Caracterizare personaje principale, Harap- Alb, Maitreyi, Moara cu noroc si Ion

Harap-Alb
Harap-Alb, asemenea oricarui Fat-Frumos din basmul popular este personaj principal, fiind prezent in toate momentele subiectului, pozitiv, protagonist, real si nu fabulos, neavand calitati supranaturale. Este de asemenea un personaj rotund, nu este doar fiul de imparat si mezinul mai inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Desi este atat de mult ajutat de ceilalti si poate fi considerat chiar o simpla marioneta, totusi calitatile ii sunt relevate in frazele: inteligent, intelept, bun, sociabil, vesel. Invata din greseli, progreseaza si cu fiecare secventa este mai aproape de finalul initierii. Daca personajul de basm are firea turnata, Harap-Alb se transforma, evolueaza; eroul de basm colinda lumea in cautarea de fapte vitejesti, pe cand Harap-Alb are ca scop desavarsirea sa spirituala. Spre deosebire de eroul de basm care este atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai sfaturile, Harap-Alb se caracterizeaza prin instabilitate, nerespectand porunca tatalui, si nu are experienta, luandu-se dupa aparente. De asemenea este un personaj tridimensional, care iese din tipar, te surprinde. Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. El parcurge o perioada de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, experienta necesara noului adult. Desi inzestrat cu importante calitati, are si slabiciuni omenesti , momente de tristete si disperare, de satisfactii ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea lui ca om. Faptele eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului sunt trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrate cu puteri supranaturale.

Maitreyi
Maitreyi este considerat cel mai exotic personaj feminin din literatura romn. Portretul ei este realizat n ntregime din perspectiva subiectiv a naratorului-personaj. Adolescent bengalez, copil i femeie n acelai timp, poet, preocupat de filozofie i apreciat n cercurile intelectuale bengaleze, care confereniaz la 16 ani despre esena frumosului, Maitreyi simbolizeaz misterul feminin. Prin caracterizare direct, naratorul realizeaz, n diferite etape ale iubirii lor, mai multe portrete, care i surprind vestimentaia, chipul, detalii fizice senzuale sau inocente, gesturi, caliti, n ncercarea de a surprinde n transformare miracolul acestei femei indiene. Cnd o vede pentru ntia oar, Allan nu este impresionat, ba dimpotriv, adolescenta i se pare chiar dizratioasa, nefireasca. Aceast prim impresie se modific ntr-o oarecare msur cnd merge mpreun cu un prieten ziarist francez la o cin n casa familiei Sen, unde il intriga. Ba mai mult, rsul ei, l fascineaz pe Allan. Caracterizarea indirect a fetei se constituie treptat, din faptele, gesturile i cuvintele ei, pe msur ce Allan se ndrgostete. Dup ce o privete ca pe o curiozitate, Allan o observ pe Maitreyi ntr-o alt postur, aceea a unei persoane distante, protocolare, chiar dispreuitoare. La nceput, Allan reine mai puin detaliile fizice, fiind

impresionat de o vraj greu de definit. Pe erou l uimete privirea ei, un gest anume, pentru ca s alctuiasc un portret complet femeii iubite, aceasta fiind vzut ca un amestec de frumusee fizic, senzualitate, candoare i spirit de sacrificiu. Tnra de numai 16 ani dovedete largi disponibiliti afective. Sufletul ei pur a fost permanent nsetat de iubire. Prima sa pasiune a fost un copac numit apte frunze, asupra cruia i-a revrsat toat afeciunea. Apoi, a iubit ani n ir un tnr care i-a druit o coroan de flori ntr-un templu, pentru ca n final s se lege cu jurmnt de Tagore, modelul ei spiritual i guru-ul ei, pentru care i dorea s fie btrn, pentru a fi mai aproape de el. Apropierea ei de Allan este fireasc, iar dragostea este plin de devotament i naturalee. Ca s oficializeze ntr-n fel logodna lor, tnra naiv imagineaz o logodn mistic, svrete un jurmnt sacru, avnd ca martor apa, pdurea i cerul. ntr-una din nopile urmtoare i se druiete lui Allan, pentru c Unirea noastr a fost poruncit de Cer. Dup desprirea brutal de tnrul englez, fata d dovad de trie n aprarea iubirii ei, astfel explicndu-se i gestul final cnd se ofer unui vnztor de flori cu sperana c va fi alungat de acas.