv al copilului la lume; da simtul elongatiei axei verticale in spatiu dezvolta mintea atentiei exterioare condusa de cap, miscarea coloanei in toate directiile poate fi initiata prin stimulare organelor de simt si atingerea pielii din zona fetei + sunete si stimulare vizuala stimulare gura + miros => Rooting Reflex Explorare

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Aceste patern-uri sunt coordonate de lower brain si, invers, acesta e stimulat de performarea acestor patternui;=> aceste exercitii ajuta la regularea functiilor specifice lower brain si eliberarea creierului superior pentru a se putea ocupa de patternuri mai sofisticate de miscare; coordonarea de catre lower brain ar trebui sa se produca automat, fara control constient, dar unde exista lipsuri higher brain preia controlul Exercitiu 1: stimulare piele fata spre exterior-> provoca miscarea capului care se transfera gatului si obs cum se poate duce mai departe, spre coloana; apoi stimuli vizuali, apoi doar ochii care genereaza miscare, apoi mana care se intinde dupa ceva in directia data Exercitiu 2: baga-ti degetul mare in gura, atingand cerul gurii, acolo unde se intalnesc palatul tare si palatul moale => stimualrea reflexului de sugere -> permite capului sa se balanseze usor, astfel incat miscarea sa nu se intample numai in falca inferioara -> miscarea initiata de articulatia tempomandibulara, chiar in fta urechilor si este intiatorul miscarii prin spinare => simte flexie si extensie in gat ( posibil sa simti impulsul cum calatoreste pe toata coloana si pe tractul digestiv) Exercitiu 3: (pg 58) fundul pe genunchi, capul pe podea, mainile romb -> initere impingere din coada => ridicare coloana, preluare greutate pe cap -> deschidere gura articulatia tempomandibulara - > balansare craniu, apasare pe prima vertebra (Mouthing pattern) -> revenire la pozita initala; ( la miscarea inversa simte cum se inchide gura) <- repeta de cateva ori incet; respira pe rand in coloana si creier, organe si tractul digestiv si repeta miscarea initiand-o de acolo -> obs modificarea calitatii miscarii Exercitiu 4: Spinal Reach and Pull : active reaching through the top of the head initiating the mov.(pg 60) : pieptul, abdomenul si coapsele vor fi mai intai trase spre podea, dar pe masura ce capul ajunge sus si in fata, intreaga coloana va fi trasa in extensie in timp ce ne sprijinim pe palme; f important: initierea si sustinerea de la ochi; trage coloana in sus -> patruped -> inapoi; la fel ca la 3, poti incerca diferite calitati;

Cap4. Spirala cresterii: miscarea pe pamant Legi ale naturii o Apa tinde sa ia forma sferica, ca orice materie vie, tinde sa-si uneasca partile intr-un intreg o Gravitatea Interactiune dintre aceste doua legi ale naturii creeaza miscare sub forma unei spirale orientate in jos Spirala prezenta peste tot in natura Procesul de dezvoltare - underlying movement o Primele miscari: incep in extremitati si se transmit prin tot corpul catre extremitatea opusa; declansate de stimuli exteriori; o Primii stimuli care declanseaza miscarea vin din nevoile copilului de hrana, respiratie, contact si confort

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Diferenta intre orientare atentiei spre interior/spre exterior, respectiv initiere miscare de la extremitati sau de la centru Push Patterns o Energia pamantului curge prin corp, intarindu-l si hranindu-l o Atentie orientata spre interior: greutate, gravitatie, echilibru, miscare, evolutia imaginii de sine si a limitelor o Marcheaza trecerea la o autonomie si independenta marite; The Reach and Pull Patterns o O data ce conditiile de supravietuire sunt indeplinite, atentia se muta spre exterior -> curiozitate o Mainile, picioarele, capul sau coada se vor intinde in spatiu si vor trage tot corpul intr-un flow secvential de la extremitatea care initiaza spre intreaga lungime a corpului o Cand atentia, focusata pe obiectul stimularii, este aliniata cu intentia de a se misca spre sau departe de obiect => miscarea are claritatea coordonarii, directiei si energia completa a angajamentului si deciziei o Focus pe exterior o Daca simtul de sine si al limitelor n-au fost stabilite => sentimente de dezorientare o Fara calitatea acestor pattern-uri, miscarea ramane adanc conectata la pamant, prea auto-reflexiva, lipsita de vitalitate si inspiratie Principii o Push patterns sunt inainte de reach&pull si ofera o baza pentru acestea; cand exista dificultati in executarea celor din urma, se revine la primele o Initere de extremitati o Echilibrul static in precede pe cel dinamic o Sustinerea vine mai intai de la pamant si apoi de la spatiu o Dezvoltarea membrelor se face de la proximal la distal Miscarea urmeaza intentia mintii The Homologus patterns o Initiate de ambele maini sau ambele picioare o Miscarea broastei, iepurelui sau kangurului o Diferentiaza intre partea superioara si cea inferioara a corpului; se desfasoara in planul sagital o Homologous Push pg. 74 ( pe burta: cap sus, sprijin in coate -> cap jos, ridic fundul >imping -> cap sus, picioare sus, maini in spate) focus interior o Homologous Reach and Pull pf 76. Fig 4.4 focus in afara = devotament si incredere; dincolo de spatiul personal, spatiul sigur The Homolateral Push Patterns o Reptile o Diferentiere stanga- dreapta o Pag. 78 fig 4.8 ( greutatea pe partea intinsa, coloana curbata, partea curbata eliberata de greutate, gata de actiune) The Contralateral Reach and Pull Patterns

