Educaie pentru pace

"Das Institut fr Friedenspdagogik Tbingen e.V." a formulat 10 reguli pentru soluionarea constructiv al conflictelor: #. $ncredere &planarea unui conflict presupune 'ncredere. De aceea$ orice ac iune unilateral! trebuie s! 'ncete"e$ propriile demersuri trebuind s! fie transparente. %. &air'pla( -entru aplanarea conflictelor trebuie s! e0iste reguli comune. &ceste reguli %or %i"a toate aspectele cooper!rii. 1ste ne%oie de 'ncredere. (ncrederea cre*te atunci cnd partenerii de conflict ac ionea"! 'n spirit de fair/pla2. ). *mpatie Dialogul sau medierea sunt proceduri prin intermediul c!rora se descoper! atitudinile$ ne%oile *i interesele partenerului. Descoperindu/le$ toate acestea %or fi luate 'n seam! 'n propriile ac iuni. 3ai mult$ %a cre*te *i disponibilitatea de preluare a r!spunderii pentru propria parte din conflict. +. ,specte comune &spectele comune *i nu doar cele diferite %or fi recunoscute din ce 'n ce mai mult de partenerii de conflict. Va a%ea loc o apropiere fa ! de con%ingerile *i %alorile celuilalt. 1-. *chilibrarea intereselor .i concilierea 4e de"%olt! o nou! rela ie 'ntre p!r ile implicate 'n conflict. (n ca"ul ideal se %a g!si o solu ie$ care %a satisface$ m!car par ial$ interesele ambelor p!r i *i concilierea %a fi astfel posibil!.

1. Renunarea la uzul de for Cnd un conflict amenin ! s! escalade"e sau a escaladat de#a$ p!r ile trebuie s! renun e la actele ce amenin ! integritatea corporal! sau la amenin area ad%ersarului. 2. Schimbarea de perspectiv &tribuirea unilateral! a %inei 'mpiedic! o prelucrare constructi%! a conflictelor. (n momentul 'n care conflictul este recunoscut ca fiind o problem! comun!$ se desc)id *i noi perspecti%e. 3. Disponibilitatea de a discuta +ipsa contactelor cu cealalt! parte conflictual! duce la 'nc)iderea c!ilor de aplanare a conflictului. Discu iile pot face posibil! o prim! definire a obiectului conflictului. ,ca"ie important!: -ericolul unor ne'n elegeri scade. 4. Capacitatea de dialo are -rin dialog$ ad%ersarii 'n%a ! s! se 'n eleag! unul pe cel!lalt ca partener de conflict. De abia atunci cre*te *i disponibilitatea de a g!si o solu ie comun!. !. "ediere .ici atunci cnd nu se poate a#unge la un dialog$ situa ia nu este 'nc! disperat!. Deseori a#ut! ca 'ntr/o asemenea situa ie s! apar! o "parte ter !" care s! medie"e. Soluionarea constructiv a conflictelor

