Proiect negociere comercial internaional -Arabia Saudit-

Student: Cucoranu Andreea Anul: 2 Facultatea: Relaii economice Internaionale Conf. Univ. Dr: State Ioan

Cuprins
Date generale despre Ara ia Saudit...........................................pg.! Sistemul economic al Ara iei Saudite..........................................pg."

Standardul general de via #n Ara ia Saudit...........................pg.$ Anali%a rii....................................................................................pg.&

'oneda 'odele (i comportamente de cumprare 'ar)etingul (i strategii de vn%are Infrastructura Ara iei Saudite *egi (i reglementri guvernamentale Cultura (i influena sa asupra mediului de afaceri

Conclu%ii (i recomandri.............................................................pg.+, Ane-e.............................................................................................pg.22

Date generale despre Ara ia Saudit

Regatul Arabiei Saudite, este cea mai mare ar din peninsula Arab, Orientul Mijlociu.Ocup apro imati! "#$ din supra%aa peninsulei.&ste mrginit la nord-est de 'ordania, la nord de 'ra( )i *u+eit, la est de ,ol%ul Oman, -atar )i &miratele Arabe .nite, la sud de /emen, iar la !est de Marea Ro)ie. Capitala statului arab este ora)ul 0Ri1ad23 4Riad5, limba !orbit este araba, supra%aa total a rii este de 2.2"6.666 7mp, iar populaia statului 8nsumea9 2:.;6<.6=> persoane, con%orm recensmntului din anul 266;.

Arabia Saudit este o ar 8n curs de de9!oltare cu economie de pia %uncional. ?orma de organi9are politic este monar2ia ereditar 48n realitate este de %apt o dictatur monar2ic5, a!@nd la ba9 Aegea 'slamic 4S2aria5 )i legile decretate. Bu e ist Constituie 4Coranul este considerat a %i constituia rii5, deci9iile majore %iind adoptate de ctre su!eran, 8n consultare cu membrii %amiliei regale. Religia este islamic, peste >$C din populaie %iind sunnit. Principalele autoriti administrati!e sunt gu!ernul central )i gu!ernoratele la ni!el local 4<= regiuni sau pro!incii5. Sistemul judectoresc este ba9at pe Aegea 'slamic. Bumrul mare de re9ideni strini 4peste ; milioane5 a determinat cunoa)terea limbii engle9e de ctre o mare parte a populaiei. &ngle9a este utili9at, mai ales, 8n derularea a%acerilor. Arabia Saudit are o clim cald )i uscat. Dn regiunea de coast atmos%era este %ierbinte 4"$ E $$ grade celsius5 )i umed 8n timpul !erii )i moderat 8n timpul iernii. Fona central este cald aproape tot timpul anului cu temperaturi ating@nd $6-$$ grade celsius 8n timpul !erii. Moneda naional este rialul saudit 4SR5. Gin <H>;, paritatea rialului saudit %a de .SG a %ost stabilit la un curs de sc2imb %i de =,:$ SRI < .SG. Fiua naional este 2= septembrie.

Steagul Arabiei Saudite =

Sistemul economic al Ara iei Saudite

Arabia Saudit are o economie, care se ba9ea9 pe e tracia petrolului, controlat integral de ctre stat.Jara deine apro imati! 2$C din re9er!ele mondiale de petrol )i joac un rol important 8n cadrul OP&C, totodat %iind )i principalul productor )i e portator din cadrul organi9aiei.Petrolul aduce la bugetul statului apro imati! :$C din !enituri, restul pro!enind din celelalte dou sectoare ale economiei, ser!icii )i agricultur.Cu toate acestea statul 8ncurajea9 sectorul pri!at, 8ncercnd s 8ndrepte in!estiiile strine spre alte sectoare ale economiei, cum ar %i telecomunicaiile )i industria petroc2imic, con)tieni de %aptul c, 0motorul economiei3, petrolul este totu)i o resurs limitat )i de care momentan economia saudit este dependent.Ca urmare a acestui %apt, 8n anul 266$, Arabia Saudit a %ost primit 8n Organi9aia Mondial a Comerului 4KLO5, dup muli ani de negocieri.Gatorit !eniturilor substaniale aduse de e portul de petrol, statul arab )i-a 8ndreptat atenia spre sectorul educaional )i de9!oltarea in%rastrcturii 4autostr9i, ci %erate, telecomunicaii5.Mai mult, pentru a putea di!ersi%ica economia, statul a elaborat un plan de de9!oltare a )ase ora)e, a%late 8n di%erite regiuni ale rii. Indicatori macroecnomici #nregistrai la nivelul anului 2..$: Produsul intern brut a %ost de =:<,$ miliarde .SG.

Produsul intern brut pe cap de locuitor a %ost de <=.>66 .SG. Structura P'M a %ostN

agricultur industrie ser!icii

=C ;=,;C ==,"C

?ora de munc este de ;,= milioane persoane cu !@rsta cuprins 8ntre <$-;" ani, din care apro imati! =$C 42,2 milioane5 sunt strini. Rata )omajului este de <=C din totalul populaiei acti!e, 8ns este calculat doar pentru brbai, unele surse a%irmnd %aptul c dac am include )i %emeile aceasta ar dep)i pragul de 2$C din totalul populaiei acti!e.

