Pregtirea copilului pentru coal, obiectiv prioritar n nvmntul precolar n cadrul reformei nvmntului, de o atenie special s-a bucurat

i nvmntul precolar, ca prim verig a sistemului de nvmnt din ara noastr. Aceasta are ca sarcin principal pregtirea copiilor precolari pentru o integrare mai uoar i o adaptare rapid la regimul muncii colare. Momentul intrrii n coal presupune un anumit nivel de dezvoltare fizic, intelectual i moral a copilului, capaciti, abiliti, priceperi i deprinderi absolut necesare colaritii. Accentul cade pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregtirii, deoarece nu nsuirea unui volum mare de cunotine l face pe copil apt pentru coal ci mai ales, dobndirea unor capaciti , abiliti i operaii necesare actului de cunoatere, care favorizeaz nvarea. Ce trebuie s se neleag prin pregtirea psihologic a copilului precolar pentru coal? up cum am artat, dezvoltarea multilateral a personalitii copilului de vrst colar mic se poate realiza n condiii optime numai dac e!ercitnd influenele instructiv-educative, nvtorul se ntemeiaz pe nivelul dezvoltrii copilului n perioada precedent. e aici, rezult c a pregti precolarul pentru coal nsemn a-i asigura acel nivel de dezvoltare psi"ic general, care s permit nvtorului s realizeze sarcinile instructiv-educative prevzute de programa clasei #. Aadar, a pregti multilateral copilul pentru coal nseamn a realiza sarcinile programei activitilor instructiv-educative n grdinie cu privire la educaia fizic, intelectual, estetic i moral, pentru ca precolarul de ieri s poat face fa cerinelor clasei #. $oiunea de %pregtire& ec"ivaleaz aici cu noiunea de %dezvoltare&. A-l pregti pe copil pentru coal nseamn, dup cum am vzut, a-i asigura nivelul de dezvoltare intelectual, motivaional, afectiv-auditiv, pe care l reclam nvtura. n ceea ce privete pregtirea fizic a precolarului pentru coal, grdinia, printr-o munc educativ corespunztoare, trebuie s satisfac mai multe cerine. 'a intrarea n coal, organismul copilului trebuie s fie cldit sntos, rezistent la eforturi, ndea(uns de bine clit, ca s reziste la intemperii, capabil s desfoare o munc susinut )accesibil vrstei* fr a obosi uor etc. de asemenea, este necesar ca precolarul de ieri s fie stpn pe micrile fundamentale+ mersul, alergare, cratul, aruncarea, trtul. educaiei fizice au fost realizate. , importan deosebit prezint pregtirea precolarului pentru nvtur. Acest obiectiv se asigur printr-o corespunztoare dezvoltare intelectual a copilului n grdini. 'a intrarea n coal, copilul trebuie s fie narmat cu un anumit volum de cunotine despre mediul ncon(urtor, adic s aib un cerc determinat de reprezentri i noiuni elementare despre oameni-via i activitatea lor - despre produsele muncii sociale. despre fauna i flora rii noastre etc. de ac toate aceste condiii sunt ndeplinite nseamn c, scopul educaiei fizice n grdini a fost atins, iar sarcinile

asemenea, copiii trebuie s aib suficient de dezvoltate spiritul de observaie, memoria i imaginaia, precum i unele reprezentri cantitative, raporturi cauzate etc. se impun unele cerine i n cea ce privete nivelul cerinelor, iar legarea trebuie s fie corect i clar. iar legarea lor n propoziii i fraze s fie structurat dn punct de vedere gramatical, coerent i e!presiv. /ocabularul precolarului trebuie s fie suficient de bogat, pentru ca dup intrarea n coal s neleag e!plicaiile nvtorului. 0e lng cunotine, reprezentri i noiuni elementare, copiii trebuie s aib dezvoltare la nivelul cerut i unele deprinderi. in aceast categorie fac parte+ deprinderea de a ine corect e asemenea, sunt necesare i deprinderile de a creionul n mn, de a numra, de a compara mulimile concrete, de a face unele calcule orale cu folosirea beioarelor n cadrul primului concentru. rezolva probleme ) de adunare i scdere cu 1-2 uniti* i de a asculta n mod independent o sarcin primit etc. prezint importan i dezvoltarea nivelului cerut al deprinderilor necesare pentru desen, pictur, modela( i cri. ac toate aceste cunotine, reprezentri, noiuni i deprinderi elementare au atins nivelul de dezvoltare cerut, nseamn c precolarul este pregtit pentru coal. esigur, pregtirea intelectual a copilului pentru coal ncepe de la grupa mic, continu la grupa mi(locie i se sfrete la grupa mare. Acum se pune n mod special problema nivelului de pregtire a copilului n vederea colarizrii lui. n legtur cu pregtirea intelectual se ridic o alt problem, de interval egal pentru educatoare i nvtor. 3nii din copiii care frecventeaz grdinia, datorit educaiei intelectuale primite n familie, au un nivel de dezvoltare superior vrstei )ntre altele tiu s scrie i s citeasc, cunotinele i deprinderile lor devanseaz cu mult vrsta*. 4arcina educatoarei este s semnaleze nvtorului aceste cazuri. 0entru a forma i acestor copii obinuina de a nva sistematic, nvtorul va fi preocupat s gseasc procedee de tratare individual, dndu-le teme corespunztoare nivelului lor de dezvoltare. n caz contrar, nesolicitai la eforturi, aceti copii devin delstori i sunt ameninai s rmn n urm la nvtur. 0regtirea pentru coal ridic i unele cerine n ceea ce privete dezvoltarea moral a copilului n grdini. 5opilului i se formeaz aici diferite emoii i sentimente morale, cum ar fi ataamentul afectiv fa de prini, fa de colectivul de copii, fa de oameni. sentimente de prietenie, de solicitudine i a(utor reciproc. 5opiilor li se formeaz, de asemenea i unele obinuine de comportare civilizat+ s fie politicoi, s respecte pe cei mai n vrst, s salute, s fac un serviciu, s ofere etc. e asemenea, precolarii sunt obinuii s fie persevereni, "arnici, sensibili, disciplinai, cinstii. 6iind nc n grdini, copilul dorete s devin colar. ragostea, respectul i interesul pentru coal se educ la copii nu numai n cadrul activitilor obligatorii. 0rin aceste activiti se creeaz premisele desfurrii cu succes a muncii de instruire i educare a copiilor n coal.