,amenii 'ncearc! de multe ori s! solu ione"e conflictele prin di%erse metode "tradi ionale"$ ale c!ror ineficien ! s/a f!cut do%edit! de mult! %reme. -rintre aceste metode se num!r! strategiile de constrngere$ de intimidare *i de amenin are care ar a%ea ca scop obligarea p!r ilor implicate s! renun e la conflict. 5i apelul la %alorile *i con%ingerile etice %i"ea"! 'mpiedicarea escalad!rii conflictului. ,amenii au 'ncercat mereu s! despart! p!r ile conflictuale sau s! le con%ing! pe acestea s!/*i re"ol%e problemele comune$ astfel 'nct s! transpar! noi perspecti%e asupra conflictului. &ceste strategii pot$ 'ntr/ ade%!r$ s! conduc! la o de%iere situati%! de la e0erci iul desc)is al conflictului$ ele nu a#ut! 'ns! cu mult la g!sirea unei reglement!ri de durat!$ la detectarea precis! a cau"elor conflictului sau la configurarea unor solu ii constructi%e. -osibilit! ile solu ion!rii constructi%e ale conflictului depind att de tipul acestuia ct *i de ct de de"%oltat sau de e%oluat este acesta. 3ai mult$ trebuie %!"ut dac! este %orba despre un conflict 'ntre indi%i"i$ grupe sau institu ii sau despre un conflict la ni%elul 'ntregii societ! i sau c)iar la ni%el interna ional$ precum *i dac! acest conflict este latent sau se desf!*oar! de#a 'n mod %iolent. -reocuparea cu conflictele poate contribui$ ca strategie pre%enti%!$ la combaterea apari iei conflictelor manifeste$ sau se poate referi la felul 'n care trebuie ac ionat 'n situa ii de conflict. (n cel din urm! dintre ca"uri$ poten ialul conflictual poate fi de"amorsat$ cursul unui conflict poate fi de%iat astfel 'nct s! se desf!*oare 'ntr/o manier! ct mai pu in %iolent!$ iar consecin ele conflictului pot fi f!cute mai u*or de suportat pentru to i cei implica i. 6na dintre cele mai dificile 'ntreprinderi este 'nl!turarea cau"elor structurale ale unui conflict$ adic! di"ol%area definiti%! a diferen elor *i tensiunilor dintre p!r ile implicate. &cest lucru nu poate fi reali"at dect arareori. Vom %edea 'ns! c! ne%oile 7de ba"!8 ale p!r ilor conflictuale '*i %or putea g!si ascultare$ atunci cnd se formulea"! o solu ie potri%it!. Transformarea conflictului

Regulile conflictului dup Gandhi Identific! conflictul9

4tabile*te/*i clar obiecti%ele9 (ncearc! s! 'n elegi obiecti%ele ad%ersarului t!u9 4ublinia"! obiecti%ele comune9 -re"int! 'n mod obiecti% faptele decisi%e 'n ceea ce pri%e*te conflictul9 -!strea"! o atitudine po"iti%! fa ! de conflict9

D! conflictului o not! po"iti%!9 -ri%e*te conflictul ca pe o oca"ie de/ a i 'ntlni ad%ersarul9 -ri%e*te conflictul ca pe o oca"ie de a reforma societatea9 -ri%e*te conflictul ca pe o oca"ie de a/ i remodela propria persoan!9 Cursul conflictelor

-!strea"! 'n conflicte o atitudine non/ %iolent!9 &b ine/te de la ac iuni care pot aduce stric!ciuni9 &b ine/te de la pronun area unor cu%inte care pot aduce stric!ciuni9 &b ine/te s! te gnde*ti la lucruri care i/ar putea aduce stric!ciuni9 .u aduce stric!ciuni bunurilor ad%ersarului t!u9 F! bine c)iar *i celor care fac r!u9 &c ionea"! potri%it obiecti%elor tale9 Fii gata s! faci sacrificii9 1%it! s! construie*ti fronturi artificiale9 1%it! s! certurile inutile9