"

Rata in%laiei se situea9 8n jurul !alorii de 2,2C.

Producia de petrol este de H,":$ milioane de barili pe 9i, din care sunt e portai >,$$" milioane de barili pe 9i. Malana de pli e tern este de <6",< miliarde .SG. Gin totalul de 26:,> miliarde .SG produse e portate, H6C repre9int !eniturile aduse de petrol )i produsele deri!ate din petrol. Partenerii Arabiei Saudite la e portN Oaponia <:,:C, .SA <$,>C, Coreea de Sud HC, C2ina :,2C, Lai+an ",;C, Singapore ","C 4procente calculate din totalul !eniturilor aduse de e porturi5. Partenerii Arabiei Saudite la importuriN .SA <2,=C, ,ermania >,;C, C2ina >C, Oaponia :,=C, Anglia ",HC, 'talia ",>C, Coreea de Sud ",<C. Re9er!ele de !alut )i aur ale statului arab 8nsumea9 2:,:: miliarde .SG. Paloarea de pia a bunurilor tran9acionate 8n anul 266;, a %ost de =2;,H miliarde .SG. Rata de sc2imb !alutarN <.SGI=,:"$ Riali. Anul %iscal corespunde anului calendaristic.

Gatorit %aptului c Arabia Saudit este ca %orm de gu!ernm@nt o monar2ie )i 8n acela)i timp o ar islamic, constituia rii este repre9entat de Coran. Aa capitolul legislati! se mai adaug c@te!a legi )i decrete regale, dar care atenie nu sunt 8ntotdeauna respectate, adic e mai bine s respeci tradiiile )i obiceiurile localnicilor. Spre e emplu %emeile nu pot circula ne8nsoite )i nu pot conduce auto!e2icule.Lotodat e ist o sensibilitate c@nd !ine !orba despre %otogra%ierea palatelor regale sau a cldirilor gu!ernamentale, cu toate c legea nu inter9ice acest lucru.

Indicatorii de sntate ai economiei saudite /datele fac referire la anul 2..$0: 'ndicele de percepie a corupiei se situea9 8n jurul !alorii de =," puncte, ceea ce plasea9 Arabia Saudit pe locul :H 8n lume, dup Rom@nia 4locul ;H5, sau dup ri precum Surinam, Senegal sau ,eorgia. 'ndicele Qo%stede este de $6,2 puncte din $2 puncte ma im posibile, adic societate saudit este %oarte puternic masculini9at )i acest lucru se datorea9 8n special islamului. 'ndicele de libertate a presei este de :H,2 puncte dintr-un total de <66 ma im posible, ceea ce plasea9 Arabia Saudit pe locul <$: 8n lume 8n ceea ce pri!e)te libertatea presei )i libertatea de e primare a opiniei publice.Ast%el presa din Arabia Saudit este supus 8n totalitate cen9urii, din acest moti! practic nu se public )i statisticile reale con%orm crora doar >>C din totalul populaiei este de rit islamic, restul %c@nd parte din alte religii, o%icial HHC din populaie este de rit islamic.

Standardul general de via #n Ara ia Saudit

Rata de al%abeti9are este de :>,>C din totalul populaiei, trecut de <$ ani.Lotu)i brbaii dein o rat de al%abeti9are mai mare >",:C dec@t %emeile :6,>C. Lele%onie %i N saudiii dein ",$ milioane de linii tele%onice %i e.

Lele%onie mobil. <H,;;= milioane tele%oane mobile se regsesc 8n Arabia Saudit. 'nternetN e ist <>.=;H calculatoare conectate la 'nternet )i un numr de ",: milioane utili9atori ai acestuia.

Bumrul de computere la <666 de locuitori este de =$", 8ns so%tul utili9at de acestea , 8n proporie de $"C este piratat. 'ndicele de satis%acie a !ieii are !aloarea de :,= puncte din ma im <6 posibile, ceea ce plasea9 Arabia Saudit pe locul 2; 8n lume.Majoritatea saudiilor se declar a %i satis%cui de !iaa pe care o duc. Penitul mediu pe cap de locuitor este de <=.666 .SG.

Salariul mediu este de apro imati! <6.666 .SG. Bumrul de studeni la <666 de locuitori este de <H2, inclu9@du-i aici )i pe cei care studia9 8n strintate. Dn HHC din gospodriile saudite se recepionea9 mcar un post de tele!i9iune.

*datele oferite sunt la nivelul anului 2007.

Anali%a rii
'oneda Rialul saudit 4SR5 este moneda Regatului Arabiei Saudite )i este di!i9at 8n o sut de 2alale. Genominarea monedei saudite este urmtoareaN MancnoteN <,$,<6,$6,<66 )i $66 rialiR MonedeN $,<6,2$,$6 )i <66 2alale. .rmarea politicii Consiliului de Cooperare al ,ol%ului de creare a .niunii Monetare, rialul saudit este raportat la .SG.

