De la religie la terorism

Fundamentalismul islamic i sectele cretine versus mediul actual de securitate

CUPRINS Argument..pag. Capitolul I: arile religii ale lumii ...pag. 1.1 Cretinsimul 1.1.1 Secte cretine: Martorii lui Iehova, Ku Klux Klan, Mormonii, MISA, Templul Popoarelor, Cultul Davi ian 1.! Islamismul 1.!.1 "#$%oiul S&'nt (n contiin)a musulman# 1.!.! Statutul &emeii (n reli*ia islamic# 1.!.+ ,r*ani$a)ii &un amentaliste i mo ul e &inan)are 1.+ -u ismul 1.+.1 Concepte &un amentale (n %u ism 1.+.! Con uc#torul spiritual Dalai .ama 1./ 0in uismul 1.1 Iu aismul 1.1.1 2n&iin)area Israelului, un r#$%oi anun)at Capitolul II: Securitatea religioas! pag. !.1 Ca$uri e insecuritate reli*ioas# !.! 3actorul reli*ios (n rela)ia ii)i 4 suni)i !.+ De la reli*ie la terorism Capitolul III: Con"lictul iudeo#islamic pag. +.1 3'ia 5a$a +.! Cisior ania i 5ar ul e Separa)ie +.+ Ierusalimul +./ Inamicii Israelului, incontesta%il inamicii S6A Conclu$ii ......................................................... pag. %i&liogra"ie ..
!

pag.

Argument Cele mai mari con&licte care au $*u uit planeta (n ultimii ani sunt, cel pu)in par)ial, e sor*inte reli*ioas#: Kosovo 7(ntre orto oci i musulmani8, Camir 7(ntre hin ui i musulmani8, Timorul e 9st 7(ntre musulmani i catolici8 i Cecenia 7(ntre orto oci i musulmani8. De asemenea, con&licte en emice, caracteristice s&'ritului e mileniu, (nc# sunt pre$ente: e ;or , A&*hanistan, ,rientul Mi:lociu, -alcani, Irlan a

su ul Su anului, Al*eria, Cipru, Kara%ahul e Munte, Ti%et i multe, multe altele. Proiectul mon iali$#rii i omo*eni$#rii reli*ioase este ac# nu *reu e reali$at, aproape imposi%il. uce la posi%ila nereuit# a Pentru a *#si cau$ele ce vor

uni&ic#rii *lo%ale, este necesar# o vi$iune ampl# a tuturor octrinelor reli*ioase i a i entit#)ii lor i (ncep prin a pre$enta caracteristicile, e&ectele, lipsurile, avanta:ele, e$avanta:ele sau chiar &anatismul in cele mai importante reli*ii ale

omenirii. "eli*ia nu &ace ec't s# (m%race con&licte care nu se eose%esc &oarte mult e con&lictele tra i)ionale. Ciocniri (ntre culturi, ciocniri e interese. <i asta (n ciu a &aptului c# specialitii (n *eopolitic# i reli*ie au constat c# pe o hart# a reli*iilor (n lume, reli*ia cretin# este prepon erent# cu ++ e procente. Apar con&licte i (n s(nul cretinismului 7 in cau$a miilor e enomina)iuni care cresc exponen)ial,
+

ei au un

num#r limitat e a ep)i8, la &el cum apar (n ca rul reli*iei musulmane (ntre i&eritele or*ani$a)ii &un amentaliste care nu a:un* la un numitor comun. Iar marile r#$%oaie se ivesc apoi (ntre principalele reli*ii, acolo un e apare &alia (ntre ele, i nu (ntre ramurile &iec#reia (n parte. Malraux spunea c# secolul pe care tocmai l4am (nceput va &i reli*ios sau nu va &i eloc. "eli*ios a &ost (ns# i cel (ncheiat, ac# :u ec#m in perspectiva marilor con&licte intre evrei i ara%i, care au luat natere (n acelai timp cu (n&iin)area statului evreu. Aa ar, am ecis pre$entarea acestui su%iect pentru c# locul pe care (l :oac# reli*ia (n planul e aten)ie (n anii =>?, aceasta s4a ecenii la preocuparea privin

rela)iilor interna)ionale este surprin$#tor e recent#. Dac# tema a (nceput s# se %ucure (nt'mplat pentru c# marile costuri ale ne*li:#rii,

r'n , a imensiunii reli*ioase a con&lictelor pe *lo%, au evenit alarmante. <i cele mai multe con&licte au &ost aprinse e o reli*ie anume, &#r# a a&irma c# restul reli*iilor sunt ,,ca apa s&in)it#@. Datorit# expansiunii sale a*resive i implic#rii (n terorismul interna)ional, &oarte multe stu ii au &ost e icate islamismului, veche (n particular islamismului &un amentalist. securitatea Semni&ica)ia temei e &a)# (i are r# #cinile (n istoria reli*ioas# e c'teva mii e ani, pe vremea c'n mon ial# nu era pus# (n pericol e con&lictele militare, cri$ele ener*etice sau e armele nucleare. ;u se tia atunci c#
/

securitatea reli*ioas# va eveni (n mileniile II i III cea mai veche ramur# a conceptului e securitate mon ial#. Am a:uns ast#$i s# trat#m ca o noutate 7in8securitatea reli*ioas#, ei este cel mai vechi punct nevral*ic la a resa sta%ilit#)ii. Din acest motiv vom parcur*e (n primul capitol al lucr#rii itsoria, mo ul e &ormare i i&iren)ele intre cele cinci marii reli*ii ale lumii, vom a%or a (n partea a oua i vom preci$a caracteristicile securit#)ii reli*ioase, urm'n ca (n ultimul capitol s# ne (n rept#m aten)ia asupra unui unui ca$ concret (n care &actorul reli*ios a evenit o amenin)are la a resa st#rii e securitate. De men)ionat c# r#$%oiul iu eo4islamic 7con&lictul pe care (l vom e$volta8 nu este nici pe eprate sin*urul in istorie e &actur# reli*ioas#, (ns# este cel care a $*u uit4o (n permanen)# o :um#tate e secol i, up# toate estim#rile, va mai continua. .ucrarea e &a)# nu (i propune s# *#seasc# neap#rat solu)ii vi$avi e insecuritatea reli*ioas#, pentru c# acestea se a&l# (n interiorul i nu (n a&ara reli*iilor 7i aa am a&lat e ce micarea ecumenic# &ace un pas (nainte i oi (napoi8, ci s# atra*# e stopare a aten)ia c# omenirea a (nt'r$iat (n procesul

ciocnirilor intre civili$a)ii, c# s4a reali$at prea t'r$iu c# multe ispute vin pe &on etnic, implicit reli*ios i c# procesul nu numai c# nu sta*nea$# la &orma actual#, ar va continua cu &#r'mi)area (ntr4at't (nc't vom a:un*e s# avem oi oameni i o reli*ie. <i m# re&er exclusiv la persoane, nu la civili$a)iiA
1

Capitolul I Marile religii ale lumii '. Cretinismul 9ste reli*ia revel#rii lui Dumne$eu (n 0ristos i cea mai numeroas# intre toate reli*iile lumii 4 peste C1?.???.??? e a ep)i. 0ristos a &ost i&erit i eose%it e ceilal)i pro&e)i i (nv#)#tori reli*ioi. Av'n ast#$i c(teva mii e secte, marea ruptur# (n cretinism s4a pro us (n 1?1/. .umea cretin# s4a (mp#r)it i ast&el au luat natere ou# -iserici separate: cea ,rto ox# cu centrul la Constantinopol i cea "omano4Catolic# cu centrul la Datican. Apoi, in cau$e istorice, politice, culturale i o*matice, cretinismul a &ost (mp#r)it (n mai multe ramuri, con&esiunile cretine, care se %a$ea$# pe Dechiul i ;oul Testament. 2n esen)#, cretinismul catolic nu are extrem e multe i&eren)e &a)# e cel orto ox. Cea mai vi$i%il# este sta%ilirea atei s#r%#torilor pascale, una intre cele mai importante sar%#tori cretine. Pentru a calcula ata Patelor %iserica r#s#ritean# &olosete calen arul iulian, (n timp ce %iserica apusean# utili$ea$# calen arul *re*orian. Din acest motiv, 2n#l)area, "usaliile i Corpus Christi, ce au loc la /?, 1? i respectiv B? e $ile e la
E

Pate, sunt s#r%#torite la ate i&erite (n cretinismul r#s#ritean &a)# e cel apusean. Cei mai mul)i cretini sunt catolici i orto oci. Ca i -iserici cretine sunt recunoscute: orto oxia, catolicismul 7romano4catolici, *reco catolici, armeni4catolici8, protestantismul neoprotestantismul 7lutherani, 7%aptiti, calvini, a ventiti, an*licani8, penticostali,

evan*helici8 i %isericile netrinitariene 7unitari, mormoni, martorii lui Iehova8. , mare parte in %iserici i4au pier ut acest statut i s4au trans&ormat (n secte, cum ar &i mormonii sau Martorii lui Iehova.

Secte cretine "eli*ia cu cele mai multe secte, cretinismul se %a$ea$# ast#$i pe micarea ecumenic#, e uni&icare a enomina)iunilor sale. Personal, (mi e *reu s# cre c# se vor mai uni&ica vreo at# (n sin*ura reli*ie mare care a &ost p'n# la 1?1/, impotriv#, eu cre c# rami&ica)iile vor mai pro uce i alte rami&ica)ii. ,,;u este nevoie ec't e un num#r nu prea mare e a ep)i i o (nscriere la tri%unal i la Ministerul Culturii i Cultelor, pentru ca o alt# enomina)iune s# ia &iin)#@, spunea unul in Mitropoli)ii Ar ealului i ultimul, e alt&el1. Aa au luat &iin)#
1

Mitropolitul Ar ealului i Arhiepiscop al Si%iului, IPS .auren)iu Stre$a

mormonii,

martorii

lui

Iehova,

scientolo*ii,

%aptitii,

a ventitii e $iua a aptea, Copiii Domnului i lista ar putea continua p'n# la s&'ritul lucr#rii. A vrea s# amintim oar c'teva enomina)iuni care prin pro$elitismul lor accentuat, au pus i vor mai pune (n pericol securitatea reli*ioas# mon ial#. Martorii lui Iehova: Aceast# sect# este consi erat# at't e nociv# 7pentru c# s4a implicat i (n omeniul politic8 (nc't multe state au scos acest cult consi erat violent (n a&ara le*ii, up# cum aprecia$# mai mul)i specialiti (n omeniul sectolo*iei!. Martorii lui Iehova (ntre)in e mult timp un r#$%oi cu lumea (n ansam%lul s#u. Spre eose%ire e mormoni i a ventiti care sunt privi)i ast#$i cu un oarecare respect, iehovitii sunt clasi&ica)i (ntre sectele periculoase i revolu)ionare, at't in perspectiva -isericilor tra i)ionale, c't i a societ#)ii civile. 2n ultimii ani se o%serv# o ep#rtare e solu)ionarea pro%lemelor controversate: re&u$ul serviciului militar, re&u$ul trans&u$iei san*uine. ,r*ani$a)ia Martorii lui Iehova a cunoscut o trans&ormare hot#r'toare a i entit#)ii ei colective, (ncep'n cu re&ormele lui F.3."uthe&or in anii 1>+?+. Aceast# schim%are s4a re&lectat (ntr4o postur#
! +

Teo or Ar elean, ,,3ariseii lui Iehova@, -ucureti, 1>>+ 2n 1>+1 la a unarea interna)ional# a GStu en)ilor (n -i%lie@ e la Ce ar Point 7,hio8, F.3."uthe&or a schim%at numele *rupului &on at e Charles "ussell (n GMartorii lui Iehova@. .es temoins e Fehovah. Pre icateurs u "oHaume e Dieu, IatchoJer -i%le an Tract SocietH PennsHlvania, 1>>+ 7Proclame$ le roi et son "oHaume8, p. E!4C>. ;oul titlu sim%oli$a o ruptur#

>

mai critic# &a)# e lume i un mai mare militantism (n misiunea ei p#m'nteasc#. Toate ener*iile au &ost mo%ili$ate pentru -#t#lia Arma*he onului, marea con&runtare (ntre or*ani$a)ia lui Satana i or*ani$a)ia lui Dumne$eu. Dei martorii nu urmau s# participe irect (n aceast# %#t#lie, ei aveau un rol important i anume s# alerte$e lumea (n le*#tur# cu imine)a s&'ritului i s# o pre*#teasc#. 2n particular, ei tre%uiau s# politice care (mpie icau enun)e conspira)ia satanic# (ntre puterile reli*ioase, economice i sta%ilirea &a$ei p#m'nteti a evenit G"e*atului lui Dumne$eu@. Atacurile (mpotriva Greli*iilor sta%ilite@, mai ales (mpotriva -isericii Catolice, au extreme. 5rupul a (ncercat s#4i proclame superioritatea spiritual# i s# se espart# e o lume pe care o ve ea ec#$ut#. De aceea, s4a insistat pe i eea cultiv#rii i&eren)elor, &apt care a us la o coe$iune mai mare (n interiorul *rupului i a pre*#tit terenul pentru instaurarea teocra)iei/. Ce este mai *rav la martori e &aptul c# re&u$# cate*oric trans&u$ia e s'n*e. Acest re&u$ se (nscrie e asemenea (n pre*#tirea lor pentru vremea Gmarii (ncerc#ri@, c'n con*re*a)ia mon ial# va &ace ova a ataamentului s#u la Fehova. Inter ic)ia se %a$ea$# pe intepretarea recoman #rii pe care Dumne$eu o &ace lui ;oe e
cu tra i)ia ruselit#, un nou looK pentru or*ani$a)ie, precum i promovarea unor meto e noi e pro$elitism. / Foseph LH*munt, FehovahMs Iitnesses in the 6SA8, GSocial Compass@, vol. NNID 1>EE, p. /14 1> 7p. 1+8.

1?

a nu m'nca animale cu Gsu&letul lor@, (nsemn'n Apostolilor ND, !>. Plec'n

cu s'n*e

7consi erat su&letul omului e eiOA8 i pe textul in 3aptele e la inter ic)ia e a se a%)ine e s'n*e i e c#rnurile :ert&ite i olilor, ei au *enerali$at aceasta la un omeniu mult mai mare ec't cel alimentar. Din punctul lor e ve ere, Ga se a%)ine@ este echivalent cu Ga nu utili$a@ i nu se re&er# numai la m'ncare, ar i la trans&u$ii. C'n a &ost recunoscut &la*elul SIDA, martorii au trium&at: ei erau poporul ales i Dumne$eu le4a trimis acest semn ca s# &ie &eri)i, (n timp ce Gnecre incioii@, care practicau trans&u$ia, urmau s# &ie lovi)i e %iciul lui Dumne$eu. 2n ultimii ani, martorii au e ialo*, care se numete acceptat s# iscute espre aceast# pro%lem# cu me icii. Din 1>C! &unc)ionea$# o instan)# Serviciul e In&orma)ii Spitalicesc 70ospital In&ormation ispuse s# asiste ar respect'n

Service8. Serviciul, care este e:a implantat (n B/ e )#ri, se str# uiete s# *#seasc# echipe me icale martorii care urmea$# s# &ie opera)i,

convin*erile lor. 2n 1>>+, peste !+ ??? e me ici in lumea (ntrea*# au acceptat s# cola%ore$e. Serviciul or*ani$ea$# seminarii, (nt'lniri (n le*#tur# e noile meto e e trans&u$ie non4san*uine. Ast#$i &iecare martor poat# (n permanen)# asupra sa o noti&icare scris# i semnat# e el i e al)i oi mem%ri ai cultului, prin care este speci&icat, c# (n ca$ul (n care li se (nt'mpl# ceva, me icul ce (l va (n*ri:i nu are reptul s#
11

apele$e la meto a trans&u$iei i tre%uie s# *#seasc# alte mo alit#)i s# (i salve$e via)a. Ku Klux Klan 9ste numele su% care sunt cunoscute mai multe or*ani$a)ii rasiste extremiste, intre care prima a ap#rut up# "#$%oiul civil american (n 1CB1 (n statul Tennessee 7S.6.A.8. Mem%rii acestor or*ani$a)ii sus)in superioritatea rasei al%e i (i exprim# a esea cu violen)# atitu inea e antisemitism, anticatolicism, homo&o%ie etc. Denumirea vine in cuv'ntul *recesc ,,KHKlos@, (nsemn'n cerc, i cuv'ntul clan. Scopurile ini)iale ale or*ani$a)iei erau aparent no%ile: ,,prote:area celor nevinova)i i nea:utora)i@ i ,,a:utorarea celor oprima)i@. Dou# elemente au &ost (nc# e la (nceput (n*ri:or#toare: or*ani$a)ia se autointitula ,,Statul Invi$i%ilP, Klanul (i consi era pe al%i superiori popula)iei e culoare. Din cau$a acestei a versit#)i &a)# e ne*ri, or*ani$a)ia nu s4a putut (mp#ca cu &aptul c# up# "#$%oiul e Succesiune, &otii sclavi au o%)inut repturi e*ale cu popula)ia al%# 7cum a &ost posi%ilO8. Prin urmare, mem%rii Ku Klux Klan4ului au trecut la inva area satelor i oraelor, tortur'n i uci*'n &#r# a su&eri vreo pe eaps# minim#. ,&icial, or*ani$a)ia s4a i$olvat (n 1CB>, ar i&erite *rup#ri locale au continuat s# terori$e$e popula)ia e culoare.
1!

2n 1>11 Klanul a &ost reactivat (n statul 5eor*ia. De ata aceasta to)i cei %#nui)i e li%eralism, c# eau victim# terorii or*ani$a)iei i primeau un avertisment su% &orma unei cruci (n &l#c#ri. A oua i$olvare are loc trei ecenii mai t'r$iu, (n 1>//. Dei (n Statele 6nite, popula)ia (ncepuse s# uite e Klan, la mi:locul anilor Q>? or*ani$a)ia s4a reactivat in nou, incen iin %isericile popula)iei e culoare, ar ac)iunile sale au avut oar un caracter local. 2n loc e ru*#ciune, mem%rii, (m%r#ca)i (n pelerini cu *lu*#, practic# antrenamentele cu arme pe ealurile in Ala%ama: ,,, at# pe lun# pe colinele situate (n nor ul oraului Ala%ama, un *rup e %#r%a)i i &emei purt'n costume e sac i arme automate se antrenea$# permanent. Ta%#ra e antrenament poart# enumirea e MH .ai. 7...8 Rinuta tra i)ional# const# (ntr4o ro%# e re*ul# roie i %onet# al%# ascu)it#.@1 7&i*ura 18 Ast#$i S6A se pre$int# ca ap#r#torul lumii li%ere (mpotriva terorismului interna)ional. Parcur*'n mass me ia american# r#m'i cu impresia c# (n S6A totul e (n re*ul# (n privin)a terorismului: o societate eschis#, emocratic#, (n&loritoare ca cea american# nu poate *enera &enomene e terorismS acesta este mai e*ra%# tristul apana: al lumii a treia, un e re*imurile totalitare 7 e or in reli*ios sau

P.I. Davi ,,C#lau$a cretin#. Sectolo*ie@, 9 . 9piscopieie Ar*eului, Curtea e Ar*e, 1>>/, pa*. 1?>

1+

secular8 i mi$eria social# constituie premisele ma:ore ale apari)iei i e$volt#rii terorismului. Care este (ns# situa)ia real# la capitolul terorism (n Statele 6niteO Cam (n&ior#toareA 2n perioa a 1CB1 4 1CE? mem%rii Ku Klux Klan4ului au comis 11 ??? e asasinate politice. 2n 1>!/ or*ani$a)ia avea circa > milioane anilor a pier ut (ns# Klan4ul a asasinat C1 militan)i pentru E??? in in&luen)#, e mem%ri. Pe parcursul ar a r#mas tot at't e

ra ical# (n meto ele e lupt#. Din 1>11 p'n# (n 1>B1, Ku Klux e persoane, (n ma:oritate ne*ri i repturile minorit#)ilor. 2n 1>C1, micarea la socoteal# num#rul e mul)i. I eolo*ia

num#ra peste 1? ??? e mem%ri. Asta$i se vor%ete espre e a ep)i activi, nepun'n care sunt estul simpati$an)ilor,

or*ani$a)iei n4a evoluat eloc: umanii e com%#tut r#m'n (n continuare ne*rii i evreii. Meto ele e lupt# au r#mas i ele aceleai: asasinate, incen ieri. ,r*ani$a)ia scoate un ir e reviste precum Ihite Patriot sau Ihite -eret. Ku Klux Klan4 ul ispune e asemenea e la*#re e antrenament militar i e o serie e ,,antene locale@ (n Cana a i Marea -ritanie. Tot (n State activea$# ,,Church o& the Creator@, micare protestant# neo4&ascist# &on at# (n 1>E+ e -en Klassen. Micarea (i propune eclanarea unui r#$%oi rasial (ntre al%i 4 rasa superioar#, i ne*ri 4 rasa in&erioar#. Mem%rii cultului
1/

practic# asasinarea persoanelor e culoare i au comis c'teva atentate (mpotriva institu)iilor e stat. 2n 1>>+, la .os An*eles, autorit#)ile au e:ucat un atentat e amploare pus la cale e Church o& the Creator, atentat ce avea rept scop e$l#n)uirea unei con&runt#ri rasiale s'n*eroase. Am putea continua enumerarea or*ani$a)iilor cu caracter terorist ce activea$a pe teritoriul S6A, (ns# esen)ialul a &ost e:a scos (n evi en)# 4 Statele 6nite nu este nici ecum un mo el e societate. 2nainte e a po$a (n ap#r#torul lumii li%ere, poate n4ar &i r#u ca S6A s# m#ture (n ,,o*ra a@ sa... Mormonii Mormonii mai sunt recunoscu)i ca a ep)i ai ,,-isericii lui Isus 0ristos a S&in)ilor in Lilele in 6rm#@. 2ntemeietorul acestei secte este Foseph Smith 71C//8. Acestuia i s4a escoperit (n*erul Moroni trimisul lui Dumne$eu, care l4a (ntiin)at c# va avea ca misiune resta%ilirea cre in)ei a ev#rate i punerea %a$elor noii %iserici cretine. Cartea up# care se va c#l#u$i i care va completa -i%lia a &ost scris# pe pl#ci e aur. Con)inutul revela)iei este cuprins (n ,,Cartea lui Mormon@, ,,Perla e mare pre)@ i ,,Doctrine i le*#minte@. Acestea se a au*# S&intei Scripturi, pe care o completea$#, av'n aceeai autoritate ca i Dechiul i ;oul Testament. 2n a&ara acestor c#r)i, sunt socotite sacre cuvintele pro&e)ilor care con uc
11