ac nivelul dezvoltrii fizice, intelectuale i morale al copiilor provenii de la grdini i nscrii n clasa # este corespunztor, nvtorul poate s rezolve cu succes sarcinile muncii instructiv-educative. impotriv, dac sub aspectul dezvoltrii fizice, de e!emplu, unii copii nu au nc nsuite micrile de baz, aceasta constituie o frn serioas n realizarea educaiei fizice n coal. 'a fel sunt situaii cnd, sub aspectul dezvoltrii intelectuale, unii dintre copii nu au formate ntr-o msur corespunztoare vrstei lor, priceperile i deprinderile, nu posed toate cunotinele necesare pentru colarizare. e e!emplu+ unii nu stau linitii n banc, ceea ce dovedete c mecanismele frntoare sunt slab dezvoltate. nu se pot concentra n mod susinut la lecii, lsnduse uor distrai. nu sunt n stare s desfoare o activitate mintal de mai lung durat, deoarece obosesc repede. e asemenea, limba(ul unor copii nu este dezvoltat la nivelul cerut, fac greeli n pronunare, neleg denaturat cuvintele uzuale, auzul lor fonematic este slab dezvoltat ceea ce ngreuneaz nsuirea citirii n perioada abecedarului. 7i sub aspectul dezvoltrii morale unii copii se pot prezenta nesatisfctor+ sunt nedisciplinai, nu pot depune eforturi voluntare accesibile vrstei. reprezentrile lor morale sunt imprecise. 8oate acestea constituie un indiciu sigur al nepregtirii lor pentru coal. 4e nelege c particularitile mai sus menionate nu in de natura copilului, ci sunt generate de cerinele pregtirii lui n grdini. 5unoaterea acestor lipsuri reale i posibile n dezvoltarea fizic, intelectual i moral a copilului precolar prezint o mare importan. Atent la posibilitatea apariiei lor, educatoarea va ti n ce direcie s acioneze pentru a le preveni. Asigurarea unui nivel corespunztor de pregtire a copilului din punctul de vedere al limba(ului i comunicrii, pentru a se putea adapta la sarcinile diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor situaii comunicaionale, coal prin direcie prioritar a pregtirii copilului pentru coal prin ntreaga activitate n grdini. 0regtirea scrierii presupune activiti de ec"ilibrare a micrilor c"inestezice cu percepiile vizuale i auditive, precum i cu intuiie spaial, formarea percepiilor spaiale. dezvoltarea muc"ilor mici ai minii, formarea deprinderilor grafice de redare a imaginii obiectelor observate, dezvoltarea deprinderilor te"nice de mnuire a creionului. 4crierea nu poate fi realizat cu succes atta timp ct percepia identitii i non identitii figurilor nu permite copilului diferenierea grafismelor. e aceea eu consider c ar fi necesar introducerea activitii de e!erciii grafice, ca activitate obligatorie cu precolarii. 0regtirea psi"ologic a precolarului pentru coal nu se reduce la asigurarea unui nivel intelectual adecvat colarizrii, ci ea implic i pregtirea sa afectiv i cea voliional pentru viitoarea via i munc de colar.. n concluzie, putem spune c grdinia are rolul de a sistematiza i integra cunotinele, e!perienele i influenele dobndite de copii n primii lor ani de via, de a lrgi contactele lor cu lumea e!terioar, de a dezvolta capacitatea i modalitile de receptare i

comunicare a informaiei fizice, estetice i afective, de a contribui la socializarea copiilor, la satisfacerea nevoii lor de relaii sociale i de activitate. eci, ca un scop final important al nvmntului precolar, pregtirea copilului pentru startul colar este unanim acceptat i promovat n toate sistemele de nvmnt dezvoltate i n accelerat proces de modernizare. 5onsiderat tot mai frecvent nu numai ca o treapt distinctiv i necesar a sistemului de nvmnt, ci i ca parte integrant a structurilor educative globale, ca prim faz a educaiei permanente, nvmntul precolar i reevalueaz obiectivele, coninutul, te"nologia didactic n perspectiva noii concepii. Avnd n vedere att incidentele educative permanente cu educaia precolar, precum i repercusiunile educaiei precolare asupra educaiei permanente, se pune problema sporirii eficienei pe care o are educaia cu aceasta, necesitatea instituirii unei etape de pregtire pentru coala primar.

Gradinita: pregatirea psihologica a copilului pentru scoala #n cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul e!tern. evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din (ur. 5and intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza personalitatii sale. 6recventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. 4tructura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psi"osocial in care fiecarecopil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. Problema debutului scolar 0roblema debutului scolar reprezinta o preocupare atat pentru educatori cat si pentru parinti. Acesta este optim in conditiile in care copilul e pregatit atat sub aspect cognitiv cat si socio-afectiv. ebutul scolar e influentat pozitiv sau negativ in functie de reprezentarea pe care copilul o are despre viitoarea sa activitate scolara - reprezentare formata copiilor prin aportul parintilor, educatorilor, invatatorilor - ca unitate de idei, conceptii si actiuni. ,rice fel de disfunctionalitati e!istente la nivelul relatiei dintre copil-educatoare, parintieducatoare privind pregatirea copilului pentru scoala se va rasfrange negativ asupra viitorului elev. 'a gradinita prescolarul se va integra si adapta la activitatea de aici in functie de metodele pe care le foloseste educatoarea, de felul cum il stimuleaza interesul de a se implica in (ocurile cu copiii, de ambianta pe care o pregateste pentru ca acesta sa se simta in gradinita in siguranta si sa poata relationa. , adevarata educatoare este cea care iubeste si intelege copilul, oferindu-i sanse egale si a(utandu-l sa-si rezolve nevoile si trebuintele in functie de ritmul sau propriu de dezvoltare si de particularitatile sale individuale. 'a gradinita, printr-o munca sistematica a educatoarelor, copilul isi dezvolta aptitudinea de scolaritate care presupune e!istenta unui ansamblu de calitati, insusiri in plan senzorio-motor, cognitiv, afectiv-motivational si relational, care permit celui in cauza sa faca fata cerintelor formulate in scoala - insusiri ce asigura desfasurarea cu succes a activitatii scolarului in clasa #. 5ea mai importanta problema legata de aptitudinea de scolaritate este cea referitoare la capacitatile necesare prescolarului de a se integra cu succes in clasa #. 6iind o aptitudine speciala, comple!a, in componenta ei relationeaza urmatorii factori+ dezvoltarea fizica, intarirea sanatatii, dezvoltarea motorie comple!a, pregatirea mainii pentru scris, dezvoltarea intelectuala, formarea unor reprezentari si notiuni, capacitatea de a intelege fenomene simple, capacitate perceptiva, de vorbire cursiva, de gandire logica, de memorare, atentie si imaginatie, orientare in spatiu si timp, insusirea unor concepte morale si estetice, educarea spiritului creativ, formarea unor deprinderi de munca intelectuala, formarea deprinderilor de comportare civilizata si adaptare sociala.

ezvoltarea socio-afectiva implica rezolvarea unor sarcini care necesita efort de vointa si atentie, perseverenta si cooperare cu altii, subordonarea intereselor personale celor colective si trezirea interesului pentru activitatea scolara. Aptitudinea de scolaritate este o notiune comple!a care se raporteaza la starea multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzand si sfera afectiva, volitionala si sociala. 'a reusita scolara participa urmatorii factori+ biologici, psi"ologici, sociali, pedagogici, invatatorul, cu personalitatea sa, metoda folosita, dozarea cerintelor scolare si gradul de activare a elevului. 8oate acestea cunosc o dinamica individualizata, specifica fiecarei relatii ce intervine intre invatator si elev. Copilul este un adult in devenire, care aspira cu o energie nesfarsita laviata de om mare. 'a nastere, el poseda potentialitati si predispozitii, este fragil si nea(utorat, insa de-a lungul anilor va deveni parte integranta a unei societati complicat organizate. 8reptat, copilul incepe sa faca primii pasi intr-o lume a uriasilor, capata autonomie, initiativa, isi satisface nevoi variate, invata sa se comporte %ca un om mare&. 5opilul, dintr-o fiin cu rol secundar i limitat n cadrul familiei, devenit colar, capt un rol i un loc important n planul vieii sociale, cel al anga(rilor, al responsabilitilor, al aciunilor cu finalitate colar. 4c"imbarea activitii de (oc cu cea de nvare didactic organizat sub conducerea nvatorului atrage dupa sine modificri importante. 5opilul se simte frustat de unele liberti de care dispunea pna acum, dar are ocazia de a obine nenumrate satisfacii. 5u acest etap, cunoaterea copilului reprezint problema de a crei rezolvare depinde succesul muncii colarului. ei scopul colarizrii l constituie progresul individual, educaia este un proces social. 0erspectiva psi"osocial n domeniul nvrii n coal se (ustific prin aceea c educaia poate fi vzut ca un proces de interaciune. 9n mod tradiional, psi"ologia educaiei a descris dinamicile psi"ice ale individului anga(at n activitatea de nvare. 8otui, numai rareori elevul nva singur. 5ea mai mare parte a timpului, ct se afl la coal, el este un membru al grupului i aceast apartenen i marc"eaz n mod decisiv performanele. 4uccesul colar nu se obine numai n urma efortului de asimilare a materialului de predat de ctre cadrul didactic. el presupune nvarea normelor ce guverneaz comportamentele acceptate n grupurile de elevi i n organizaia care este coala. Personalitatea colarului mic se distinge i prin modul cum se manifest el n planul relaiilor cu ceilali. #nteracionnd i comunicnd cu ceilali, colarul mic a(unge s neleag bine ce nseamn cinste, sinceritate, corectitudine, cura(, mndrie, modestie. Astfel, crete indicele de socializare a copilului i se amplific ansele de integrare intrnd n viaa social. 3n rol deosebit n procesul integrrii elevului din clasele mici n colectivul colar i revine sistemului de interrelaionare cu ceilali, climatului socio-afectiv care se dezvolt n cadrul grupului. 5alatoria vietii poate fi palpitanta, fascinanta, dar in acelasi timp plina de obstacole si dificultati. Adultul este cel care insoteste copilul, pana la un anumit punct, in aceasta minunata aventura a descoperirii de sine, a invatarii, a constientizarii. ezvoltarea psi"ocomportamentala,

