Centrul de Studii Europene, Iasi Studii Europene

Identitai conflictuale in lumea post-comunista: studiu de caz

Sincari Paraschiva-Ancuta An 1, Sem. II

2011
1

Conflictul dintre Rusia si Georgia Relatiile Georgiei cu Rusia au fost tensionate pe toata perioada anilor 0, oficialii de la !"ilisi acu#and deschis $oscova ca spri%ina regimurile separatiste din A"ha#ia si &setia de Sud, alimentand astfel starea de insta"ilitate politica de pe teritoriul statului gru#in. Administratia de la 'remlin a intarit aceasta stare de tenstiune printr-o masura ce a starnit la sfarsitul anului 2000 indignarea guvernului georgian. Rusia a luat masura de a aplica un regim special de vi#e pentru cetatenii georgieni care doreau sa intre pe teritoriul (ederatiei, diferit de cel aplicat pentru celelalte state din regiune sau pentru a"ha#i si osetini 1. Georgia a raspuns acestei provocari in octom"rie 2001 printr-o actiune de forta, un grup mi)t de mercenari gru#ini si ceceni, aflati su" conducerea lui Ruslan Gelaev, au provocat mai multe incidente si atacuri armate in valea 'odori. Rusia a reactionat imediat prin suplimentarea fortelor de mentinere a pacii aflate in regiune su" mandat *SI. In aceste conditii chestiunea retragerii trupelor federale de pe teritoriul Georgiei a devenit o constanta a relatiilor dintre cele doua state in a doua parte a anilor 0, negocierile fiind reluate cu un si mai mare interes din partea administratiei de la !"ilisi care a preluat puterea in noiem"rie 200+ in urma Revolutiei !randafirilor. Astfel, in primavara anului 200,. ministrul de e)terne georgian Salome -ura"isvili si omologul sau rus Sergei .avrov au semnat la $oscova un acord privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Georgiei pana in 200/. Partea a intelegerii, Georgia si-a dat acordul ver"al de a nu permite niciunui stat tert de a desfasura trupe pe teritoriul sau in toata aceasta perioada 2. !ensiunile s-au accentuat cand !"ilisi a acu#at $oscova ca a trimis un avion pentru a lansa o "om"a pe teritoriul sau. .a putin timp dupa acest incident, Georgia a acu#at din nou Rusia, sustinand ca un avion de lupta i-a incalcat spatiul aerian pe o distanta de cinci 0ilometri. $oscova a respins in am"ele ca#uri acu#atiile. Pe de alta parte, un oficial din cadrul $inisterului georgian al Apararii anunta ca cele doua ca#uri de violare a spatiului aerian au mai avut precedente. 1Au e)istat noua asemenea ca#uri in ultimele trei luni si cel cu lansarea rachetei1, a declarat ministrul, adaugand ca nimeni nu stie care este scopul acestor survolari. 2e altfel, Georgia a mai acu#at si in trecut Rusia de incalcarea de la inceputul lunii.
1

3ean Radvan4, Vent Americain au Caucasse, in Geopoliti5ue, 6 , Iulie-Septem"rie 2002, p.26 R(78R., +0 mai 200,.