%iserica mormon# p'n# (n $iua noastr#, (n spiritul convin*erii lor c# Dumne$eu (i comunic# permanent voin)a prin oameni alei. Foseph Smith este pro&etul lui Iisus i a rea us pe p#m(nt sin*ura %iserica a ev#rat#. ,mul poate eveni asem#n#tor lui Dumne$eu, exist# (ns# ou# o%stacole pe aceast# cale. Primul este trupul &i$ic, imper&ect i muritor, al oilea este p#catul. Dup# mul)i ani, istoria a scos la iveal# &anatismul acestei secte. Proroocul mormonilor este vinovat e cel mai s'n*eros m#cel in istoria Statelor 6nite. Cercet#torii istoriei -isericii Mormonilor au me iati$at ocumente ocante pentru enoriaii acestei comunit#)i reli*ioase. ;oile m#rturii emonstre$# c# unul intre p#rin)ii4&on atori ai sectei, li erul -ri*ham Toun* este implicat (n cel mai mare m#cel in istoria Statelor 6nite, up# cum a scris coti ianul Tele*raph. 2n toamna anului 1C1E -ri*ham Toun*, cel care a construit capitala Salt .aKe CitH 7*a$ a Focurilor ,limpice in !???8 a or onat personal s# &ie atacat# o coloan# e re&u*ia)i alc#tuit# prepon erent in &emei i copii. Atunci au &ost ucii 1!? e oameni. Ini)ial mormonii au (ncercat s#4i (nvinuiasc# e acest m#cel pe in ieni ar, up# o investi*a)ie minu)ioas# reali$at# e autorit#)ile &e erale, vina sectan)ilor a &ost emonstrat# clar. .a !? e ani up# comiterea crimei, &iul a optiv al lui Toun*, Fohn D. .ee a &ost executat su% acu$area c# a or*ani$at m#celul. Toun* a reuit s# se
1B

eschive$e .ee, su%

e r#spun ere. 2n timpul reali$#rii lucr#rilor #r'm#turile unei cl# iri, a &ost

restaurare (n &ort#rea)a un e se a&lau etaamentele lui Fohn escoperit# o scrisoare, semnat# e .ee. 9xper)ii sus)in c# scrisoarea a &ost scris# up# 11 ani e la m#cel. 2n aceast# scrisoare .ee a&irm# c# etaamentul con us e el a atacat ,,coloana lui 3encer@ 7Alexan er 3encer era con uc#torul re&u*ia)ilor8 in or inul ,,pree intelui Toun*@. .ee scrie, e asemenea, c# el nu se teme e :u ecat# i nu4i este ruine e ceea ce a &#cut pentru c# a ac)ionat numai ,,(n numele lui Dumne$eu@. Atacul a avut loc (n momentul (n care psiho$a militar# (n me iul mormonilor atinsese punctul culminant. Mormonii statului 6tah se pre*#teau s# opun# re$isten)# armatei &e erale care primise or inul s# lichi e$e re*imul in acest stat pe motiv c# acesta (nc#lca normele constitu)iei S6A. 2ntre mormoni se $vonea c# (n coloana e re&u*ia)i care se eplasa in ArKan$as spre Cali&ornia se a&l# i oameni implica)i (n persecutarea mormonilor in alte state. .i erii mormonilor au ecis s# se r#$%une. Dup# cinci $ile e lupte i ase iu, mormonii le4au promis re&u*ia)ilor c# (i las# s# treac# &#r# pie ici ac# vor epune armele. C'n coloana e re&u*ia)i a pornit la rum, etaamentele e mormoni au atacat4o i i4au omor't pe to)i, inclusiv pe copii. Con uc#torii sectei s4au lep# at e a ep)ii lor compromii,
1E

eclar'n

c# acetia au

ac)ionat pe cont propriu i nu s4au su%or onat con ucerii mormonilor. 2n manualele e coal# ale statului 6tah nu s4a men)ionat nicio at# acest inci ent, se consi era c# toate ocumentele cu privire la acest proces au ars la s&'ritul secolului NIN (n timpul unui incen iu. P. I. Davi a&irm# c# ,,secta este &oarte %o*at#, &iecare cu 1?U in c'ti*ul s#u la ,,pensia e mem%ru contri%uin

eternit#)ii@. P'n# acum exist# $eci e milioane e euro alocate pentru (narmare, care (n*ro$ete omenireaS noile tipuri %om%ar iere invi$i%ile, neutroni, e rachete inteli*ente, e arme cu

e su%marine la mari a 'ncimi, noile sisteme

antiaeriene precum i ,,r#$%oiul stelelor@ pro uc insomnii i *rave muta)ii psihice. Secta se a un# un e sunt ca avre, mort#ciuni sau muri%un$i.@B Mormonii cre c# to)i oamenii tr#iau la (nceput cu Dumne$eu, (n &orm# e spirite, i au &ost trimii pe P#m'nt cu scopul e a escoperi ac# vor ale*e %inele sau r#ul. Pentru c# era %ine tiut (n existen)a preterestr# c# to)i vor &ace *reeli i vor s#v'ri p#cate, up# cre$ul mormon, a tre%uit s# &ie ales un m'ntuitor 7Iisus 0ristos8 care urma s# tr#iasc# o via)# per&ect#, s# su&ere pentru *reelile &#cute e to)i i s# (nvie in moarte. Prin cre in)a (n Iisus 0ristos, poc#in)a e p#cate i ascultarea poruncilor ivine, mormonii cre c# to)i vor putea &i salva)i in
B

P.I. Davi ,,C#lau$a cretin#. Sectolo*ie@, 9 . 9piscopiei Ar*eului, Curtea e Ar*e, 1>>/, pa* 1?/

1C

p#cat i se vor re(ntoarce (n *lorie la Dumne$eu, Tat#l lor Ceresc. A ep)ii cultului sus)in c#s#toria etern#. Mem%rii cre incioi se c#s#toresc, nu oar pentru via)#, ci pentru eternitate, (ntr4o ceremonie care are loc (ntr4un e i&iciu special care se numete templu. Templele mormone nu sunt %iserici o%inuiteS &iecare mem%ru sau vi$itator poate asista la slu:%ele normale ale mormonilor, ar numai mormonii cre incioi pot s# intre (ntr4 un templu. Proaspe)ii converti)i la -iserica lui Iisus 0ristos a S&in)ilor in Lilele in 6rm# care sunt e:a c#s#tori)i pot s#4i trans&orme c#s#toria (ntr4o uniune etern# printr4o a ceremonie oua e c#s#torie. <i mor)ii sunt c#s#tori)i pentru

eternitate (n templele mormone. Se mai practic# aa4numitul %ote$ in partea unui mort, a ic# (n numele unui str#mo care nu mai este (n via)#.E Cu ou# secole (n urm# mem%rii cultului practicau c#s#toria plural# 7poli*amia8. -iserica a su&erit o persecu)ie *rav# perseverat in cau$a poli*amiei, ar mormonii au eoarece cre eau c# ascultau o porunc# a lui

Dumne$eu. -iserica a inter$is c#s#toria plural# (n anul 1C>?S ast#$i, oricare mem%ru al %isericii care practic# poli*amia este excomunicat. 9xist# acum nite *rupuri schismatice Gmormone &un amentaliste@ care s4au rupt e %iserica principal# in cau$a
E

Pentru a &i G%ote$at in partea unui mort@, un mem%ru viu al %isericii st# (n %a$inul e %ote$ i este %#*at su% ap# e c#tre un preot care spune numele mortului.

1>

iscu)iei espre poli*amieS -iserica lui Isus 0ristos a S&in)ilor in Lilele in 6rm# e$apro%# aceste *rupuri i se e$ice e ele, ar cu toate acestea, unii oameni con&un # *rupurile mici cu %iserica principal#, presupun'n c# ar &i to)i mormoni i cre$'n espre mem%rii -isericii lui Isus 0ristos a S&in)ilor in Lilele in 6rm# c# ar practica i ast#$i poli*amia. Micarea e Inte*rare Spirituala (n A%solut ,,Dir*initatea este o povar#, o oprelite a *ustului spiritual e a%solut, iar urina se &olosete pentru (nt#riri spirituale@ C, cre a ep)ii cultului. Despre MISA este su&icient s# coment#m c'teva in (nt'mpl#rile pterecute (n ecursul anilor trecu)i chiar la noi (n )ar#. Liarul A ev#rul a pu%licat articolul ,,Altarul lui 5ri* i miresele sale@ (n num#rul in !+ mai !??B. Printre ocumentele a&late (n posesia re ac)iei se num#r# i aa4 numitul ,,"itual e &u$iune amoroas# cu Supremul SivaP. Se men)ionea$# c# acest ocument este unul strict secret i (n acesta *#sim toate etaliile espre c'teva intre ritualurile ocante ale MISA. 9ste vor%a, e &apt, espre cele%rele e in)e (n care avea loc (nchinarea la ,,M#re)ul Shiva@, a ic# la 5uru -ivolaru. "itualul se es&#oar# (ntr4un spa)iu sacru, un e se va construi un altar. 2n mi:loc va exista un cerc, (n interiorul
C

P. I. Davi , ,,Inva$ia Sectelor@ vol II, e itura 9uropolis, Constan)a, 1>>>, pa*. 11

!?

c#ruia vor &i puse p#turi, cearcea&uri i vasul pentru urinat. De asemenea, (n cerc, va &i amena:at un tron pe care ,,M#re)ul ShivaP se va ,,mani&esta (n timpul ritualului@. Des&#ur#torul in ic# &aptul c# avem e4a &ace cu ceremonialul unei secte (n care 5urul este Dumne$eu. Shiva va &i ,,invocat i implorat s# primeasc# (n inima .ui acest spa)iu i s# (l sacrali$e$e prin lumina sa S&'nt#@. S&in)irea apei urea$#, con&orm e 1? es&#ur#torului, /! e minute, perioa # (n care ,,apa se va s&in)i prin !1 e %inecuv'nt#ri i, suplimentar, timp minute, prin (nc#rcarea acesteia cu curentul su%til, al% str#lucitor, cu primele trei e*ete e la m'na reapt# ae$ate easupra apei@. Avem e4a &ace apoi cu o&ererea ca o&ran # a &emeii ,,M#re)ului Shiva@. ,Me ita)ia e invocare a 5ra)iei lui Shiva urea$# !? e minute. Instruc)iuni: ,,vi$uali$#m apoi e lumin# intens i cu putere cum Shiva (n corp splen i

co%oar# i se mani&est# pe tronul pre*#tit@. 6rmea$# invocarea *ra)iei maestrului spiritual timp e patru minute: ,,,, maestrul meu iu%it, te implor vino acum, aiciA ,, maestrul meu e iu%it, vino acum, aiciAP. Apoi este pus un CD i, timp e 11 minute, are loc ,,me ita)ia e i enti&icare i comuniune spiritual# cu 5ri*P. Perioa # (n care ,,ne l#s#m apoi (n mo tainic s#rutate &renetic i pasional e c#tre Shiva, privim atent i pline e a mira)ie ampl# i pro&un # tronul un e vi$uali$#m pre$en)a vie i extraor inar e &rumoas# a Preaiu%itului Shiva@.
!1

6rmea$# evocarea momentului lo*o nei cu Shiva, iar ,,mireasa@ va recita invoca)ia: ,,Tu, Domnul meu, a orat, iu%itul meu i inspiratorul meu, altarul meu, nem#r*inirea mea, suprem# &or)# masculin# 7...8 mai pre)ios ca iu%it i ca amant A 7...8 hai, vino, ar, i s# intr#m a 'nc (n tainica Ta &apt#: &emeia ta, iar tu %#r%atul meuA e mii e ani 9 enul ne ateapt#: mireasa unit# venic (n venic Dumne$eu@. 6rmea$# un alt episo ocant. Timp e ou# ore are loc etapa amoroas#, care inclu e i mastur%area. ,,Ae$at# cu capul spre Tron, a oratoarea se va m'n*'ia pe $onele ero*ene pe r'n @. 6rmea$# apoi timp e apte minute ,,resor%)ia spa)iului sacruP. Cei e &a)# ,,ne )inem e m'ini i vi$uali$#m cum acel tu% e lumin# se resoar%e *ra at (n sus (n s&era su%til# e &or)# a lui Shiva@. 3inalul este apoteotic. 3emeia (i mul)umete lui 5uru: ,,2)i mul)umesc, ,, Shiva, c# m4ai ales s# &iu Mireasa TAA@. Pentru a a:un*e la acest ritual (nainte mai tre%uie parcurs unul, care se numete ,,lo*o n#@. ;umit ,,Tapas@, acesta urea$# /> e $ile. E lum'n#ri sunt a use rept o&ran # (n &iecare $i. .a aceasta particip# mai multe &emei. .a un moment at, pe es&#ur#tor se preci$ea$#: ,,3iecare iese (n mi:locul cercului, pe r'n , i rostete up# propria sa inspira)ie e moment o invoca)ie personal# &a)# e Shiva, care se va s&'ri prin cuvintele: M# #ruiesc acum i aici )ie, Preaiu%itul meu
!!

so) ivin, te implor cu &rene$ie i cu umilin)#, &# ne(ncetat in via)a mea un ans al iu%irii i al inspira)iei Tale in&inite@. ,,MireasaP este apoi o%li*at# s# (i o&ran e: :ert&e #ruiasc# lui Shiva e lumin#, &lori, &ructe, par&umuri, ,,s# (i

consacru lui Shiva textele spirituale citite@, ,,s# reali$e$ ac)iuni e a orare a lui Shiva i me ita)ii cu el@. Dac# &emeia are acte sexuale cu un alt %#r%at ,,tre%uie s# suprapun ima*inea lui Shiva sau cea a lui 5ri* peste cea a iu%itului@. De asemenea, &emeia tre%uie ,,s# consi ere ac)iunea e a4mi su%lima ciclul o o&ran # a us# lui Shiva@ i s# practice ,,mo alit#)i e a orare a lin*amului@. Cei care tr#iesc (n ahsram tre%uie s# cear# permisiunea pentru tot ce &ac, inclusiv pentru suplimentul (ntr4o stare e epen en)# &inanciar# total# &a)# e hran#, e li erii convor%iri tele&onice sau pentru a &ace sex. A ep)ii sunt a ui MISA, c#rora le4au onat anterior toate %unurile. Pentru a se p#stra isciplina, cei a ui (ntr4o stare e total# epen en)# e *rup sunt amenin)a)i cu exclu erea in or*ani$a)ie pentru ca s# &ie controla)i mult mai %ine, spun'n u4li4se (n acest timp c# vor r#m'ne &#r# ap#rare, se vor (m%oln#vi i cei e a&ar# (i vor mar*inali$a, iar 5uru, prin puterile telepatice pe care le are, va ac)iona (mpotriva lor. 2n acelai timp, a ep)ii sunt a ui (n situa)ia e a cre e c# i eolo*ia MISA este a ev#rul a%solut. 6n alt mi:loc e a su%:u*a a ep)ii este controlul rela)iilor
!+

sexuale care au loc numai cu apro%area lui 5uru.> MISA &olosete tehnicile unor secte cunoscute pe plan mon ial. 6n instrument ma:or e manipulare utili$at e ma:oritatea sectelor este sexualitatea, e la a%stinen)# p'n# la prostitu)ia sacr# i controlul ale*erii partenerului. 2n orice sect#, sexualitatea apare ca un mi:loc e supunere a a ep)ilor up# ce au &ost, mai (nt'i, un important instrument e recrutare. Printre altele, e racolare MISA a or*ani$at (n &iecare toamn# campanii

&olosin a&ie cu &emei *oale. Printre tehnicile e con i)ionare &i$ic# utili$ate e ma:oritatea sectelor exist# c'teva &avorite, care repre$int# cel mai %un instrument e manipulare prin epui$are &i$ic# i psihic#. 2n MISA, privarea e hran#, su% ali%iul clasic e ,,puri&icareP, propune re*imuri su%alimentare. Anumite re*imuri alimentare pot &i utili$ate ca meto e e sl#%ire a re$isten)ei. , caren)# e *luci e pentru c'teva $ile are rept urmare o su&erin)# cere%ral# i o sc# ere a vi*ilen)ei, e exemplu. Specialitii consi er# c# toate sistemele alimentare isociate sunt suscepti%ile e a &i utili$ate ca tehnici e con i)ionare sectare. , alt# tehnic# &olosit# este privarea e somn, care este inte*rat# iverselor ritualuri. 2n acelai timp, a eptul este o%li*at s# se culce pe :os i s# a opte po$i)ii mai mult sau mai pu)in a%erante. De asemenea, (n ca rul MISA mai este &olosit# munca &or)at#, epui$area &i$ic# &iin o arm#
>

A ev#rul, !+ mai !??B, nr. />+E

!/

re uta%il#, numeroase secte recur*'n la o ast&el e tehnic#. 9pui$area prin munc# a &ost constatat#, mem%ri. "e*ulamentul e alt&el, la unii in e locuit (n ashramul ,,Dacica@

Timioara in ic# &aptul c#, prin ,,Karma4Ho*a@, a ep)ii (n)ele* tocmai munca &or)at#. Tria a munc#4privare e somn4caren)# alimentar# repre$int# un instrument i eal pentru a re uce re$isten)a &i$ic# i psihic# a in ivi ului, spun specialitii. , alt# tehnic# este i$olarea: secta (ntreprin e mai (nt'i t#ierea rela)iilor cu &amilia i prietenii in a&ar#. , (n octrinare reuit# (nseamn# o re ucere a comunic#rii cu exteriorul, spun specialitii (n omeniu. A eptul nu primete ec't o in&orma)ie sumar# i triat# cu *ri:#. Saturat e activit#)i, el nu mai este st#p'nul timpului s#u. Paralel se exersea$# o tutel# &inanciar#: o%li*a)iile e a consuma un anume pro us &a%ricat e MISA, e a citi o anumit# lucrare e itat#, %ine(n)eles e c#tre or*ani$a)ie, a venera un anumit o%iect con uc in ivi ul la su%stituirea pro*resiv# a presta)iilor pentru sect# propriilor nevoi. MISA este locul un e sunt pre$ente (n num#r mare aa4 numitele aporturi chimice. Mem%rii &olosesc pe scar# lar*# iverse plante i su%stan)e cu re*im special, multe unele ashramuri au &ost semnalate plante cu intre e&ecte acestea av'n in&luen)e irecte asupra psihicului in ivi ului. 2n halucino*ene.