intelectuala si sociala a copilului se afla in mainile adultului, care are o sarcina esentiala, dar si o e!traordinara responsabilitate. Adultul (parinte, educator are menirea de a-i construi, consolida, imbogati psi"ismul si, ulterior, de a-l seconda pe copil in eforturile lui de a lua in stapanire lumea incon(uratoare. :radinita este prima e!perienta a vietii in societate a copilului. ;a constituie un cadru nou pentru el, prin dimensiunile si continuturile sale, prin activitatile variate, noi si interesante. ;ste o insiruire de metamorfoze, cu o incarcatura afectiva intensa si un dinamism nestavilit. Adaptarea la noul mediu va fi de lunga durata, cu progrese si regrese, cu eforturi perseverente si de durata, atat din partea copilului insusi, cat si a adultilor care-l sustin. 5opilul paseste intr-un nou univers social, o lume plina de necunoscut si de provocari, care il confrunta cu e!periente inedite +

e!perienta vietii in grup. e!perienta concentrarii pe sarcina. e!perienta dialogului si a ascultarii. e!perienta ordonarii lumii in cifre si litere cu sens. e!perienta (ocului, a intrecerii si competitiei

#n cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul e!tern. evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din (ur. 5and intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari , care vor sta la baza personalitatii sale. 6recventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. 4tructura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psi"osocial in care fiecare copil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. ;ducatorul il g"ideaza pe copil in toate formele de invatare, fara a substitui propriul nivel de intelegere celui al copilului, ci facandu-l pe acesta sa gandeasca singur, sa e!erseze singur diverse activitati, stimulandu-i interesul real pentru obiectele si oamenii din (ur. e-a lungul prescolaritatii, copiii castiga mult sub raport fizic, mental si emotional. curio!itatea prescolarilor constituie ba!a invatarii si a educatiei din anii urmatori. 0regatirea copilului pentru invatarea continua incepe de la gradinita. aici, el dobandeste primele comportamente intelectuale, face cunostinta cu primele povestiri fantastice, cu primele continuturi stiintifice. "lterior, copilul va trebui sa se integre!e intr#o noua ambianta, cu o invatatoare noua, cu noi colegi. e necesar deci sa-si a(usteze instrumentele de comunicare pentru a putea stabili relatii optime. Analizand situatia din punct de vedere adaptativ, realizam ca, pana la inceputul scolii, se dezvolta capacitatea de a intra in relatii acceptabile, confortabile cu ambianta. #n plan afectiv, intensitatea trairii emotionale depinde de e!perienta pe care o are copilul in ceea ce priveste intrarea in contact cu persoane noi. 5opiii care se despart de familie, de mama, pentru prima data fac parte din categoria celor carora le lipseste e!ercitiul despartirii temporare. 5opilul care traieste in prima zi de scoala prima separare de familie este cuprins de teama. de aceea, parintii trebuie sa-si obisnuiasca de timpuriu copiii cu ideea separarii.

#n cadrul conte!tului interpersonal in care se dezvolta copilul, conteaza foarte mult calitatea interactiunilor intrafamiliale, raporturile de comunicare dintre parinti, dintre acestia si copil, ele avand o influenta puternica asupra pregatirii psi"ologice a copilului pentru scoala. 0ana la intrarea la scoala, dezvoltarea lingvistica, cea afectiva si cea mentala sunt puternic influentate de familie. 8raversand perioada prescolaritatii, copilul ia contact cu mediul de gradinita, diferit de cel familial si intersectat cu mediul social. #n aceste conditii, se pun bazele personalitatii copilului prin dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, comunicare si perceptiv-observative. 6luiditatea acestui plan de produse psi"ice alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile mentale, care sunt incarcate de o simbolistica ampla si de o emotionalitate comple!a. eosebit de activa este formarea comportamentelor implicate in dezvoltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi si obisnuinte. 5opilul isi insuseste elementele de baza ale fondului de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii %cei < ani de acasa&. Perioada prescolara poate $i impartita in trei subperioade: %& Prescolaritatea mica ('#( ani , caracterizata printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor implicate in satisfacerea placerii de e!plorare a mediului. )& Prescolaritatea mi*locie ((#+ ani , cu procese de crestere pentru copil + se intensifica dezvoltarea limba(ului, (ocul devine o activitate de baza, curiozitatea devine mai ampla si abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. '& Prescolaritatea mare (+#, ani , cand copilul manifesta o mai mare forta, agilitate, inteligenta . capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere. 'a gradinita, copilul prezinta particularitati specifice, precum instabilitate psihomotorie, capacitate limitata de concentrare a atentiei, gandire predominant intuitiva, dar cu posibilitati de desc"idere catre asimilarea structurilor operationale concrete. 5opilul gandeste conte!tual, iar invatarea se realizeaza preponderent pe baza de imagini concret senzoriale, prin perceperea spontana sau diri(ata verbal a obiectelor naturale si a substitutelor lor. in acelasi timp, invatarea este orala si actionala, sub forma de (oc, iar evaluarea este tot orala, stimulativa si realizata pe baza de aprecieri verbale. rumul parcurs de copil traversand substadiile prescolaritatii este lung si bogat. in etapa in etapa, copilul iese din lumea lui confuza si se indreapta spre inceputul evolutiei personalitatii sale. ;ste %o insiruire de metamorfoze, minunate si miscatoare pentru adultul care le este martor, de victorii triumfatoare pentru copil, victorii ale activitatii, ale sensibilitatii, ale imaginatiei&