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Pg. 79. Fig 4.10 Initiere de la maini ->Mana coordonata cu privirea impinge, piciorul opus impinge-> trage tot corpul ->greutatea se muta pe diagonala, celalata mana o Apare dupa ce copilul se poate sustine in maini si genunchi o Si invers => dezvoltarea simtului spatiului din spate o Mersul pisicilor sau al altor mamifere The Brahiation pattern o Trecere intre orizontal si vertical o Intalnit la primate cand isi elibereaza mainile pentru a apuca o Sustinut de impingere in picioare si reach al capului o Sustinerea coloanei vine de la extremitati in miscarea initiata de la periferie => mobilitate si libertate a coloanei; daca acest suport este absent sau deficitar => coloana trebuie sa se sustina singura o data ce e verticala => tensiune si rigiditate in coloana si in tesuturile si organele din preajma; Mainile, picioarele si simturile nu sunt in contact direct si activ cu mediul extern Evolutia se face sub forma de spirala, cu procese care se suprapun; Similaritati in tranzitii, dar mereu catre un nivel superior Intinderea dincolo de granitele personale => tragere in sus <- schimbarea atentiei de la interior la exterior Ramanerea la fiecare nivel al spiralei reprezinta perioada necesara pentru integrarea si stapanirea fiecarui nivel si preparatia pentru nivelul urmator

o o

Movement Repatterning Cap.5 Developmental Movement Therapy Din diferite motive, unele patternuri nu sunt suficient experimentate sau dezvoltate Terapie = reexperimentarea lor => mai multa putere interioara, claritate si viata in miscare si raspunsuri perceptive + elibereaza mai mult din energie pentru ganduri si activitati creative Fiecare dintre paternurile de dezvoltare a miscarii este coordonat de o zona specifica a creierului Miscarea este facuta cu cea mai mare claritate si usurinta cand cea mai directa cale nervoasa de la si spre creier este activata Daca un pattern a fost ratat => golul va slabi suportul pentru toate miscarile subsecvente in dezvoltare => compensare prin crearea unor pattern-uri rigide => zone de tensiune si imobilitate Exemplu: daca un copil a fost bolnav in a doua jumatate a primului an de viata, va fi capabil sa mearga, dar s-ar putea sa retina tensiune in gat, coloana si umeri pentru cun a practicat suficient mersul in 4 labe, mentinandu-si suportul central; in acelasi timp, se poate sa nu stie cum sa se intoarca in siguranta la podea => frica si anxietate cand e in picioare Placerea pentru miscare incepe din copilarie; dca cultura spune ca mintea si corpul sunt separate => copilul invata sa le diferentieze si le separe nenatural The art of movement repatterning:

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

In executarea patternurilor de dezvoltare urmarim sa vedem un flow neobstructionat de energie prin corp in fazele de initiere, secventiere si completare a miscarii + alinierea atentiei, intentiei si activitii Cu mintea noastra stabilim contactul cu mintea studentului, pentru a stii une in corp mntea si energia se misca sau sunt obstructionate; mintea directioneaza energie => miscarea crpului; Atingere cu mainile => simtirea a miscarii si nemiscarii calitate, directie si grad de libertate; Mintea se pozitioneaza intr-o stare linistita, receptiva => ne conectam la subtilele modificari in intentia studentului Daca reusim sa coordonam timpul directionarii din partea noastra cu intentia ei subtila de a se misca, simtita prin maini, o putem ghida spre noul pattern Folosire maini pentru a primi si transmite informatie + folosim si alti stimuli externi adecvati lectiei: pozitionare intr-o anumita pozitie pentru simtirea greutatii unor parti ale corpului, forta compresiva usoara ( pentru a facilita pushingul prin acel membru sau pentru a stimula sentimentul de conexiune cu alte parti prin feedback proprioceptiv) Atingere pielea fetei, maini, picioare sau prezenta unor sunete si obiecte in spatiu pentru initierea actiunilor de reach Extensia si flexia fiziologica se dezvolta in uter si ofera o caliate de baza pentru tonusul muscular in intreg corpul, in pregatirea activitatii musculare ulterioare; spre deosebire de cea individualizata, care se dezvolta de la cap in jos, cea fiziologica se dezvolta in uter de la picioare in sus => stimulare tactila a talpilor si picioarelor poate ajuta trezirea raspunsului neuromuscular si coordonarii pentru cei cu dizabilitati de miscare severe sau intarziere in dezvoltare <nepredictibilitate in calitatea, viteza si ritmul unei astfel de stimulari pentru a pastra awerness-ul asupra prezentului La o personaa normala, acest fel de stimulare poate aduce o vioicune a atentiei si o senzatie mai profunda de conectare la pamant prin talpi Cand lucram cu cineva, este important sa incepem de la nivelul la care persoana se simte in siguranta si confortabil