'odele si comportament de cumparare Calendarul )i srbtorile o%iciale Regatul Arabiei Saudite %olose)te calendarul islamic 4Qijra5, legat de 9iua plecrii pro%etului Mo2amed )i a acoliilor si din Mecca spre Medina 8ntr-o 9i de luni, )i se socote)te prima 9i din Rabi al-A+al 4corespunde cu <= septembrie ;22 A.C5. Anul Qijra are <2 luni lunare 48n %uncie de ciclul lunar, mai scurte dec@t cel ,regorian5 )i =$" 9ile. Gata scris 8ncepe cu numrul 9ilei, apoi luna )i anul. Gin momentul o%iciali9rii calendarului Qijra pentru Arabia Saudit, aceast numerotare se %olose)te 8n coresponden )i documentele o%iciale. & ist dou mari srbtori pe parcursul anului islamic, am@ndou respectate at@t de sectorul public, c@t )i de cel pri!at. Prima este ,,&id al-?itr3 4srbtoarea care marc2ea9 s%@r)itul postului din Ramadan5 )i durea9 trei 9ile. Lotu)i, 8n mod tradiional srbtoarea durea9 9ece 9ile 8ncep@nd cu ultimele 9ile din Ramadan )i 8nc2eind cu 8nceputul lunii urmtoare ,,S2a+al3. ,,&id-al-Ad2a3 4srbtoarea sacri%iciului )i comemorea9 intenia lui A!raam de a)i sacri%ica %iul 'smail pentru a 8ndeplini !oina Gomnului5 este a doua mare srbtoare )i durea9 patru 9ile. Si aceasta, 8n mod tradiional, durea9 9ece 9ile 8ncep@nd din 9iua de $ p@n pe <$ a lunii ,,G2ul Qija3. Programul de lucru Mirourile gu!ernamentale sunt desc2ise de s@mbt p@n miercuri de la >,=6 dimineaa p@n la 2.=6 dup amia9a. Filele de odi2n din timpul sptm@nii sunt joi )i !ineri, dar unele uniti particulare desc2id )i 8n aceste 9ile de la >.66 p@n la pr@n9, )i de la =.=6 sau ".66 p@n la :.66 sau >.66. Mncile sunt desc2ise de la >.66 p@n la<2.66 )i de la $.66 dup amia9a p@n la >.66 seara. Pieele )i maga9inele sunt desc2ise de la >.66 dimineaa p@n la <6.66 seara a!@nd totu)i o pau9 de pr@n9. Dn timpul ,,Ramadanului3, programul de lucru este redus. Mirourile publice se desc2id la <6.66 dimineaa p@n la <,66 dup amia9a, iar sectorul pri!at lucrea9 doar )ase ore pe 9i.

>

Ora local Dntreg Regatul are o ora unic local. Arabia Saudit este cu trei ore 8nainte de ora ,reen+ic2.

'ar)etingul (i strategiile de v1n%are & ist %oarte multe perspecti!e pentru companiile strine care !or s-)i e porte produsele pe piaa saudit. Oricum, printre numeroasele proceduri de mar7eting )i te2nici de !@n9are care au %ost utili9ate pentru de9!oltarea )i meninerea relaiilor de a%aceri pe termen lung, se numarN Piaa saudit trebuie sa %ie permanent re!i9uit pentru ca produsele s se adapte9e. & portatorii trebuie s asigure un %lu destinaiile )i preurile con!enite. de mr%uri la speci%icaiile, termenele,

Orice modi%icare de pre trebuie s %ie e!itat.

Contactele e portatorilor cu importatorii din Arabia Saudit trebuie s %ie directe )i 8n mod periodic. Ainiile de producie trebuie s %ie introduse pe piaa saudit oriunde este posibil pentru a satis%ace pe c@t posibil intreaga cerere )i a bene%icia de stimulentele )i reducerile de pre. & portatorilor li se cere s !eri%ice cu importatorii saudii sau cu Saudi Arabian Standard Organi9ation standardele saudite prin care li se permit s-)i e porte produsele 8n Regat. & portatorii trebuie s-)i pre9inte produsele 8n mod periodic 8n principalele centre comerciale din Regat. Permisele necesare sunt obinute prin 8naintarea de cereri scrise sau contacte directe la Ministerul Comerului, Gepartamentul de & po9iii. Lrebuie s se %ac e%orturi pentru a 8mbuntai modul de pre9entare al mr%urilor e portate prin ambalaje atracti!e. Produsele care sunt e portate trebuie s pre9inte etic2etele corespun9toare at@t 8n limba engle9, c@t )i 8n arab. H

Dn ca9ul ma)inilor )i ec2ipamentelor, ser!iciile post-!@n9are, inclu9@nd perioada de garanie, 8ntreinere )i %urni9area de piese de sc2imb, trebuie s %ie e%iciente )i prompte.

'ntrarea pe piata saudit Arabia Saudit este o ar 8n care e ist o multime de oportunitati poteniale de a%aceri )i in!estiii. Cu toate acestea, Regatul se bucur de un climat de concuren %oarte ridicat, iar tran9aciile se des%a)oar a!@nd la ba9 calitatea )i costurile. ?actorii care %acilitea9 in!estiiile strine 8n Arabia Saudit sunt e!ideniati ast%elN spiritul antreprenorial liber, respectul pentru proprietatea particular )i un sector pri!at dinamic. disponibilitatea capitalului, con!ertibilitatea rialului saudit )i stabilitatea ratei de sc2imb. protecia mrcilor comerciale, patentelor )i dreptului de cop1rig2t. absena unui control asupra mi)crilor de capital )i repatrierea pro%iturilor.

pre9ena unui sistem bancar de 8nalta te2nologie. un sistem liberal de ta are.