4olu ionarea conflictelor

:!se*te solu ii pentru conflictele iscate9 Insist! asupra lucrurilor (n primul rnd este posibil ca semnatarii s! nu fie cinsti i. (n al doilea rnd$ esen c)iar iale$ dac!nu celor neesen sunt cinsti i$ ce se 'ntmpl! cu ceilal i actori implicaasupra i$ ce se 'ntmpl! cu iale9 poporulG (n al treilea rnd$ c)iar dac! popula ia este de acord$ ce se 'ntmpl! cu sus in!torii *i cu for ele care ar putea da na*tere la o form! mai pu in conflictual!la 7nu tot la cea :nde*te/te tine ca la un %ec)e8. om 7...8 supus gre*elii9 Din p!cate$ asemenea nai%it! i au cunoscut o larg! Fii r!spndire *i asta$ mai ales t!u9 printre m!rinimos cu ad%ersarul diploma i 7...8. Dar nici cealalt! nai%itate$ cea opus!$ de a porni de la ipote"a c! doar HpoporulH poate solu iona un conflict 7...8 nu este corect!. Ie eta ideal! ar fi a*adar o Con%inge/ i ad%ersarul$ nu/l diploma ie "cu dublu sens" 7"sensul" elitei *i cel al popula iei$ 'ntr/o permanent! constrnge9 interac iune8. 7...8 (n ciclurile conflictului e0ist! f!r! doar *i poate *i ?@AB$ unele care pot fi numite Hsolu iiH$ p. fa"e ?CD/?CA$ fragmenteE atta %reme ct corespund 'ntr/o oarecare m!sur! cele dou! criterii numite mai sus. (n Informa ii detaliate despre 3a)atma :and)i se afl! principiu 'ns!$ transformarea conflictului este un proces care nu se sfr*e*te niciodat!. 'n cadrul comple0ului tematic de pe ser%erul DFdalos Vec)ile contradic ii %or putea ap!rea mereu la suprafa !$ iar altele noi %or fi create. 7...8 ... , solu ie sub forma unei forme stabile *i de durat! poate fi un obiecti%$ dar cu *anse temporare. 3ult mai important! este g!sirea unei capacit! i de transformare$ adic! a unei capacit! i de mane%rare a transform!rilor astfel 'nct acestea s! fie acceptabile *i de durat!. Calea este scopul$ a spus :and)i. .oi am putea spune: H-rocesul este scopulH$ iar solu iile stabile se %or pierde 'ntotdeauna atunci cnd %om fi cre"ut c! le/am g!sit." Premise pentru o soluionare constructiv a conflictelor Modificarea perspectivei fundamentale asupra soluionrii conflictelor: Conflictele nu trebuie %!"ute sub aspectul c*tigurilor proprii *i al pierderilor suferite de ad%ersar$ ci sub cel al unui c*tig comun. &sta 'nseamn! c! solu ionarea conflictului %a a%ea 'nc! de la 'nceput scopul ca ambele p!r i implicate s! aib! o parte de c*tig. Renunarea la ameninri i la u!ul de for: 3odelele clasice de comunicare pri%ind amenin area *i incriminarea trebuie 'nlocuite cu modelele de cooperare$ de 'n elegere *i l!murire a ad%ersarului. , premis! indispensabil! pentru e%itarea escal!rii conflictului *i pentru o solu ionare constructi%! a acestuia este renun area la amenin !ri sau la u"ul de concret de for !. Propriile percepii nu tre"uie interpretate ca fiind singurele corecte: (nce o*area capacit! ii de percep ie este un 'nsemn tipic al conflictelor care escalea"!. De aceea$ propria percep ie *i interpretare a e%enimentelor nu trebuie gndit! ca fiind absolut!. 3ai mult$ ea trebuie supus! unei %erific!ri *i corecturi pentru a recunoa*te astfel propria parte la conflict. Disponibilitatea de a accepta aceste lucruri este de#a un pas important 'n %ederea recunoa*terii drepturilor celeilalte p!r i din conflict. #mplicarea unei tere pri: Verificarea percep iei se face cel mai bine prin implicarea unei p!r i ter e independente$ a unui mediator 7%e"i capitolul "3ediere"8. Ca instan ! de 'ncredere oentru ambele p!r i$ aceasta poate face s! se a#ung! la o %i"iune comun! asupra lucrurilor. Dar asta nu este destul$ mai este necesar! *i %oin a de a g!si o solu ie de cooperare. $iscuii comune %n loc de fapte de&a fcute: Faptele de#a f!cute au de obicei efectul$ pe parcursul unui conflict$ de a/l escala$ pentru c! partida ad%ers! nu le pot accepta f!r! a/*i pierde din renume. -entru a putea a#unge la discu ii comune sunt necesare unele discu ii premerg!toare$ 'n care s! se stabileasc! regulile de ba"! pentru %iitoarelor 'ntruniri *i discu ii *i 'n care s! se nete"easc! calea negocierilor. 1le au a%anta#ul c! pot ridica presiunea unor a*tept!ri e0agerate. Discu iile comune pot a%ea di%erse forme. 1le *i/au g!sit locul 'n cultura politic! a ultimilor ani sub forma de "mese rotunde".
;din: <o)an :altung. Der =eg ist das >iel$ =uppertal