Abhazia

A"ha#ia este o repu"lica autonoma situata in nord-vestul Georgiei, intre 9armul $arii :egre ;i vestul $un9ilor *auca#, ce acopera o suprafa9a de /.<00 0m patra9i. !eritoriul este predominant muntos = 6,> inal9imi alpine ;i su"alpine =, marea ma%oritate a localita9ilor fiind situate in depresiuni ;i #onele de coasta. *lima este "landa, fiind o destina9ie populara de vacan9a ?cunoscuta ca @riviera georgiana1A in anii B/0. Repu"lica este, de asemenea, renumita pentru produsele sale agricole, in special ceai, tutun, vin ;i fructe. 2in punct de vedere demografic, A"ha#ia a suferit schim"ari semnificative fa9a de anii B 0. Cltimul recensamant din perioada sovietica ?1 / A reliefa o popula9ie de apro)imativ ,2,.000 de locuitori, din care D<> georgieni ;i doar 1/> a"ha#i. In pre#ent, popula9ia se cifrea#a la aproape 21<.000 de locuitori, ma%oritatea de religie cre;tina sau islamica. Natura conflictului !eritoriala, intrastatala = declara9ia de independen9a a Georgiei fa9a de Cniunea Sovietica din aprilie 1 1 n-a fost prea "ine primita de repu"lica autonoma georgiana A"ha#ia. Accentuarea na9ionalismului din Georgia, care a dus la aceasta declara9ie, era considerata o amenin9are la adresa minorita9ilor etnice din aceasta 9ara, in special popula9ia a"ha#a. Astfel, in data de 2+ iulie 1 2, liderii a"ha#i au proclamat suveranitatea statala. Imediat, pe 2, iulie, *onsiliul de Stat georgian a invalidat declara9ia de independen9a a A"ha#iei. $ai mult, independen9a de facto a regiunii separatiste nu este recunoscuta de comunitatea interna9ionala. Actorii implicai E non-stataliF separati;tii a"ha#i ?for9ele numarau 1.,00 de oameni in anul 2006AG E stataliF Georgia ?for9e de 21.1,0 oameniA, (edera9ia Rusa ?for9e de 1.,00 oameniAG +

E ter9iF &:C = prin misiunea de monitori#are din Georgia ?C:&$IGAG *omunitatea Statelor Independente ?*SIA - prin for9a rusa de men9inere a pacii. Situaia politica actuala = acord de incetare a focului. 2upa desprinderea de Cniunea Sovietica in 1 2, Georgia a trecut printr-un ra#"oi civil ce a dus la stramutarea a sute de mii de persoane. .uptele au i#"ucnit imediat ce guvernul de la !"ilisi a desfa;urat trupe in #ona ?luna augustA. Sus9inu9i de ru;i, separati;tii au fost reu;it sa i#goneasca for9ele Georgiei din regiune, iar circa 2,0.000 de etnici georgieni au fost stramuta9i. Acordul de incetare a focului, din anul 1 D, prevedea independen9a de facto a A"ha#iei ;i o @linie de control1 monitori#ata de trupe de men9inere a pacii ale *SI ;i o"servatori &:C. Suportul tacit al ru;ilor acordat separati;tilor a complicat ;i mai mult situa9ia ;i a;a tensionata. Rusia ;i &:C au mediat negocierile dintre cele doua par9i pentru un acord de incetare a focului, insa nu s-a a%uns la niciun consens in ceea ce prive;te e)tinderea autonomiei A"ha#iei sau a statutului georgienilor ce traiesc aici. Regulat, in #ona de conflict, se inregistrea#a incidente violente.

Osetia de Sud

&setia de Sud acopera o suprafa9a de +. 00 0m patra9i in partea sudica a *auca#ului. Provincia este separata de mun9i de regiunea mult mai populata a &setiei de :ord ?teritoriu rusescA ;i se intinde aproape pana la raul $t0vari din Georgia. 2e;i relieful este destul de muntos = mare parte a regiunii se afla la circa 1.000 m deasupra nivelului marii =, economia provinciei se "a#ea#a in principal pe agricultura. 2e;i mai pu9in de 10> din suprafa9a este cultivata, &setia de Sud este o producatoare importanta de cereale, fructe ;i vinuri. 2e asemenea, silvicultura ;i cre;terea vitelor au o pondere importanta in economie. Industria se concentrea#a mai ales in %urul capitalei !s0hinvali.In pre#ent, &setia de Sud arata ca o @ta"la de ;ah1 ocupata de localita9i intercalate ce formea#a un arc in %urul capitalei, unde traiesc numai georgieni sau altele locuite numai de osetini. Satele ;i ora;ele georgiene sunt guvernate de autorita9ile de la !"ilisi ?circa 18+ din teritoriul &setiei de SudA, iar cele osetine de Guvernul separatist de la !s0hinvali. Popula9ia totali#a, la