!1

Micarea

e Inte*rare Spiritual# (n A%solut a intrat pe up# 1>C>, o at# cu alte &enomene in

teritoriul "om'niei

reli*ioase orientale. Se spune c# este o micare p#*'n# cu masc# cretin#, pentru c# i eile sunt preluate at't cretinism, c't i in p#*'nism ori me icin#. 6n o%icei vechi p#*'n este spre exemplu urinatul mentorului spiritual (n *ura a ep)ilor (n scopul ini)ierii. Din punct e ve ere al cercet#torilor ocultiti, se pot &ace analo*ii interesante cu anumite octrine ale artelor (ntunecate. Consumarea urinei, a s'n*elui i a &ecalelor este (nt'lnit# (n evul me iu ca practic# e a ora)ie emonic#, pornin emoni ca e la i eea c# in e:ec)iile umane tr#iesc nite u%luri ne&olositoare ale

elementelor constitutive ale &iin)ei umane: ap#, aer, &oc i p#m'nt. Iar acetia, o at# reactiva)i, evin slu:itori ai celui care le4a at valoare. , anali$# atent# espre ce este cretin i ce este p#*'n (n aceast# micare o &ace chiar un &ost mem%ru MISA in )ara noastr#, ;icu 5avrilu)# (ntr4una in lucr#rile sale.1? Autorul cre e c# o ast&el e *rupare nu putea s# apar# ec't intr4o cri$# a %isericii actuale: ,, e ce cretinismul nu mai este pe placul tuturorO Dar a &ost el vreo at#O Da, (ntr4a ev#r, exist# o cri$# a -isericii. ;e putem (ntre%a:
1?

e ceO Pentru c# i4a

5avrilu)#, ;icu, ,,Mic#ri reli*ioase orinetale V o perspectiv# socio4 antropolo*ic# asupra *lo%ali$#rii practicilor Ho*a@, e . Provopress, Clu:4 ;apoca, !??B

!B

pier ut autoritatea prin seculari$are sau in alte motiveO Acest &apt este neesen)ial aici, s# nu uit#m c# acum exist# i li%ertatea e contiin#, care, coro%orat# cu *lo%ali$area in&orma)iei, cu noile tra uceri, cu &acili$area accesului la internet (n ultimii $ece ani, au eschis calea c#tre cunoaterea i a altor perspective reli*ioase. Pur i simplu, cu trecerea timpului, va isp#rea, cre em, vechiul o%icei e a eveni cre incios prin natere. 6n asiatic nu i4ar pune o ast&el e (ntre%are, cel pu)in (n $ilele noastre. De e)i umneavoastr#, un %u hist nu a &ost ars nicio at# pe ru* &iin c# a ne*at scripturilor ve ice. ,rientalii i4au a&irmat autoritatea

li%ertatea e contiin)# chiar (n perioa a (n care compilarea De elor era (n mare parte terminat#, &ie prin ne*area acestora, &ie prin iretlicul upania elor, interpretarea. Socrate urma, up# ou# secole, sa &ie con amnat pentru necinstirea $eilor cet#)ii.@11 Poate aa se explic# e ce cretinismul are cele mai multe secteA 2n )ara noastr# a ep)ii sectei MISA s4au *r#%it s# ea i s# sus)in# ver icte apocaliptice. Atunci c'n Dir*il 0(ncu prevestea s&'ritul lumii, Ho*hinii %ivolarieni au cre itat ime iat a&irma)iile pentru c# ar &i &ost &#cute (n urma unor ,,cercet#ri competente@. Au propus ca solu)ie ultim# ,,ru*#ciunea colectiv#@, practicat# $ilnic (n perioa a 1 ianuarie
11

i em

!E

V 11 &e%ruarie !???, (ntre orele !1.??4!1./1. "u*#ciunea se &#cea spre a (n ep#rta, m#car un centimereu, asteroi ul apocalipstic care urma s# loveasc# p#m'ntul (n septem%rie, acelai an. Din &ericire, s&'rsitul lumii nu a avut loc atunciA Iar mem%rii MISA au continuat s# se (nmul)easc#... cam 1.??? e rom'ni in toate me iile social4economice coti$ea$# la %u*etul *rup#rii. <i numai %ine, pentru c# (n cele%rele osare e prin !??/4!??B, care se re&er# la tra&icul au locuit (ntr4un ashram cer e persoane e la or*ani$at e secta lui 5re*orian -ivolaru, c')iva Ho*hini care esp#*u%iri (n %ani instructorii e Ho*a, acu$a)i e tra&ic e persoane. 2n osarul cu nr. BDWPW!??/1! care se re&er# la tra&icul e persoane or*ani$at e secta lui -ivolaru, au &ost (nvinui)i ,,*uru@ i al)i /E e instructori ai colii sale (n care se pretin e c# se practic# Ho*a. Mai exact, aceast# acu$a)ie se re&er#, e &apt, la presupusa exploatare e c#tre cei /C e inculpa)i a opt persoane, mem%ri a trei &amilii, constituite (n p#r)i v#t#mate, &oti cursan)i MISA care au locuit (ntr4un ashram. Dosarul a &ost eschis (n 1! martie !??/, iar (n a&ar# e acu$a)iile e tra&ic e persoane, cei /C e inculpa)i sunt v#$u)i e procurori ca &iin nucleul constituirii unui *rup criminal or*ani$at. Cele opt persoane v#t#mate au solicitat esp#*u%iri e C milioane e euro. Pentru aceast# sum# Direc)ia
1!

e Investi*are a

5ar ianul, 1+ iulie !??B

!C

In&rac)iunilor e Crim# ,r*ani$at# i Terorism a pus sechestru pe E? e imo%ile care apar)in cursan)ilor *rup#rii. 2ntr4un comunicat al MISA se a&irma c# acest osar ar &i crea)ia, e &apt, a &ostului premier A rian ;#stase, lucru care nu s4a putut ove i p(n# acum. Templul popoarelor Am l#sat mai spre &inal aceast# sect# (ntruc't crima s#v'rit# (n 5uHana (n toamna lui 1>EC a $*u uit (ntrea*a lume. CIA i 3-I4ul nu au putut &ace nimic ca aceast# sect# a sinuci*ailor s# nu s#v'reasc# un masacru la ini)iativa con uc#torului ei, Fim Fones. Dup# ce a &ost %ote$at e %aptiti i a &recventat Ku Klux Klan4ul i o a unare penticostal#, Fim Fones a pus %a$ele Templului Popoarelor. A evenit repe e cunoscut (n urma vin ec#rilor sale miraculoase cu ,,m#runtaie e pas#re@1+. 2n&iin)ea$# apoi asocia)ii i corpora)ii, secta se (m%o*#)eteS unii se amestec# (n a&aceri politice i asasinate. Fones (i pre*#tea minu)ios pre icile scrise e al)ii, era cochet, (i vopsea p#rul (n i&erite culori pentru a &i trans&i*urat e &iecare at#. Tr#ia numai (n lux i es&r'u, uitase e s#raci, nu4 i mai a ucea aminte cum a crescut. 3olosea stupe&inate i exersa cu apropia)ii la c'teva arme e &oc i revolvere e ultim# inven)ie. P. I. Davi scrie c# ,,a or*ani$at o ierarhie a Templului. 9ra (ncon:urat e 1! consilieri cu care )inea e in)e
1+

P.I Davi ,,C#lau$a cretin#. Sectolo*ie@, 9 . 9piscopieie Ar*eului, Curtea e Ar*e, 1>>/, pa* 1?B

!>

e puri&icare, vor%ea vul*ar i era impulsiv. 2n ca$

neascultare a a ep)ilor, pe loc (i punea s# (i curme via)a cu un cinism nemai(nt'lnit. 2ncepea satana in el s# se arate. 3#cea antrenament e %ox pun'n u4i pe cei E &ii ai lui (n&ia)i s# se %at# p'n# la epui$are i apoi acetia tre%uia s# $ic# V ac# mai puteau 4 ,,Mul)umesc p#rinteA@1/ 2n primii ani, (n interiorul sectei, pre icatorul era v#$ut ca un vin ec#tor cu mari puteri %ene&ice asupra celor care (l urmea$#. 2ns#, up# ce s4a v#$ut a:uns cu secta (n FonestoJn, personalitaea sa carismatic# a (nceput s# se schim%e ra ical. Departe e constr'n*erile le*isla)iei americane, mem%rii evin# cu a evarat e Templului Popoarelor au (nceput s#

&anatici. Fones a creat re*ulamente pentru a ep)ii s#i i a evarate ritualuri care s#4i le*e pe acetia i mai mult sect#. 3alsul cleric a (nceput s# (i autoproclame natura ivin# i pretin ea c# ar &i, (n acelai timp, re(ncarnarea lui Iisus, -u ha, .enin sau chiar Dumne$eu. Paranoia i controlul a%solut erau noua i a evarata personalitate a lui Fim, care &#cea mereu repeti)ii ale planului e sinuci ere (n mas# pe care (l avea e ceva timp (n cap. CIA i 3-I erau (n alert#, tot mai multe in&orma)ii r#su&lau in Templul Popoarelor. Con*resmanul .eo "Han se hot#r#te s# cercete$e (n 1>EC ca$ul (n numele 5uvernului american.
1/

i%i em

+?

3usese convins e &oti mem%ri ai *rup#rii, care s4au ri icat (mpotriva lui Fones. 9l a:un*e acolo cu o echip# e specialiti pe ata e 1E noiem%rie 1>EC. .a (nceput, vi$ita a ecurs %ine, ar a oua $i, pe c'n *rupul lui "Han se pre*#tea s# plece, c')iva mem%ri ai Templului le4au cerut speria)i americanilor s# (i a:ute s# p#r#seasc# 5uHana. Fones a v#$ut ceva suspect i s4a sim)it (n prime: ie atorit# cererilor mem%rilor Templului i unul intre locotenen)ii lui Fones l4a atacat pe "Han cu un cu)it. "Han a sc#pat nev#t#mat (n urma inci entului, ar Fones a or onat a ep)ilor s#i s# (i urm#reasc# i s#4i omoare pe "Han i pe specialitii s#i, printre care i c')iva :urnaliti, pe aero rom, chiar (n momentul (n care acetia se pre*#teau s# plece. Con*resmanul i al)i patru oameni au &ost ucii (n timp ce (ncercau s# se urce la %or ul avionului. Cei 1??? e a ep)i &i eli ai lui Fones au &ost scoi in *hetouri (n $iua &ati ic# i invita)i la ru*#ciune pentru via)a venic#. Su% amenin)area pistolului sunt str'ni copiii, li se # c'te o ceac# e otrav# in ca$anul ia ului pre*#tit e Fones. Au urmat mamele i apoi %#tr'nii. Peste >?? e vicitme au trecut (n marea inexisten)ei (n $iua e 1C noiem%rie 1>EC 7&i*ura !8. 2n aceeai $i Fim Fones V nu s4a a&lat cum V a primit un *lon) (n t'mpla st'n*#, c#$'n l'n*# cei >?? e mor)i. Avea /E e ani. 6lterior au ap#rut m#rturii c# avea l(n*# el i o asistent# me ical# care a preparat cianura 7ce tre%uia %#ut#
+1

rept licoare ivin# e a ep)i8 i care a murit la &el (mpucat# (n cap. , m(n# e a ep)i au reuit s# se salve$e i s4au ascuns prin p# uriS ei au relatat mai t'r$iu (nt'mplarea. Aa s4a ters e pe p#m'nt pentru moment un templu al satanei in FonestoJn 7oraul in 5uHana a &ost enumit up# Fim Fones8, (ns# (n 1>C1 secta a &ost reor*ani$at# e c#tre un ,,copil@ al ,,po&etului@. C't espre personalitatea %olnav# a lui Fones, s4a a&lat mai t'r$iu in osarele poli)iei americane, c# acesta a &ost arestat pe 1+ ecem%rie 1>E+ pentru activitate homosexual#, up# ce a (ncercat s# &or)e$e un o&i)er e poli)ie in .os An*eles s# &ac# sex cu el (n toaleta unui cinemato*ra&. M#rturiile mem%rilor care au sc#pat 7unii (nainte s# (i &orme$e acea colonie a*ricol# (n 5uHana, al)ii chiar in colonie (n $iua (n care au &u*it prin p# uri pentru a nu &i otr#vi)i8 escriu i multele a%$u$uri e sexuale la care (i supunea ,,cre incioii@. Termenul

,,sinuci ere revolu)ionar#@ es utili$at e Fones a &ost preluat e la unul in li erii mic#rii Panterele ;e*re, cu care acesta avea rela)ii %une. 2ntre timp, secta Panterele ;e*re sau -lacK Panters V (n lim%a en*le$# 4 asem#n#toare Templului s4a re(n&iin)at (n in S6A. Apoi parti ul s4a !??1 (n oraul Trenton in Statele 6nite ale Americii. Ini)ial, acest nume (l purta un parti
+!

trans&ormat (ntr4o *rupare alc#tuit# in tra&ican)i e ro*uri i &oti puc#riai, al c#rui li er se numete Allah. De erile li%erale cu privire la consumul e ro*uri al sectei a atras (n r'n ul ei multi rapp4eri, printre care i c'nt#re)ul ,,1?Cent@, al c#rui nume este e &apt un co al Kha%allei *hetto4ului, o nou# ,,stiin)#@ numerolo*ic# inventat# e sect# pentru a explica superioritatea ne*rilor i con i)ia ivin# a acestora. Practic, -lacK Panters promove$# un terorism rasial. Chiar ac# (n terorism re*ula e %a$# este neselectivitatea )intelor, mem%rii acesteia ac)ione$# cu prec# ere (mpotriva al%ilor, pe care (ncearc# s# (i istru*# prin orice mi:loace. Cultul Davi ian , sect# espre care nu s4a prea vor%it este cea a lui Dernon 0oJell, care i4a schim%at numele (n Davi pentru a sim%oli$a &aptul c# el este Alesul lui Dumne$eu (n aceste vremuri, aa cum re*ele Davi a &ost ales ca re*e al Israelului 7 e aici i numele *rup#rii8. 3alsul li er spiritual spunea c# atunci c'n cei care erau str#ini e cre in)a lui, (l numesc ,,Davi @, (nseamn# c# recunosc &aptul c# el este Alesul. -#r%atul chiar pretin ea c# ar &i Iisus 0ristos, Mielul in scrierile Scripturii i (n*erul r#$%unator al lui Dumne$eu. Cultul ia &iin)# (n anul 1>!>, c'n un imi*rant %ul*ar pe nume Dictor 0oute&&, nesatis&#cut e -iserica A ventist# in
++

.os An*eles, s4a rupt e (nv#)#turile acesteia i a plecat (n Texas cu scopul e a4i crea propria %iseric#. .ucru pe care l4a i (n&#ptuitA .a (nceputul celui e4al Doilea "#$%oi Mon ial, 0oute&& a schim%at numele or*ani$a)iei sale (n ,,A ventitii Davi ieni ai Celei e4a <aptea Li@. Dup# moartea sa, (n 1>1E, so)ia (i ia locul, pre ic'n cea ce4a oua natere a lui 0ristos care, spunea ea, va avea loc oi ani mai t(r$iu, (n !! aprilie 1>1>. Dup# ce pro&e)ia nu s4a (mplinit, &emeia i4a at emisia in &runtea *rup#rii, care num#ra atunci circa 1./?? e mem%ri. Dup# ce 0oJell a evenit li er, Cultul Davi ian s4a extins (n 1 )#ri, pe trei continente. Isteria pre icilor lui 0oJell a culminat (n 1> aprilie 1>>+. 2n aceast# $i m#rea)#, cel pu)in E? 3-I (n localitatea Iaco e mem%ri ai sectei au murit (n con&runt#rile cu poli)ia i a*en)ii in Texas. Autorit#)ile au ase iat cl# irea (n care se a unaser# mem%rii cultului timp e 11 e $ile. 2n toat# aceast# perioa # li erul 0oJell pre ica li%ertatea a%solut# i revolu)ia social# pe acor uri e c'ntece reli*ioase cu tent# sexual#. De alt&el, slu:%ele lui 0oJell se )ineau (ntr4o atmos&er# ominat# e simul#ri ale actului sexual, uneori puse (n practic#. Pre icatorul le spunea a ep)ilor s#i c# este Iisus 0ristos i a murit (n timpul schim%ului e &ocuri intre &or)ele e or ine i mem%rii sectei. 2n urma sa au r#mas mii e &amilii (n oliate i mii e a ep)i cu mintea tul%ure, care (nc# (i mai caut# li erul.
+/

Ast#$i nu se mai cunosc am#nunte espre avi ieni, ar nici nu exist# o in&orma)ie clar# cum c# ei i4au (ncetat activitatea.

+1

(. Islamismul <i ac# vom vor%i i espre evrei nu putem s# nu &acem o caracteri$are urm#toarei mari reli*ii, (n str'ns# le*#tur# cu acetia, islamismul. Dar nu (n str'ns# le*#tur# e apropiere reli*ioas#, ci impotriv# e mari i&eren)e care le caracteri$ea$# i care au us la nes&'rite ispute (ntre cele ou# comunit#)i. "eli*ia cu EE.B+> e cuvinte s&inte are ca loc e %atin# cetatea Mecca Coranul. Musulmanii consi er# Coranul sau Xuran=ul rept a ev#ratul Cuv'nt al lui Dumne$eu, inspirat i transmis pro&etului Mahome prin (n*erul 5a%riel. 9i spun c# printre multele scrieri s&inte ale lumii numai acesta n4a &ost revi$uit i schim%at nicio at#. Are 11/ sure sau capitole, iar musulmanii cre c# cele EE.B+> e cuvinte sunt toate s&inte. 2nv#)#turile i (n emnurile sale pentru a uce o via)# corect# i pentru a o%'n i m'ntuirea sunt inviola%ile. Coranul este nep#tat, ine*ala%il i necreat 4 $ic ei. A existat (n cer e la (nceputul timpului i a ateptat ivirea aceluia care a &ost cel mai vre nic s#4l primeasc# 4 Mahome , pro&etul lui Allah. Mahome s4a n#scut la anul 1E? up# 0ristos. 9l i4a tr#it copil#ria la Mecca i se numea 6%u=l Kassim. Deoarece tat#l lui a murit pe c'n el avea numai ou# luni i mama pe c'n avea B ani, 6%u=l a &ost crescut mai (nt'i e %unicul s#u, apoi
+B

in Ara%ia i cartea

e c#p#t'i

e un unchi pe nume A%u Tali%, care (l lua a eseori (n c#l#torie cu caravana, (n )inuturi (n ep#rtate, ne*ustoreti. Mecca era la r#scrucea lumii, pe rumul intre In ia i Persia, Siria i 5recia. 9ra locul un e c#l#torii se o ihneau, iar ne*ustorii (i (ncheiau a&acerile. Mecca era oraul un e preo)ii i pro&e)ii minori ai unor reli*ii stranii c#utau s# satis&ac# nevoile reli*ioase ale c#l#torilor. "eli*ia era o ocupa)ie e seam# la Mecca. Aici se a&lau temple i sanctuare e icate multor $ei naturiti, iar oraul e asemenea se m'n rea cu vestita Piatr# ;ia*r#, e &orm# oval# i pu)in mai mare ec't o ro ie, espre care se tot spunea c# &ace minuni. .e*en ele spun c# piatra a &ost c'n va complet al%#, ar c# s4a (nne*rit pl'n*'n p#catele oamenilor. Cl# irea (n &orm# e cu% a Kaa%ei a #postea piatra s&'nt#, iar un num#r e i oli 4 +B? cu to)ii 4 st#teau e :ur (mpre:urul ei i erau (n*ri:i)i e preo)ii care a unau sume exa*erate e la persoanele venite pentru cult i ru*#ciune. Iat# cum slu:itorii Domnului (m%inau la cinci secole up# 0ristos puterea reli*iei cu cea a %anului... Dar, un mic *rup e meccani, numi)i ,,huna&a@ 7c#ut#torii8 erau scan ali$a)i e comerciali$area reli*iei, iar 6%u=l Kassim era e acor cu ei. 9l sus)inea c# piatra aceea &usese at# e 5a%riel lui Avraam cu mult timp (n urm#. Mai cre ea c# (ns#i Kaa%a s4a $i it (n cer, iar c# Avraam i &iul s#u Ismael au $i it4
+E

o pe cea in Mecca, su% locul in cer un e se a&l# Kaa%a venic#. Ca i mul)i hani&i cre incii, 6%u=l Kassim cre ea (n pro&e)ia c#, (ntr4o $i, va ap#rea un pro&et venit s# restaure$e Kaa%a ca a ev#ratul l#ca p#m'ntesc al lui Dumne$eu. 2n tinere)ea sa, 6%u=l Kassim l4a (nso)it a eseori pe unchiul s#u, cu caravana, (n c#l#torii spre Palestina. Aici a (nt'lnit evrei care se (nchinau sin*urului Dumne$eu 4 Tahve 4 i cretini care, aa *'n ea el, se (nchinau la Treimea umne$eiasc# 4 Tat#l, 3iul i Duhul S&'nt. 9l a mai (nt'lnit hin ui, care pretin eau c# exist# mai multe repre$ent#ri ale unicului Dumne$eu 4 -rahman, i a (nt'lnit oameni in Asia care a orau $eii v'ntului, ai soarelui i ai ploii. .a v'rsta e /? e ani, Mahome se con&runt# cu prima sa revela)ie: (n timp ce st#tea s# me ite$e (ntr4o peter# e unul sin*ur, un (n*er i4a ap#rut (n &a)# i i4a spus: ,,CiteteA@. Pro&etul nu a prea (n)eles atunci ce i s4a (nt'mplat pentru c# el nu tia nici s# scrie i nici s# citeasc#. S4a (ntors acas# i i4a povestit (nt'mplarea so)iei sale, mai mare cu 11 ani ec't el. Mahome (ncepe s# pre ice, (nt'i (n &amilie i printre cunotinte, apoi pu%licului lar*. .a (nceput el este i*norat e ma:oritatea oamenilor i chiar ri iculari$at. Totui, reueste s# atra*# in ce (n ce mai mul)i conver)i la noua sa reli*ie. Cu &iecare an care trecea, noi capitole erau revelate in Coran. Pe masur# ce num#rul celor ce (i
+C

# eau cre$are

cretea,

Mahome

evine

amenin)are

la

a resa e

con uc#torilor societ#)ii sale i este persecutat, al#turi

a ep)i. Dup# moartea unchiului care l4a crescut, Mahome este nevoit s# (i p#r#seasc# oraul natal i s# mear*# cu un *rup e musulmani evota)i (n orasul Tatri% (n B!!, un e &usese invitat e ou# tri%uri rivale, care acceptaser# s#4l recunoasc# rept pro&et. Acest eveniment poart# numele e 0e:ira i marche$# (nceputul anului islamic. 0e:ira (nseamn# (n ara%# emi*rare. ;umele oraului este schim%at (n Me ina, a ic# ,raul Pro&etului. Mahome atacat evine con ucatorul localit#)ii i Me ina in Mecca, (ns# pro&etul evine capitala primului stat islamic. Rinutul este ime iat e vecinii mai puternici resuete s# c'ti*e %#t#liile importante. Me ina continu# s# se extin # i (n cele in urm# Mahome cucerete Mecca &#r# v#rsare e s'n*e (n B+? . 0. Pro&etul Mahome a murit la B+ e ani, (n B+!. .a moartea sa, toat# peninsula Ara%ic# s4a unit pentru prima at# (n istorie, (n noul stat islamic. "eli*ia islamic# are cinci st'lpi 1. M#rturisirea e cre in)#, a ic# un musulman tre%uie s# respecte (n via)# aceste o%li*a)ii. e cre in)#: ,,.a illaha illa Allah ua anna Mahome an rasulu Allah@, a ic# ,,M#rturisesc c# nu exist# alt Dumne$eu (n a&ar# e Allah i Mahome este trimisul s#u@. 9ste principala mo alitate prin care musulmanii (i a&irm# apartenen)a la reli*ia islamic#.
+>

!.