Stabilirea contactelor de a%aceri Persoanele %i9ice sau %irmele strine care doresc s derule9e contacte cu Arabia Saudit trebuie s identi%ice un partener saudit, un agent de import sau repre9entant local, sau poate desc2ide un birou pe spaiu. Stabilirea unor contacte directe )i personale cu comunitatea de a%aceri saudit este c2eia succesului pentru a inc2eia o a%acere de succes 8n Regat )i de aceea potenialul in!estitor trebuie s %oloseasc urmatoarele canaleN Camerele saudite de Comer )i 'ndustrie locali9ate 8n cele mai importante centre urbane din Regat trebuie contactate pentru a identi%ica un repre9entant, distribuitor, partener sau agent 8n Arabia Saudit. Camerele pun la dispo9iie numele di%eritelor produse sau ale cetenilor saudii care le import, rapoarte de credibilitate despre

<6

potenialii parteneri de a%aceri saudii, precum )i liste cu Camerele de Comer )i 'ndustrie, sau liste de numere de tele%on )i adrese. Camerele saudite de Comer )i 'ndustrie public directoare comerciale proprii respecti!elor comuniti de a%aceri )i acestea pot %i obinute prin contactarea direct a respecti!ei Camere de Comer )i 'ndustrie. Ageniile de publicitate, 9iarele )i %urni9orii de ser!icii de mar7eting pe internet din Regat pot %i contactate. Cele mai importante Camere de Comer )i 'ndustrie au propriile periodice )i pot tipri, la cerere sau contra unei ta e, o%erte comerciale, anunuri publicitare )i altele. Dn plus, ca parte a misiunilor diplomatice din orice ar, Mirourile Comerciale din cadrul ambasadelor de la Riad )i Mucure)ti %urni9ea9 in%ormatii despre procedurile )i reglementrile de a%aceri, precum )i modul de e%ectuare a tran9aciilor. Aceste birouri %acilitea9,de asemenea,)i contacte comerciale, misiuni comerciale, e po9iii, particip la seminarii, con%erine care promo!e9 comerul saudito-roman )i media9 disputele dintre companiile saudite )i cele rom@ne dac cele dou pri doresc s coopere9e pentru a ajunge la o soluie amiabil. ?irmele strine sunt 8ncurajate s pro%ite de oportunitatea participrii la e po9iii sau s participe la misiuni comerciale 8n Arabia Saudit. &ste de pre%erat ca in!estitorul s !i9ite9e personal Arabia Saudit pentru a stabili relaii de a%aceri directe cu comunitatea saudit de a%aceri.

Infrastrcutura Ara iei Saudite AeroporturiN 2<= QeliporturiN> Reea cale %eratN<=H27m Reea de drumuriN <$2.6"" 7m, din care doar "$.";< 7m de drumuri as%altate. ?lota maritim comercial include $H de !ase din careN $ <<

Pase de tip cargo

Lancuri c2imice Ba!e de tip container Lancuri petroliere Ba!e de tip cargo )i pasageri Ba!e %rigori%ice

<$ " <; > =

Reele de magistrale ga9 )i petrolN Magsitrale ga9 Magistrale ga9 petrolier lic2e%iat Magistrale produse ra%inate din petrol

<>>6 7m <<>= 7m "$=< 7m

Porturi )i terminale maritimeNAd Gamman, Al Ouba1l, /anbu al Sina1a2 *datele sunt la nivelul anului 2007.

*egi (i reglementri guvernamentale Politica comercial a Arabiei Saudite are la ba9 conceptele de comer liber )i competiie. Bu e ist control asupra ratei de sc2imb pentru monedele strine, restricii cantitati!e sau bariere tari%are. Orice cre)tere a preurilor la importuri din orice ar depinde de preurile concurenei, iar comerul cu amnuntul este <66C proprietatea sectorului pri!at. Pe ansamblu, Arabia Saudit urmare)te s practice o politic comercial c@t mai liberal. Bu e ist nici o restricie %inanciar sau cote care s %ie impuse importatorilor cu e cepia buturilor alcoolice )i produselor din carne de porc care sunt complet inter9ise. 'mportana comerului e terior pentru economia naional pro!ine din statutul unic pe care Arabia Saudit 8l are 8n economia mondial, care se caracteri9ea9 prin urmtoareleN Regatul este cel mai mare e portator de petrol din lume. Regatul deine su%iciente acti!e %inanciare 8n strinatate sub %orm cas2 sau alte in!estiii. Sectorul pri!at contribuie de asemenea la in!estiiile internaionale. Dncep@nd cu anii T>6, Regatul a intrat pe scena internaional ca un e portator de bunuri manu%acturate )i mai ales de produse petroc2imice.