Body Memory Lucrand la acest livel profund al corpului sursa miscarii, awareness la patterning la un nivel celular => memorii emotionale, sentimente s asociatii pot fi scoase la iveala n In uter si in copilaria timpurie mintea si corpul, psihic si soma, nu sunt inca diferentiate si esunt experimentata ca un tot; pana cand limitele dintre ego si corp sunt stabilite, mediul intern si mediul extern sunt si ele nediferentiate => daca atingem un blocaj sau un pattern din aceasta perioada => experientele probabil nu vor stimua asociatii mentale directe, ci senzatii ale corpului, sentimente sau imagini Raspunsul la un astfel de lucru : adancire a respiratiei, senzatie generala de relaxare si wellbeing, sau o schimbare in perceptie si awareness

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

Cateodata, senzatii corporale mai putin confortabile: durere, greata, oboseala; Aceste raspunsuri corespund cu retrezirea unor senzatii in zone ale corpului care au fost amortite sau cu durerea si frustrarea de a fi fost blocate; disconfortul este adesea un semn ca procesul de vindecare a inceput Sistemul minte-corp stie cu propria lui inteligenta cata schimbare este pregatit sa primeasca In lucrul cu un adult e posibil sa fie necesar pentru a ajuta integrarea materaialul cu continut puternic emotional prin procesare verbala sau alte mijloace de expresie creative Noile patternuri e posibil sa se smta ciudat la inceut: senzatii nefamiliare sunt primite de la corp si, ca rezultat, creierul se reorganizeaza Nu reprimam numai durere si sentimente neplacute, dar si bucuria, vitalitate, aromonia, puterea si dragostea care sunt adevarata noastra natura ; ele vor incepe sa reapara la suprafata din adancul tesuturilor noastre pe masura ce ne deschidem din ce in ce mai mult spre intregul nostru; Relatia de vindecare Specialistul = o alta persoana de care studentul va fi atins, auzit si vazut, pe care sa il asculte si spre care sa se miste sau de care sa se indeparteze = o legatura care ii permite studentului sa faca un pas spre necunoscut; In orice perioada de tranzitie din vietile noastre, avem nevoie de siguranta de a stii la un anumit nivel ca suntem tinuti in siguranta + nevoia de a avea martori in momentele de bucurie si tristete, crestere si schimbare; copilul are nevoie de prezenta mamei pe masura ce face primele gesturi de independenta si afirmatie a existentei Specialistul atitudine de receptivitate, umilinta, deschiderea de a nu sti, de a asculta si invata Cap. 6: Deepening Contact with the Source of Movement

Pentru a ne elibera spre raspunsuri spontane la fluxul schimbator al vietii -> pierderea conceptului de corp static si neschimbator In fiecare moment celule din corpul nostru mor, si altele noi sunt create => o continua miscare si reorganizare la acest nivel fundamental, dincolo de cunoasterea noastra constienta Problemele apar cand ne opulnem sau incercam sa sarim peste aceste procese naturale Procesele mintii creaza patternurile pe care le vedem exprimate in corp => corpul va recrea aceleasi patternuri pana cand mintea devine flexibila si se poate schimba mintea fiecarei celule, tesut si fluid este exprimate in sentimente, postura si patternuri de miscare Daca credem, constient sau inconstient, ca corpul este solid si neschimbator => patternurile noaste de miscare si postura vor reflecta aceasta atitudine si vom fi blocati cu un mijoc neadapatbil de expesie Respiratia functioneaza automat si poate fi, intr-o oarecare masura, controlata voluntar => este puntea intre constiinta si procesele inconstiente ale corpului si mintii