0a:: 4 Pelerina:ul la Mecca 7&i*ura +8. ,rice musulman care

are capacitate &inanciar# i o %un# stare e s#n#tate este o%li*at s# e&ectue$e cel pu)in o at# (n via)# acest pelerina:. Al4Kaa%a 7casa lui Allah8 este o cl# ire (n &orm# e cu% cu un sin*ur eta: espre care reli*ia islamic# spune c# a &ost construita
+.

e A am i

reconstruit# mai t'r$iu e c#tre pro&etul I%rahim i &iul s#u Ismail. Salah V "u*#ciunea. Musulmanii se roa*# e 1 ori pe $i, e at# (n irec)ia spre care se a&l# cetatea s&'nt# Mecca. &iecare

2nainte e a se ru*a, musulmanul tre%uie s# &ie curat pe haine i corp. "eli*ia lor inter$ice ru*#ciunea la Mahome , al)i pro&e)i sau (n*eri. Musulmanul se roa*# oar la Dumne$eu. 2n a&ar# e cele 1 ru*#ciuni o%li*atorii musulmanul poate s# &ac# i alte ru*#ciuni op)ionale.
/.

Postul

in luna "ama an. 2n cea

e4a noua lun# a

calen arului islamic se comemorea$# momentul (n care pro&etul Mahome a primit revela)ia e la Dumne$eu. Timp e +? e $ile musulmanii a ul)i tre%uie s# posteasc# in $ori p'n# la apusul soarelui. Asta (nseamn# a%stinen)# e la m'ncare, %#utur#, &umat i rela)ii con:u*ale (n timpul orelor e post. C#l#torii, &emeile *ravi e, &emeile care al#ptea$# i %olnavii pot am'na postul, urm'n s#4l )in# ulterior.
1.

LaKat 4 Dania ritual# sau taxa reli*ioas#. 2n lim%a ara%#

cuv'ntul $aKat (nseamn# puri&icare, cur#)ire. 3iecare om tre%uie s#

/?

ea o%li*atoriu la s#raci !,1 U in valoarea veniturilor sale. Cel care # %anii nu are voie s# se atepte la ceva (n schim%ul aniei. R!$&oiul s")nt *n contiin+a musulman! Fiha ul constituie o parte inte*rant# a concep)iei e ap#rare a islamului. 2n)elesul primar, ini)ial al cuv'ntului :iha este: a se str# ui in toate puterile, a se lupta. Se spune c# &ace :iha espre cineva care epune e&orturi &i$ice i intelectuale ma:ore sau espre cineva care (i onea$# toat# avu)ia sa (n numele lui Allah. Dar (n realitate acest cuv'nt se &olosete exprima lupta oar pentru a us# pentru numele lui Allah i (mpotriva

umanilor islamului care recur* la &or)#. 3iecare musulman are (n atorirea e a accepta, (n orice clip#, sacri&iciul suprem (n numele lui Allah i (n ap#rarea islamului. , comunitate se consi er# eli%erat# e aceast# (n atorire oar prin participare la :iha a unei p#r)i in musulmanii apar)in'n comunit#)ii respective. 2n ca$ contrar, a ic# (n ca$ul (n care nimeni in comunitatea respectiv# nu particip# la :iha , vina apar)ine (ntre*ii comunit#)i. Dac# o )ar# islamic# este victima a*resiunii in partea unei puteri neislamice, atunci to)i cet#)enii, &#r# excep)ie, ai )#rii respective au atoria s# participe la :iha . 2n ca$ c# )ara islamic#, victim# a a*resiunii nu e)ine su&icient# &or)# pentru
/1

a respin*e a*resiunea, atunci nici (n aceast# situa)ie musulmanii (mpotriva a*resorului.

atoria s&'nt# a )#rilor

musulmane vecine este e a s#ri (n a:utorul acestui stat. <i ac# umanul nu a &ost respins, atunci in (ntrea*a lume tre%uie s# se mo%ili$e$e

"#$%oiul s&'nt 7Fiha ul8 era consi erat o con i)ie sau o%li*a)ie, a cre in)ei iar musulmanii e la (nceputul existen)ei islamului au cre$ut c# era e atoria lor sacr# e a uci e pe cei care nu a optau sin*ura cre in)# ,,a evarat#@. Islamismul contemporan este mult mai mo erat, restaurarea Fiha 4ului ca &iin unul ei mul)i in oresc elementele

&un amentale ale cre in)ei islamice. Situa)ia politic# a ,rientului 2n ep#rtat, Apropiat i Mi:lociu emonstre$# c# Fiha 4ul nu este, in p#cate, oar &ic)iune reli*ioas#. 2ntrea*a lume resimte pro&un r#%u&nirile acestui &el e ,,r#$%oi s&'nt@, care a ocat at't e mult lumea noastr# prin violen)# i ira)ionalul mani&est#rilor lui. 3on atorul s#u, Mahome , a ecretat r#$%oiul s&'nt pentru r#sp'n irea cre in)ei (n Allah i (n pro&etul s#u, (nc# e pe vremea c'n era la Me ina. Ara%ii, entu$iasma)i e spiritul noii reli*ii, o r#sp'n eau cu sa%ia (n Siria, Persia, 9*ipt, nor ul A&ricii, Spania i chiar (n su ul 3ran)ei, e n4ar &i &ost victoria lui Carol cel Mare, care s# (n&r'n*# av'ntul acestor n#valitori. 2n r#s#rit, a:utat i e prielnice (mpre:ur#ri politice, islamul se extin e (n Asia
/!

7numai (n In ia sunt peste B?.???.??? e mahome ani8 i (n 9uropa oriental#, istru*'n Imperiul %i$antin. 2n Coran cuv'ntul Fiha se re*#sete la tot pasul: G;u asculta e cei necre incioi, ci te lupt# (mpotriva lor.@ 11S G<i lupta)i4v# pentru Dumne$eu cu lupt# reapt#.@1B S G<i cel ce se lupt# se lupt# numai pentru sine. Dumne$eu e prea avut, ca s# ai%# nevoie e lume.@1ES GIar cei ce s4au luptat pentru noi, pe ei (i vom oc'rmui pe rumurile noastreS Dumne$eu este cu cei ce se poart# %ine@.1C <i exemplele ar putea continua. 6na e Israel intre or*ani$a)iile teroriste in lume poart# chiar numele r#$%oiului s&'nt, ,,Fiha ul Islamic@, atacat# tot mereu in cau$a ra icalit#)ii sale. ,r*ani$a)ia (n)ele*e e antrenament pe care le e)ine pe tot reli*ia islamic# prin practicarea e antrenamente teroriste (n i&erite ta%ere continentul. Mem%rii s#i au ac)iont (n atacuri teroriste al#turi e alte or*ani$a)ii precum 0e$%ollah sau 0amas. "#$%oiul s&'nt (n contiin)a musulman# actual# repre$int# atacurile la a resa Statelor 6nite i Israelului. 5ruparea (i are r# #cinile (n 3r#)ia Musulman# i a ap#rut prin anii ME?. ,%iectivele sale principale sunt r#sturnarea *uvernului e*iptean i instaurarea unui stat islamic, precum i lupta (mpotriva intereselor
11

Coran, "ee itare up# e i)ia in 1>1!, Tra ucere in ara%# e ,ctavian Silvestru Isopescul, 9 itura 9TA, Clu:, 1>>E, p. !>B. 1B I%i em, pa*. !C?. 1E I%i em, pa*. +1>. 1C I%i em, pa*. +!!.

/+

americane i israelite. Cum era

e ateptat, *rupul este

speciali$at (n asasinate i atentate (n reptate (n special (mpotriva o&icialilor e*ipteniS pree intele 9*iptului AnJar Sa at a &ost asasinat (n 1>C1 e Fiha ul Islamic pentru c# a semnat pacea cu IsraelulS a existat o tentativ# e asasinat a ministrului e interne e*iptean, 0assan al4Al&i (n 1>>+ i a primului ministru Ate& Se Ki (n noiem%rie acelai anS (n1>>1 au reven icat atentatul e la Am%asa a 9*iptului e la Islama%a . 2n pre$ent li erul lor este AHman al4LaJahiri, *rupul &#c'n parte (ncep'n cu 1>>C in Al4Xae a. Servicile e securitate americane i Mossa 4ul israelian a%ia mai &ac &a)# ac)iunilor teroriste ale Fiha ului i to)i e&ii mari ai *rup#rii se a&l# pe listele serviciilor, la capitolul ,,most Jante @. , at# cu (n&r#)irea cu Al4Xae a, scopul eclarat al acestora a evenit pe l'n*# unirea musulmanilor (n lupta (mpotriva S6A i a Israelului, i r#sturnarea tuturor re*imurilor consi erate neislamice i eliminarea celor care nu sunt musulmani in )#rile islamice. Se urm#rete (n&iin)area unui cali&at pan4islamic (n toat# lumea. Mem%rii celor ou# *rup#ri cre cu (nverunare c# este e atoria tuturor musulmanilor s# uci # cet#)eni ai S6A, civili i militari eopotriv#, ca i pe alia)ii lor in toat# lumea. C')iva in mem%rii Fiha ului s4au a&lat i (n spatele celui mai s'n*eros i mai me iati$at atac terorist
//

in istorie: 11

septem%rie !??1, c'n teroritii au eturnat patru avioane, cu ou# intre ele lovin Iorl Tra e Center in ;eJ TorK, cu unul Penta*onul, iar al patrulea pr#%uin u4se (n PennsHlvania 7!.>EC e mor)i8. Alte atacuri reven icate: au*ust 1>>C 4 noiem%rie !??! 4 explo$ie la un hotel in explo$iile e la am%asa ele S6A in ;airo%i i Dar el4Salam 7+?1 mor)i8S Mom%asa 711 mor)i8S octom%rie !??! 4 au spri:init explo$ia e la un clu% in -ali 7!?? mor)i8S 1! mai !??+ V atacuri cu %om%# la "ia 7+? e mor)i8S 1B mai !??+ 4 au spri:init in Casa%lanca 7>++ e mor)i8S 114!? atacurile cu %om%#

noiem%rie !??+ V au participat la atacurile cu %om%# (mpotriva a ou# sina*o*i, a consulatului -ritanic i a unei %#nci in Istan%ul 7B1 e mor)i8S !??/ V cel pu)in 11 atacuri 7B? e mor)i8. Ast#$i, pe tot *lo%ul terorismul reli*ios a evenit mai important ec't orice tip e amenin)are 7politic#, *eo*ra&ic#, ener*etic#, na)ional#, climatic#8 la a resa securit#)ii locale, re*ionale, na)ionale sau interna)ionale. Dac# p'n# nu emult terorismul era socotit rept &orma cea mai violent# a luptei politice, a$i (n)elesurile cuv'ntului s4au amestecatS mai important ec't politica (n aceast# ecua)ie a evenit &anatismul reli*ios. Statutul "emeilor *n islam
/1

-#r%atul i &emeia sunt e*ali (n islam, ar ei au &ost crea)i i&eri)i i au roluri i&erite. 3emeia nu este nici pe eparte lipsit# e repturi 4 spun eiA 9a are reptul e a4i ale*e sin*ur# so)ul, s# ai%# i s# moteneasc# avere, s# ivor)e$e (n anumite con i)ii 7c'n %#r%atul nu (i (n eplinete (n atoriile e so), nu o poate (ntre)ine sau o maltratea$#8. 9a nu este supus# %#r%atului ci oar lui Allah i are reptul s#4l (n&runte pe so)ul sau tat#l s#u ac# i se cere s# mear*# (mpotriva poruncilor lui Allah. Coranul sta%ilete re*uli cu privire la &elul (n care tre%uie s# se (m%race o &emeie, ar acestea au &ost interpretate (n i&erite culturi cu i&erit# stricte)e. Doalul pe care &emeile tre%uie s# (l poarte (n pu%lic (i are ori*inea (n -i%lie, un e este men)ionat ca o%li*atoriu e c#tre apostolul Pavel 7a)i v#$ut vreo at# o calu*ari)# cretin# cu capul escoperitO8. Din &ericire, pentru &emeile in Turcia, aici este chiar inter$is# purtarea voalului (n colile statului, up# ce (n urm# cu c')iva ani s4a eclanat un scan al pe plan continental (n le*#tur# cu acesta. <i tot (n Turcia o%iceiul %#r%atului e a avea p'n# la patru so)ii a (nceput s# nu mai prea &ie practicatS turcoaicele nu mai sunt Coranului care (i # so)ului acest rept. Dem'ntul islamic sau ,,hi*ea%ul@ tre%uie s# (n eplineasc# nite con i)ii: s# &ie lun* i s# acopere tot corpul cu excep)ia m'inilor, s# nu &ie mulat pe corp i s# nu ai%# culori
/B

e acor

cu versetul

atr#*#toare, s# nu se asemene cu (m%r#c#mintea %#r%#teasc# sau s# nu &ie transparent 7&i*ura /8. De asemenea, islamul sta%ilete re*uli cu privire la cum tre%uie s# se (m%race %#r%a)ii 7spre exemplu, *enunchii tre%uie s# &ie acoperi)i 4 (n Iran este ile*al sa porti pantaloni scur)i8. <i (n cretinism exist# unele inter ic)ii vestimentare, (ns# nu se prea )ine cont e ele1>. 2n timpul vie)ii pro&etului, r#$%oiul continuu a l#sat un num#r mare e &emei v# uve care nu mai puteau s# se (ntre)in# i s# (i creasc# pruncii. Consi er'n c# este mai %ine ca un %#r%at s# ai%# mai multe neveste, ec't o &emeie s# traiasc# sin*ur# i s# nu ai%# posi%ilitatea e a se (ntre)ine, Coranul permite poli*amia. 6n %#r%at nu tre%uie (ns# s# ai%# mai mult e patru neveste i tre%uie s# &ie capa%il e a &i rept i :ust &a)# e &iecare intre ele. , &emeie care va eveni a oua so)ie poate re&u$a s# ia (n c#s#torie un %#r%at pe motivul c# acesta are e:a o so)ie. Poli*amia nu este (ncura:at# cu excep)ia e mai sus, iar (n $ilele e ast#$i este &oarte rar situa)iilor

practicat# i inter$is# prin le*e (n ma:oritatea )#rilor islamice. , &emeie are reptul e a4i e$volta talentele i e a lucra (n limitele islamului. Islamul permite unei &emei m#ritate non4 musulmane s# (i p#stre$e propria reli*ie, iar so)ul nu se poate amesteca (n aceast# li%ertate. Acest lucru este aplica%il
1>

-i%lie, Corintineni 11:1/: ,,necinste este pentru un %#r%at s#4i lase p#rul lun*P

/E

&emeilor cretine i evreice c#s#torite cu so)i musulmani. 9i i se cere s#4i men)in# tot timpul castitatea. ;u tre%uie s# ai%# rela)ii extra4maritale. Statutul &emeii (n i&erite civili$a)ii trecute era e multe ori mai r#u ec't (n islamul e ast#$iS musulmanii consi er# c# rasa &eminin# se %ucur# e li%ert#)i extraor inare comparativ cu secolele trecute. Spre exemplu, (n timpul civili$a)iei romane &emeia era privit# ca un sclav. 5recii o consi erau un %un care se putea cump#ra i vin e, ca pe un animal. Primii cretini le ve eau pe &emei rept nite a emenitoare, r#spun$#toare e primul p#cat, c# erea lui A am. 2n In ia, hin uii, p'n# nu emult $iceau espre &emeie c# ar &i mai rea ca moartea, molimile, erpii sau chiar ia ul. Dia)a unei so)ii se s&'rea cu via)a so)ului ei, iar %iata v# uv# tre%uia s# sar# (n &l#c#rile ru*ului &unerar al celui care i4a &ost so). 2n statul ara% preislamic, &emeia era consi erat# o cau$# e urere i ne&ericire, iar &eti)ele erau uneori (n*ropate e vii up# natere, ac# tat#l nu orea s# le )in#. 2n 3ran)a secolului al D4lea, a r#mas cele%r# a unarea care s4a )inut pentru a sta%ili ac# &emeia poate &i sau nu tratat# ca o &iin)# uman#A 0enri DlIl4lea (n An*lia le4a inter$is &emeilor citirea %i%liei, iar (n 9vul me iu -iserica Catolic# le4a tratat pe &emei ca pe nite ceta)eni in&eriori. Mai t'r$iu, (n universit#)ile in Cam%ri *e i ,x&or , stu en)ii i stu entele nu au avut repturi e*ale p'n# (n 1>B/.
/C

Fu ec'n

up# mo ul (n care erau tratate &emeile (n i&erite

perioa e ale timpului, aproape c# a:un*em i noi la conclu$ia c# reli*ia musulman# le acor # i prea multe repturi, (nc# e acum 1/?? e aniA 2n realitate, cu excep)ia unor tri%uri e prin p# urile A&ricii, statutul actual al &emeii (n islam este premiant la capitolul care preve e cele mai multe inter ic)ii. ;icioa at# (n istoria reli*iei respective, &emeia nu a avut acelai repturi cu %#r%atulA 2n secolul NNI, musulmanecele in ,lan a, spre exemplu, cu *reu au voie s# intre (n cl# irile universit#)ilor, ca e alt&el, (n orice sal# (n care se )in cursuri, (n cinemato*ra&e sau alte locuri a*lomerate. ;u au reptul s# poarte pantaloni, spre a nu se asem#na cu %#r%a)ii, pentru c# un verset in Coran spune c# o &emeie (m%r#cat# nu tre%uie s# arate ca un %#r%at i c# Pro&etul con amn# %#r%a)ii care imit# &emeile sau &emeile care imit# %#r%a)ii. De asemenea, nu au voie s# con uc# maina sau s# c#l#toreasc# sin*ure i nu pot a m'na cu niciun %#r%at str#in. Toate aceste inter ic)ii sunt speci&icate (ntr4o carte pu%licat# (n !??E (n ,lan a, a c#rei autoare este Feanette Ploe*er i e icat# &emeilor musulmane in Rara .alelelor. "e(ntorc'n u4ne (n )#rile muslumane 7Iran, Palestina, A&*anistan, Temen, Ara%ia Sau it#, PaKistan, In onesia, KuJait, ,man, Xatar, Somalia, Su an, Sierra .eone, SHria, 9miratele Ara%e 6nite, -en*ali sau -ahrain8, tre%uie spus c#
/>

aici i le*ile privin violul sunt &oarte i&erite, %ine(n)eles cu varia)ii la &iecare )ar# (n parte. Aproape (n toate aceste state, pentru a reclama un viol comis e un %#r%at tre%uie a us un martor, alt&el autorit#)ile :u ec#toreti nu iau (n calcul ca$ul. Aici nu se (nt'lnete no)iunea e ,,corupere e minori@, pentru c# v'rsta la care copiii pot &ace sex consensual este (n *eneral e > ani. Doar %#r%a)ii care violea$# minorii mai mici e > ani pot &i a)i (n :u ecat#. 2n urma statisticilor s4a ove it c# )ara cu cel mai mare num#r e violuri (nre*istrate este Iranul, ar i aici tre%uie pre$entat un martor la tri%unal, care s# sus)in# c# a v#$ut cum &ata sau %#iatul (n cau$# a &ost violat. Au existat ca$uri c'n &eti)ele minore 7cu i mai pu)ine repturi ec't %#ie)ii8 au &ost con amnate e autorit#)i chiar cu pe eapsa suprem# numai pentru c# au raportat un viol, al c#ror victim# au &ost. Pentru c# le*ile reli*iei lor sunt mult mai le:ere, cei cu o pre ispo$i)ie avansat# spre violuri (n toat# lumea r#m'n tot musulmanii. Ast&el, (n anul !??/, (n ;orve*ia *uvernul norve*ian a at pu%licit#)ii un raport in care reieea c# C?U in in&rac)iunile e viol apar)ineau emi*ran)ilor musulmani. Dictimele aveau v'rste cuprinse (ntre B i 1B ani. Aproape acelai procent s4a (nt'lnit (n Sue ia, (n !??/: ECU in violuri aveau rept autori emi*ran)ii musulmani in comunitate. Ma:oritatea victimelor aveau su% 1/ ani. 2n acelai timp, (n 3ran)a E/U in victimele violurilor au &ost atacate e %#r%a)i
1?

musulmani. Ca$uri asem#n#toare s4au (nt'lnit (n Danemarca, Marea -ritanie i Statele 6nite. 2n S6A, potrivit 3-I4ului />U in violuri apar)ineau unor persoane care se (n Australia, e >1U. 2n islam, v'rsta la care se poate c#s#tori &emeia este e > ani. 2n 1>E> AHatolahul Khomeini!?7un ictator &un amentalist8 a ecretat aceast# v'rst# rept limit# minim#, up# ce el (nsui s4a c#s#torit cu o &eti)# e 1? ani atunci c'n el avea !C e ani. Khomeini s4a inspirat pro%a%il e la pro&etul Mohame . Dup# cum se tie, consumarea c#s#toriei lui Mohame cu Aisha 7una in cele 11 so)ii ale sale8 a avut loc c'n el avea 1+ e ani iar ea numai >. 9ste cunoscut &aptul c# (nsui &on atorul islamismului, Mohame a avut mai multe concu%ine, 11 so)ii, inclusiv o &eti)# e B ani i chiar i so)ia &iului lui a optiv. Dou# intre &emei au &ost luate (n c#s#torie (n aceeai $i (n care i4au privit so)ii i ta)ii ucii e oamenii lui Mohame . eclarau musulmane, iar cel mai mare procent e acest *en s4a semnalat

!?