Dn ultimii 2$ de ani, procesul rapid de cre)tere economic a coincis cu recunoa)terea Regatului ca o pia important pentru cele mai importante ri e portatoare. Comerul e terior a jucat un rol important 8n procesul de de9!oltare, mai ales prin prisma e porturilor totale 8n P'M a cror pondere a crescut datorit di!ersi%icrii sectoarelor non-petroliere, 8n plus, e%orturile de de9!oltare din sectorul industrial a accelerat procesul de substituire a importurilor )i de crestere a e porturilor produselor petroc2imice saudite spre s%r)itul anilor TH6. Ge asemenea, opinia oamenilor de a%aceri este po9iti! 8n ce pri!e)te mediul de a%aceri )i oportunitile de in!estiii din regat, care sunt numeroase at@t pentru mediul de a%aceri local, <2

c@t )i pentru in!estitorii strini sau din CC,. Majoritatea oportunitilor de a%aceri sunt 8n domeniul construciilor, a%acerilor imobiliare, apei )i centralelor electrice, sectorului petrolului )i ga9elor naturale. Dn plus, lic2iditile crescute de pe pia Arabiei Saudite au %a!ori9at implicarea companiilor pri!ate saudite 8n de9!oltarea unor proiecte de an!ergur din regat. Aa s%@r)itul lunii iulie 266:, acti!ele strine din Arabia Saudit totali9au o !aloare de 2=6 miliarde .SG. Politica de in!estiii e terne Regatul Arabiei Saudite a 8neles c atingerea ambiioaselor obiecti!e economice necesit un %lu de te2nologii )i e perti9e 8n ar. Prin urmare, politica Regatului stabile)te o implicare a capitalului strin )i in!it c@t mai multi oameni de a%aceri s participe la proiecte de de9!oltare economic 8n cooperare cu comunitatea saudit. ,u!ernul a stabilit politici care s nu impun nici o restricie aspura mi)carilor de capital 8nspre sau 8n a%ara Regatului )i 8ntotdeauna a respectat proprietatea particular. Dn plus, in!estiiile e terne care sunt 8n con%ormitate cu Codul de 'n!estiii al Capitalului Strin se bucur de toate pri!ilegiile capitalului naional )i este supus aceluia)i tratament, protecie )i stimulente acordate capitalului naional. Codul pre!ede ca, capitalul strin s %ie in!estit 8n proiecte de de9!oltare economic 4nu sunt incluse aici proiecte din domeniul petrolier sau mineralier5 )i care sunt 8nsoite de 7no+-2o+. Proiectele de de9!oltare sunt de%inite de Ministerul 'ndustriei )i &lectricitii. Proiectele industriale )i agricole care 8ndeplinesc cerinele de mai sus se bucur de urmtoarele a!antajeN scutire de ta e pe !enituri de p@n la <6 ani din momentul 8nceperii produciei comerciale. Greptul de proprietate asupra terenului 8n con%ormitate cu reglementrile re%eritoare la dreptul de proprietate a terenurilor pentru cetenii non-saudii.

Pentru proiectele industriale sunt incluse acelea)i pri!ilegii ca )i cele de care se bucur capitalul saudit )i anumeN Scutirea de ta e !amale la ma)ini, ec2ipamente, utilaje )i piese de sc2imb importate pentru proiectele industriale. Scutirea de ta e !amale la materiile prime, produsele semi-%inite, containerele, etc. necesare pentru proiectele industriale 4dac articolele similare nu sunt 8n cantiti su%iciente pe piaa local5. Preuri reduse la electricitate )i ap. Bici o restricie 8n pri!ina repatrierii pro%iturilor. Lratament pre%erenial pentru produsele locale 8n ac2i9iiile gu!ernamentale suplimentar tratamentelor pre%ereniale acordate produselor naionale de ctre acordurile comerciale bilaterale 8ntre Aiga Arab )i Arabia Saudit.

<=

Reglementri pentru companii Ge%inirea )i operarea %irmelor )i companiilor sunt reglementate prin UAegea companiilor3 promulgat prin Gecretul Regal nr. M#; din <H;$. Gecretele Regale nr. M#$ din <H;: )i M#2= din <H>2 )i unele modi%icri ulterioare au corectat reglementrile re%eritoare la companii. Prin articolul nr. < din aceast lege, o companie se de%ineste ca un contract 8ntre dou sau mai multe presoane care 8)i propun s participe la o 8ntreprindere care are ca scop pro%itul )i respecti! 8mprirea pro%iturilor )i pierderilor re9ultate din ast%el de asociere. Art.< <. Lipuri de companiiN a5 Companii cu rspundere limitat 4 cu capital integral saudit, strin sau mi t 5 minim doi acionari. capital minimN $66.666 SR 4cca. <=".666.SG5. nu poate ie)i cu !@n9area de aciuni pentru majorarea de capital. poate %i trans%ormat in SA cu aprobarea Ministerului Comerului.

b5

Societi pe aciuni 48nc2ise sau publice5 minim $ acionari. capital minimN 2.666.666 SR 4cca. $"6.666.SG5 sau <6.666.666 SR 4cca. <.<66.666 .SG5 8n ca9ul celor desc2ise.

c5

?iliale ale companiilor strine 4temporare sau permanente5 %ilialele temporare sunt permise numai pentru derularea unor proiecte. capital minim $66.666 SR 4cca. <=".666 .SG5, ne%iind necesar un capital minim pentru %ilialele temporare.

d5

O%icii de repre9entare sau O%icii te2nice si )tiini%ice au ca obiect derularea de cercetrii de pia, te2nici )i proceduri de !@n9are pentru distribuitorii )i agenii de !@n9ari ai produselor companiei respecti!e. <"

* nu se pot implica n activiti generatoare de venituri directe. Art.2 ?r a prejudicia companiile recunoscute de legea islamic US2aria3, orice companie care nu are %ormele legale descrise la articolul nr.2 ale UAegii companiilor3 este nul )i nea!enit.