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

10

In particular, indreptandu-ne atentia spre miscarile subtile ale respiratiei interne, respiratia celulelor, devenim capabili sa contactam originile miscarii si bolii noastre Celulele si fluidele corpului nu trebuie sa tina inchisa energia sau emotiile si amintirile asociate cu ea; este doar atasamentul nostru pentru familiar care le tine in acest fel, legati cum suntem de istorie, concepte si temeri Procesul este gradual, fiecare modificare deschide o noua cale, fara un final sau un scop Cel mai mare obstacol: atasamentul fata de ceea ce este cunoscut si familiar Cand energia se misca liber si echilibrat, toate sistemele corpului comunica intre ele; aceasta strae poate fi atinsa prin practici ca medidatia, yoga, artele martiale, cantatul sau dansatul Cand un flow liber spontan de energie si integrarea minte-corp sunt accesate, este un awareness care cuprinde mintea, corpul si sentimentele in totalitate si trece dincolo de toate distinctiile => experienta a spiritului sau a constiintei pure Aceiasi experienta cand experimentam awareness la nivel celular Practicantul, trebuie sa se relaxeze si el in mintea celulara; o 1. Ascultare prin maini si simtuir; conectare la anumite celule; fiecare sistem are o calitate a energiei, o densitate, o greutate si o miscare specifica <- invatam sa le diferentiam si sa recunoastem zonele unde miscarea este blocata sau prea dispersata; vom fi atrasi sa lucram intr-o anumita zona in functie de ceea ce observam in miscarea persoanei, postura sau gesturi, prin calitati pe care le exprima sau nu, informatii pe care ni le da legate de durere, disconfort, puncte forte si slabiciuni si prin informatia primita din contactul direct prin maini; o Practicantul isi indreapta propria constiinta spre mintea pe care inceara s-o modifice in student; experienta ei a sistemului din corp va fi comunicata prin maini si prezenta sa va ajuta studentul sa identifice experienta acelui specific sistem in propriul corp = rezonanta o O dezvoltare de la receptiv la activ din partea studentului o Infomatii verbale pentru ghidarea informatiei o 2. actively sensing, imaginarea miscarii; studentul ramane receptiv si pasiv o 3. Fac miscarea impreuna, ambii sunt activi si receptivi o 4. Dince in ce mai putin suport de la specialist o 5. Face miscare impotriva unei forte o 6. Exprimare libera, integrare in patternuri specifice Primim informatii de la mediul extern si extern prin tipuri diferite de nervi senzoriali: o Exteroceptori De la mediul extern prin piele ( atingere, presiune, durere, cald, rece) + nervii simturilor specifice de auz, vaz, gust, miros si echilibru; o Interoceptori In organele interne s tesuturile moi o Proprioceptori In tendoane, ligamente, muschi, articulatii informatii despre pozitia corpului in spatiu, miscare si relatia din partile corpului

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

11

Sistemul nervos este principalul vehicul prin care percepem si recunosatem ceea ce este prezent = sensing calitate de grija, constiinta de sine, atentie atat activia cat si receptiva, orientata spre exterior si spre interior; aliniere dintre gand si senzatie; Important in integrarea oricarei schimbari: readucerea atentiei la imprejurimi si miscara intr-un mod natural, fara constiinta de sine, experimentand direct corpul in miscare = feeling -> expresie a sistemelor fluide, legatura dintre noi si exterior The Mind of the Body Systems Fiecare sistem se exprima printr-o calitate distincata si un ritm al miscarii, evocand o minte particulara Sistemele si mintile lor sunt aspecte ale noastre, expresii particulare ale energiei continute de noi Calitatea miscarii si mintea unui sistem <- structura fizica, functie si fiziologie Schimbarea se face de la o minte la alta prin mebranele fine care inconjoara celulele, structurile si sistemele => indecizia si inabilitatea de a schimba mintea poate insemna ca suntem blocati la membrane, pecepand probabil limitele ca fiind prea solide sau impermeabile pentru a fi trecuta, in loc sa fie percepute ca punti de tranzitie si comunicare => e nevoie o decizie <- procesul de luare de decizie activa are loc la membrane

Expression and Support Fiecare prefera anumite sisteme pe care le foloseste in mod frecvent si tinde sa le evite pe celelalte = reflectare naturala a personalitatii fiecaruia si nu ceva ce trebuie modificat; cu toate aceste, cand un sistem este nefamiliar sau inaccesivil, libertatea de exprimare este restrictuinala; le numim shadow ( relatie cu conceptul lui Jung); => sistemele folosite mereu pot suferi de epuizare si dereglari legate de stres; problemele noastre = puncte forte care nu sau recuperat de la suprasolicitare si stres

Exploration: Making Contact through cellular Awareness Cu partener; amandoi in stare celulara, unul pune mainile pe zonele de care e atras Asculta, asteapta, observa orice senzatii, imagini sau sentimente care apar Prezent, receptiv, cat se poate de atent

Cap. 7: The Container: Form and Structure Pielea Copilul invata despre lume prin atingere Dezvoltarea unui ego sanatos depinde mult de fazele timpurii ale vietii, de atingere, tinere si stimularea data de acestea pentru cresterea simtului limitelor corporale