AHatolahul Khomeini a preluat puterea la Teheran (n 1>E> i (n scurt timp a (n&iin)at o or*ani$a)ie care s# r#sp'n easc# (n lume &un amentalismul islamic. A enumit4o 0e$%ollah 7Parti ul lui Dumne$eu8. Parti ul lui Dumne$eu primete anual e la Teheran peste !?? e milioane e olari, pe care (i (ncasea$# pe petrolul v'n ut (n ,cci ent. A$i 0e$%ollah controlea$# cel pu)in o treime in teritoriul .i%anului. .i erul suprem al Iranului, aHatolahul Khomeini a &ost primul i sin*urul li er iit, p'n# acum, care a reuit o vreme s# coa*ule$e ii)ii in ,rientul Mi:lociu.

11

Ca o scurt# parante$#, pentru a se ve ea p'n# un e mer*e &anatismul unui musulman ,,(nr#itMM putem aminti espre cartea lui Salman "ush ie, ,,Dersetele satanice@, care l4a scos in min)i pe Khomeini, pe vremea c'n era (n via)#. Prin luna ecem%rie !??E, romanul pentru care Salman e catre aHatollahul "ush ie a &ost con amnat la moarte GDersetele sataniceY e pu%licat

iranian a ap#rut i (n li%r#riile e la noi in )ar#. Dolumul e 9 itura Polirom, (n tra ucerea Danei Cr#ciun, care a re&u$at s# semne$e cu pseu onim. Asta (n contextul (n care tra uc#torul (n lim%a ma*hiar# al volumului 7la 1B ani e la apari)ia c#r)ii8 a ales s# r#m'n# anonim, iar cel :apone$ a &ost (n:un*hiat. "esponsa%ilul pentru transpunerea (n italian# a &ost, la r'n ul s#u, *rav r#nit. 9 itorul norve*ian a supravie)uit unei tentative e omuci ere (n 1>>+. ;ici "ush ie, care a &ost mult timp p#$it e Scotlan Tar , n4a sc#pat nev#t#mat. Motivul pentru care cartea e consi erat# o insult# la a resa musulmanilor este c# "ush ie a inclus (n ea repovestirea unei le*en e con&orm c#reia anumite versete in Coran au &ost inven)ia Satanei, iar pro&etul Mahome le4a exclus mai t'r$iu in text. AHatollahul Khomeini a (nceput o (nverunat# campanie (mpotriva scriitorului i se spune c# o parte intre ecesele e care am vor%it mai sus nu ar &i str#ine e numele
1!

s#u. Pe 1/ &e%ruarie 1>C> aHatollahul "uhholah Khomeini emitea prin interme iul ra ioului iranian urm#torul mesa:: ,,2i in&orme$ pe to)i %ravii musulmani in lume c# autorul c#r)ii ZDersetele Satanice[ i to)i cei care se vor implica (n pu%licarea ei, contien)i &iin e con)inutul acesteia, sunt con amna)i la moarte@.!1 Ca urmare, 0itoshi I*arashi, tra uc#torul c#r)ii (n :apone$#, este in:un*hiat mortal, cum am mai spus, iar al)i tra uc#tori sunt *rav r#ni)i. Dei aHatollahul a murit (n 1>C>, cel care l4a urmat, Ali Khamenei, a avut *ri:# ca previ$iunile i amenin)#rile pre ecesorului s#u s# evin# &apte. Dintre to)i a ep)ii reli*iilor recunoscute pe plan mon ial, cei mai (nveruna)i se ove esc a &i musulmanii. Pentru o sin*ur# carte e itat# (n e&avoarea reli*iei, au murit (n numai $ece ani e la apari)ia ei 1> oameni i 1B? au &ost r#ni)i, (n )#ri precum In ia i PaKistan. Dup# ce a pu%licat lucrarea, "ush ie a intrat ime iat (ntr4un pro*ram e protec)ie o&erit e *uvernul %ritanic, care a (ntrerupt pe E martie 1>C> orice rela)ie iplomatic# cu Iranul.

,rgani$a+ii "undamentaliste i modul de "inan+are

!1

"om'nia .i%er#, e i)ia in 1 ianuarie !??E

1+

C'n vor%im e &un amentalism islamic avem la ispo$i)ie c'teva $eci e or*ani$a)ii teroriste la care s# ne *'n im, printre care: 0amas 7Micarea e "e$isten)# Islamic#8, 0e$%ollah e aniS Al4Xae aS A%%as8, 7Parti ul lui Dumne$eu8, care au atacat anul trecut (mpreun# Israelul, pentru prima oar# (n ultimii +? Inti&a a, Al43atah 7parti ul pree intelui Mahmou

A%u4;i al, 3rontul e 9li%erare a Palestinei, 3ra)ii Musulmani etc. Toate aceastea s4au n#scut (n s'nul lumii musulmane i au eclarat r#$%oi (ntr*ii lumi ne4musulmane. Dintre acestea, pe teritoriul "om'niei, cele mai active nuclee teroriste apar)in or*ani$a)iilor: 3rontul pentru 9li%erarea Palestinei, 3ra)ii Musulmani, A%u ;i al, 0e$%ollah, 0amas, 0i$% Al Tahrir 7Parti ul 9li%er#rii Islamice8, 5IA 75rupul Islamic Armat8 i .upii Cenuii. Serviciile e securitate rom'ne preci$ea$# c#, ei aceste or*ani$a)ii e)in un a ev#rat poten)ial virtual e a&irmare, ele au &ost (n rumate s# a opte po$i)ii re$ervate care s# nu atra*# riposte Preci$#rile sunt rom'neA 5rup#rile &un amentaliste islamice (i &inan)ea$# activit#)ile cu a:utorul unor re)ele e or*ani$a)ii carita%ile i umanitare, structuri in&rac)ionale, &irme4paravan, sisteme %ancare ile*ale i nere*ulate, tip haJala, ar i in avu)ia personal# a unor islamiti militan)i. 6n exemplu (n acest sens este cet#)eanul
1/

in partea autorit#)ilor statului rom'n. reptul emne e serviciile secrete

e4a

sau it Musta&a Ahma

al40asnaJi, care a trimis &on urile e a&aceri i pree intele

pentru opera)iunile teroriste e la 11 septem%rie !??1. 6n alt exemplu este Tasin Al4Xa i, om &un a)iei sau ite MuJa&a\, care a spri:init numeroase *rup#ri teroriste islamice, printre care Al Xae a i 0amas. Potrivit unor mi:loace e pro%# pre$entate (n instan)# e *uvernul american, (n 1>>!, Al4Xa i i4ar &i o&erit lui Muhamma Salah, li erului *rup#rii 0amas in Statele 6nite ale Americii, !E.??? e olari i a ,,(mprumutat@ o or*ani$a)ie4paravan a 0amas in Chica*o, Institutul pentru Stu ierea Coranului, cu suma C!?.??? e olari. Datorit# le*#turilor cu e *ruparea

&un amentalist# islamic# 0amas, *uvernul american a (n*he)at &on urile lui Muhamma Salah i ale Institutului pentru Stu ierea Coranului. Con&orm acestui al*oritm, *uvernul american sus)ine c# &un a)ia MuJa&a\ este o or*ani$a)ie4 paravan, prin care cet#)enii sau i)i (nst#ri)i trimit milioane e olari or*ani$a)iei Al Xae a. 3inan)area sau it# (n scopul export#rii versiunii Jahha%ite 7care a p#truns i pe teritoriul )#rii noastre8 a reli*iei islamice, (n ultimele trei ecenii, a avut e&ectul, inten)ionat sau nu, e a promova atentatelor &un amentalismul teroriste, (n islamic, (ntrea*a chiar lume su% &orma musulman#.

Iahha%ismul repre$int# interpretarea o&icial# a reli*iei islamice (n Ara%ia Sau it# (nc#
11

e la &on area monarhiei

sau ite, (ns# (ncep'n cu anii 1>B? &inan)area la scal# mare a exportului acestei reli*ii a politicii externe sau ite. Ast&el, (n anul 1>B!, a &ost &on at# .i*a Mon ial# a Musulmanilor (n ve erea promov#riii versiunii sau ite a Islamului la scal# interna)ional#. De asemenea, a pro us o asociere (ntre Jahha%i)i i sala&i)i. Consiliul &on ator al or*ani$a)iei cuprin ea i personalit#)i sala&ite marcante, cum ar &i SaMi "ama an, *inerele lu 0assan al4-anna, &on atorul *rup#rii &un amentalist islamice 3ra)ii Musulmani i Maulana A%u AMla MaJ u i, &on atorul *rup#rii FamaMat4i Islami in PaKistan. 5uvernul sau it s4a &olosit e ac)iunile e a:utorare a comunit#)ilor evastate e r#$%oi pentru a r#sp'n i curentul Jahha%it. Aa4$ise or*ani$a)ii umanitare sau ite au o&erit me icamente i hran# popula)iei s#race i au construit moschei, coli i a #posturi (ns# nu numai at'tA Dup# con&lictele inter4con&esionale intre cretini i musulmani (n -alcani, in anii 1>>?, or*ani$a)iile umanitare sau ite, (n a&ar# e reconstruc)ia colilor, clinicilor i a a #posturilor umanitare, au contri%uit la emolarea a numeroase moschei, %i%lioteci i cimitire islamice in perioa a otoman#, care au supravie)uit violen)elor in -osnia i Kosovo, pentru a &i (nlocuite e unele evenit un element central al

1B

e rit Jahha%it. S4a vehiculat c# Ara%ia Sau it# a cheltuit mai mult e un miliar e olari pentru a promova Jahha%ismul. Con&orm unui raport al Departamentului Tre$oreriei al Statelor 6nite ale Americii, activitatea terorist# este &inan)at# (n primul r'n in str'n*erea e &on uri, e c#tre or*ani$a)ii e mult timp o surs# consi era%il# a non4pro&it constituite (n mo le*al. ,r*ani$a)iile carita%ile i umanitare repre$int# &inan)#rii teroriste, cu sau &#r# tirea or*ani$a)iilor sau a onatorilor. 6nele or*ani$a)ii carita%ile nu numai c# au &inan)at *rup#ri teroriste, ar au i spri:init (n mo activ opera)iuni teoriste. De exemplu, MercH International "elie& ,r*ani$ation 7MI",8, (mpreun# cu alte or*ani$a)ii similare, au :ucat un rol important (n atentatul terorist asupra am%asa ei S6A in KenHa, in anul 1>>C. .a procesul ce a avut loc la ;eJ TorK, (n care au &ost con amnate patru persoane, acu$ate e implicare, un &ost mem%ru Al4Xae a a econspirat c'teva nume ale unor or*ani$a)ii care sponsori$au aceast# *rupare terorist#, inclusiv MI",. De speci&icat c# or*ani$a)iile e caritate islamice str'n* mii e milioane e olari (n &iecare an, at'ta timp c't contri%u)iile carita%ile sunt consi erate a &i o atorie musulman# s&'nt# 7unul in cei cinci st'lpi ai cre in)ei musulmane e care am vor%it anterior8, ove in u4se (ns# i&icil e )inut su% control e c#tre autorit#)i. 3on urile sunt utili$ate e re*ul# at't pentru
1E

a:utorarea cau$elor pe care aceste or*ani$a)ii le sus)in, c't i pentru sus)inerea activit#)ilor teroriste. Spre exemplu, o or*ani$a)ie carita%il# in Chica*o, -enevolence International 3oun ation, a &ost acu$at# c# ar (ntocmi o list# e or&ani pentru a :usti&ica cheltuielile e&ectuate pentru un anumit terorist r#nit, &iin acu$at# e sp#lare e %ani (n momentul (n care nu a eclarat 1,/ milioane 6SD vira)i printr4o %anc# elve)ian# . Dup# atentatele teroriste in S6A e la 11 septem%rie !??1, *uvernul Ara%iei Sau ite a (ntreprins numeroase ac)iuni pentru a com%ate terorismul i &inan)area *rup#rilor teroriste, cum ar &i: ] , mai %un# suprave*here a or*ani$a)iilor e caritate: Ara%ia Sau it# a a optat noi le*i i re*lement#ri cu re&erire la or*ani$a)iile carita%ile, pentru ca &on urile colectate e acestea s# nu evin# o unealt# (n m'inile teroritilor. 2n pre$ent, toate activit#)ile carita%ile tre%uie au itate, pentru a preveni eturnarea &on urilor. 2n plus, activit#)ile carita%ile care se extin i (n a&ara *rani)elor Ara%iei Sau ite tre%uie coor onate e c#tre Ministerul A&acerilor 9xterne. ] ;oi le*i i re*lement#ri: Ara%ia Sau it# i4a consoli at ca rul le*islativ propriu cu privire la activit#)ile e sp#lare a %anilor. ] 2n*he)area conturilor teroritilor: 2n con&ormitate cu preve erile re$olu)iilor a optate e Consiliul e Securitate ,;6, Ara%ia Sau it# nu numai c# a (n*he)at conturile %ancare
1C

ale teroritilor,

ar i a ini)iat investi*a)ii ale tran$ac)iilor

e&ectuate e persoane suspectate e apartenen)# la *ruparea &un amentalist islamic# Al4Xae a. 2n acest sens, (n anul !??!, Ara%ia Sau it# i Statele 6nite, ac)ion'n (n comun, au %locat conturile sucursalelor &un a)iei islamice Al40aramain -osnia i Somalia, acu$ate e trans&er in e &on uri c#tre Al

Xae a. Mai t'r$iu, (n luna mai !??+, &un a)ia men)ionat# a anun)at (nchi erea %irourilor sale in Al%ania, -osnia, Croa)ia, 9tiopia, In one$ia, Kenia, Kosovo, PaKistan, i Tan$ania, precum i numirea unui nou consiliu e a ministra)ie. <i totui, *uvernul american consi er# c# cet#)enii sau i)i (nst#ri)i r#m'n o surs# important# e &on uri pentru teroritii islamici in (ntrea*a lume, (n ciu a e&orturilor me iati$ate la nivel *lo%al e a %loca aceste canale e &inan)are. Situa)ia &inan)#rii teroriste a evenit at't e ampl# (nc't s4a escoperit (n ultimii ani c# (nsui Israelul &inan)a or*ani$a)ii... musulmane, precum *ruparea Al43atah (n etrimentul *rup#rii 0amas. 2n ianuarie !??B, Al43atah a pier ut ale*erile c'ti*ate e a versarii in 0amas. ,&icialii *rup#rii per ante in 3'ia 5a$a au cerut statului israelian s# le expe ie$e mari sume e %ani i armament prin interme iul )#rilor ara%e, inclusiv 9*ipt. Practic, 3atah se pre*#tea pentru o ac)iune militar# (n 5a$a, ar 0amas4ul i4a luat4o inainte. Pree intele Mahmu A%%as a (ncercat s# sl#%easc# noul *uvern 0amas, cu a:utorul
1>

Israelului, al Statelor 6nite i al serviciilor secrete in unele state ara%e. Au &ost expe iate mari sume e %ani i cantit#)i e armament pentru ,,Preventive SecuritH Service@, con us# e Mohamma Dahlan, un apropiat al pree intelui A%%as. 2n ca$ul e &a)# nu e e mirare c# Israelul a acceptat s# &inan)e$e o *rupare musulman#, at'ta timp c't aceasta (i era mai &avora%il# ec't cealalt#, (n spe)# 0amas4ul, cu care se lupt# pentru 3'ia 5a$a. Aceste tran$ac)ii se e&ectuau cu cea mai mare aten)ie, pentru c# (n urm# cu patru ani escoperit mem%rii 0amas (n&iltra)i (n Mossa . 6n alt mare scop pentru care Israelul a &inan)at (n secret 0amas a &ost orin)a s# e$l#n)uie un r#$%oi civil, &ratrici , (ntre palestinienii islamiti, 0amas i 3atah. e la acest eveniment, (n !??!, serviciul secret israelian, Mossa , a

-. %udismul Cea mai &rumoas# parte a %u ismului este istoria celui care avea s# evin# pentru cei 11?.???.??? e a ep)i ai reli*iei, marele -u ha. -u itii cre
B?

cu a ev#rat c# st#p'nul lor,

-u

ha, a co%or't in cer pentru a salva omenirea. <i ast#$i ha ca tr#in (n cer, un e el era una cu up# cum cre ha, numit

picturile murale in satul numit Sarnath!! 7In ia8 repre$int# su&letul lui -u avea s# se Dumne$eu e la (nceputul timpului. Acolo a ateptat clipa c'n escopere oamenilor. Acea $i, %u itii, a sosit (n anul 1C+ (. .0r. Su&letul lui -u

-o hisattva, i4a p#r#sit c#minul ceresc pentru a primi chip i &ire e om. 9ste vor%a espre naterea miraculoas# pentru care Dumne$eu a ales4o mai inainte pe re*ina Maha MaHa, so)ia re*elui Su ho anna 5autama in tri%ul SaKHa in Dalea 5an*elui, (n 0imalaHa. "e*ina nu putea avea copii i s4a ru*at unui ele&ant al%, consi erat animal ivin, s# o a:ute s# a uc# pe lume un &iu. Dup# /? e $ile a n#scut in coapsa reapt# un %#iat pe care l4a %ote$at Si artha 5autama. Marele vr#:itor al timpului i4a pre$is c# 5autama, acest (nt'i n#scut, avea s#4i a%an one$e reptul s#u la tron, ac# vreo at# ar &ace cunotin)# cu su&erin)a in lume. Tra i)ia spune c# re*ele

Su ho anna a poruncit ast&el oamenilor s#i: ,,S# nu (n*# ui)i nicio at# ca ochii &iului meu s# va # triste)ea sau moartea@. <i, (n (mpre:urimile palatului, prin)ul 5autama v#$u oar &ericirea cur)ii tat#lui s#u. 2n timpul c#l#toriilor sale spre alte cet#)i, (l preluau curierii, ast&el ca niciun chip e triste)e s# nu4i tul%ure
!!