Pregatirea prescolarului pentru scoala 0regatirea pentru primul an de scoala nu inseamna doar cumpararea g"iozdanului si a altor rec"izite. Prescolarul trebuie sa $ie obisnuit sau cel putin $amiliari!at cu ceea ce inseamna scoala, o institutie in care isi vor petrece o buna parte din viata, iar acest lucru nu se realizeaza in cateva zile, ci in cativa ani. 8ot ceea ce inseamna scoala este nou pentru un copil prescolar - trezirea de dimineata, reguli noi, pauze, cladiri mari si impozante, colegi foarte multi si de varsta mai mare, teme, etc. -ste pregatit copilul pentru scoala. #n tara noastra e!ista dezbateri cu privire la varsta optima de scolarizare+ prima data la scoala la 6 sau la 7 ani= 0arintii trebuie sa stie ca nu atat varsta este importanta, cat nivelul de pregatire si de!voltare $i!ica si intelectuala al copilului. 4coala presupune invatarea desfasurarii activitatilor in mod independent, iar pentru aceasta copilul trebuie sa fie capabil sa+ / asculte linistit atunci cand cineva vorbeste. / lucreze independent. / decupeze corect cu foarfeca si sa deseneze formele geometrice. / tina corect creionul > stiloul in mana. / se inteleaga cu copii de aceeasi varsta. / recunoasca lucrurile care ii apartin si sa nu le piarda. / participe la activitati structurate, cum ar fi (ocul cu reguli si cititul povestilor. / isi focalizeze atentia asupra unei singure persoane. / aiba aptitudinile sociale necesare intr-un mediu de invatare, in care elevii il asculta pe profesor. / isi lege singur sireturile si sa se imbrace si dezbrace singur. 0otivele pentru care copiii nu sunt pregatiti pentru scoala au legatura in general cu situatia financiara si > sau psi"ologica a familiei+ saracie, familie monoparentala, lipsa de preocupare a parintilor pentru educatia copilului, etc. 8otodata, copiii care nu au mers la gradinita prezinta un risc foarte mare de a nu se adapta bine la mediul scolar. Acestia ?sufera? din cauza lipsei deprinderii de a se concentra, a fi atenti si de a ramane cuminti in banca, deoarece au trecut brusc de la ?libertatea copilului fara gri(i? la un program cu restrictii si cerinte dificile. :radinita ii a(uta pe copii sa-si dezvolte numeroase aptitudini in plan fizic si motor, cognitiv, afectivmotivational si relational, necesare integrarii in scoala. Principalul rol al parintilor este acela de a motiva copilul sa invete si de a-i insufla entuziasmul pentru scoala. / iscutati din timp cu copilul despre scoala si despre toate lucrurile noi si interesante pe care le va face impreuna cu noii colegi si doamna invatatoare. / #nvatati prescolarii sa-si stranga singuri "ainele, (ucariile si dati-le sarcini simple in casa astfel ii veti invata sa accepte responsabilitatile si sa fie independenti.

/ 0etreceti mult timp cu copii, (ucandu-va, citindu-le si desfasurand activitati ce promoveaza aptitudini de rezolvare a problemelor, creativitatea si imaginatia. / #nspirati-le placerea de a descoperi lumea din (ur. / #ncura(ati-i sa va puna intrebari si raspundeti-le. / 6amiliarizati copii cu alfabetul si cu cifrele. / Asigurati-le copiilor sansa de a interactiona cu alti copii in cadrul gradinitei si a grupurilor de (oaca. / #ncura(ati un comportament respectuos. / /izitati impreuna cu copilul scoala la care va invata. familiarizati-l cu salile de cursuri si cu baia > toaleta scolii, interactionati cu invatatoarea si eventual cu viitorii colegi. 0rescolarii pot avea tot felul de temeri mai mult sau mai putin naive. important este sa luati aceste ?fobii? in serios si sa faceti tot ce puteti pentru a-l convinge pe copil ca nu are de ce sa ii fie frica. / Ma(oritatea copiilor sunt obisnuiti sa doarma pana mai tarziu si din acest motiv este bine sa-i obisnuiti cu ceva timp inainte de a incepe scoala cu o ora de culcare si de trezire mai devreme. / 5umparati impreuna rec"izitele si lasati-l pe cel mic sa-si pregateasca singur g"iozdanul pentru scoala. / aca prescolarul dumneavoastra este un copil "ipersensibil luati toate masurile pentru ca acesta sa nu aiba temeri - povestiti-i in detaliu cum va decurge prima zi de scoala, e!ersati din timp ?despartirea? si asteptati-l dupa ore, asigurandu-va ca va va vedea imediat ce va iesi de la scoala. 1 alt$el de pregatire pentru scoala 5aiete, penar, uniforma, g"iozdan, acuarele... asa arata lista cu pregatirile pentru marele eveniment, emotionant atat pentru copil cat si pentru parinti. $umai ca pregatirea pentru scoala nu se rezuma numai la partea materiala si nu trebuie sa inceapa odata cu scoala sau cu cateva zile inainte, ci cu cel putin un an, doi, mai devreme. espre intrarea in colectivitate si importanta socializarii timpurii s-a vorbit si o consideram o etapa depasita anterior, odata cu intrarea la gradinita, macar in grupa pregatitoare. copiii si parintii scolarilor mici+ atentia si banalul stat la masa de studiu. Am fost intrebata adeseori de parinti de ce copiii lor nu stau la masa atunci cand trebuie sa isi faca temele. e ce frecvent, si acasa si la scoala, se fataie pe scaun, cauta motive de a se ridica ar cel mai grav aspect, este )mi-e foame, mi-e sete, trebuie sa ascut creionul, etc.* sau pur si simplu stau in picioare, scriind sau cititnd in pozitii improprii. @ineinteles ca si atentia lor lasa de dorit. tarzii din noapte pentru ca atunci se intorc acasa de la servici. Aaspunsul e simplu. 0entru ca acesti copii nu au fost invatati, educati, pregatiti pentru responsabilitatile si regulile scolare din timp. $u au fost invatati sa stea la masa de lucru, nu au fost invatati sa se concentreze asupra lucrului pe care trebuie sa-l faca, nu au fost invatati sa lucreze singuri fara a(utorul si prezenta permanenta a parintilor. Au fost luati brusc dintr-un program de acela de a nu-si face temele decat in prezenta si sub supraveg"erea stricta a parintilor, uneori la ore espre altfel de pregatiri as vrea sa va atrag atentia acum. ;ste vorba de probleme pe care le-am intalnit frecvent la