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

12

Pentru adulti, o asemenea stimulare prin contact poate fi benefica pentru redefinirea sinelui si celuilalt Celule de grasime <- izolatie si absorbtia socului Organul aparentei Vehicul de comunicare cu lumea exterioara, legatura dintre interior si exterior care ne permite sa invatam simultan despre ambele Deane Juhan: We can never touch just one thing; we always touch two at the same instant, an object and ourselves (...). ..my tactile surface is not onlu the interface between my body and the world, it is the interface between my thought processes and my physical existence as well. By rubbing up against the world, I define myself to myself. Gradul mare de senzitivitate din piele <- abundenta de terminatii nervoase in stratul din mijloc Pielea si sistemul nervos isi impar originea in ectoderma => legaturi in functia lor de comunciare senzitiva si transformare a stimulilor in perceptii si raspunsuri The feel in my skin and the feelings in my mind, what I feel and how I feel about it, become so confounded and ambiguous that my internal feelings can alter what my skin feels just as powerfully as particular sensations can shift my internal states. Pielea difera de celelalte organe de simt prin faptul ca simte continuu mediul inconjurator, nu se inchide; <- simtul de continuitate a sinelui Pielea = membrana care uneste si separa exteriorul de interior; => senzatie de integrare si continere; sensibilitate senzoriala si placere Exploration : o Spinal push paterns (pg. 52); fiecare parte a corpului in contact cu solul; atentia calatoreste o data cu schimbarea punctului de contact; o Cu partener, atingere piele cu degetele si contact usor; => light, sensitve and spacious

Scheletul Oasele cele mai solide, contin depozite de saruri minerale neorganice => putere si rezistenta + tesuturi vii Se dezvolta in uter din tesut cartilaginos = substanta tare, dar elastica, capabila atat sa sustina greutati cat si sa fie flexibila Intreg scheletul este reinnoit complet o data la aproape 2 ani; gradul sau de putere, flexibilitate sau duritate, si, intr-o anumita masura si forma, vor fi afectate in timp de cantitatea si calitatea activitatii la care e supus Vase de sange si fibre nervoase trec prin tesuturile oaselor, asigurand hrana si comunicare cu celulele oaselor La capetele oaselor lungi si in corpurile vertebrelor, unde solicitarea este cea mai mare, gasim o formatiune osoasa -> rezistenta mai mare, usoara, mai putin densa (=> absoarbe socurile si fortele mai eficient) -> lattice-like design? Cu spatii umplute cu maduva = spongy/ cancellous bone ?? Schelet = structura + fascia = tensile support => echilibru si aliniere Ofera protectie tesuturilor moi ale organelor interne

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

13

Sacrum = keystone Daca greutatea nu e eliberata prin talpi => tensiune in partea superioara a corpului, in partile unde este tinuta greutatea Impamantarea activa prin talpi se dezvolta in perioda de crawling & creeping Impulsul calatoreste prin toate incheieturile corpurilor de la cap la degetele de la picioare Centura scapulara conexiune mai libera cu centrul decat cea pelviana si picioarele: doar doua articulatii sternoclaviculare Articulatiile Libertatea de expresie <- eliberare la nivelul incheieturilor, posibilitatea permanetna de miscare si raspuns, un gata de actiune care se bazeaza pe miscariile subtile de respiratie prin articulatii 3 tipuri o Fibroase Oasele plate ale craniului si cele doua oase paralel ale antebratului si piciorului Miscare limitata o Cartilaginoase Corpurile vertebrelor Pubic symphysis Articulatiile scaroiliace Intre coaste si stern o Sinoviale Capetele articulatiei sunt inchise impreuna intr-o capsula fibroasa Fluidul vascos lubrifiaza articulatia, o protejeaza si absoarbe socul Capetele oaselor sunt acoperite de cartilage pentru o protectie la frecare Unele au in capsula un disc liber de cartilaj care se articuleaza independent cu fiecare os, creand o articulatie dubla => calitate de alerta si decizie a miscarilor importante dpdv al dezvlotarii : ex. articulatia tempomandibulara, incheietura mainii Capsula sinoviala a genunchiului: doua inele semicirculare de cartilaj = menisc Felul in care vizualizam incheieturile -> calitatea si libertatea miscarii => ideea de double balland-socket la articulatia genunchiului poate adanci senzatia de miscare de arc => roundness + fullness In articulatia genunchiului, actiunea nu este complet lineara actiuni laterale si orizontale pentru a centra actiunea in aceasta articulatie asimetrica Alinierea ajutata de ligamente = tesut conjuctiv foarte puternic, dar flexibil; uneste os cu os peste spatiile din articulatii, intarind capsula; ele aliniaza oasele intr-un mod dinamic, dand directie miscarii si suportului tensil pentru mentinerea posturii Cand lucram cu scheletul, facem defapt repatterning la ligamente Ligamentele pot fi suprafolosite sau lipsite de tonus, tragand oasele din pozitia lor natura unde au devenit mai scurte si mai tari si neoferind suficient suport unde sunt moi Acordam atentiei mintii ligamentelor pentru a face schimbari Principiile lucrului cu articulatii