Art.= Contribuiile partenerilor pot consta 8ntr-o anumita sum de bani 4contribuie 8n cas25 sau 8n acti!e 4contribuie 8n natur5. Ge asemenea, poate consta 8n ser!icii cu e cepia ca9ului c@nd pre!ederile cuprinse 8n UReglementrile companiilor3 nu stipulea9 alt%el, dar nu se pot pre9enta sub %orma reputaiei sau in%luenei unui partener. Art." ?iecare partener !a %i considerat ca debitorul companiei pentru contribuia pe care a promis c o !a pre9enta. Gac, 8n ca9 contrar, nu-si respect angajamentul la data stabilit, el !a rspunde pentru orice prejudiciu ce decurge din aceast 8ntar9iere. Art.$ Dn ca9ul unei societi mi te, !a trebui 8nregistrat un memorandum de asociere al companiei sau orice amendament ce !a %i 8nregistrat 8n pre9ena unui notar, 8n ca9 contrar, acest memorandum sau amendament nu este !alabil %a de un ter. Art.; Cu e cepia societilor mi te, orice companie 8n%iinat 8n condiiile de mai sus !a a!ea sediul central 8n Regat. Recentele modi%icri inter!enite 8n legislaia saudit elimin necesitatea unui sponsor saudit pentru %irma strin, iar cetenii strini pot deine un capital de p@n la <66C 8n cadrul unei companii 8n Arabia Saudit. Saudi Arabia ,eneral 'n!estment Aut2orit1 4SA,'A5, este autoritatea care reglementea9 in!estiiile straine, precum )i cele legate de procedurile de liceniere a in!estitorilor strini.

Sistemul de ta e Arabia Saudit are un sistem %oarte liberal de ta areN nu e ist dec@t o serie de ta e care se pltesc de ctre un indi!id sau o companie )i aceastea la un ni!el %oarte sc9ut. Ast%elN <. 9a7at - este o ta a anual pltit de companii sau indi!i9i 8n con%ormitate cu legea islamic stabilit prin Gecretul Regal nr. <:#2#2>#>;=" din <H$6. Rata 9a7at-ului este de 2.$C din suma total a acti!elor.

<$

2. La a pe !enitul personal E nu se percepe pentru angajaii indi!iduali, indi%erent dac sunt re9ideni sau nere9ideni. Bere9idenii care sunt angajai pe cont propriu precum doctorii, a!ocaii etc pltesc ta a pe !eniturile lor anuale la urmtoarele rateN Primii ;666 SR Ge la ;666 la <6666 SR Ge la <6666 la 26666 SR Ge la 26666 la =6666 SR Peste =6666 SR ?r ta $ <6 26 =6

=. La a pe !enitul din a%aceri E o companie, prin pre!ederile impo9abile, 8nseamn o companie sau un parteneriat a!@nd ca scop un c@)tig %inanciar )i prin !enit impo9abil al companiei se intelegN Pro%iturile companiei strine. Cota partenerului non-saudit 8n pro%itul net al companiei de tip parteneriat.

Loate c2eltuielile )i costurile legate de a%acere, inclusi! amorti9rile )i pierderile, sunt deductibile la calculul pro%itului net. Orice metod de calcul a amorti9rii poate %i utili9at de companie, dar trebuie sa %ie aplicat 8n %iecare an. Capitalurile c@)tigate sunt incluse 8n pro%iturile companiei. .rmtoarele rate sunt 8n pre9ent 8n !igoareN Primii <66666 SR Ge la <6666< la $66666 SR Ge la $6666< la <666666 SR Peste <666666 2$ =$ "6 "$

La ele pe !enit sunt impuse di%erit pentru companiile ce lucrea9 8n sectorul produciei de petrol )i 2idrocarburilor 8n Regat. Luturor companiilor li se cere s 8nainte9e o declaraie %inanciar )i s plteasc ta a nu mai t@r9iu de a <$-a 9i a celei de a treia luni din anul %iscal saudit urmtor care 8ncepe la =< decembrie. Companiile 8n%iinate prin reglementrile in!estiiilor de capital strine cu participare saudit 4nu mai putin de 2$C5 sunt scutite pn la <6 ani de la plata ta elor pe !enit. Actul pri!itor la noua ta asupra !eniturilor pentru companiile )i indi!idualitile din CC, Dn sesiunea din <2#<#266", Cabinetul a adoptat o nou lege pri!itoare la ta area !eniturilor pentru companiile )i indi!idualitile non-saudite )i din CC, care derulea9 operaiuni economice 8n Regat.