voie permanent si trecuti brusc intr-un regim strict, autoritar, cu reguli impuse si restrictii temporare, cu cerinte noi si dificile... 0regatirea pentru atributiile scolare trebuie sa inceapa cu un an, doi, inainte de scoala propriu-zisa. 5opilul trebuie antrenat in activitati care sa-i solicite statul pe scaun la masa de lucru, intai in episoade scurte si apoi din ce in ce mai lungi. 8rebuie sa fie invatat sa coloreze, decupeze, etc. singur , fara supervizarea stricta a parintilor, iar abia apoi impreuna sa rectifice sau rezolve ceea ce nu a putut singur. 8rebuie sa invete sa se concentreze asupra a ceea ce are de facut pentru ca astfel lucrul va fi terminat mai repede si mai bine. #n caz contrar, superficialitatea, va determina o reluare a activitatii si deci... mult timp pierdut care ar putea fi folosit in alte scopuri mai placute. 5el mai important este sa-i antrenati atentia. , atentie fluctuanta, poate afecta serios rezultatele scolare c"iar daca copilul este unul foarte inteligent. 6ara atentie si concentrare greselile sunt frecvente. ;!ersarea poate incepe de timpuriu prin (ocuri care sa-i solicite micutului atentia. 0uneti-l sa urmaresca cu degetul pe un desen diferite parti ale corpului, sa descopere cat mai multe animale intr-o carte de colorat, sa urmareasca acele labirinturi din (ocurile pentru copii. 5ereti copilului sa va deseneze stand la masa in pozitie corecta un anumit obiect sau animal, lasati-l singur si nu uitati sa-l felicitati sau sa corectati impreuna daca s-au strecurat greseli. #nvatati copilul sa lucreze singur atat cat poate, si abia apoi a(utati-l sa corecteze sau sa rezolve ceea ce nu a putut sigur. Altfel acesta nu va face absolut nimic fara voi speculand faptul ca prezenta voastra ii usureaza munca sugerandu-i adesea rezultatul fie din graba fie din obisnuinta. , alta metoda foarte buna de concentrare a atentiei sunt colectiile. 6ilatelia, albumele cu poze decupate, vederile, "artiile de guma de mestecat cu masini sau papusi @arbie pentru fetite pot antrena atentia unui copil. 5ereti copilului sa-si aran(eze colectia dupa anumite criterii de e!emplu. 0e langa acestea sunt multe alte obiceiuri prin care acest tip de pregatire pentru scoala poate fi benefic. 5ititi-i povesti, va invata sa urmaresca discursul cuiva )al invatatoarei la scoala de pilda*. 5ereti-i sa va povestesca un desen animat cu lu! de amanunte inainte ca acesta sa inceapa, sub prete!tul ca va intereseaza dar nu aveti timp sa-l urmariti impreuna cu el. Antrenati-l in (ocuri de imbinare dupa sc"eme desenate, etc. #nsa faceti toate aceste a cu rabdare. $u-l fortati si nu uitati ca pauzele sunt necesare pentru destindere si revenire la capacitatile intelectuale ma!ime.

2$aturi pentru prini Pregatirea copilului pentru scoala 0regatirea pentru scoala nu trebuie sa inceapa odata cu inceperea scoalii elementare. aca aveti un copil prescolar puteti urma cativa pasi pentru a-l pregati si a-i dezvolta aptitudinile necesare pentru scoala traditionala. #ncepand aceste activitati in casa la varsta potrivita, veti imbogati viata copilului si il veti a(uta sa-si insuseasca cunostintele necesare in diferite domenii. 1. istrati-vaB Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere cand pregatiti pentru scoala copilul. ;l nu are nevoie de un intreg set de instructiuni in acest stadiu. 4copul principal este sa-l introduceti intr-o varietate de lucruri care ii vor spori cunostintele despre lumea care il incon(oara. 4tarnitii curiozitatea. 'asati-l sa e!ploreze lumea lui si fiti pregatiti sa-i raspundeti la intrebari. 5opiii vor invata mult mai mult cand se distreaza si participa la actiune. 2. #ncepeti cu culorile de baza si cu formele simple. #nvatati-l cum sa recunoasca culorile si formele utilizand resturile de "artie creponata, afise sau creioanele de desen. /orbiti despre formele pe care le vedeti in casa si despre cele pe care le observati cand iesiti in impre(urimi. upa ce au invatat formele, rugati-i sa se uite dupa aceste forme in mediul incon(urator. 0uteti face acelasi lucru cu culorile. #ntrebati copilul daca poate vedea un patrat sau culoarea galbena spre e!emplu, si rugati-l sa va arate e!act unde este. C. 6iti in cautare de carti si idei noi. #mpartiti materialele cu alte mamici atat cat este posibil. D. #ncura(ati numaratul prin activitatile zilnice. $umarati impreuna bucatelele de morcovi pe care le mananca copilul la pranz. $umarati prosoapele de maini pe care le impaturiti impreuna cu copilul. $umarati furculitele, cestile si lingurile pe masura ce asezati masa pentru seara. 5u cat numarati mai mult, cu atat copilul va vedea corelarea dintre numere si lumea reala. E. A(utati-va copilul sa invete literele tiparind fiecare litera pe o foaie separata. 0uteti petrece o saptamana sau cateva zile la fiecare litera. /orbiti despre ce spune litera respectiva, si despre ce cuvinte incep cu acea litera. 0uteti invata literele alfabetului pentru a intari cunoasterea literelor. #n timp ce conduceti, ii puteti arata diferitele litere. 4i cel mai important, cititi copilului cate ceva in fiecare zi. F. 0uneti copilul sa faca miscare in fiecare zi. 0etreceti o anumita perioada din dimineata sau din dupa amiza afara. #ncura(ati-l sa alerge, sa sara si sa prinda. ;ste important sa-si dezvolte abilitatile motrice la aceasta varsta. Alegeti anumite (ocuri pe care sa le (ucati impreuna cu copilul afara, (ocuri care sa va faca atat pe copil cat si pe vs. sa faceti miscare. ;!ercitiile vor a(uta atat la dezvoltarea corpului cat si la dezvoltarea creierului copilului. <. 4upuneti copilul la cat mai multe e!periente noi cu putinta. Alaturati-va unui grup de (oaca unde copilul poate interactiona cu alti copii si poate invata anumite aptitudini sociale, cum ar fi impartitul, asteptatul la rand si cooperarea cu alti copii de aceeasi varsta. trimite la scoala imediat sau mai tarziu. ezvoltarea sociala este la fel de importanta ca si dezvoltarea intelectuala si vor face diferenta in timpul scolii, fie ca-i veti

Aceasta perioada de dezvoltare este foarte importanta pentru copii. 6aceti tot ce este necesar pentru a satisface necesitatile copilului si a-i incura(a dezvotarea mentala, fizica si emotionala. Prima zi de scoala %& 3ncepi sa#ti pregatesti copilul cu cateva saptamani inainte de 4marea !i4& Gilele de vacanta in care copilul s-a culcat la orice ora a vrut sunt pe sfarsite. ;ste bine sa il trezesti in fiecare dimineata un pic mai devreme si sa-i modifici si ora de culcare. 8reptat, trebuie sa-l reobisnuiesti cu rutina somnului de pe timpul scolii. Ai gri(a insa ce metoda folosesti pentru a trimite copilul la culcare. ca nu mai ai nici timp, nici c"ef de el. )& Planuieste o !i dedicata cumparaturilor pentru scoala si tratea!#o ca pe un eveniment special& 4tabileste-ti un buget general, dar asigura-te ca ai si o resursa secreta pentru a indeplini una dintre ?e!travagantele copilului?. e e!emplu, daca pe timpul gradinitei a avut cel mai frumos penar )cu zane, zmei, balauri*, poate ca a venit timpul sa-i cumperi un g"iozdan pe care este imprimat cel mai in voga erou al desenelor animate - 0iHac"u, 0oIer 0uff :irls etc. C. -ste bine sa vi!ite!i scoala impreuna cu viitorul elev& 0rezinta-i cladirea, pozitionarea salilor de curs, a toaletelor si a salii de sport. D. 5aca drumul pana la scoala implica mersul cu un mi*loc de transport in comun, gaseste ruta cea mai potrivita si parcurge#o de cateva ori pana se obisnuieste copilul cu ea. aca va merge pe (os, este indicat sa procedezi in acelasi fel. E. 2arbatoreste !iua cea mare6 ,fera-i intregii familii o masa in oras sau pregateste ceva special acasaB F. Asigura#te ca principalele s$aturi pe care i le#ai dat copilului nu au $ost uitate pe timpul vacantei. /erifica daca cel mic stie ce sa faca in situatia in care pierde autobuzul, c"eia sau este interpelat de un necunoscut. <. Cand conduci copilul in prima !i de scoala nu uita ca pupicii si imbratisarile dragastoase il pot stan*eni in $ata noilor colegi& J. Pre!inta#te in $ata invatatoarei. ;ste bine sa-i arati ca-ti pasa de cum isi va insusi copilul noile cunostinte. Asigura-te ca te pozitionezi in aceeasi tabara cu invatatoarea, nu in tabara adversa. 7& 2tabileste impreuna cu micutul un loc linistit in casa pentru $acutul temelor& 1K. Pentru ca i se va aglomera programul, incearca sa institui regula 4$ara televi!or4& ;ste surprinzator cate ore poate castiga copilul de indata ce respecta aceasta regula. Astfel timpul va fi impartit mult mai bine in+ ore dedicate studiului)temele, cititul*, (ocului, comunicarii cu familia etc. aca-l grabesti prea mult, ii poti lasa impresia