Soluiile care vi!ea! interesele tuturor participanilor se orientea! dup cei care vor purta consecinele: 4olu iile conflictelor nu trebuie s! fie dictate de interesele p!r ii mai puternice. 1le trebuie s! fie astfel 'nct s! aduc!$ pe ct posibil$ a%anta#e tuturor p!r ilor implicate$ nede%enind ele 'nsele punct de plecare pentru noi conflicte. 3ai mult$ ele trebuie s! contribuie *i la eliminarea %iolen ei structurale *i s! fie luate dup! criterii etice. Medierea i conflictele Termenul "mediere" pro%ine din latinescul "mediare". 1l a fost introdus 'n 46& ca termen de specialitate 'n ?@BJ *i a fost preluat ca atare din limba engle"! 'n cea german!. 3edierea este necesar! 'ntr/un conflict *i se face de c!tre persoane ter e$ nep!rtinitoare *i neutre$ cu scopul de a g!si o solu ie acceptat! de toate p!r ile implicate. 10perien a a ar!tat c!$ de la un anumit punct din dinamica escalad!rii$ un conflict nu mai poate fi solu ionat de c!tre p!r i. &cesta este momentul 'n care trebuie s! inter%in! o parte ter !$ acceptat! de to i cei implica i. -rocedurile de mediere se ba"ea"! de regul! pe principiul ec)ilibr!rii intereselor. Conform acestui principiu$ conflictele %or putea fi solu ionate 'ntr/un mod mai eficient *i mai "ieftin" atunci cnd dreptatea sau puterea se afl! 'ntr/un plan secund. &ceast! metod! a fost de"%oltat! la 6ni%ersitatea Kar%ard$ fiind cunoscut! *i sub numele de H3odelul Kar%ardL 7%e"i caseta din dreapta8. 4olu ionarea conflictelor prin mediere este o procedur! larg r!spndit! / mai larg dect s/ar crede. 1a este folosit! 'n ca"ul disputelor de familie sau maritale ca mediere la di%or uri sau mo*teniri$ 'n domeniul #usti iei penale ca mediere 'ntre autori *i %ictime$ 'n domeniul mediului ambiant$ 'n politica comunal! sub forma unor "mese rotunde" sau 'n *coli$ sub forma unor programe de solu ionare a conflictelor 'ntre ele%i. Peer Mediation %n coli 3odelul de mediere a conflictelor dintre ele%i$ procedur! r!spndit! 'ntre timp 'n multe *coli$ este o metod! eficient! de solu ionare a conflictelor sociale ce apar "ilnic 'ntre copii *i tineri. &cest model urmea"! acelea*i principii ca *i celelalte Modelul 'arvard "10ist! trei c!i principale de solu ionare a conflictelor: ec)ilibrarea intereselor$ determinarea po"i iilor de drept *i determinarea po"i iilor de putere. .egocierile menite s! re"ol%e problemele e0istente ilustrea"! calea orientat! dup! interesele partenerului de conflictM apelul la cur ile de #usti ie este e0emplar pentru calea care %i"ea"! determinarea po"i iilor de dreptM gre%ele *i r!"boaiele pot fi ec)i%alate cu procedura prin intermediul c!reia pot fi determinate po"i iile de putere. .oi credem c!$ 'n general$ ec)ilibrarea intereselor este mai pu in costisitoare *i$ astfel$ mult mai eficient! dect un proces$ care$ la rndul lui este mai pu in costisitor *i mai eficient dect confrunt!rile 'n %ederea dobndirii unei po"i ii de putere. (ase reguli pentru implementarea unui sistem eficient de soluionare a conflictelor: ?. -lasa i interesele p!r ilor implicate 'n conflict 'n centrul negocierilor. C. 1labora i proceduri menite s! 'ncura#e"e p!r ile implicate 'n conflict s! se a*e"e din nou la masa negocierilor. N. Oine i la 'ndemn! proceduri necostisitoare$ ba"ate pe principiul #usti iei sau al puterii$ pentru ca"ul 'n care metodele de"%oltate de d%s. nu dau roade. P. ,feri i consultan ! celor afecta i pentru a pre'ntmpina i"bucnirea altor conflicte. D. ,rdona i di%erselor proceduri 'n func ie de costuri$ de la cele mai ieftine$ la cele mai costisitoare. Q. +ua i not! de moti%area participan ilor$