Satul un e -u ha a )inut prima sa cuv'ntare (n urm# cu !.1?? e ani. 2n micul sat se a&l# un mu$eu con)in'n picturi murale cu scene in via)a lui 5autama -u ha, prin)ul evenit ceretor pentru Dumne$eu

B1

calea. Timp e +? e ani, se %ucur# e un asemenea &el e pace &a%uloas#. Deoarece se s#v'reau minuni (n acea perioa # e existen)# ocrotit#, picturile in mu$eul e la Sarnath le (n&#)iea$# i pe acestea. 9le arat# cu uioie cum t'n#rul prin) a a ormit la um%ra unui copac i cum, ei um%ra celorlal)i copaci se muta o at# cu soarele, copacul prin)ului st#tea ast&el (nc't s#4l ocroteasc# mereu pe s&'ntul copil. Ine itul const# (n &aptul c# la nici apte $ile e existen)#, &iul re*elui (nv#)ase s# vor%esc#, s# m#n'nce i s# mear*#. .a v'rsta e 1! ani el i4a uimit (nv#)#torii cu cunotin)ele sale superioare. .a 1B ani s4a istins at't e mult la tra*erea cu arcul (nc't a c'ti*at reptul e a se c#s#tori cu verioara lui, Taso hara, o &ecioar# care, se spune, s4a n#scut (n aceeai $i cu el. Se cre e c#, totui, toate acestea nu sunt le*en e ci (n esen)# V a ev#ruri. 9xist# sens (n spatele miturilor, iar sensul este cunoscut %u itilor, &ie c# ei se roa*# (n templul ShJe Da*on acoperit cu aur in -irmania 7-urma8 sau (n stepele (n stare e escompunere e4a lun*ul &luviului 5an*e. Tenta mitic# are o calitate mistic#, iar toate acestea contea$# &oarte mult pentru cre inciosul %u ist. Apoi picturile murale arat# cum, la v'rsta e +? e ani, prin)ul 5autama s4a i$%it eo at# i cu toat# &or)a e realit#)ile vie)ii. Cu toate c# rumul a &ost pre*#tit e curieri cu toat# *ri:a, (n calea prin)ului a ap#rut un %#tr'n &#c'n u4i, nec#:it,
B!

rum e4a lun*ul c#ii. Pu)in mai eparte, un %olnav, *'r%ovit e %oal#. <i, (n cele in urm#, (n mi:locul )ipetelor :elitorilor, prin)ul a v#$ut un mort purtat spre ru*ul &unerar. Aceste trei scene, se spune, c# au &ost r'n uite e $ei pentru a4l &amiliari$a pe prin)ul 5autama cu tra*e ia %#tr'ne)ii, a su&erin)ei i a :elirii mor)ii, e care nici un su&let viu nu este scutit. Drama ivino4uman# l4a co%or't pe Si harta 5autama (n triste)e a 'nc#. 9l nu a mai putut uita nicio at# ceea ce v#$use mai (nainte, nici nu a mai putut s#4i scoat# in minte contrastul pe care l4a o%servat (ntr4un c#lu*#r senin i panic ce parcur*ea *'n itor aceeai cale a vie)ii. Desi*ur, omul pios (i *#sise r#spunsul la eni*mele vie)ii. A ic#, (ntr4a ev#r, omul care i4a lipit inima e Dumne$eu, ca s# *#seasc# pacea, up# cum spun %u itii. -'ntuit e ast&el e *'n uri, Si harta a ales. 0ot#r'rea sa &inal# a &ost e aa natur# (nc't cretinii ar *#si4o *reu e (n)eles sau e :usti&icat, eoarece prin)ul i4a a%an onat copilul, pe "hula, i pe so)ia lui V pe care o iu%ea &oarte mult V i a &u*it in casa tat#lui s#u (ntr4o noapte, (n c#utarea lui Dumne$eu. Dei cretinii ar numi4o p#r#sire, %u itii se re&er# la ea reveren)ios, numin 4o ,,noaptea marii renun)#ri@. Aici se poate interpune o (ntre%are oarecum retoric#: ,,9ra Si harta 5autama contient e ivinitatea sa (n ecursul

B+

acestor aniO@, la care r#spunsul: ,,,are nu este &iecare om contient e ea in c'n (n c'n O@ Aceasta este explica)ia pentru cre incioii %u iti. 9xist# ivinitate (n &iecare om. 3iecare om este un -o hisattva V unul ce poart# (n sine esen)a nemuritoare. De aici urmea$# o alt# (ntre%are sau a&l#m o mare lec)ie V ,,;u este via)a lui -u le*en a &iec#rui omO@ 2n spatele le*en ei se a&l# a ev#rul, up# cum l4a exprimat -u ha (ntr4una in scrierile sacre: ,,,, iscipoli, (n casa tat#lui meu se a&l# un lac cu &lori e nu&#r 7lotus8. C#mara mea era mereu (nmiresmat, hainele mele erau &#cute in cea mai &in# )es#tur#. ,ri e c'te ori ieeam a&ar# eram a #postit cu o um%rel# al%#. Aveam cas# pentru iarn#, cas# pentru var# i cas# pentru prim#var#, c't )ineau cele patru luni ale se$onului ploilor, &emeile (ntreprin ere4mi &#ceau c'nt#ri. ,, iscipolilor, ei eram ast&el &ericit i %o*at, m4am *'n it o at#: ,,;e%una me iocritate (m%#tr'nete, omul nu poate evita (m%#tr'nirea^ ;e%una me iocritate se (m%oln#vete^ ;e%una me iocritate moare, iar omul nu poate evita moartea. <i totui el (i ispre)uiete pe mor)i. <i eu sunt sortit s# mor i nu tiu cum s# evit moartea. ;u este potrivit pentru mine s# nu vreau s#4i v# pe al)ii cum mor, c't# vreme o s# mor i eu (ntr4o %un# $i. ,, iscipoli, c'n am v#$ut aa, toat# tru&ia in via)a mea m4a p#r#sit@.
B/

ha

Dup# ce a p#r#sit casa tat#lui s#u, -u *ro$av. Leii, e*hi$a)i (n

ha a &ost ispitit

emoni, (i o&ereau (mp#r#)iile

p#m'ntului, oar s# li se plece i s#4i slu:easc#. A postit i s4a ru*at 7iat# similitu inea cu reli*ia cretin#8. A postit at't e s'r*uincios (nc't a eseori c# ea (n lein erau convini c# el este eose%it e moarte. Cinci eoarece (i ucenici ai s#i, care (l cunoteau oar ca un c#ut#tor ca i ei, e s&'nt, morti&icase trupul mai mult ec't orice &iin)# uman#. Dar, (ntr4 o $i, r#t#citorul Si harta le4a $is: ,,2n&omet'n u4m# i chinuin u4m# pe mine (nsumi nu m4am a us mai aproape e r#spunsurile la (ntre%#rile mele ec't atunci c'n %elu* i pl#cere (n casa tat#lui meuA@ 9ra un stri*#t uman, spun c#lu*#rii %u iti. 9ste stri*#tul &iec#rui om care cercetea$# cau$a su&erin)ei, care *#sete c# orice &ericire suprem# este (nso)it# e su&erin)# i (ncearc# s# (mpace su&erin)a cu un Dumne$eu milostiv. ,mul este ispitit s# se (ntoarc# la el acas# aa cum era ispitit i Si harta. ,mul este p#r#sit e prieteni, aa cum era p#r#sit i 5autama. Dar mai sunt i oameni care continu# c#utarea, aa cum a &#cut -o hisattvaS iar un ast&el e om este (n mo inevita%il con us la copacul ilumin#rii 7%o hi8. At't e mare era chemarea, nu numai a cuvintelor sale ci i a lo*icii i a vie)ii, (nc't mul)i tineri i tinere au (nceput s# se a une la Sarnath, atrai e str#lucirea lui -u
B1

tr#iam (n

ha. .umea in

:urul oraului -enares se pl'n*ea c# -u inimile oamenilor

ha ,,:e&uieteMM oraul

e propriul tineret. 9l r#spun ea $ic'n c# venise s# (ntoarc# e la specula)ia ari # spre cunotin)a espre cau$a i reme iul a ev#rului S c# venise s# (nve)e

su&erin)ei, s#4i (nal)e pe oameni easupra minciunii, s# &ac# eose%ire (ntre ilu$ie i realitate. 9l nu vor%ea eloc espre Dumne$eu sau espre $ei. ;u $icea nimic espre pro&e)ie, cu at't mai pu)in espre a orare i nici m#car espre umne$eirea sa. Statuile lui -u ha se *#sesc ast#$i (n aproape toate p#r)ile lumii. 6nele, e aur, sunt a ev#rate opere e art#S iar (n &a)a multora intre aceste chipuri se prosternea$# cre incioii. Mai sunt i moate le*ate e numele lui -u a #postesc. Chiar i intele lui -u sacrosanct. Cronicile eclar# (ns# c# -u ha i sanctuare care le ha s4ar &i pronun)at ha este venerat i socotit

aa la Sarnath: ,,Dac# (ncerca)i s# m# ve e)i prin chipul meu, sau ac# vre)i s# m# au$i)i prin *lasul meu, nicio at# nu ve)i a:un*e la mine@. Concepte "undamentale *n &udism A ep)ii lui -u ha au a unat a&irma)iile sale, (nv#)#turile # sale ca i &iloso&ia lui, (n c#r)i sacre numite PitaKa. Cuv'ntul (n sanscrit# ,,pitaKa@ (nseamn# ,,couri@. Denumirea se (n eose%i recipientelor (n care arheolo*ii p#strea$# reveren)ios
BB

escoperirile lor

e4a lun*ul perioa elor

e cercetare i

cernut up# tainele vie)ii omului pe p#m'nt. Canonul sacru al %u ismului con)ine trei ,,couri@ numite TipitaKa sau TripitaKa. Acestea i4au (n emnat pe a ep)ii lui -u ha s# &ac# %ine i le4 a o&erit o re*ul# e aur, care $ice: ,,;u r#ni pe al)ii cu ceea ce te oare pe tine@. De asemenea, ele vor%esc e $ece porunci, (n care se spune: 1. S# nu uci$iA !. S# nu &uriA +. S# nu comi)i a ulterA /. S# nu (neliA 1. S# nu %lestemiA B. S# nu min)iA E. S# nu vor%eti vor%e earteA C. S# nu r'vnetiA >. S# nu insul)i, nici s# nu lin*uetiA 1?. S# &ii li%er e m'nie i r#$%unareA Dei s4au ivit secte (n#untrul con&esiunilor %u iste e la un cap#t al lamaismului in Ti%et i p'n# la cel#lalt cap#t al %u ismului 0inaHana 7Therava a8 in Asia i CeHlon, i al %u ismului MahaHana in China, nu aceasta a &ost orin)a lui -u ha. 9xist# o <coal# mistic# a %u ismului, Ten ai, o <coal# mistic# Sin*on, renumita <coal# a R#rii Pure 7Pure .an 8, <coala Len i multe altele. Deoarece a a&irmat c#
BE

Dumne$eu nu poate &i m#r*init, eschis, e&init sau explicat, mul)i au $is c# -u ha a &ost ateu. 9l a $is oar c# Dumne$eu ha exist# i c# ivinul este suma i su%stan)a 3iin)ei Sale. -u

nu a ne*at existenta lui Dumne$euS el sus)inea c# existen)a lui Dumne$eu este mai presus e (n)ele*ere, mai presus e orice e&ini)ie i incolo e orice (n)ele*ere a lui Dumne$eu (nsui. Dumne$eu nu tie ce este 9l, eoarece 9l nu este un ce. 9l nu tie cine este el, eoarece el nu este un cine. 9l este mai presus e orin)#, e po&t#, e vrere i mai presus ec't ast&el e ilu$ii ca v'rsta, su&erin)a sau moartea. Iar c'n omul a o%'n it o ast&el e stare i c'n este mai presus e existen)# i incolo e inexisten)#, se pier e (n Dumne$eu. 9l este nirvana!+. Spre eose%ire e hin uism, le*ea lui -u ha trece conceptul e caste. .a &el cu cretinismul, %u ismul nu se uit# la &a)a omului. Conduc!torul spiritual Dalai .ama Actualul Dalai .ama 7&i*ura 18 se a&l# la a pasipre$ecea re(ncarnare. ;umele lui a ev#rat este Ten$in 5Hatso i a &ost ales ca &iin .ama c'n re(ncarnarea celui e al treispre$ecelea Dalai in era mic copil, (n urma unor ritualuri aproape

emonice. Dalai .ama a ales s# revin# pe p#m'nt

compasiunea pe care o are pentru (ntrea*a omenire. 9l orete

!+

Anan a K. CoomarasJamH, ,,0in uism i %u ism@, Iai, 9 itura Timpul, 1>>E

BC

ca to)i oamenii s# atin*# ;irvana. Dalai .ama este enumirea *eneric# pentru cel mai important intre li erii spirituali ai %u ismului ti%etan i principalul con uc#tor politic al re*imului teocrat ti%etan (ntre secolul al NDII4lea i anul 1>1> 7c'n controlul asupra Ti%etului a &ost preluat e c#tre China8. Dalai .ama nu i4a exercitat (ns# nicio at# autoritatea (n (ntrea*a re*iune a Ti%etului, ci numai (ntr4o %un# parte a acestuia i (n special, (n capitala .hassa. De asemenea, el nu este v#$ut rept li er spiritual e c#tre sectele %u iste in $ona Ti%etului. 2ncep'n cu cel e4al cincilea Dalai .ama i p'n# la al 1/4lea 7actualul8, Dalai .ama a locuit (n capitala .hassa, iarna (n Palatul Potala, iar vara, (n ree in)a ;or%ulin*Ka. Din 1>1>, Dalai .ama a &ost nevoit s# ia rumul exilului, ree inta sa i a celor mai importan)i mem%ri ai *uvernului ti%etan (n exil a&l'n u4se (n oraul Dharamsala, in nor ul In iei. Fetsun Famphel ;*aJan* .o%san* Teshe Ten$in 5Hatso este, aa ar, cel e4al 1/4lea Dalai .ama. S4a n#scut pe B iulie 1>+1 (ntr4o &amilie e a*ricultori, su% numele e .hamo Dhon ru%, (ntr4un s#tuc in TaKtser 7nor 4estul Ti%etului8 i re%ote$at ast&el up# ce a &ost ri icat la ran*ul e li er spiritual al %u itilor ti%etani. 9l a &ost recunoscut ca re(ncarnarea celui e4al 1+4lea Dalai .ama, Thu%ten 5Hatso, la v'rsta e numai oi ani. Totui, e uca)ia sa m#n#stireasc# a (nceput patru ani mai t'r$iu. 2n 1>1>, la v'rsta e !+ e ani a reuit s# treac#
B>

examenul &inal la Templul FoKhan*, (n&r'n*erea revoltei ini)iat#

in .hassa, (n timpul up#

s#r%#torii anuale Monlam 7ru*#ciunea8. 2n acelai an,

e ti%etani contra Chinei, Dalai

.ama s4a v#$ut nevoit s# se re&u*ie$e (n In ia. 9l vor%ete &luent en*le$#, &apt care l4a a:utat enorm (n o%)inerea unei importante sus)ineri in partea ,cci entului (n lupta sa pentru autonomia Ti%etului. De4a lun*ul timpului au avut loc tot &elul e ne*ocieri (n privin)a statutului Ti%etului, ar p#r)ile implicate nu au a:uns la nici un &el e (n)ele*ere. Se tie c# unul intre cei mai (n&oca)i sus)in#tori ai lui Dalai .ama este actorul hollHJoo ian "ichar 5ere. Dar nu numai acesta a &ost impresionat e via)a lui Dalai .ama, care a evenit surs# e inspira)ie pentru ou# &ilme 4 ,,Kun unP e Martin Scorsese i ,,<apte ani (n Ti%etP e Fean4Fac\ues Annau , cu -ra Pitt (ntr4unul in rolurile principale. Pe &on ul controverselor reli*ioase, (n !??B Parlamentul 9uropean a cerut o clari&icare e ur*en)# a pro%lemelor e aceast# natur# i a con amnat Gcontra ic)ia (ntre li%ertatea cre in)ei asi*urat# constitu)ional@ i (ntre realitatea curent# (n care se suprim# ti%etanii, cretinii i practican)ii 3alun 5on*. Parlamentul a o&erit o aten)ie special# a%u$urilor in Ti%et, eclar'n c# este Gpro&un (n*ri:orat@ e c#tre campania e Ge ucare patriotic#@ a Parti ului Comunist. Campania implic#

E?

&or)area preo)ilor i c#lu*#rilor ti%etani s#4i enun)e li erul spiritual, Dalai .ama, alt&el sunt aresta)i!/. C'teva luni mai t(r$iu, chine$ii ne)in(n cont e mustrarea Parlamentului 9uropean, (ncearc# o alt# meto # e a (n*ropa e&initiv in&luen)a lui Dalai .ama (n Ti%et, consi erat# cea mai re%el# provincie a Chinei. Planul chine$ presupune investirea (n Ti%et a &a%uloasei sume e 1?? miliar e e Huani, a ic# aproximativ 1? miliar e e euro. Acetia vor &i estina)i reali$#rii a peste 1C? e lucr#ri e in&rastructur#, al c#ror termen4limit# este anul !?1?. 6n prim proiect privete actuala cale &erat# care lea*# oraul .hassa, capitala Ti%etului, e restul Chinei: aceasta va &i prelun*it# p'n# la oraul Ni*a$e, al oilea ca importan)#. , alt# serie e proiecte vi$ea$# a ucerea curentului electric, a apei pota%ile i a liniilor e tele&onie &ix# (n $onele cele mai importante ale re*iunii. .ocalnicii sunt ast&el a emeni)i cu ap# i electricitate. 2ntr4a ev#r, cea mai mare parte a popula)iei in Ti%et se ocup# cu creterea oilor, practic'n o &orm# tra i)ional# e transhuman)#. Acest &apt &ace ca localnicii s# ,,scape@ in&luen)ei venite in partea *uvernului chine$ i s#4i acor e cel mai mare cre it moral lui Dalai .ama, cel

!/

.eeshai .emish, Corespon ent 9poch Times, pe "ela)ii Chine$e, > septem%rie, !??B, pu%licat luni, ! ,ctom%rie, !??B

E1

consi erat $eul4re*e al Ti%etului, plecat (n exil up# o revolt# anti4chine$# euat# (n 1>1>. Televi$orul i tele&onul intro use (n Ti%et ar &ace ca localnicii s# poat# urm#ri emisiunile televi$iunii centrale chine$e i s# ai%# acces la universul telecomunica)iilor. 2ntr4o manier# in irect#, electricitatea i tele&oanele ar urma s# (m%un#t#)easc# via)a ti%etanilor care, cel pu)in teoretic, ar tre%ui s# &ie convini e %unele inten)ii ale re*imului e la -ei:in*. Pe e alt# parte, ti%etanii in exil au acu$at mereu China c# &olosete p'r*hia economic# pentru a se in&iltra (n Ti%et i a4i istru*e acestuia cultura i valorile tra i)ionale. Analitii politici consi er# c# i eea e a (nvin*e in&luen)a spiritual# a lui Dalai .ama cu sume consi era%ile este sortit# eecului. Dar China (i urm#rete cu tenacitate strate*ia plani&icat# (n am#nun)ime. 2n plus, autorit#)ile chine$e au anun)at c# vor s# ai%# un cuv'nt hot#r'tor (n ale*erea viitorului Dalai, at &iin &aptul c# actualul are pro%leme mari e s#n#tate. 2ntruc't ti%etanii nu vor recunoate nicio at# un Dalai .ama ales e chine$i, va i$%ucni o isput# reli*ioas#, pe care China sper# s# o c'ti*e cu a:utorul %anilor!1. Pe e alt# parte, Ti%etul vrea autonomie &a)# e China, up# cum a preci$at chiar li erul spiritual la o la con&erin)# 0iroshima. espre pacea interna)ional#,
!1

es&#urat#

C'ti*#torul

A ev#rul, !> martie !??E, nr. 11>>

E!

premiului ;o%el pentru Pace a propus o politic# e mi:loc, pentru ca Ti%etul s# evin# autonom &a)# e China. Totui, o&icialii chine$i i exila)ii ti%etani au avut pu)ine contacte i nu s4au &#cut ec(t extrem e mici compromisuri. China, care a ocupat Ti%etul in 1>1?, (l consi er# pe Dalai .ama un i&eren)ele e opinii cu separatist. Pentru a mai atenua in

autorit#)ile e la -ei:in*, acesta a mai eclarat c# (n timpul pree intelui 0u Fintao a &ost mai mult# emocra)ie (n China, chiar ac# repturile omului sunt (n continuare amenin)ate!B. P. I. Davi consi er# c# lamaismul a evenit e:a o sect#, pentru &aptul c# are o octrin# sincretist# (n care se *#sesc percepte e moral# cretin#, &ie e la 0risos, &ie e la S&in)ii P#rin)i ai -isericii: ru*#ciunea min)ii, me ita)ia4isihia, &acerea e %ine. 2n ultima vreme, se pare, c# mul)i a ep)i ai lamaismului in 9uropa, S6A, Cana a activea$# (n secta ,,3alun*on*MM!E. /. 0induismul 9ste reli*ia $eit#)ii multiple, )ara e apari)ie a cultului &iin In ia. 9ste reli*ia a +!?.???.??? e oameni care cre nu numai

!B !E

Tele*ra&, + noiem%rie !??B P. I. Davi , ,,Inva$ia Sectelor@ vol II, e itura 9uropolis, Constan)a, 1>>>, pa*. !E+