recensamantul din 1 / , circa Natura conflictului

.000 de locuitori, din care <<,2> osetini ;i 2 > georgieni. In

pre#ent, provincia totali#ea#a apro)imativ 60.000 de locuitori, ma%oritatea cre;tini. !eritoriala, intrastatala = &setia de Sud a votat pentru independen9a fa9a de Georgia la 21 decem"rie 1 1 ;i a organi#at un referendum la 1 ianuarie 1 2. In am"ele situa9ii, marea ma%oritate s-a proclamat in favoarea independen9ei regiunii ;i reintegrarii acesteia in (edera9ia Rusa. Guvernul georgian a condamnat declara9ia de independen9a ca o incercare de a su"mina integritatea teritoriala ;i suveranitatea statului. Actorii implicai E non-stataliF separati;tii sud osetini ?for9e de circa 2.000 de oameni in anul 200+AG E stataliF Georgia ?for9e de 21.1,0 oameni in anul 2006A, (edera9ia Rusa ?for9e de ,00 oameniAG E ter9iF (edera9ia Rusa ;i &setia de :ord = ca participan9i e)terni in *omisia $i)ta de *ontrol ?*$*A, comisie care include ;i repre#enta9i din Georgia ;i &setia de SudG &S*7 = pre#enta in #ona de conflict avand ca o"iectiv promovarea negocierilor dintre cele doua par9i, monitori#area activita9ii for9ei intrunite de men9inere a pacii ale mem"rilor *$*G C7 = acorda asisten9a financiara celor doua par9i pentru ac9iunile din cadrul *$*. Situaia politica actuala = acord de incetare a focului. *onflictul dintre guvernul georgian ;i regiunea separatista &setia de Sud a i#"ucnit odata cu colapsul Cniunii Sovietice. Intensificarea na9ionalismului in Georgia a coincis cu inmul9irea cererilor &setiei de Sud de unificare cu regiunea rusa a &setiei de :ord. In anul 1 0, etnicii osetini au proclamat independen9a enclavei. *a raspuns, Georgia a a"olit statutul de autonomie, ceea ce a dus, in anul urmator, la lupte cu mii de victime ;i #eci de mii de persoane stramutate. (ostul pre;edinte rus, Horis 7l9in, a mediat in 1 2 un acord de incetare a focului8ostilita9ilor, iar trupe de men9inere a pacii ruse au fost desfa;urate in #ona de conflict. In timp ce administra9ia de la !"ilisi facea eforturi pentru gasirea unei solu9ii pa;nice, guvernul separatist de facto al &setiei de Sud continua sa ceara independen9a ;i sa refu#e orice fel de autonomie in cadrul Georgiei. Suportul tacit al Rusiei a complicat, de asemenea, perspectivele de re#olvare a conflictului. 2e;i eforturile ;i negocierile de reconciliere ;i de re#olvare a disputei dintre cele doua par9i n-au inregistrat mult timp niciun progres, in iunie 1 D s-a a%uns la o solu9ie de compromis. Astfel, a fost acceptat un acord de incetare a focului ;i de retragere a trupelor de pe teritoriul &setiei de Sud, precum ;i infiin9area unei for9e ruso-georgiana-osetina de men9inere a pacii. Solu9ionarea politica a disputei a ramas, in continuare, o preocupare a actorilor direc9i ;i indirec9i implica9i. ,

&rice negocieri au incetat dupa escaladarea din 200D, iar rela9iile dintre cele doua ta"ere au continuat sa fie destul de tensionate in perioada urmatoare. :oi negocieri au avut loc in octom"rie 2006, la repre#entan9a &S*7 de la !"ilisi in cadrul *omisiei $i)te de *ontrol, cu participarea par9ilor aflate in conflict ?&setia de Sud ;i GeorgiaA, precum ;i a &setiei de :ord, Rusiei, repre#entan9ilor &S*7 ;i ai 2elega9iei *omisiei 7uropene in Georgia.