proceduri de mediere: de capacit! ile lor *i de instrumentele care %! stau la dispo"i ie 'n cadrul procedurii. 6n conflict este solu ionat mult mai eficient atunci cnd sunt detectate interesele *i nu po"i iile de drept sau de putere. Dac! p!r ile %or pune la rndul lor 'ntreb!ri$ fie ele *i mai pu in importante$ to i participan ii %or profita de pe urma solu ion!rii conflictului lor. 1c)ilibrarea intereselor aduce 'n general ambelor p!r i implicate o mai mare satisfac ie dect determinarea po"i iilor de drept sau de putere. :radul de satisfac ie al p!r ilor se %a reflecta 'ntr/un mod po"iti% *i de durat! asupra rela iei dintre ele *i %a diminua pericolul i"bucnirii unor noi conflicte. (n ciuda a%anta#elor pre"entate mai sus$ nu este posibil! *i nici de dorit solu ionarea tuturor conflictelor prin metoda ec)ilibr!rii intereselor. -entru a %edea care sunt limitele$ 'n cadrul c!rora poate fi g!sit! o solu ie %iabil!$ poate fi necesar! *i o procedur! legal!. .ecunoa*terea po"i iilor de drept poate constitui o sta%il! la fel de mare 'n cadrul negocierilor ca *i necunoa*terea po"i iilor de putere. &tunci cnd una dintre p!r i dore*te s! demonstre"e c! raportul de putere s/a modificat 'n a%anta#ul ei$ ea %a gndi c! doar o lupt! pentru putere %a putea duc! la clarificarea situa iei. 1ste$ 'ntr/ade%!r$ mai "ieftin" s! ec)ilibre"i interesele dect s! determini po"i iile de drept sau de putere$ totu*i numai o sentin ! #uridic! poate solu iona o problem! de interes public. Din punct de %edere social$ 'n anumite ca"uri o procedur! de ordin #uridic este de preferat uneia care %i"ea"! ec)ilibrarea intereselor. 7...8 3a#oritatea conflictelor trebuie solu ionate prin ec)ilibrarea intereselor. , parte din ele$ prin determinarea po"i iilor de drept. Cele mai pu ine$ prin determinarea po"i iilor de putere. 4istemul ideal de solu ionare a conflictelor ar trebui s! fie creat astfel 'nct s! reduc! costurile disputei *i s!