<;

Principalele reglementri re%eritoare la aceasta lege sunt dup cum urmea9N 'n primul rand, obiectul 8l constituie companiile )i persoane indi!idualeN Cota partenerului non-saudit dintr-o asociere de capital cu majoritate saudit. Ceteanul non-saudit care rulea9 a%acerile 8n Regat. Bon-re9identul care rulea9 a%aceri 8n Regat printr-o %acilitate permanent. Bon-re9identul care obine !enituri printr-o surs din Regat. persoana care rulea9 a%aceri 8n domeniul ga9ului natural. persoana care rulea9 a%aceri 8n domeniul petrolier )i al altor industrii din domeniul 2idrocarburilor.

Dn al doilea r@nd, acti!itatea !i9at de aceast lege se re%er la toate %ormele de comer, acti!iti !ocaionale sau manu%acturate, sau orice acti!iti similare care au ca scop obinerea unui pro%it, inclu9@nd proprieti mobiliare sau imobiliare. 'n al treilea r@ndN Aegea %i ea9 rata de ta are ast%elN - 26C per unitate pentruN asociere de capital cu majoritate saudit. persoana non-re9identa care rulea9 a%aceri. persoana non-re9identa care rulea9 a%aceri 8n Regat printr-o intreprindere permanent. =6C per unitate pentru aceia care sunt desemnai s in!esteasc 8n domeniul ga9elor naturale. >$C per unitate pentru aceia care sunt desemnai s in!esteasc 8n domeniul petrolier )i al materialelor 2idro-carbonice.

'n al patrulea r@nd, legea !a de!eni a%ecti! dup H6 9ile de la data publicrii sale 8n re!ista o%icial )i !a 8nlocui !ec2ea lege a ta elor care a %ost emis prin Gecretul Regal nr. ==2< din <H$< )i amendamentele corespun9toare.

Relaiile 8ntre un contractor strin )i agentul su saudit Relaiile intre un contractor strin )i agentul su saudit au %ost reglementate prin Gecretul Regal nr. M#2 din ianuarie <H:>. Aceste reguli se aplic agentului saudit, contractorului strin care 8nc2eie un contract cu gu!ernul saudit )i de asemenea tuturor contractelor )i acordurilor la care un contractor strin )i gu!ernul saudit sunt semnatari. <:

Principalele caracteristici ale reglementarilor sunt urmtoareleN un contractor strin care nu are un partener saudit, trebuie s aib un agent saudit. agentul trebuie s %ie un cetean saudit re9ident 8n Arabia Saudit )i s %ie 8nregistrat la Registrul Comercial al Ministerului Comerului prin care este autori9at ca agent. relaiile dintre un agent saudit )i un contractor e tern trebuie s %ie gu!ernate de un acord 8n care s %ie de%inite obligaiile ambelor prti. un contractor strin trebuie s plteasca o sum de bani agentului saudit 8n sc2imbul ser!iciilor prestate de acesta pentru contractor. Aceasta sum este determinat de un acord 8nc2eiat 8ntre prti )i nu depaseste $C din !aloarea contractului e ecutat de contractorul e tern. un contractor e tern care reali9ea9 di%erite tipuri de acti!itate poate a!ea mai muli ageni saudii c@te unul pentru %iecare tip de lucrare.

La e !amale Odata cu lansarea .niunii Pamale la ni!elul statelor membre ale Consiliului de Cooperare al ,ol%ului 4CC,5, la < ianuarie 266= e ist urmtoarele reglementriN ta a !amal la import este stabilit la un ni!el de $C aplicabil la !aloarea C'?. libera circulaie a bunurilor 8n interiorul statelor membre CC, 4%r ta e !amale5. scutirea de ta e pentru importul de armament.

& cepie de la ta a !amal de $C %ac produsele alimentare, legumele proaspete, %ructele )i animalele !ii, care bene%icia9 de scutire !amal )i igrile la care ta ele !amale se ridic la <66C. Bu e ist restricii locale la import, re%eritoare la cantitatea, cotele sau e istena unor licene pentru produsele de import. Produsele trebuie 8ns, s se alinie9e standardelor CC,. Pentru a bene%icia de origine CC,, !aloarea adugat 8n procesul de producie a%erent, des%)urat pe teritoriul statului arab respecti!, trebuie sa repre9inte minim "6C din preul C'? )i cel puin din $<C din capitalul %irmei s %ie deinut de un cetean cu naionalitate CC,. La ele !amale se ac2it 8n moneda local. Bu se percepe ta a pe !aloarea adugat. 'mporturile temporare se %ac numai 8n ba9a unei garanii care se eliberea9 importatorului dup reali9area re-e portului.

<>

Cultura (i influena sa asupra mediului de afaceri 'mporturi inter9ise Dn Regatul Arbiei Saudite este inter9is importul produsele din porc, buturi alcoolice, produsele ce conin alcool, ma)ini pentru jocuri de noroc si materiale pornogra%ice.