E+

c# vor tr#i in nou up# moarte, ar sunt convini c# au tr#it e:a alte vie)i. 0in uistul cre e c# totul poate &i re us la simplu, ac# se )in minte trei a ev#ruri &un amentale. Primul a ev#r este le*ea i entit#)ii, put'n &i exprimat# prin vechea i a eseori repetata expresie sanscrit#: ,,Tat tvam asi@ ceea ce ar (nsemna: ,,Aa eti Tu@, sau ,,Dumne$eu i cu mine una suntem@, sau ,,Cel ce este incolo, incolo e persoan#, acela sunt 9u@. 2n hin uism, su&letul este venic (ntr4un sens *reu e sesi$at e mintea cretin#. 3aptul c# el supravie)uiete trupului nu este o tain# i nici minune, c#ci el a existat e:a mai (nainte ca trupul s# &i luat &iin)#. ,,;4am lipsit e a &i nicic'n @ 7;ever have I not %een8, $ice $eul Krina c#tre un ucenic. Su&letul, potrivit hin uismului, este atman sau unicul a ev#rat. "estul nu este ec't ilu$ie sau maHa. Doar su&letul este real. 6n mistic cretin apusean, Mister 9cKhart, pro&un explica le*ea i entit#)ii, spun'n impresionat e hin uism, c# ochiul cu care noi (l

ve em pe Dumne$eu este acelai ochi cu care ne ve e 9l pe noi. ,rice practic# reli*ioas# a a ev#ratului hin uist se (n reapt# spre (n)ele*erea propriei unicit#)i cu Dumne$eu. A te cunoate pe tine (nsu)i (nseamn# s#4. cunoti pe Dumne$eu. A tr#i ca i cum a ev#ratul ,,eu@ este etern i in estructi%il escoperi pe (nseamn# s# tr#ieti (n Dumne$eu. A escoperi c# totul (n a&ara acestei realit#)i este maHa (nseamn# s#4.
E/

Dumne$eu. A surprin e sensul eplin al unicit#)ii (nseamn# a (n)ele*e esen)a hin uismului. Aceast# supo$i)ie a hin uistului trece incolo e o%inuita cre in)# cretin# c# vie)ile noastre constituie o re&lectare a vie)ii lui Dumne$eu sau c# noi suntem &iii i &iicele lui Dumne$eu i c# Dumne$eu tr#iete (n noi. Dar exist# i un al oilea a ev#r, numit Karma. 2n ,cci ent, Karma, (n mo li%er, este tra us ca estin sau soart#. Spunem c# (n Karma avem e a &ace cu ,,&r'ne %une@ sau ,,&r'ne rele@, ori cu lucruri care oar par c# se (nt'mpl#. Dup# hin uist (ns#, Karma este le*e. ,mul este ceea ce este, (n ce privete norocul i locul s#u (n via)#, atorit# Karmei sale. Karma etermin# consecin)ele &aptelor &iec#ruia. 9a nu poate &i st#p'nit#, schim%at# sau istrus#. Strict vor%in , Karma nu este nici %un# nici rea. 9a exist#S i at't. 0in uitii cre mie$ul principiului espre Karma c# este in -i%lia cretin#, care $ice: ,,;u v#

(nela)i, Dumne$eu nu se las# %at:ocorit, c#ci orice va sem#na omul aceea va i cule*e@!C. Cu cinci milenii (nainte e a se scrie aceste cuvinte, scripturile sacre hin uiste e:a spuseser# c# omul evine %un prin &aptele lui %une i evine r#u prin &aptele lui rele. Totui, up# (n)elesul hin uistului, Karma nu se poate aplica oar vie)ii pre$ente i vie)ii viitoare up# cum am cre e noi, cretinii. Karma, (n hin uism, are o (ncre ere
!C

octrinar#

-i%lie, 5#l#)eni B:E

E1

insepara%il# numit# re(ncarnare. "e(ncarnarea este al treilea mare a ev#r la hin uiti. 2nseamn# ,,repetare a vie)ii@. 9a (nseamn# c# su&letul omului 4 atman sau esen)a vie)ii 4 se mani&est# (ntr4un cerc e venice nateri i renateri: omul in nouO poate &i c'ine, pisic#, poate &i in nou om, a ic# un (ntre* cerc e re(ncarn#ri. Dac# un om moare, va tr#i el acest p#m'nt, ca s#4i (mplineasc# r#spuns multor (ntre%#ri 0in uistul r#spun e: ,,Da, cu si*uran)#A 9l va tr#i in nou pe estinul, scopul i s# culea*# r#splata &aptelor sale e mai (nainte@. "e(ncarnarea # in via)a hin uistului. 9a explic# iversitatea persoanelor pe care le a&l#m (n lume, pr#pastia i$%itoare intre cei (n)elep)i i cei ne(n)elep)i. 9a explic# toate aceste ine*alit#)i aparente, o&er# o solu)ie pentru eni*ma inexplica%il# a &aptului c# un om moare e:a4vu4ului. <i mai mult ec't at't, octrina espre re(ncarnare pre*#tete hin uistul pentru o unire &inal# cu Dumne$eu, (ntr4o stare e &ericire venic#. C#ci aceast# unire este scopul i )inta vie)ii, (ns# prin treceri succesive su&letul omului are ansa, (n cele in urm#, s# se uneasc# laolat# cu su&letul lui Dumne$eu. ,ricine c#l#torete prin In ia va &i ocat e multitu inea $eit#)ilor hin uiste. .iteralmente, sunt mii e $eit#)i. 9xist# $eit#)i i $eit#)i, &amilii e $eit#)i, i so)ii, i copii e $ei. Iat#4l
EB

e t'n#r, c# altul

moare la vremea %#tr'ne)ii. 9a explic# &enomenul *eniului i al

pe Krina, (ntruparea sau (ncarnarea lui Dinu. <i iat#4l pe In ra, $eul t#riei cerului, pe Daruna, $eul atotv#$#tor, pe A*ni V ivinitatea &ocului, pe Soma, personi&icarea sucului plantei soma. 0in uismul (l cinstete pe 5anea, $eul ele&ant i pe 0anuman, $eul maimu)#. , iu%ete i o respect# pe Sarasvati4 $ei)a (nv#)#turii i pe .aKmi, $ei)a %o*#)iei i pe Parvati, so)ia $eului <iva. 0in uismul are nenum#ra)i $ei i $ei)e. Dar c'n privim hin uismul in punct e ve ere al hin uistului, to)i $eii sunt oar repre$ent#ri ale unicului

Dumne$eu a ev#rat. 0in uismul insist# c# Dumne$eu este unulS ei (n multitu ine. 9l este unul (n acelai mo (n care umanitatea este una. Cine este acest sin*ur Dumne$euO 0in uismul $ice c# este -rahman. Iar ac# ceri unui hin uist s#4l escrie pe -rahman, )i se va spune: ,,-rahman este su&letul lumii. 9l este contiin)a cosmic#. 9l este ;emuritorul Atman, su&larea e via)#, A%solutul, Principiul Iu%irii i al .e*ii@. <i nou#, cretinilor, ne vine *reu s#4. escriem pe Dumne$eu. De asemenea, noi (i atri%uim multe nume i i entit#)i, (l numim Tahve, Domnul, Tat#l atot)iitorul 7atottiutorul8, Dumne$eul Dumne$eilor, (mp#ratul (mp#ra)ilor etc. Po)i cre e (ntr4un $eu sau (n $ece mii e $ei i s# &ii 7r#m'i8 hin uist. Po)i &i a*nostic i s# &ii hin uistS i, (ntr4un cuv'nt, po)i &i ateu i s# &ii hin uist, eoarece hin uismul este tot at't e mult cultur# i &iloso&ie pe c't este reli*ie. Asta e o i&eren)# ma:or# (ntre hin uism i
EE

celelalte patru reli*ii recunoscute pe plan mon ial. Dar nu po)i &i hin uist &#r# a re&lecta continuu asupra venicelor (ntre%#ri: Cine sunt euO De ce sunt aiciO 2ncotro m# (n reptO <i nu po)i &i hin uist a ev#rat &#r# s#4)i reaminteti: ,,Tat tvam asi@ V ,,Dincolo e persoan#, eu sunt 9l@. 2ntrea%#4l pe un hin uist un e i c'n a (nceput reli*ia lui, pe care el o numete harma, i ()i va spune: ,,exist# intot eauna@. 2n conclu$ie, 0in uismul este o reli*ie politeist#, cu aproximativ ++? milioane e $ei, a ep)ii ei a or# succesiv un $eu &#r# respin*erea celorlal)i. 2n cretinism, exist# un sin*ur Dumne$eu: ,,S# nu ai al)i umne$ei (n a&ar# e MineMM!>. Ca i celelalte reli*ii, nici hin uismul nu secte, 1.
!. +.

uce lips#

ar cele mai importante ten i)e actuale up# care se

clasi&ic# sutele e secte sunt (n num#r e trei: Daishnavism 4 (n le*#tur# irect# cu marele $eu Dishnu, Shaivism 4 Marele $eu ShivaS ShaKatism 4 (n le*#tur# cu ShaKati, aspectul &eminin al lui Di&erit e iu%itorul si p#str#torul Dishnu, Shiva apare ca &iin teri&iant#, istru*#toare i (i (mpin*e supuii spre a respin*e societatea normal# i a urma calea misticului sin*uratic care caut# s# se eli%ere$e e lume prin asce$#. 2n
!>

consi erat &orma suprem# e ivinitateS

Shiva.

-i%lie, 9xo !?:+41

EC

hin uism nu exist# termenul e ere$ie i asta eoarece se o&er# o li%ertate mare. 3iecare in ivi este li%er s# caute calea sa upa cum consi er# el e cuviin)#, evi ent (n concor an)# cu le*ea Karmei i Dharma lui. Ceremoniile reli*ioase sunt (ns# estul e ocante, ca e exemplu auto4%iciuirea p'n# la s'n*eS se spune c# cel care &ace asta este pro&un motivat e &aptul c# urerea (i eli%erea$# Karma, puri&ic'n u4l e p#cate. De %un# voie i silit numai e propria4i contiin)#, in ivi ul hin us e atentea$# la securitatea personal#. ;imeni nu (l poate opri, nicio re$olu)ie ,;6 nu poate s# intervin# (n mo ul practicare a reli*iei pe care i4a ales4o sau a o%'n it4o in &amilie. , alt# caracteristic# surprin$#toare ar &i venerarea o%olanilor, erpilor ori pro%a%il sc'r%oase. In ia, )ara reli*iei hin use, este victima atacurilor teroriste e multe ecenii. Aceste ac)iuni au la %a$#, (n special isputele reli*ioase intre musulmani i hin ui. Perio ic se pro uc atacuri teroriste (n i&erite locuri in )ar#, inclusiv (n oraele mari: Delhi, Mum%ai, -an*alore, 0H era%a i altele. "iscul atacurilor teroriste se men)ine relativ ri icat (n (ntrea*a )ar#, &#r# a se putea spune c# )inta lor sunt turitii str#ini. Autorit#)ile in iene e)in capacitatea e a preveni i (mpie ica ast&el e atacuri, ar ele sunt imprevi$i%ile i se mani&est# su% numeroase &orme: atacuri cu %om%e, r#piri e
E>

i&eritelor animale care ni se par

persoane sau atacuri armate. Cet#)enilor rom'ni care c#l#toresc (n In ia li se recoman # e o%icei s# urm#reasc# (n permanen)# anun)urile i recoman #rile &#cute e autorit#)ile in iene i s# accese$e perio ic site4ul Je% al Ministerului rom'n al A&acerilor 9xterne.

1. Iudaismul 2ntre*ul ,,P#m'nt al Domnului@ 7Rara S&'nt#8 V *eneros e %o*at (n tra i)ii i (n)elepciune reli*ioas# V este le*at, implicit, e iu aism, e reli*ia a circa 1!.???.??? e oameni, in care

C?

B.???.???

e oameni locuiesc (n Statele 6nite, iar aproape

!.???.??? e oameni au acum cet#)enie israelian#. -i%lia evreilor este (mpar)it# (n: Torah 7cele cinci c#r)i ale lui Moise8, ;eviim 7Proroocii8 Ketuvim 7Scrierile, Psalmii8. 2n literatura ra%inic# se (nt'lnete es termenul Torah pentru a esemna (ntrea*a -i%lie. Torah4ul con)ine i un num#r e B1+ e porunci, inclu$'n pe cele 1?, care sunt explicate (n Talmu . Iu eii cre c#, (n (ntre*ime con i)ia omului poate &i (m%un#t#)it#, cuv'ntul Torah4ului tre%uie ascultat i urmat i c# Mesia va a uce, (ntr4un &inal, omenirea (ntr4o stare para isiac#. Iu aismul promovea$# i eea e comunitate printre to)i oamenii e cre in)# evreiasc#, apartenen)a la o sina*o*# sau templu i importan)a vie)ii e &amilie. Tocmai atorit# acestei apartenen)e, au luptat evreii p'n# prin 1>/E s# primeasc# stat i s# nu mai um%le ispersa)i prin lume. C'n Marea -ritanie care avea su% man at Palestina a hot#r't la :um#tatea secolului al NN4lea s# le cree$e evreilor propriul stat 7(mpreun# cu ;a)iunile 6nite8, a eclanat seria con&lictelor reli*ioase (ntre evrei i palestinieni. Iu aismul sau mo$aismul ocup# tot mai mult rolul e politic# ec't reli*ie, ac# ne *'n im i numai la evreii care &ac lo%%H la Con*resul american. Pentru c# evreii e)in puterea
C1

%anului (n S6A, (i permit s# coor one$e propria )ar# prin in&luen)area eci$iilor autorit#)ilor americane. De &apt, Israelul se con uce e la Iashin*ton nu e la Tel Aviv.

2n"iin+area Israelului3 un r!$&oi anun+at .a 1/ mai 1>/C, la Tel Aviv, pree intele A*en)iei 9vreilor proclama &ormarea statului Israel, lu'n ast&el natere primul stat evreiesc, up# !??? e ani. 2n ca rul unei ceremonii es&#urate la Mu$eul e Art# in Tel Aviv, -en45urion a pronun)at cuvintele ,,Prin aceasta proclam#m naterea unui stat evreiesc (n Palestina, care urmea$# s# se numeasc# IsraelMM, up# care au urmat aplau$e i lacrimi e %ucurie in partea mul)imii a unate la mu$eu. -en45urion a premier al Israelului. .a istan)#, se au$ea (nc# $*omotul armelor (n luptele care au i$%ucnit (ntre evrei i ara%i, ime iat %ritanic# se retr#sese (n cursul acelei $ile. Chiar (ncep'n in 1>!>, ara%ii i evreii au (nceput s# se lupte (n Palestina, iar Marea -ritanie a (ncercat s# limite$e imi*rarea evreilor, pentru a4i liniti pe ara%i. 2n urma 0olocaustului in 9uropa, o mul)ime e evrei au p#truns ile*al (n Palestina, (n timpul celui 5rup#rile ra icale e4al oilea r#$%oi mon ial. e evrei au &olosit terorismul (mpotriva
C!

evenit primul

up# ce armata

&or)elor %ritanice in Palestina, espre care cre eau c# au tr# at cau$a Sionsimului. 2n 1>/1, la s&'ritul celui e4al oilea r#$%oi mon ial, Statele 6nite au preluat cau$a sionist#. Marea -ritanie, care avea su% man at Palestina (nc# in 1>!+ 7&i*ura B8, nereuin s# *#seasc# o solu)ie practic#, a eclinat pro%lema ;a)iunilor 6nite, care, (n noiem%rie 1>/E au votat s# (mpart# Palestina. 9vreii urmau s# pose e peste o :um#tate in Palestina, ei ei repre$entau mai pu)in e :um#tate in popula)ia acesteia. Ara%ii palestinieni, a:uta)i e voluntari in alte )#ri, au luptat (mpotriva &or)elor sioniste, (ns# la 1/ mai 1>/C, evreii au a:uns s# e)in# controlul asupra p#r)ii in Palestina care le &usese alocat# e ;a)iunile 6nite i asupra unei p#r)i in teritoriul ara%. .a 1/ mai, Marea -ritanie s4a retras, o at# cu expirarea man atului i a &ost proclamat statul Israel. 2n $iua urm#toare, Israelul a &ost inva at e trupe in 9*ipt, Transior ania, Siria, .i%an i IraK. Israelienii, ei mai sla% echipa)i, au reuit s# (n ep#rte$e ara%ii i s# cucereasc# teritoriile4cheie, cum ar &i 5alileea, coasta Palestinei i o %ucat# e teritoriu ce lea*# coasta e partea vestic# a Ierusalimului. 2n 1>/>, up# ce ;a)iunile 6nite au or onat (ncetarea &ocului, statul Israel a o%'n it controlul permanent asupra acestui teritoriu cucerit. Prin plecarea evenit ma:oritari.
C+

in Israel, (n

timpul r#$%oiului, a sute e mii e ara%i palestinieni, evreii au

2n timpul celui

e4al treilea con&lict ara%o4israelian (n

"#$%oiul e ase $ile in 1>BE, Israelul i4a m#rit in nou supra&a)a, cucerin teritorii in Ior ania, 9*ipt i Siria, vechiul ora Ierusalim, Peninsula Sinai, 3'ia 5a$a i v'r&ul 5olan. 2n 1>E>, Israelul i 9*iptul au semnat un tratat e pace istoric, prin care Peninsula Sinai era restituit# 9*iptului, (n schim%ul recunoaterii p#cii acor in partea acestuia in urm#. Israelul i ,r*ani$a)ia e 9li%erare a Palestinei au semnat un important e pace (n 1>>+, care preve ea implementarea treptat# a es&#urat lent, iar (n !??? au auto4*uvern#rii palestiniene (n 3'ia 5a$a. Totui, procesul e pace israelo4palestinian# s4a re(nceput sa ai%# loc con&licte ma:ore (ntre israelieni i palestinieni, (n Israel i (n teritoriile ocupate.

Capitolul II Securitatea religioas!

C/

Din punct

e ve ere al anali$ei

e securitate, ast#$i, la

(nceput e secol NNI, (n con i)iile (n care lumea se trans&orm# in ce (n ce mai mult, su% e&ectele procesului e *lo%ali$are, exist# nevoia e i enti&icare atent# a tuturor aspectelor pe care le implic# acest proces. Totul, le*ate e la tot mai str'ns# interconectivitate *lo%al# economic# 7cu toate celelalte aspecte e aceasta V re)ele IT, &inanciare, comerciale8 care atra*e up# sine necesitatea implement#rii e politici care s# re*lemente$e noile realit#)i, p'n# la ten in)a e se*mentare a unor state, o%servat# (n ultimele eca e, &ace ca me iul actual e securitate s# &ie caracteri$at rept &lui i complex, ceea ce poate emonstra con&irmarea opiniei exprimate e ma:oritatea specialitilor (n omeniu, i anume c# me iul *lo%al su&er# o stare e reae$are, actori e recon&i*urare i repo$i)ionare a ai eicherului interna)ional, i e up# ca$ construc)ie a unor structuri principalilor

reconstruc)ie, sau,

institu)ionale 7(n plan na)ional, re*ional i mon ial8 pentru a &i c't mai a ecvat a aptate noilor con i)ii ale acestei or ini (n pro&un # schim%are. 2n acest me iu, evi ent, este normal s# apar# st#ri con&lictuale, *enerate e chiar noile con i)ii, sau, mai %ine spus e procesul e a aptare la aceste con i)ii. Dei mult# vreme &actorul reli*ios nu a &ost consi erat un aspect ma:or al securit#)ii mon iale i na)ionale, la momentul (n care s4a constatat c# avea poten)ial e a in&lama *rav o stare
C1

e tensiune sau con&lict (ntre state, mo ul e a%or are a acestui &actor a &ost reconsi erat, iar acest lucru se (nt'mpl# (nc# e la s&'ritul anilor =E?, in cau$# c# apari)ia reli*iei ca tr#s#tur# ma:or# a unui con&lict a &ost total neateptat# at't e c#tre me iul aca emic cat i atunci a (nceput s# e &actorii eci$ionali. Primul oc ma:or a &ost la momentul revolu)iei islamice iraniene, iar e evin# limpe e c# reli*ia ca &actor (n ac# nu (n con&lict, (ncepe s# :oace un rol important

provocarea unor con&licte, atunci (n exprimarea lor. ,,Pentru c# uneori, reli*ia apare (n con&lict precum o marc# a etnicit#)ii@+?. Apar)in'n imensiunii culturale a securit#)ii, &actorul reli*ios e cele mai cap#t# o importan)# ma:or# (n anali$a e securitate, spa)iul e mani&estare al securit#)ii culturale situ'n u4se multe ori la nivelul interrela)ion#rii securit#)ii in ivi uale cu securitatea na)ional#. Spe)a noastr#, *rupurile reli*ioase, pot eveni o pro%lem# e securitate na)ional#, (n ca$ul comportamentului a%erant al acestora e*ener'n spre ac)iuni teroriste, separatiste, revolu)ionare etc. Cea mai mare parte a literaturii e specialitate in omeniul anali$elor e securitate apar)in'n ultimei :um#t#)i a secolului NN, nu pare a acor a o aten)ie sporit# imensiunii culturale a
+?

Diolen)a G(n numele lui Dumne$eu@ 6n r#spuns cretin., Simpo$ion interna)ional, Al%a Iulia 1141! martie !??!