Nagorno- arabah
:agorno-'ara"ah are capitala la Stepana0ert ;i ocupa o suprafa9a de D.D00 0m in cadrul A#er"aid%anului. Regiunea este in mare parte muntoasa, acoperita de paduri. 7conomia provinciei se "a#ea#a in principal pe industria metalurgica ;i a lemnului, agricultura ;i materiale de construc9ii. Iiticultura ;i horticultura, precum ;i culturile de cereale, constituie domenii tradi9ionale ;i %oaca un rol vital in de#voltarea economica. In anul 1 / , :agorno-'ara"ah avea o popula9ie de 1 2.000 locuitori, din care 6<,D> erau armeni, 22,D> a#eri, iar restul ru;i ;i 0ur#i. In pre#ent, regiunea mai numara doar circa 1D,.000 de locuitori, predominant cre;tini. Natura conflictului !eritoriala, interstatala cu implicare interna9ionala = :agorno-'ara"ah este o regiune in A#er"aid%an cu o popula9ie ma%oritar armeana. Inainte de anul 1 20 :agorno a fost parte a Armeniei, dar dupa acordul ruso-turc din anii J20 s-a decis ca #ona apar9ine A#er"aid%anului. In timpul erei sovietice conflictul a fost suprimat. In data de 20 fe"ruarie 1 // consiliul regional din :agorno a decis ca regiunea ar tre"ui integrata in Armenia. Ac9iunea a fost urmata imediat de impunerea unui control direct a $oscovei asupra teritoriului respectiv, care s-a incheiat pe 2/ noiem"rie 1 / . .a 1 decem"rie al aceluia;i an, Armenia a declarat regiunea ca parte a repu"licii armene unificate. In anul 1 2, par9ile direct implicate in conflict s-au modificatF una a disparut odata cu colapsul Cniunii Sovietice din 1 1, iar Armenia sus9inea ca nu mai este interesata de regiune. Aceasta noua situa9ie nu a re#olvat totu;i conflictul, dimpotriva disputa asupra statului teritorial al :agorno a devenit ;i mai intensa. .a 2/ decem"rie 1 1, :agorno-'ara"ah s-a autoproclamat repu"lica. In perioada ulterioara, repu"lica separatista a luptat pentru independen9a cu noul stat A#er"aid%an. Administra9ia a#era n-a acceptat declara9ia, spre deose"ire de Armenia, ;i a impus un control pre#iden9ial direct asupra enclavei. In anul 200,, liderul separatist din :agorno a declarat din nou ca regiunea nu va renun9a niciodata la o"9inerea independen9ei. Actorii implicai <