se ba"ea"! pe %oluntariatM sunt pre"ente att cele dou! p!r i implicate 'n conflict$ ct *i o persoan! ter ! nep!rtinitoareM solu ia trebuie negociat! cu mult! r!spundere *i 'nregistrat! 'n scris. (n acest ca" este 'ns! deosebit de important faptul c! nu profesorii sunt cei care media"!$ ci ele%iiM ace*ti ele%i/ mediatori %or 'ncerca s! se ocupe de acest conflict imediat dup! i"bucnirea lui$ 'n pau"e sau 'n orele de dup! debutul acestuia. Ini iatorii procesului de mediere %or 'ncerca "s! ofere p!r ilor conflictuale posibilitatea de a se 'mp!ca *i de a 'ncepe de la "ero". (n ceea ce pri%e*te calitatea acestui model de educa ie 'ntru asumarea r!spunderii$ el este un lucru deosebit de benefic. 1le%ii se deprind cu regulile conflictului *i 'n%a ! c! trebuie s!/*i asume r!spunderea. (n acest sens$ conflictele nu mai sunt solu ionate "de sus"$ printr/un ordin$ sau c)iar reprimate$ ci detectate *i 'ncadrate unui proces de solu ionare. &cest program este a*adar o procedur! cu o structur! transparent!$ u*or de 'n%! at$ ale c!rei beneficii s/au do%edit 'n practic! 7mai multe informa ii despre modelul de solu ionare a conflictelor dintre ele%i se afl! pe o alt! pagin!8. -reocuparea cu conflictele trebuie 'ns! s! dep!*easc! grani ele programelor de mediere. &ceste proceduri$ mai degrab! limitate 'n ceea ce pri%e*te timpul$ personalul *i loca ia$ de solu ionare constructi%! a conflictelor sunt pe deplin #ustificate$ ele trebuie 'ns! completate de alte metode$ pe termen mediu$ ce %i"ea"! societatea *i sfera regional!$ *i lung$ ce %i"ea"! sfera ecologic! *i global!. &ceste programe trebuie integrate 'n conte0te ce implic! 'ntreaga societate$ *i mai ales 'n organi"a ii *i institu ii. &stfel$ 'n *coli$ trebuie s! e0iste de e0.$ pe lng! programele de mediere a conflictelor ce au

ca obiect indi%i"ii$ *i concepte de de"%oltare la ni%elul organi"!rii *colilor *i de reform! *colar!$ pentru a crea aici condi iile proprii pentru sc)imb!rile dorite.

g!seasc! solu ii satisf!c!toare *i de durat!."

;=illiam +. 6r2$ <eanne 3. Rrett$ 4tep)en R. :oldberg: Sonfliktmanagement. =irksame 4trategien fr den sac)gerec)ten Interessenausgleic). FrankfurtT.eU Vork ?@@?$ p. ?N$ p. ND$ p. @DE

)omportament conflictual tipic i alternative de aciune *lternative Mi&loace de presiune 3! ocup de problem!. (i atac pe ceilal i. V!d negocierile ca pe o cale comun! de solu ionare a problemei. 4unt desc)is la argumente ce m/ar putea con%inge.

V!d negocierile ca pe o competi ie.

&m$ 'nc! de la 'nceput$ o singur! opinie de neclintit.

(ncerc s! identific interesele celorlal i. &dopt o atitudine de neclintit. -ropun op iuni %ariate. (mi re"um op iunile la %arianta HoriToriL. (ncerc s! 'i con%ing pe ceilal i cu argumente drepte.

(ncerc s! 'i fac pe ceilal i s! renun e la cererile lor.

,fer posibilit! i de compensare. (i supun presiunilor mele pe ceilal i *i 'i pri%e" de posibilit! ile de a de%ia.

Educaie pentru pace

)omunicarea+ cheia soluionrii conflictelor , comunicare de succes este c)eia solu ion!rii constructi%e a conflictelor. HCine %orbe*te$ nu 'mpu*c!H / aceasta este "icala la care putem reduce func ia comunic!rii. (n forma sa profesionali"at! sau c)iar rituali"at!$ comunicarea #oac! 'n toate procedurile de solu ionare a conflictelor un rol deosebit de important. De aceea$ medierea competen elor comunicati%e este un element central pentru educa ia pentru pace.