Conclu%ii (i recomandri
Oportuniti de a%aceri 8n Arabia Saudit Dn perspecti!a di!ersi%icrii economice, Arabia Saudit este interesat de participarea companiilor strine 8n urmatoarele domenii eseniale pentru actuala )i !iitoarea cre)tere economicN Produse care s substituie importurile )i orientarea spre produse care s constituie obiecte de e port. Proiecte care contribuie la progresul te2nologic din Arabia Saudit )i la de9!oltarea %abricilor e istente prin imbuntairea metodelor de producie )i minimali9area costurilor de producie. Proiecte legate direct de de9!oltarea economic actual a Regatului care includ, dar nu se limitea9a numai la ele, urmatoareleN

<. industrii care utili9ea9 8n mod intensi! materii prime din produse pertroc2imice )i petrol. 2. industria alimentar care utili9ea9 intensi! produse agricole locale. =. industrii speciali9ate 8n domeniul intreinerii )i manu%acturarea de piese de sc2imb )i ec2ipamente. Dn majoritatea societilor mi te, partenerul strin %urni9ea9 management, e periena te2nic, resurse %inanciare 8n %uncie de aranjamentele partenerilor, iar partenerul saudit supra!eg2ere local, %ora de munc cali%icat sau necali%icat )i contacte locale de a%aceri pe l@ng participarea la capitalul social. Dn condiiile actuale, e ist numeroase oportunitti 8n Arabia Saudit pentruN companiile care %urni9ea9 ec2ipamente )i ser!icii. ser!icii de cali%icare li!rate direct sau ca parte a unor produse complete. ser!icii manageriale li!rate direct sau ca parte a unor produse complete. toate domeniile din de sntate, personal )i ser!icii

<H

.rmtoarele domenii de cre)tere din economia Arabiei Saudite sunt 8n atenia in!estitorilor prin e%ectele pe care le auN <. Dn industrieN majoritatea acti!itilor din Regat sunt des%)urate de sectorul pri!at energetic saudit. Structura sectorului industrial este compus din trei sub-sectoareN petroc2imic, ra%inare a petrolului )i alte capaciti de producie. Principalele obiecti!e ale industriali9rii Regatului suntN reducerea dependentei rii de e portul de iei ca principala sursa de !enituri. cre)terea ponderii sectorului pri!at saudit 8n economie. crearea de noi locuri de munc. stabilirea unei ba9e te2nologice )i industriale a!ansate.

'ndustriile orientate spre e port precum sectorul petroc2imic, de papetrie, plastic etc. se a)teapt s e!olue9e po9iti! 8n perioada celui de al )aselea cincinal. Dn urmatorii ani, 8n industria petroc2imic este estimat o cre)tere medie anual de >C )i ast%el in!estitorii sunt impulsionai s se alture sectorului pri!at saudit s in!esteasca 8n industrii noi care utili9ea9 te2nologii moderne )i s-si e tind aria de in!estiie )i spre produse care s substituie importurile. 2. Dn sectorul de e ploatare minierN gu!ernul saudit )i-a propus ca prioritate di!ersi%icarea economic )i utili9area bogiei minerale a rii 8n mod e tensi!. 'ndustria minier, la iniiati!a Ministerului Petrolului )i resurselor Minerale, !a de9!olta noi mine 8n scopul producerii de %os%or, %ier, bau it )i alte metale preioase )i nepreioase. 'n!estitorilor strini li se o%er scutiri de ta e, concesiuni de e tracie pe termen lung )i alte stimulente pentru a in!esti sau 8n%iina societti mi te 8n acest sector industrial. =. Dn sectorul transporturilor, telecomunicaiilor )i te2nologia in%ormaiilor. Suplimentar moderni9rii reelei rutiere )i aeroporturilor din Regat 8n perioada <HH$-<HHH, gu!ernul plani%ica s %aca legatura intre Gammam )i Oubail printr-o nou reea de cale %erat, s 8mbunteasc )i s moderni9e9e %lota Saudi Arabian Airlines 4gu!ernul a cumprat deja aerona!e comerciale 8n !aloare de peste ; miliarde .SG de la %irmele Moeing )i McGonnel Gouglas5, iar prin Ministerul Postelor, tele%oanelor )i telegra%ului a %ost acordat un contract

26

%irmei americane ALVL 8n !aloare de " miliarde .SG pentru actuali9area )i e tinderea reelei de tele%onie a Regatului. ". Dn sectorul electricN consumul de ga9, ap )i electricitate pe cap de locuitor este unul din cel mai ridicat din lume. Bumai 8n ultimele dou decenii rata de consum a energiei electrice a crescut cu mai mult de 26C anual. $. Alte domenii de acti!itate unde s-au inregistrat cre)teri suntN sectorul bancar )i de asigurri, leasing, turism )i produse de consum precum produse alimentare, buturi, con%ecii, cosmetice etc. Arabia Saudit urmre)te o politic comercial liberal %r restricii cantitati!e )i de pre pentru importatori. Lotusi, e ist un numr de reglementri )i proceduri ce gu!ernea9 a%acerile )i sc2imburile comerciale )i care odat cunoscute pot %i de mare %olos oamenilor de a%aceri care doresc s inc2eie contracte 8n Arabia Saudit.

2<

Ane e

Mosc2eia de la Mecca.

22

& ploataie de petrol Arabia Saudit.

Riad, capitala statului.

2=

Pelerinajul la Mecca.

Mibliogra%ieN +++.undp.org +++.dataran7ing.com +++.transparenc1.org +++.mae.ro +++.cia.go! &nciclopedia &ncarta 266; +++.+i7ipedia.ro +++.re%erate.ro#mar7eting

2"