E stataliF Armenia ?for9e de +/. D, oameni in anul 2006A, A#er"aid%an ?for9e de ,<./D< oameniAG E ter9iF (edera9ia Rusa, &S*7 prin Grupul de la $ins0. Situaia politica actuala = acord de incetare a focului. 2isputa asupra statutului provinciei constituie o sursa ma%ora de conflict intre guvernele Armeniei ;i A#er"aid%anului, pe de o parte, ;i conducerea autoproclamatei repu"lici :agorno'ara"ah ?R:'A, pe de alta parte. Popula9ia de etnie armeana, destul de numeroasa, din R:' este nemul9umita de e)tinderea influen9ei a#erilor in regiune. 2e;i A#er"aid%anul ;i-a asumat controlul :agorno- 'ara"ah in 1 2+, colapsul Cniunii Sovietice a declan;at o reinviere a sentimentelor etnice, ce au fost ina"u;ite prin mi%loace militare. 2rept urmare, in anul 1 1, lupte grele s-au dus intre for9ele armene ;i a#ere. *onflictul a permis for9elor 0ara"ah-armene sa resta"ileasca controlul asupra :agorno- 'ara"ah ;i a altor ;apte districte din impre%urimi, considerate #ona de securitate. 2upa aceasta perioada nefasta, in regiunea :agorno- 'ara"ah a inceput construc9ia unei entita9i statale. $a%oritatea factorilor de deci#ie din provincie sus9in cu convingere necesitatea independen9ei totale de A#er"aid%an. Incepand cu anul 1 2, negocierile de pace sunt purtate in cadrul Grupului de la $ins0 al &S*7, format din Rusia, (ran9a ;i SCA. In ciuda intalnirilor regulate, par9ile nu au a%uns inca la un acord in ceea ce prive;te statutul repu"licii. :egocierile de pace s-au desfa;urat in general su" auspiciile &S*7, insa in anul 1 + acestea au fost mediate de &:C. 2upa negocierile de la $oscova din D-, mai 1 D cu delega9ii *SI, s-a ca#ut de acord asupra unui protocol de incetare a focului ;i de desfa;urare a unei for9e de men9inere a pacii. Pe 26 iulie, acesta a fost e)tins pe o perioada nedefinita prin semnarea de catre mini;trii apararii din Armenia ;i A#er"aid%an ;i liderul militar din :agorno.

!ransnistria

!ransnistria este situata pe malul stang al :istrului ;i ocupa o suprafa9a de D.1<+ 0m patra9i. In mare parte, regiunea este o vale ingusta, marginita de Repu"lica $oldova in vest ?D11 0mA ;i Ccraina in est ?D0, 0mA. 7conomia !ransnistriei este una mi)ta, "a#ata pe industria grea ?o9elA, 6

produc9ia de electricitate ;i produse manufacturiere ?te)tileA. PIH-uleste estimat la D20 mil. de dolari, ceea ce inseamna ca repu"lica este una dintre par9ile cele mai sarace ale 7uropei. In anul 1 / , popula9ia regiunii totali#a, conform ultimului recensamant sovietic, ,D<.D00 de locuitori. In decurs de circa 10 ani, aceasta a urcat la <++.<00 locuitori ?2001A, ca urmare a politicii de incura%are a ru;ilor de a se sta"ili aici. 2in punct de vedere etnic, structura demografica este apro)imativ uniform reparti#ataF moldoveni - +2>, ru;i - +0> ;i ucraineni - 2 >. In pre#ent, popula9ia totali#ea#a circa ,,,.000 de locuitori, ma%oritatea cre;tini. Natura conflictului !eritoriala, intrastatala = disputa vi#ea#a statutul teritoriului din stanga :istrului. In data de 26 august 1 1, $oldova ;i-a proclamat independen9a. 2eclara9ia de independen9a moldoveneasca specifica foarte clar ca #ona transnistreana este, din punct de vedere etnic ;i istoric, parte a teritoriului Repu"licii $oldova. Pe 2 septem"rie, ca raspuns la proclamarea independen9ei $oldovei, Repu"lica !ransnistreana a votat pentru alaturarea la CRSS. Actorii implicai E non-stataliF separati;tii transnistreni ?for9e de 6.,00 de oameni in anul 2006AG E stataliF $oldova ?for9e de <.6,0 oameniAG E ter9iF (edera9ia Rusa ?for9e de 1.1,0 oameniA, &S*7 - prin *omisia Cnificata de *ontrol ?for9e de D,0 oameniA ;i Ccraina ?mediatoriA, C7 ;i SCA ?o"servatoriA. Situaia politica actuala = inactiv. 2isputa asupra statutului !ransnistriei a alimentat manifestarile etnico-na9ionaliste impotriva controlului e)ercitat de guvernul $oldovei. &data desprinsa de Cniunea Sovietica, $oldova a cautat o asociere mai stransa cu Romania, 9ara de care este legata istoric ;i cultural. !ransnistria, teritoriu dominat in mare parte de slavi, a preferat sa ramana su" influen9a Rusiei. Aceasta regiune insta"ila, ce adaposte;te elemente ale crimei organi#ate, a fost inalt militari#ata. 2e asemenea, e)ista unele "anuieli ca pe teritoriul !ransnistriei se desfa;oara trafic ilegal cu arme ;i alte activita9i ilicite. In anul 1 2, luptele au i#"ucnit intre adep9ii independen9ei ;i for9ele moldovene, dar au sca#ut rapid in intensitate. 2e atunci, &S*7 a supravegheat retragerea gradata a solda9ilor ;i echipamentului militar rusesc din !ransnistria, proces ce stagnea#a frecvent. :egocierile dintre $oldova ;i autorita9ile transnistrene sunt mediate de (edera9ia Rusa, Ccraina ;i &S*7, insa nu s-a a%uns inca la nici o solu9ie de re#olvare a disputei. Suportul tacit al Rusiei acordat autoproclamatei conduceri transnistrene a complicat ;i mai mult situa9ia. :egocierile de pace purtate in martie 1 2 au dus la incheierea unui acord de incetare a focului, care a fost curand incalcat. :oile discu9ii dintre Rusia ;i $oldova s-au sfar;it la 21 iulie prin sta"ilirea unui alt acord de incetare a focului ce a pus capat violen9elor. *u toate acestea, /