Regulile comunicrii ne dau o m,n de a&utor %n ca!ul situaiilor de conflict

4! %orbim despre noi 'n*ine$ s! %orbim la persoana I singular. 4! r!mnem obiecti%i$ s! nu 'l #ignim$

&tunci cnd e0ist! un conflict$ procesul de comunicare este bruiat sau foarte limitat. Trebuie s! %edem a*adar mai 'nti cum poate fi organi"at! comunicarea pentru a a#unge la o perspecti%! comun! asupra conflictului *i la problemele care se afl! la ba"a lui. -rima condi ie 'n acest sens este %oin a de a ad!uga la propriul ori"ont percepti% o nou! concep ie diferit! *i 'ncercarea de a 'n elege inten iile celuilalt. &menin !rile$ 'n%inuirile$ afirm!rile nu/*i au locul aici. 1le trebuie 'nlocuite cu modelele cooperati%e ale e0plic!rii *i 'n elegerii. -n acest scop pot fi utile diverse mi&loace a&uttoare:

r!nim sau pro%oc!m pe cel!lalt. 4! recunoa*tem ne%oile celuilalt. 4! r!mnem la obiectul discu iei$ s! nu de%iem. 4!/l l!s!m pe cel!lalt s! %orbeasc!$ s!/l ascult!m. 4! c!ut!m o solu ie comun!. 4! ne inem de regulile stabilite. Tre"uie s tim c cuvintele pot provoca at,t sentimente po!itive+ c,t i negative Ce simi c/nd cineva

$iscuii preliminare . $iscuii/cadru$ care contribuie la ni%elarea c!ilor$ la stabilirea locurilor$ a datelor$ f!r! abordarea direct! a conflictului. 0n mediu diferit 1neutru2M acesta face ca nimeni s! nu aib! a%anta#ul Hterenului propriuLM un cadru e0tern modificat poate face posibile *i unele raporturi modificate. Reguli specifice+ recunoscute: comunicarea nestructurat! 'ntre partenerii 7ad%ersarii8 dintr/un conflict poate degenera cu u*urin ! 'ntr/o escaladare necontrolat!. &plicarea unor reguli stabilite de comun acord face posibil! perpetuarea contactelor dintre participan ii la conflict. Tere: acestea sunt catali"atorii. 1le %eg)ea"! ca regulile s! fie respectate *i 'ncearc! s! contribuie la aplanarea conflictului$ f!r! a lua o po"i ie sau a se anga#a 'n problemele specifice.

' i porunce*te ce%a 7HTermin! imediat9L8 te amenin ! 7HDac! nu termini imediat$ atunci ...8 te d!d!ce*te 7H./ai %oie s! faci a*a ce%a.L8 te 'n%inuie*te 7HFaci atta g!l!gie9L8. ' i spune ce faci 7H3! pro%oci permanent.L8 te interog)ea"! 7H6nde ai fost ieri sear!GL8

)e este de a&utor+ respectiv mai puin de a&utor+ %ntr/o discuie conflictual3 S acionm %n mod cooperant i pentru de/escaladarea conflictului 4alut Contact %i"ual &rgumente *i moti%a ii (n elegerea celuilalt S acionm necooperant i pentru escaladarea conflictului +ipsa salutului +ipsa contactului %i"ual <ustific!ri (n%inuirea celuilalt

-utere de con%ingere (ncercarea de a ob ine aprobarea celuilalt (ntreb!ri 1%iden ierea propriei afect!ri +!sarea celuilalt s! %orbeasc! 1%itarea cu%intelor #ignitoare +imba# corporal desc)is 6mor &cordarea de timp suficient +uarea 'n serios a contra/argumentelor Delimitarea persoanei de cau"! 4im"a&ul corporal %n conflict

1%itarea anumitor subiecte Discutarea unor subiecte care nu 'l interesea"! pe cel!lalt (ncercarea de a/l con%inge pe cel!lalt +ipsa de interes (ntreruperea discursului celuilalt Folosirea cu%intelor #ignitoare +imba# corporal 'nc)is +ipsa umorului +ipsa timpului Iecunoa*terea doar a propriei %ersiuni &tacuri la persoan!