81C"9 3na dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este (ocul. #n mod obinuit o asemenea activitate este izvort din nevoia de aciune, de micare a copilului-o modalitate de a-i consuma energia- sau de a se distra, un mod plcut, de a utiliza timpul liber,i nu numai. Locul reprezint un ansamblu de aciuni i operaiuni care urmresc obiective de pregtire intelectual, te"nic, moral, fizic a copilului. #ncorporat n activitatea didactic, elementul de (oc imprim acesteia un caracter mai viu si mai atragtor, aduce varietate si o stare de bun dispoziie functional, de veselie si bucurie,de destindere, ceea ce previne apariia monotoniei i a plictiselii, a oboselii. Locul didactic este un tip specific de activitate prin care nvatorul consolideaz , precizeaz i c"iar verificcunotinele elevilor, le imbogete sfera lor de cunotine, pune n valoare i le antreneaz capacitile creatoare ale acestora Atunci cnd (ocul este utilizat n procesul de nvmnt,el dobndete funcii psi"opedagogice semnificative,asigurnd participarea activ a elevului lecii,sporind interesul de cunoatere fat de coninutul leciei. , dat cu mplinirea vrstei de F ani , n viaa copilului ncepe procesul de integrare n viaa colar, ca o necesitate obiectiv determinat de cerinele instruirii i dezvoltrii sale multilaterale. e la aceast vrst, o bun parte din timp este rezervat colii, activitii de nvare,care devine o preocupare ma(or. #n programul zilnic al elevului intervin sc"imbri impuse de ponderea pe care o are acum coala, sc"imbri care nu diminueaz ns dorina lui de (oc, (ocul rmnd o problem ma(or n prioada copilriei. 7tim c (ocul didactic reprezint o metod de nvmnt n care predomin aciunea didactic simulat. Aceast aciune valorific la nivelul instruciei finlitile adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, n general ,n anumite momente ale evoluiei sale ontogenice, n mod special. 0si"ologia (ocului evideniaz importana activrii acestei metode mai ales n nvmntul precolar i primar. 0rin *oc, elevii pot a(unge la descoperiri de adevruri, i pot antrena capacitatea lor de a aciona creativ, pentru c strategiile (ocului sunt n fond strategii euristice, n care se manifest isteimea, spontaneitatea,inventivitatea, initiaiva, rabdarea, ndrazneala,etc. Locurile copiilor devin metod de instruire n cazul n care ele capt o organizare i se succed n ordinea implicat de logica cunoaterii i a nvturii. #n acest caz, intenia principal a (ocului nu este divertismentul, rezultat din ncercarea puterilor, ci nvtura care pregtete copilul pentru munc i via. 0entru a atinge aceste scopuri, (ocul didactic trebuie s fie instructiv, s le consolideze cunotinele. 6olosirea (ocului didactic ca activitate de completare cu ntreaga clas,aduce variaie n procesul de instruire a copiilor, fcndu-l mai atractiv. 6iecare *oc didactic cuprinde urmtoarele laturi constitutive +- coninuturi - sarcina didactic- regulile (ocului- aciunea de (oc 0rima latur-coninuturi-este constituit din cunotinele anterioare ale copiilor nsuite n cadrul activitilor comune cu ntrega clas,cunotine ce se refer la plante, animale,anotimpuri,reprezentri matematice,istorice,etc. 5ea de a doua component

a *ocului#sarcina didactic-poate s apar sub forma unei probleme de gndire, de recunoatere, denumire, reconstituire,comparaie,g"icire. Locurile didactice pot avea acelai coninut, acestea dobndind un alt caracter, datorit sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat,de fiecare dat altele. A treia latur-regulile (ocului-decurge din nsi denumirea ei. Aegulile sunt menite s arate copiilor cum s se (oace,cum s rezolve problema respectiv.8otodat regulile ndeplinesc o funcie reglatoare asupra relaiilor dintre copii. 3ltima latur-aciunea de (oc-cuprinde momente de ateptare, surprize, g"icire, ntrecere i fac ca rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut si atractiv pentru elevi. ac vin n completarea leciei,(ocurile didactice,pot fi grupate dup obiectivele up obiectivele urmrite, *oculeste folosit n cadrul tuturor ariilor urmrite i tipul leciei.

curriculare, iar dup tipul leciei (ocul este folosit ca mi(loc de predare, asimilare, mi(loc de consolidare, sistematizare, recuperare a cunotinelor. #ndiferent de modul de folosire, (ocul didactic l a(ut pe elev s-i anga(eze ntregul potenial psi"ic,s-i cultive iniiativa, inventivitatea, fle!ibilitatea gndirii, spiritul de cooperare i de ec"ip. #n cazul n care (ocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode de instruire, iar dac (ocul este folosit pentru a demonstra o caracteristic a unei lecii,acesta devine un procedeu didactic. Metodica desfurrii unui (oc didactc cuprinde + -introducerea in (oc-e!ecutarea (ocului-complicarea (ocului-nc"eierea (ocului Locul didactic nu poate fi desfurat la ntamplare . n aplicarea lui trebuie s se ia n considerare urmtoarele condiii+ M *ocul s se constituie pe fondul activitii dominante urmrindu-sescopul i sarcinile leciei .M s fie pregtit de nvtor n direcia dozrii timpului i a materialului folosit .M s fie variat, atractiv,s mbine forma de divertisment cu cea de nvare .M s se foloseasc atunci cnd copiii dau semne de oboseal .M s creeze momente de rela!are, de odi"n, n vederea recuperriienergiei nervoase a elevilor .M s antreneze toi copiii n activitatea de (ocM s fie proporionat cu activitatea prevzut de program i structurat n raport cu tipul i scopul leciei desfurate . M s urmreasc formarea deprinderii de munc independent .M dup caz, sarcinile didactice ale (ocului s fie date difereniat pentru a prentampina rmneri n urm la nvtur .M s solicite gndirea creatoare i s valorifice cu ma!imum de eficien posibilitile intelectuale ale elevilor .M activitile n completare prin (oc s fie introduse n orice moment al leciei .M s nu afecteze fondul de timp al leciei propriu-zise .M s fie repartizate, dup caz, n diferite secvene, sarcinile didacticeavnd caracter progresiv .M indicaiile privind desfurarea activitii s fie clare,corecte, precise,s fie contientizate de ctre elevi i s le creeze o motivaie pentru activitate .M activitile de (oc s se desfoare ntr-un cadru activ, stimulator i dinamic .M s nu se fac abuz de (oc,nct procesul de nvare s se transforme n (oc i s fie luat ca atare .M s nu fie prea uoare, nici prea grele .M regulile de (oc s fie e!plicate clar i s se urmreasca respectarea lor de ctre elevi. -lementele de *oc + g"icirea, micare, ntrecerea, surpriza, etc.creeaz stri emoionale care ntrein interesul i dau un colorit viu activitii. 6olosirea *ocului didactic n cadrul procesului de nvare ne va demonstra c + -randamentul orei este mai mare, verificarea cunotinelor fcndu-se

