Stelele pot fi de mai multe tipuri . Aparitia si stingerea lor se masoara in milioane de ani .

Soarele nostru are circa 5 miliarde de ani , si dupa parerea astronomilor , mai are de trait inca pana sa inceapa sa moara . Soarele este o stea singulara , dar exista stele duble , formate din doua stele ce se invart una in jurul celeilalte . Exista si stele triple sau multiple . Cele mai mari stele se numesc super - uriase . De exemplu , diametrul Antares - ului este de 33 de ori mai mare decat diametrul Sorelui . Super - uriasele au densitati foarte reduse .!rmea"a , ca ordine de marime , stelele uriase , care au diametrul de # sau # de ori mai mare decat cel a Soarelui . Si acestea au densitati reduse , dar nu ca super - uriasele . $ajoritatea stelelor vi"ibile sunt de categorie mijlocie , cum este si Soarele . aestea se mai numesc stele de serie prinipala . $arimea lor poate fi de "ece ori mai mare sau mai mica decat cea a Soarelui. Cele mai mici stele din seria principala sunt piticii rosii . %iticii albi , care repre"inta a doua categorie a stelelor mici , nu mai fac parte din seria principala . Acestia sunt de marimea %amantului si au lumini foarte palide . Densitatea lor extrem de mare - de la # la & milioane de ori mai dese dacat apa . Astronoimii sunt de parere ca numarul lor poate atinge 5 milioane numai in Calea 'actee . S-au identificat pana in pre"ent doar cateva sute dintre acestia .

(iecare stea isi incepe viata ca un nor de praf si )idrogen . Exista un numar foarte mare de astfel de nori in !nivers . (ormarea unei stele incepe , cand , dintr-o oare cau"a * nu se stie exact care + , acest nor incepe sa se contracte datorita gravitatiei . ,n timp ce norul se contracta , incepe sa se invarta in centrul lui si se incal"este . Cand temperatura nucleului central se incal"este suficient - vorbim de ordinul milioanelor e grade - , iau nastere reactii nucleare . -oua stea este inconjurata cu ramasitile de ga"e si praf . ,n ca"ul Soarelui , din aceste ramasite s - au format planetele . Este aproape sigur ca si in jurul altor stele s - au format planete pe care s-ar putea sa existe o oarecare forma de viata . Aceasta in sine repre"inta o posibilitate extraordinara .

Supernovele stralucesc o vreme de miliarde de ori mai puternic decat Soarele . ,n februarie #./0 , pe %amant a fost vi"ibila si fara telescop o supernova dintr-o galaxie vecina . De 3/3 de ani nu se mai va"use un fenomen asemanator . Dupa starea de supernova , in functie de masa initiala , ramane un corp ceresc de dimensiuni reduse , numit 1 stea de neutron 1 . Diametru sau este de ordinul "ecilor de 2ilometri , si se compune dintr-o masa compacta de neutroni .

,n !nivers exista si alte corpuri ceresti misterioase 3 cuasarii . Acestia par a fi centrii foarte luminosi ai unor galaxii . 'umina lor a pornit spre noi cu putin timp dupa nasterea lumii . Se crede ca energia emisa de ei ar putea proveni numai de la gaurile negre . %ulsarii sunt la fel de fascinanti ei emit periodic impulsuri de energie la intervale regulate . -imeni nu stie care va fi soarta finala a !niversului . Dupa teoria !niversului desc)is expansiunea va continua pana cand toate stelele vor muri si toata energia va fi imprastiata in spatiu . 4eoria !niversului inc)is presupune ca la un moment dat !niversul va incepe sa se contacte si pana la urma o sa dispara . Aceasta stare poate provoca o noua explo"ie ce ar putea crea un !nivers nou si astfel se poate genera un sir infinit de explo"ii si contractii - un !nivers oscilant .