Repu"lica !ransnistria n-a semnat acordul astfel incat negocierile au continuat pentru solu9ionarea totala a conflictului. $oldova a propus inca o data proprie ;i de #ona economica li"era, dar !ransnistria continua sa solicite independen9a statala. Solu9iile de federali#are sau de regionali#are propuse n-au fost acceptate de catre autorita9ile de la *hi;inau, fiind considerate incercari ale (edera9iei Ruse de domina9ie de facto in Repu"lica $oldova. In ianuarie 200< au avut loc o noua runda de negocieri in cadrul formatului @,K21 + care a vi#at sta"ilirea unor proceduri de intrare8ie;ire a marfurilor din regiune. Actorii indirect implica9i = &S*7, Rusia, Ccraina, SCA ;i C7 = au continuat sa caute solu9ii de reglementare a conflictului, insa fara succes. Rusia a decis sa men9ina in continuare for9a de men9inere a pacii formata din 1.200 de oameni.

Hi"liografie
+

(ormatul @,K21 ?&S*7, Rusia, Statele Cnite, Ccraina, Cniunea 7uropeanL, respectiv, Repu"lica $oldova ;i !ransnistriaA rLmane, deocamdatL, unicul mecanism pentru identificarea oricLror solu9ii Mn pro"lema transnistreanL.

.C*RARI 27 AC!&R 1. *ristian Hahnareanu, Rolul organismelor internaionale in menagementul crizelor si conflictelor in regiunea Marii Negre, 7ditura Cniversita9ii :a9ionale de Aparare @*arol I1Hucure;ti, 200/ 2. Georgi 'amov, EUs role in conflict resolution: the case of the Eastern enlargement an neigh!ourhoo polic" areas, Institut 7uropNen des Oautes 7tudes Internationales, :ice, 3une 200<, pp. 61-62s +. Ioan, $ailat :., !ransnistriaF studiu de documentare "iografica, istorica, sociala si politica, Hucuresti, 7dit. #iarului Cniversul, 1 D2G D. Iladimir Socor, #oso$o an %he &ost'So$iet Conflicts: No Analog" Means No (&rece ent), !he 3amestoPn (oundation, 1D Aprilie 200<.

Site-uri
PPP.Pi0ipedia.org PPP.realitatea.net PPP.#f.ro PPP.clu"afaceri.ro PPP.hotnePs.ro PPP.standard.ro PPP.%urnalul.ro PPP.#iare.com httpF88en.Pi0ipedia.org8Pi0i8*ommunit4QofQ2emocraticQ*hoice httpF88PPP.a"0ha#iagov.org8en8nePs8detail.phpRI2S<D,0

10