n mod plcut, activ,temeinic . -gndirea elevilor este mereu solicitata i astfel n continu formare . -independena, creativitatea se formeaz de timpuriu . -iniiativa copiilor crete,n (oc devine mai cura(os, mai dega(at . -prin (ocuri i putem cunoate pe copii mai repede i mai bine . -prin vrietatea lor, prin creare unor situaii-problem, ele dezvolt spiritul de observaie, de analiz, de (udecat, nltur, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor s-i dezvolte vocabularul, comunicarea devine mai permisiv . -(ocul didactic ne ofer prile(ul de a afla mai uor cum gndesc elevii i de a modela logica gndirii lor. 'iteratura de specialitate ne ofer o multitudine de (ocuri didactice pe care le putem folosi n cadrul leciilor din toate ariile curriculare iar mestria nvtorulul va duce la rezultate deosebite. 'ista (ocurilor folosite n cadrul activitatilor este vast. :ebusul colar - (ocul ce poate fi folosit la toate disciplinele i care este un (oc al inteligenei. 0rivit ca un frate mai mic al rebusului i ruda cu integramele att de gustate n zilele noastre rebusul colar l face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri colare s se simt i el mai aproape de fraii mai mari, de aduli. #n acelai timp ns, ineditul (oc dezvolt procese psi"ice ale elevului+ gndirea, limba(ul, memoria,atenia, creativitatea,voina. poate fi folosit si ca metod>mi(loc de nvare i evaluare sau procedeu n cadrul unei metode. orina de a rezolva orice problem de tip rebusist intensific interesul pentru studierea disciplinelor necesare n soluionarea cerinelor date i astfel rebusul a(ut la dezvoltarea intelectual a elevului. 6olosirea rebusului printre elementele de spri(in ale nvrii este important prin faptul c poate interveni stimulativ o dat cu creterea curbei oboselii. Mi(loc activ i eficace de instruire i educare a colarului, rebusul poate fi folosit cu succes n captarea ateniei pe tot parcursul activitii didactice,conducnd la evitarea plictiselii,dezinteresului. Aelevnd legatura dintre (oc i munca copilului, Lean 0iaget a pus n evidena aportul (ocului la dezvoltarea intelectual a colarului& e aceea, el susine c ,,toate metodele active de educare a copiilor mici s furnizeze acestora un material corespunztor pentru ca (ucndu-se,ei s reueasc s asimileze realitile intelectuale care, fr aceasta, rmn e!terioare inteligenei copilului.NN 5a mi(loc instructiv, rebusul, bine pregatit i organizat, contribuie,prin rezolvarea sarcinilor didactice, la e!ersarea deprinderilor la consolidarea i la valorificarea lor creatoare.;ste un mi(loc de educaie indirect.6iecare rebus are un obiectiv al su, o structur i reguli sub forma unor succesiuni ordonate.Aolul regulii este acela de a pstra structura i desfaurarea (ocului. Luctorul trebuie s accepte i s realizeze ordinea structural a (ocului. :ebusul ofer nvtorului posibilitatea observrii comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii, deoarece in rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar i rezolv motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme,n care este implicat inteligena, afectivitatea, temperamentul,caracterul. :ebusul colar contribuie, ntr-o bun msur, la mbuntirea rezultatelor colare i combaterea insucceselor. e ce s nu recunoatem, c, dac am promite elevilor din clas c cei ce vor termina primii e!erciiile date spre rezolvare vor primi ca recompens un rebus interesant, acetia s-ar grbi, c"iar

i cei cu un ritm mai lent, s-i indeplineasc ct mai bine i mai repede sarcina dat. Aeprezentanii teoriei intelectualiste nvrii )@runer, :alperin* apreciaz c orice elev poate asimila un coninut dac sunt folosite ci adegvate de activitate cu acestia. e aici, rezult c adevrata problem a succesului colar nu const n a stabili dac un elev este apt sau nu s obin rezultate vizate de coal, ci n a gsi metode i mi(loace potrivite pentru aceasta.Astfel, succesul colar se raporteaz la totalitatea elevilor, att n ceea ce privete nivelul de pregtire tiinific, ct i dezvoltarea capacitii de a se instrui, de a deveni. Aebusul colar spri(in succesul colar prin + a* cunotinele nsuite. capacitile intelectuale. abilitile de aplicare a cunotinelor n rezolvarea unor probleme. trsturi de personalitate.b* evaluarea-msur n care sunt ndeplinite obiectivele activitii didactice. 2uccesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului.coreleaz potrivit cu performan colar, cu satisfacia n munc i cu dorina de a nva din ce n ce mai mult. 3na dintre cele mai puternice structuri motivaionale ar fi starea de curiozitate ce se manifest n dorina rapida de a rezolva rndurile orizontale ale rebusului, spre a descoperi cuvntul )cuvintele* de pe verticala A-@. ar pentru aceasta, orice nvtor, n realizarea sau folosirea rebusului,trebuie s-i precizeze dinainte+ -coninutul urmrit ) o lecie,un capitol etc.* . - modul de realizare ) individual sau n grup *. - finalitatea urmrit) memorare,aplicare,transfer,creaie*. - modul de evaluare )oral, scris, test*. Aebusul colar poate constitui obiectivul activitii unui cerc de elevi, oferind i posibilitatea organizrii unor concursuri colare distractive i deopotriv educative i instructive. 'a cercurile de specialiti+ limba romna, istorie, geografie,tiine se poate folosi rebusul ca au!iliar, completare la tema cercului, ca moment distractiv sau ca un e!erciiu de creativitate. 4e pot organiza diverse concursuri literare i istorice cu ocazia srbtoririi, comemorrii unor date, personlitai,unde rebusul colar se poate folosi,potrivit temei propuse, pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaie. #n concluzie, rebusul colar poate fi folosit n orice tip de activitate colar )lecie, cerc, concurs*, n momente diferite ale leciei, la multe discipline din nvmntul primar, la orice vrst colara mic, de ctre orice elev cu posibiliti normale de nvare. :ebusul colar poate fi folosit n scopuri diferite+ imbogatirea cunostintelor, consolidare,fi!area, transferul acestora, n verificare, evaluare, dezvoltarea creativitii i a tuturor proceselor psi"ice i intelectuale, dezvoltarea personalitii copilului. 0entru obinerea acestor rezultate nvtorul trebuie sa fie un mare O meter O n a ti cnd, cum, unde poate fi folosit rebusul i mai ales, s fie un creator de astfel de (ocuri, pentru care copiii, de orice vrst colar au o mare satisfacie cnd reuesc s le rezolve,folosindu-i toate cunotinele cptate n coala, ca i cele din cultura lor general. /orbind despre (ocurile didactice, 3rsula 4c"iopu preciza c ele Peduc atentia, capacitile fizice intelectuale, perseverena, promtitudinea, spiritul de ec"ip, de ordine, drzenie, moduleaz dimensiunile etice ale conduitei&. 0oate c e bine s ne amintim ,atunci cnd suntem n faa vlstarelor pe care le modelm, c vrsta lor este vrsta (ocului,iar nactivitile didactice ce le desfurm cu ei s fie folosite ct mai multe *ocuri didactice i atunciQ..succesul este garantat.