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

14

Pentru ca miscarea sa aiba calitatea sa deplina naturala, trebuie sa existe un spatiu egal intre oase la articulatii care sa fie mentinut in timpul actiunii Putem facilita deschiderea acestui spatiu prin imaginarea ca tragem departe unul de altul capetele oaselor care alcatuiesc o articulatie ca un elastic Aplicam principiul sferelor sau rotilor de angrenaj pe care le plasam la capete si le rotim in directii opuse Folosirea activa si constienta a acestei imagini, care reflecta ceea ce se intampla in mod natural => mentinerea spatiului si marirea gradului de libertate in rotatie Apoi, putem rafina aceasta miscare, prin miscarea a doar unuia dintre cele doua oase; pentru ca osul care nu se misca sa nu fie carat pasiv de celalalt, aplicam mai intai directia unei miscari contrare osului care va sta pe loc; <- nu e o miscare, simtire si intentie => ancoreaza osul astfel incat sa fie stabil si sa ofere suport celui care se va misca <- Sustinerea precede miscarea = principiu folosit , care apare si in dezvoltarea patternurilor de dezvoltare Daca presiunea e aplicata cu o usoara senzatie de gadilare => stimularea lichidului sinovial => scaparea de senzatia de rigiditate si uscaciune in articulatii Initiere proximala si distala In timpul dezvolarii, copilul invata intai sa initieze miscare controlata si voluntara in fiecare articulatie distal, folosind extremitatile pentru sustinere si centrul miscandu-se; pe masura ce muschii devin mai puternici, coordonarea se dezvolta => miscarea initiata proximal devine stapanita Daca o anumita incheietura este folosita preponderent intr-un anumit fel, putem descoperi ca inversarea patternului de initiere poate elibera tensiunea si deschide un grad mai mare de libertate in miscare Initiere proximala stare de adunare spre sine; initiere distala a fi tras in spatiu; The floating bones Nu sunt atasate scheletului prin articulatii directe Patella localizata in tendonul muschilor copasei frontale care trece prin fata genunchiului; protejeaza articulatia delicata a genunchiului ??? Osul hioid deasupra organelor vocale, atasat coloanei, craniului, sternului si scapulei prin muschi si ligamente care radiate de la el; radacina limbii e atsata lui si actioneaza ca suport pentru aceasta, in dezvoltarea miscarilor timpurii ale gurii ( sugere si hranire) si in vorbire; aliniera lui corecta ofera suport considerabil pentru echilibrarea capului si coloanei; Cele 3 oase din ureche ne putem rafina alinierea prin articularea lor cu craniul si coloane folosind aceleasi principii enuntate Straturile oaselor Cand simtim prin piele, tesut conjuctiv si muschi, primul strat pe care il contactam : periosteum = pielea oaselor; = teaca fibroasa, dura, continua cu tesutul conjunctiv; ajunge pana in interiorul oaselor pentru a marca cavitatile lor = endosteum;

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

15

Prin continua legatura dintre ligamente, periosteum si endosteum intreaga structura a scheletului este tinuta impreuna si integrata Periorsteum e umplut cu nervi si vase de sanfe; ofera nutrienti pentru tesutul osos; Focus pe periosteum => eliberare tensiune la acel nivel si trezirea tesuturilor ai sa sustina mai bine intefrare unei articulatii cu urmatoarea de-a lungul oaselor In contactarea periosteumului, il putem simti lipit de stratul de sub el, lipsit de o identitate proprie sau supradefensiv sau extra-senzitiv; Aspectul oaselor cu care suntem cei mai familiari tesutul osos, cel mai solid strat = preponderent minerele + 25% apa + multe artere mici care ii dau o nuanta rozalie Oasele sunt asociate cu sustinere interna adanca Cel mai vechi dintre sisteme, format din mineralele din pamant => experienta de conecatare cu stramosii cand awareness-ul e adus la acest nivel Prin atingere, putem simtii variatii de densitate a oaselor in oameni diferiti si uneori in acelasi La acest strat din urma se lucreaza cand au loc facturi osul se va lungi si partile se vor repozitiona singure Maduva o Sta in cavitatile oaselor lungi si umple spatiile in porous cancellous bone ( <- la capatul oaselor lungi si in corpurile vertebrelor) o La copii predomina maduva rosire; pe masura ce imbatranim, e inlocuita de maduva galbena grasa; cancellous bone ramane cu rosie o La nivelul periostumului se face conexiunea de la articulatii, dar maduva este mijlocul de conexiune energetica intre oase o Tai chi chuan lucreaza cu dirijarea flowului de energie prin toate cele trei straturi; energia e canalizata de ligamente si tendoane prin periostum si in oase => acestea devin indestructible, tough, and resilient, not britle or weak, but as supple as an infants (nota 15) o Pentru a contacta maduva, ne mutam atentia de la periosteum prin tesuturile osoase solide la spatiile din interiorul lor o strong currents of movement, a sense of streaming o de la maduva prin celelalte straturi => osul ca intreg poate fi simtit ca lungindu-se, spiralandu-se sau indoindu-sel <- poate fi initiata de la oricare dintre cele trei straturi = unwinding process?? => miscare in atentia asupra straturilor in care fie ghidam, fie urmam o stari asamanatoare celei de visare, totul curge fara limite si structura este important ca dupa concectarea la oricare dintre straturi sa se realizeze intefrare cu celelalte The feeling of bone that is optimally balanced is characterized by clarity of form in the periosteum, resiliency and strength in the compact bone, and focused vitality in the marrow. (Nota 17) Explorare (11)