6n rol special la escaladarea conflictelor$ dar *i la aplanarea lor constructi%! 'l are limba#ul trupului. &cest limba# 'nseamn!$ pe lng! mimic! *i gesturi$ modula iile %ocale precum *i 'mbr!c!mintea *i felul 'n care sunt decorate 'nc!perile. 4ociologul din Duisburg 4iegfried Fre2 consider! c! la oameni nu cu%intele se afl! 'n centrul procesului de comunicare$ ci limba#ul non/%erbal. &cesta este 'n eles 'n mod subcon*tient de receptor *i este utili"at mai apoi ca ba"! pentru ac iunile sale ulterioare. 4trnsul minii ca ritual cotidian de polite e 'i 'mpiedica pe str!bunii no*tri de e0. s! '*i foloseasc! minile pentru a/*i ataca ad%ersarii. 4emnalele/barier! 7de e0. 'ncruci*area minilor peste piept8 prote#ea"! persoana de o apropiere prea mare$ fiind percepute *i ca semnal al distan ei$ 'n timp ce pumnii strn*i do%edesc mai degrab! for ! de deci"ie *i de ac iune. Credibilitatea$ concilierea *i scu"ele necesit! o atitudine "desc)is!" a corpului pentru a fi recunoscute *i acceptate ca atare. 3ai ales ac iunile simbolice #oac! 7att 'n mediul pri%at ct *i 'n cel public8 un rol important la aplanarea conflictelor. :esturile de umilin ! sau de conciliere semnalea"! faptul c! fa"a de confruntare s/a 'nc)eiat *i c! a 'nceput o nou! fa"! a rela iilor.

-nva lim"a&ul trupului (n situa ii conflictuale$ partenerii de conflict '*i e0prim! po"i ia *i prin intermediul limba#ului corporal. &cest limba# ne e0prim! sentimentele c)iar *i atunci cnd %rem s! sus inem prin cu%inte cu totul altce%a. Dac! nu reu*im s! ne e0prim!m suficient sentimentele sau s! le 'n elegem pe ale celuilalt$ putem a#unge la ne'n elegeri *i probleme. Elementele lim"a&ului corporal sunt:

mimica gesturile po"i ia corpului 'mbr!c!mintea *i bi#uteriile distan a *i spa iile E5erciiu: &olosii limba0ul trupului pentru a simula urmtoarele sentimente1 agresi% / furios / amenin !tor / %iolent / cool / e0pectati% / tem!tor / supus / plicticos / moale / tare / desc)is / 'nc)is / indecis / impun!tor / rela0at / tensionat / detensionat / gata de a face compromisuri / clar / cu

+imba#ul corporal non/%erbal are o importan ! crucial! pentru solu ionarea constructi%! a conflictelor$ pentru c!$ prin acestea$ oamenii dau / 'n mod con*tient sau incon*tient / semnale cu rol de escaladare$ dar *i de de/escaladare. (n tot ca"ul trebuie a%ut 'n %edere faptul c! aceast! comunicare non/%erbal! nu este uni%ersal!$ ci diferit! de la o cultur! la alta. Importan a sa specific! depinde de fiecare conte0t cultural 'n parte.

dou! sensuri Re uli de 0oc1 Fiecare cu%nt %a fi scris pe un bile el. 1le%ii %or primi cte dou! bile ele de acest fel *i %or mima cu%intele 'nscrise pe ele. Ceilal i ele%i %or 'ncerca s! g)iceasc! despre ce cu%inte este %orba. 1%aluarea #ocului se %a face lund ca element de referin ! urm!toarele dou! 'ntreb!ri:

7cum8 pot fi e0primate sentimentele pentru ca ceilal i s! le 'n eleag! *i s! reac ione"e 'n mod corespun"!tor fa ! de eleG 4entimentele celorlal i pot fi percepute *i interpretate ca atareG