Cum poti sa#ti inveti copilul prescolar matematica intr#un mod distractiv& Cum sa#l inveti prin *ocuri adunarea si scaderea, numaratul pana la %;; si intelegerea $ormelor geometrice ... n!atatul bazat pe memoria !izuala "ucati#!a cu modelele repetiti!e e e!emplu, ofera-i copilului tau boabe de strugure verzi si mov. Aoaga-l sa le aran(eze in modele repetitive de genul verde, mov, verde, mov, sau verde, verde, mov, verde, verde etc. 3itati-va dupa modele repetitive si in natura, de e!emplu cercurile de pe rame si lucrurile care au perec"e )oc"i, urec"i, maini etc*. Aceste (ocuri ii vor dezvolta gandirea abstracta. n!atatul bazat pe e$ercitii fizice Lucati-va zaruri sau carti. Arunca doua zaruri si intreaba-l care are valoare mai mare decat celalalt - va recunoaste gruparile de puncte din vedere. 0uteti sa va (ucati si ?razboi? cu carti de (oc, unde cine are cartea cu valoare mai mare castiga. 0rin aceste (ocuri va invata conceptele de ?mai mare decat?, ?mai mic decat?. esc"ideti-va propriul magazin. 'uati mai multe obiecte din casa, asezati-le pe o masa si puneti-le preturi la fiecare. a-i copiluli cativa banuti. 8u vei fi vanzatorul iar el cumparatorul. 'asa-l sa cumpere ce vrea sa sa plateasca atat cat face fiecare produs. 4c"imbati rolurile. Acest lucru il va invata sa se descurce cu banii. Masurati inaltimea membrilor familiei. 6olositi o ruleta si masurati-va tot inaltimea. 5omparati cifrele si adunati-va toate inaltimile pentru a vedea cat de inalti sunteti impreuna. Lucati-va MonopolR Lunior sau orice alt (oc care foloseste inumaratul si bani de "artie. n!atatul prin sunete Ascultati si invatati cantece de genul ?3n elefant se legana pe o panza de paian(en?. #l vor invata adunarea si scaderea. Lucati-va (ocuri de g"icit )foarte bune pentru atunci cand mergeti cu masina*. 0une-l pe copilul tau sa se gadeasca la un numar intre unu si zece, de e!emplu, si incearca sa-l g"icesti. 0une intrebari de genul+ ?;ste intre E si 1K=?, ?;ste mai mare decat C=? si apoi sc"imbati rolurile.

Pregtirea copilului pentru nceperea colii presupune i schimbarea programului de somn 4tabilirea programului de somn pentru elevi trebuie s nceap cu cel puin o sptmn nainte de primul clopoel din noul an colar, susin e!perii americani. nainte de a ncepe noul an colar, elevii mai mici sau mai mari ar trebui s i sc"imbe obiceiurile de somn de peste var. ac acest lucru nu se ntmpl, acetia ar putea suferi de un deficit de somn care ar putea s le afecteze performanele la nvtur, avertizeaz e!perii americani de la Academia de Medicin a 4omnului. %;ste dificil s sc"imbi ora de mers la culcare, din momentul n care programul a fost stabilit. ;ste nevoie de mai multe zile sau sptmni pentru a pune la punct un nou program. Acest lucru nu se poate face peste noapte. $u ntmpltor, n primele sptmni de cursuri, muli copii i adolesceni nu reuesc s doarm suficient&, spune dr. aniel :. :laze, e!pert pediatru de la 4pitalul de 5opii 8e!as din Souston i membru al asociaiei americane. 4c"imbarea de la programul de somn din perioada vacanei de var la cel de coal %nseamn o mare problem pentru colari&, susine Aalp" oIneR, eful de la 5entrul de 8ulburri de 4omn de la o unitate din 5alifornia. 4pecialistul californian recomand ca sc"imbarea programului de somn i de trezire pentru colari s se fac cu cel puin o sptmn nainte de a ncepe coala. 5opiii i adolescenii au nevoie de mai multe ore de somn dect adulii, deoarece ritmul circadian este mult mai uor de dereglat, spune i dr. Tilliam Uo"ler, de la #nstitutul de 4omn 6lorida din 4pring Sill. n funcie de vrst, e!perii americani susin c elevii au nevoie de cel puin V-1K ore de somn pe noapte, iar prinii ar trebui s-i constrng s aib orele necesare de somn i s le asigure condiii sntoase pentru a se odi"ni suficient. %0erformana unui elev este dictat de numrul de ore de somn din noaptea anterioar&, a adugat dr. Uo"ler. %3n copil sau un adolescent care doarme frecvent suficient i va mbunti performanele colare, va avea o atitudine pozitiv n privina propriei educaii i va fi capabil s interacioneze mai bine cu colegii de la coal i cu cadrele didactice&, e!plic acelai e!pert american. Academia American de Medicina 4omnului are i cteva trucuri pentru prinii care au copii care trebuie s nceap coala. #mportant este ca prinii s stabileasc o anumit rutin n ce privete ora de %stingere&. e asemenea, e!perii americani spun c elevii trebuie s evite produsele i buturile care conin cofein, precum i orice medicament care ar conine stimulente, nainte de a merge la culcare. ;ste important ca elevul s nu stea pn trziu n noapte s i fac temele sau s %toceasc& pentru un test sau e!amen care va avea loc a doua zi. ;!perii americani mai spun c este indicat ca elevul s nu se duc la culcare cu stomacul gol, dar nu este o soluie nici o mas copioas c"iar nainte de ora de culcare. 5u F ore nainte de a merge n pat nu sunt indicate eforturile fizice intense. 0rinii trebuie s asigure linitea n dormitorul copilului, s fie ntuneric i o atmosfer puin rcoroas. ;ste recomandat ca n dormitor s nu se afle vreun televizor sau computer. e asemenea, e!perii americani mai spun c este important ca elevul s se trezeasc la aceeai or n fiecare diminea.

<iitorul colar

5opii sunt diferii. ;ducaia difereniat i idividualizat ar trebui s asigure realizarea idealului educaional, n pregtirea copilului pentru coal. /oi enumera o serie de comportamente, uor observabile, pe care un copil la intrarea n coal ar trebui s le aib formate+ 4 rspund la ntrebri n propoziii, correct formulate. 4 descrie o imagine, sesiznd legturile logice ntre elmentele acesteia. 4 asculte o poveste i s o poat repovesti. 4 neleag utilizarea crilor i legtura dintre cuvintele scrise i vorbite. 4 pun la un loc i s sorteze elemente dup o nsuire dat+ mrime, form, culoare, grosime etc.. 4 numere contient pn la 1K, s fac simple e!erciii de scdere i adunare cu 1-2 uniti, manipulnd obiecte sau cu cifre i semnele convenionale. 4 deseneze contururi i din imaginaie obiecte din lumea ncon(urtoare. 4 mnuiasc corect creionul, cartea, caietul. 4 dovedeasc independen n aciunile sale. 4 duc la bun sfrit o aciune. 4 coopereze cu ceilali copii, cu educatoarea, nvtoarea. 4 se concentreze perioade de timp ct mai ndelungat. 4 fie capabil s a(ute i s se lase a(utat. 4 fie capabil s se autoserveasc etc. 'a acest ,, portret&i se mai pot aduga i alte lucruri de care noi educatorii i prinii trebuie s inem seama. 0regtirea psi"ologic pentru un debut colar optim mi se pare un lucru la fel de important. Muli copii care vor merge la coal se tem de nceputul acesta. creativitatea celui ce o realizeaz. eci i pregtirea afectiv este necesar i benefic. $oi educatoarele o realizm prin forme diverse, ce in de