Mintea sistemului osos

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

16

Forma, claritate in spatiu, usurinta si miscare lipsita de efort, impamantata Ligamentele rafineaza claritatea spatiala, adaugand o calitate sinuoasa, tensila si conecxiune in intregul schelet care extinde miscarea in spatiu: Atentie, claritate si precizie Lichidul sinovial jucy, rebounding, jiggling, throwaway qualitu; miscare fara forma si aritmica; > conexiune cu rasul si atitudinea lipsita de griji Awareness la sistemul osos=> structura interna, senzatie de siguranta, claritate, impamantare si forma spatiala Sistemul muscular Organe musculare: inima, stomacul, uterul + peretii vaselor de sange( <- tesut muscular) -> reglate automat de nervi si stimuli chimici <- smooth/cardiac muscle Cand vbim despre sistemul muscular ne referim la muschii striati = primary movers ai corpului >700 muschi individuali Deane JUhan in Jobs Body : sistemul muscualr functioneaza ca un singur muschi cu multe parti compartimentate Posture = act de echilibru dinamic subtil Contractie egala a muschilor in jurul unei articulatii unde echilibrul este mentinut si nicio miscare nu se face = contractie isometrica Retea extinsa de vase de sange care asigura oxigenul si nutrientii pentru producerea energiei in celule Retea de fibre nervoase care trece prin fiecare muschi, extinzandu-se spre si de la coloana si creier Impulsuri de la nervii motori -> stimulare activitate in muschi Nervii senzoriali -> aduc mesajele referitoare la activitatea si starea muschiului inapoi la creier Fiecare celula, grup de celule si intreg muschiul este invelit intr-o teaca de tesut conjunctiv Pentru fiecare mushci aceste teci se unesc si se lungesc intr-un puternic si rezistent tendon care se ataseaza atat in os, cat si in tesutul conjunctiv al acestuia (periostueum) Contractii excentrice si concentrice Scurtare activa/ contractie concentrica pe o parte vs lungire activa/ contractie excentrica pe cealalta parte Traditional, faza de lungire este csd una de relaxare din contractie => poate aparea o conditie tensionata, contractata in muschi daca mintea contractie concentrice domina in mod uzual miscarea, deoarece muschilor nu le este permis sa experimenteze lungimea lor maxima posibila in miscare si repaus Daca ne concentram pe un set de muschi care se lungeste intr-o anumita miscare => putem creste contractilitatea si lungimea naturala de repaus a muschilui; il eliberam dintr-o stare obisnuita de contractie sau tensiune => modificam mintea muschiului -> mai deschisa, mai expansiva, usoara sau inchisa, compacta si integrata in functie de cum folosim muschii deobicei si unde ne plasam awareness-ul ( constient sau inconstient) Activitatea excentrica a muschilor ne extinde in spatiu si creeaza spatiozitate Activitatea concentrica da senzatie de tragere spre centru si integrare

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

17

Stretching daca nu schimbam modul in care muschiul este folosit, mintea lui ne vom lupta mereu impotriva noastra

Diafragmele Diafragma respiratorie o Double-domed umbrella o Partea centrala este o teaca tendinous? Prin care trec principalele vase de sange, esofagul si nervii o Inhalare: contractie si tragere a tendonului central in jos, impingre partea inferioara a cutiei coastelor spre in afara; creste spatiul din pieptul superior; = contractie concentrica (muschiul se scurteaza) o Exhalare: contractie excentrica = lungire pentru eliberarea tendonului central in sus in cutia coastelor Pelvic floor muscles o Paralela cu cea respiratorie, sustinere pentru ea o Conecteaza cele doua sitting bones la baza pelvisului cu coccygeal bones ale coloane si pubic bone in fata pelvisului o Cand e bine tonifiata: is felt to dome upwards slightly -> suport pentru organele din cavitatea pelvica o Cand actiunea diafragmei respiratorii e libera -> maseaza organele abdominale si pelvice prin compresia si eliberarea ritmate -> se simte pana jos in diafragma pelvica care sustine procesul de respriatie printr-o alternare simultana intre contractii excentrice si concentrice subtile o Echilibrarea dintre contractiile concetrice si excentrice => tonifiere si intarire a functiei de suport <- concetrare pe miscarea oaselor de care este atasata unele spre altele si departe unele de altele / contractie activa pelvic floor muscles in timp ce vizualizezi si simti the upward doming increase and decrease o data cu fazele contractiilor thoracic inlet / thoracic outlet o La nivelul celor mai de sus coaste si stern o Compusa din fascia sau tesut conjunctiv o Libertatea de miscare prin ea <- esentiala pentru flowul nerestrictional al sangelui, limfei si lichidului cerebrospinal spre si dinspre cap o Sustine umeri si piept superior larg deschis Corzile vocale o Impreuna cu vestibular folds? = suport diafragmatic la nivelul gatului Sectiuni din dura mater (=teaca membranoasa care inveleste creierul) <- suport orizonat la nivelul urechilor Alinierea celor 5 diafragme => suport stabil, spatios si dinamic pentru organele interne, echilibrarea coloane, complementand suprotul primar de la sistemu musculo-scheletic Muscle Currenting and COmplementaru Action

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

18

Daca miscarea este initiala la varful degetelor si purtata spre centru intr-o singura miscare continua => forma acestei miscari va fi spiralata, urmand linia secventiala de muschi conectati Actiunea nu trece doar de la un muschi la altul, ci exista si o energie care curenteaza intreaga lungime a fiecarui muschi BBC: exista o directie ideala de curentare pentru fiecare muschi care nu se schimba, indiferent de actiune => zone de slabiciune sau tensiune cauzate de muschi curentati invers / muschi curentati din ambele capete simultan (=Knotting la centru) / doar o parte a muschiului se curenteaza (=> parti suprafolosite si deloc folosite) / flow confuz sau dezorganizat de energie Organizare clara la acest nivel => forta miscarii, usurinta, gratie, si articulatii bine acordate Agonistul ia osul care se misca in directia data, printr-o contractie concentrica, antagonistul compementeaza aceasta prin contractie excentrica; traditional: antagonistul se lungeste prin relaxare; Cuvinte agonist antagonist => forte opuse; Modelul pe care il propunem -> atitudine de intereactiune si complementaritate echilibrata, mai degraba decat conflict si competitie Muschi A = o mai aproape de centru, aproape de schelet; mai mici; deobicei ei trec peste o singura articulatie o Lucreaza cel mai eficient cand sunt curentati de la capatul cel mai apropiat de extremitate ( distal -> proximal): initiere in osul distal -> miscare osul distal si la articulatie, capatul proximal al osului distal este miscat de actiunea muschiului o Responsabil pentru initierea proximala o Primary mover in prima faza Muschi B o = mai mare, mai aproape de suprafata; trec adesea peste doua articulatii; o Curentare proximal -> distal; initiere miscare la capatul distal al osului proximal Daca A curentare in directie inersa => lipsa claritate spatiala si aliveness in miscare Simpla curentare a muschilor A spre centru, fara msicare -> schimbare tendinta si senzatie de activare Daca B curentare inversa => efort si tensiune, fara echilibru, control si impamantare; energie si putere tinute, neexprimate Curentare B, inainte de actiune -> relaxare si lungire 4 faze ale actiunii muschilor Fiecare muschi e implicat in intreaga miscare dar este primary mover intr-o faza anume Initiere proximala: flexie: incepe cu bratul atarnat sau cu cotul odihnindu-se pe masa (pg. 172 fig. 7.20) 1. Contractie concentrica A brachialis si poate unele fibre din biceps brachii 2. Contractie excentrica B de pe parte opusa a articulatiei triceps brachii (mai ales sectiunile superficiale) 3. Contractie concentrica - B de pe prima parte biceps brachii

Wisdom of the Body Moving Linda Hartley

19

4. Contractie excentrica - A de pe partea opusa anconeus, si poate fibrele mai adanci ale triceps brachii Acest ultim muschi A va initia extensia de intoarcere, ordinea implicarii se va inversa si tipul de contractie Initiere distala: antebrat pe podea si brat flexat la cot 1. Contractie concentrica B pe parte biceps brachii 2. Contractie excentrica A pe partea opusa anconeus 3. Contractie concentrica A pe prima parte Brachialis 4. Contractie excentrica B pe partea opusa triceps brachii Cele 4 faze pot fi aplicate oricariei articulatii sau serii de articulatii Procesul necesita crearea directilor prin gandire in prin corp, conectarea imaginii miscarii cu senzatia Cand un muschi curenteaza clar in directia sa preferata, miscarea se va simti fara efort Mintea sistemului muscular Vie, alerta, expresiva si gata de interactiune Combinat cu sistemul nervos <- organizare complexa, ordine, logica, practicalitate Prin embody al unui specific sistem, te poti pune in mintea potrivita activitatii sau poti sa ai o abordare mai receptiva si sa alegi sa te implici in acea activitate atunci cand experimenteti calitatea necesara Explorare