CB

securit#)ii na)ionale, e cele mai multe ori aspectele culturale 7etnie, reli*ie, lim%# .a.m. .8 &iin interna)ional# la cump#na tratate (n ca rul imensiunii sociale. Dar schim%#rile petrecute pe scena intre milenii au o%li*at at't e eci$ie politic# i comunitatea tiin)i&ic# c't i &actorii

militar# s# acor e o mai mare aten)ie acestui omeniu, rept pentru care, nu vom ne*li:a in&luen)ele pe care &iecare intre acestea o au asupra celorlalte, &apt normal e alt&el in moment ce sistemul securit#)ii este consi erat unul inter epen ent 7 omeniile politic, militar, economic, social, cultural i &iecare nivel pro uc'n sistem8. 3aptul c# &actorul reli*ios a (nceput s# evi ent un impe iment la starea na)ional# sau *lo%al#, reiese i evin# (n mo e e securitate re*ional#, in ultima strate*ie e Securitate e e me iu ne&iin entit#)i e sine st#t#toare, procesele petrecute la up# ca$, muta)ii la nivelul (ntre*ului

securitate a "om'niei. Proiectul Strate*iei

;a)ional# vine cu noi tipuri e riscuri: terorismul interna)ional e sor*inte extremist4reli*ioas#, proli&erarea armelor or*ani$at#.+1 3ostul e& al Servicului istru*ere (n mas#, con&lictele re*ionale, criminalitatea e In&orma)ii 9xterne, 5heor*he 3ul*a, spunea c# &enomenul reli*ios &ace parte la ora actual# intre mo alit#)ile e propa*are a terorismului, chiar i
+1

Strate*ia e Securitate a "om'niei, aprilie !??B

CE

(n re*iunea M#rii ;e*re, ei vor%im aici oar e cretini i musulmani: ,,Din perspectiva &ocarelor cu poten)ial e e$voltare terorist#, re*iunea M#rii ;e*re 9xtinse este ivers repre$entat# su% aspect etnic, reli*ios i economic, &apt ce concur# la strati&icarea st#rii e securitate re*ional# pe niveluri e risc. Ast&el, (n timp ce statele e pe litoralul vestic al M#rii ;e*re au &#cut ova a unui control e&icient asupra in amenin)#rilor teroriste at't su% aspectul prevenirii i com%aterii mani&est#rilor extremiste pe teritoriul na)ional, c't i perspectiva particip#rii active la coali)ia interna)ional# antiterorist#, $ona cauca$ian# se men)ine (n parametrii unei securit#)i i sta%ilit#)i politice &ra*ile, ceea ce &avori$ea$# at't ra icali$area mic#rilor sociale locale, c't i re&u*ierea i re&acerea unor celule teroriste a&iliate la re)ele interna)ionale.@+! Statistica evenimentelor teroriste (nre*istrate (n ultimii ani (n $ona M#rii ;e*re4Cauca$ i anali$a lor cau$al# au con us la i enti&icarea urm#torilor vectori teroriste: 4 ampli&icarea ac)iunilor *rup#rilor teroriste e sor*inte etnico4 separatist# i &un amentalist4islamic#,
+!

e propa*are a riscurilor

e$voltarea cooper#rii

comunicat SI9, ,,Climatul e securitate (n re*iunea M#rii ;e*re 9xtinse up# 11 septem%rie !??1@ Materialul a &ost pre$entat (n ca rul con&erin)ei interna)ionale anuale cu tema ,,Peace, ,r er an Pu%lic Sa&etH Post >W11: Are Ie 5ettin* it "i*ht@, or*ani$at# e Cana ian Association o& Intelli*ence an SecuritH Stu ies 7CASIS8 la ,ttaJa, (n perioa a 1/41B octom%rie !??/.

CC

cu or*ani$a)ii teroriste interna)ionale i trans&ormarea unor *rup#ri etnic4separatiste in re*iune (n celule Al4Xai aS 4 ra icali$area mic#rilor autonomist4separatiste in $ona cauca$ian# prin (n&iin)area unor &or)e paramilitare, e$volt#ri &avori$ate (n principal e e&icitul e autoritate statal# (n unele re*iuni 7 e exemplu, ;a*orno4Kara%ah, Transnistria8, valori&icat e *rup#ri teroriste in interiorul i exteriorul

acestor $one, pentru re&u*iu i pre*#tirea unor noi ac)iuni. Micarea na)ionalist4extremist# cecen# (i are propriile o%iective, pe care le promovea$# constant, tactica sa &iin i&erit# e cea a Al4Xai a. 5ruparea lui ,ssama %in .a en vi$ea$# o%iective occi entale, (n timp ce extremismul ra ical cecen evit# aceste )inte, &ocali$'n u4se, cel pu)in pentru moment, asupra ruilor i simpati$an)ilor acestoraS 4 lansarea &un amentalismului islamic ca alternativ# politico4 social#, inclusiv intensi&icarea activit#)ilor islamic (n r'n ul cate*oriilor sociale local externS 4 pre$en)a i implicarea unor ,;54uri ara%e (n sus)inerea *rup#rilor teroriste 7am ar#tat la capitolul (n care vor%eam e &in)#rile *rup#rilor &un amentaliste8, ast&el e activit#)i av'n in Cauca$ul e ;or e pro$elitism e&avori$ate, ne4

musulmane, paralel cu :onc)iunea &enomenului etnic4separatist cu cel &un amentalist4islamic

C>

ca e&ect (ncura:area *rup#rilor teroriste s# or*ani$e$e atentate e propor)ii, prin atacarea unor o%iective trans&rontaliereS 4 conexiunile intre evolu)iile in ,rientul Mi:lociu 9xtins i e$voltarea celulelor teroriste in re*iunea M#rii ;e*re 9xtinseS (ntrep#trun erea cresc'n # i, (n tot mai multe ca$uri, poten)area reciproc# a activit#)ilor in omeniul terorismului i a celor es&#urate e *rup#rile implicate (n crima or*ani$at# interna)ional#. Tra*e ia e la -eslan emonstrea$# c# masacrarea e oameni nevinova)i continu#, c# aceasta a evenit un cult al teroritilor 7proce eul utili$at (i (nca rea$# (n acest concept, chiar ac# ei intr# (n cate*oria separatitilor sau a r#pitorilor8, care nu are :usti&icare i a (nceput s# se extin # maca%ru, prin &olosirea copiilor (n ac)iuni %ine pl#nuite e uci ere (n mas#. Cele e mai sus emonstrea$# c# ma:oritatea con&lictelor in acest# $on# au c#p#tat un aspect etnic4reli*ios i c# musulmanii au un aport ma:oritar (n eclanarea isputelor e reli*ioase. Pentru a limita riscul con&lictelor provocate

&anatismul reli*ios, a luat atitu ine i Daticanul e c()iva ani (ncoace. .a o (nt'lnire anual# a ,SC9, (n !??!, repre$entantul Daticanului a su%liniat &aptul c# ,,statele mem%re ale ,SC9 tre%uie s# respin*# orice presiune care s4ar putea exercita ... e c#tre orice con&esiune reli*ioas#, chiar ac# este eose%it e important# pe teritoriul lor, care ar putea
>?

#una expresiei

li%ert#)ii reli*ioase a altor comunit#)i reli*ioase. Aceste presiuni (nseamn# e &apt o lips# a toleran)ei i pot stin*heri construirea unei p#ci autenticeP++. Ca$uri de insecuritate religioas! De ou# mii e ani se spune c# reli*ia i -iserica tre%uie s# (i uneasc# pe oameni. Am au$it i varianta c# reli*ia s4a n#scut in necesitatea *rupurilor sociale e a &i unite prin ceva..., alt&el in ivi$ii in civilita)iile primare ale istoriei nu mai respectau nicio re*ul# &un amental#, nu cre eau (n nimeni i nimic, nu se temeau e nicio &or)# ivin# sau s&'reau prin a se omor( (ntre ei pentru supravie)uire. Aa s4a n#cut -iserica (mpreun# cu caracteristica ei &un amental# e a4i )ine uni)i i e a &i un paravan (mpotriva e$mem%r#rilor intre *rupuri e in ivi$i, care p'n# la urm# tre%uiau s# )in# cont e cineva, pentru a supravie)ui (n con i)ii e securitate. 7(n contextul (n care securitatea era privit# (ntr4un mo mult mai simplist, &#r# terorism, *enoci , &#r# &actori ener*etici, economici ori in ustriali8. S# lu#m e pil # ca$ul cretinismului. 2mp#ratul Constantin a hot#r't ca acesta s# evin# o&icial reli*ie e stat, (n secolul al ID4lea .C., ei se spune c# 2mp#ratul Constantin ar &i &ost p#*'n. Se nate atunci (ntre%area: e ce a ri icat cretinismul la ran* e reli*ie ac# el (nsui nu cre ea (n elO
++

(nt'lnirea anual# ,SC9, Darovia, 1!. ?>. !??!

>1

"#spunsul cel mai &acil e intuit ar &i nevoia e a or*ani$a civili$a)ia in acel timp su% o sin*ur# cupol#, pentru ca oamenii s# se ea (napoi e la a s#v'ri crime, e la a &ura sau a incen ia, e teama unei Divinit#)i care (i va pe epsi up# moarte, la Fu ecata e Apoi. De atunci i p'n# (n pre$ent, i eea e -iseric# i reli*ie a e*enerat (ntr4at't (nc't reli*ia a Creat# pentru si*uran)#, a reli*ie (n evenit motiv e con&lict re*ional sau chiar mon ial i mai pu)in paravan (mpotriva lor. evenit &actor e nesi*uran)#S (n&iin)at# pentru unire, a evenit cau$# a e$%in#riiA Din &iecare ecursul timpului s4au ri icat a ep)i care au promovat o nou# i ee e reli*ie, o nou# orientare i o alt# sect#. Al)i mem%ri li s4au al#turat, iar up# o sut#, ou# e ani i in r'n ul nou4crea)ilor s4a evi en)iat o alt# &i*ur# nemul)umit# e perceptele pe care tre%uia s# le propov# uiasc# i s# le respecte (n acelai timp. Ast#ri oricine (i poate crea propria sect# ac# are o m'n# e a ep)i ispui s# &ac# e &a)# pro$elitism reli*ios. Aa s4a a:uns ca (n momentul

numai cretinismul, spre exemplu, s# numere peste B.??? e secte, num#r care se cunotea cu aproxima)ie prin anul !??/. De atunci i p'n# acum, si*ur s4au mai (nmul)itA Iar extremismul e tip reli*ios va amenin)a (ntot eauna omenirea, a &ost mult p'n# a luat &iin)#A

>!

Printre miile e secte care au *enerat i mai pot *enera con&licte e natur# reli*ioas#, care pot pune (n pericol securitatea unei re*iuni sau chiar a mem%rilor enomina)iunii respective 7pentru c# tre%uie s# recunoatem c# o sect# care (n eamn# la sinuci ere, omuci ere i alte acte e violen)# este consi erat# insecuri$ant# pentru mem%rii ei8, voi aminti (n cele ce urmea$# oar c'teva intre ele, su&iciente pentru aspectul pe care inten)ione$ s# (l evi en)ie$. -iserica Scientolo*ic# (i istru*e a ep)ii care nu vor s# mai &ac# parte in comunitate. Secta aplic# i&erite pe epse e toate nesupuilor, mer*'n e la suspen are sau retro*ra are p'n# la

excomunicare, ceea ce (l lipsete pe cel (n cau$#

repturile, inclusiv acela e a mai tr#i (n mi:locul &amiliei. Sunt (ncura:ate suprave*herea reciproc#, precum turn#toriile ca (n &ostul re*im al securit#)ii i "e*ulamentul enun)ul pentru cele mai insi*ni&iante a%ateri e la re*ulile sectei. Mai mult, (n 1>BC (n e 3unc)ionare al Sectei, se preve ea c# cel excomunicat poate &i urm#rit prin toate mi:loacele, c#ut'n u4se ast&el istru*erea lui. -iserica Scientolo*ic# sau Scientist# ispune e averi impresionante, pose # o (ntrea*# &lot# inclusiv nava4amiral ,,Apollo@ e +.!C? e tone, un e au loc cele mai sc'r%oase or*ii ale cola%oratorilor apropia)i ai ,,Marelui -oss@. De o%servat c# toate marile pericole reli*ioase,
>+

e la sectele

cretine cu un num#r limitat

e simpati$an)i i p'n# la e &or)e &inanciare

&un amentalismul islamic, %ene&icia$#

&a%uloase. , putere &inanciar# asem#n#toare cu cea a scientitilor o are i secta M,,; sau Asocia)ia pentru 6ni&icarea Cretinismului Mon ial, care concurea$# cu Micarea 9cumenic# a -isericii Cretine. Iat# un alt exemplu e insecuritate pe plan reli*ios: Micarea 9cumenic# se chinuie e $eci e ani spre uni&icarea con&esiunilor cretine, iar ca un contra4a:utor neateptat vine aceast# Micare M,,;, care spune c# ecumenismul va a uce omenirii numai eservicii i c# sin*urii (n m#sur# s# re$olve marea pro%lem# a uni&ic#rii ar &i oar ei. Ceea ce (ncearc# s# re$olve prin ialo* teolo*ic marile %iserci cretine este (mpie icat e ;oul Mesia, a ic# Sun MHun* Moon, cel care i4a i at numele sectei. Mesia4 Moon recoman # poli*amia, ca &orm# suprem# e (ntemeiere sau resta%ilire a &amilei per&ecte. C#s#toria e *rup este o practic# atractiv# pentru ,,tineretul estr#%#lat@, cum (l numete iaconul P. I. Davi (n lucrarea sa espre sectolo*ie. 9l spune c# ,,multe &ete intr# (n sect# pentru a a:un*e mame spirituale, a ic# tr#irea (n o%te cu to)i ta)ii spirituali. Demen)a reli*ioas# este provocat#, up# m#rturia martorilor oculari, urm'n ca apoi s# intervin# postul i (n&ometarea: pentru a nu c# ea (n nesim)ire ne (mpun*eau ace (n picioare pentru a sta la ru*#ciune. Dup# potolirea instinctelor, mem%rii sunt trimii (n
>/

&a%rici, u$ine i institu)ii patronate

e sect#, printre care o

&a%ric# e ciment in Coreea e Su , un antier naval (n S6A, nenum#rate e ituri (n Apusul 9uropei precum i o %anc# e investi)ii i (mprumuturi (n ;eJ TorK. 7^8 3iecare a ept al sectei este o%li*at s# lucre$e p'n# la 1B ore pe $i &#r# nicio remunera)ie.@+/ .i erul Moon a a:uns s# se numere printre cei mai %o*a)i in lume atorit# a ep)ilor care l4au urmat. Secta repre$int# un real pericol pentru contiin)a uman# prin recunoaterea ca acte e cult violen)a, asasinatul, &alsul, estr#%#larea, corup)ia, teroarea. 3iii &erici)i ai p#cii cereti V mem%rii consum# mari:uana i hai. Cultul este simplu, ritualul ivin este tra&icul cu stupe&iante (n numele Domnului. Secta a &ost (n&iin)at# spre s&'ritul secolul al NIN4lea e un cunoscut client al Poli)iei americane, a ept al a ventului. A ep)ii s#i V pl#ti)i %ine i corup)i V au &ost prini (n An*lia cu tra&ic e stupe&inate (n loc e &ericire nou4testamentar#. 3iii p#cii cereti practic# pro$elitismul i (i atra* i pe al)ii (n consumul e stupe&iante.

+/

P.I Davi ,,C#lau$a cretin#. Sectolo*ie@, 9 . 9piscopieie Ar*eului, Curtea e Ar*e, 1>>/, pa* 1?!

>1

6&olatrii sau alei cerului V cre

(n ,L;4uriS secta are

&iliale (n ,cci ent ar mai ales (n 3ran)a. A ep)ii escoper# a ev#ruri mesianice pe alte planete, un e au asi*urat# via)a e incolo. Destui cre uli s4au al#turat acestor concep)ii i milioane e oameni &#r# locuri e munc# s4au (nscris pentru noile ,,meserii@ pe care le vor o&eri plutonienii, saturnienii, venusienii. In ivi$ii racola)i sunt nite naiviS au o cultur# mo est# i &anatici reli*ioi, up# cum men)iona $iarul american International 0eral Tri%une. 2n clasi&icarea sectelor contemporane, u&olatrii &ac parte in cate*oria sectelor mistice neo4pa*'ne in 9uropa Apusean# i .umea ;ou#, al#turi e micarea mon ial# ;eJ A*e.

>B

Copiii Domnului practic# o mistic# sexual#, intitul'n u4se &ra)i i surori, um%l# *oi sau sumar (m%r#ca)i, consum# ro*uri i stupe&inate pentru a avea convor%iri nevinovate cu Domnul. Munca e &iecare $i este ceretoria i insisten)a, e aceea li se mai spune secta ceretorilor pioi. 9i ceresc cu -i%lia (n m'n#, apoi se retra* (n colonii i epun %anii (n conturile in e&ilor. Dac# nu se re(ntorc sunt urm#ri)i i istrui. , at# intra)i (n sect# p#r#sesc &amiliaS pre icatorii lor provin e%usola)i, pe &etele sc#p#tate in &amiliile r'n ul criminalilor i con amna)iilor. 9i (i urm#resc pe tinerii escompuse, toxicomanii incura%ili, emi*ran)ii. Cartierul *eneral al sectei are o somptuas# ree in)# secret# pe o moie (n apropiere e oraul 3loren)a, ar computerul care )ine evi en)a &on urilor este instalat la Paris. Iat# c# n4am *#sit o sin*ur# sect# s#rac# p'n# acumA De asemenea, ei v'n c#r)i i reviste porno*ra&ice sau o%iecte e tip sex4shop. Secta este una milenarist# e tip mo ern, ap#rut# ini)ial (n Italia i reor*ani$at# (n S.6.A. (n 1>BC. 2n "om'nia &unc)ionea$# su% enumirea e ,,3un a)ia "om'n# 3amilia@, (nre*istrat# prin 0ot#r'rea nr. 1BC? in 1 iulie 1>>/ a Fu ec#toriei Sectorului B, -ucureti. 2n multe alte )#ri precum Australia, Spania, Ar*entina, secta a &ost acu$at# e proxenetism, prostitu)ie, crim#, tra&ic cu ro*uri, iar &on atorul s#u, Davi Moses -er*, era c#utat, la un moment at, e Interpol. 2n a&ar# e evan*heli$area sexual#, aceast#
>E

sect# a mai &ost acu$at# i e ,,pescuitul cu ochi ulci@ V un &el mai aparte e anta:. Persoane in&luente erau &ilmate (n timp ce (ntre)ineau rela)ii sexuale cu prostituate care lucrau (n (n)ele*ere cu cei care anta:au. Doctrina sectei este cunoscut# su% numele e ,,.e*ea Iu%irii@, potrivit c#reia rela)iile e in ra*oste heterosexuale (ntre to)i a ul)ii care &ac parte

*rupare nu sunt consi erate un p#cat. Mul)i intre &anaticii *rup#rii renun)# la &amilie, re&u$# s# recunoasc# institu)iile statului, tr#iesc (n colonii in epen ente. 2n )ara noastr# o a oua &un a)ie4paravan su% care se ascun e secta este ,,3armecul cerului@. Cel mai ocant ca$ a avut loc (n localitatea L#*u:eni in :u e)ul Cara4Severin. , &amilie a re&u$at s# (i (n*roape un mort, cu toate c# ece ata V o %unic# V se a&la (ntr4o stare e putre&ac)ie avansat#. ;epo)ii, oi la num#r, erau convini c# %unica lor va (nvia (ntr4o %un# $i in mor)i, aa cum li se ar#tase (ntr4o revela)ie la un moment e ,,(nalt# ru*#ciune@ (n interiorul sectei ,,Copiii Domnului@. Alarmat# e a%sen)a %#tr'nei, lucr#torii e la poli)ia in localitate au emarat (n cele in urm# o anchet#. Ca$ul nu este sin*ular, (n urm# cu c')iva ani, o alt# %atr'n# a &ost ascuns# e o &amilie in "ei)a, &iin *asit# mumi&icat# su% o p#tur#. Din r'n ul or*ani$a)iilor teroriste sau revanar e :usti&icate prin reli*ie mai &ac parte:
>C

-iserica Satanismului 7mem%rii sectei trec prin mai multe sta ii e pre*#tire, e la 1 la E, (n care se sacri&ic# animalele pentru s'n*e i se practic# acte e $oo&ilie. 6ltimul sta iu e ini)iere, cel cu num#rul E, presupune ove irea unei &i elit#)i totale &a)# e Satan, prin sacri&icii umane: crim# sau sinuci ere. Succesul satanismului (n "om'nia se Serviciul "om'n atorea$# cu prec# ere a ep)ilor in 6n*aria i "epu%lica Mol ova, care au sus)inut (n&iin)area -isericii Sataniste. e In&orma)ii care a monitori$at p#trun erea sectei (n )ara noastr# a constat c# aceasta s4a pro us (n anul 1>>!, iar trei ani mai t'r$iu i4a &ormat cel mai puternic nucleu la Constan)a. 2n e i)ia e s'm%#t#, !/ noiem%rie !??E, $iarul A ev#rul pre$enta primele m#rturii ale pre$en)ei satanitilor la malul m#riiS ei (i spun ,,3ra)ii St#p'nului@ i se ro*hea$# cu anioa, un erivat al cana%isului, a us in $ona Cerno%(lului. Cele mai cunoscute locuri e (nt'lnire &recventate e a ep)i &i eli ai lui Satan erau %unc#rele e pe Dalea Portului.8S -iserica .uci&eric#S

>>

3raternitatea Al%# 6niversal# sau 3-6 7(ncura:ea$# i sus)ine incestul, prostitu)ia, proxenetismul. 2n "om'nia &unc)ionea$# su% &un a)ia cu acelai nume i are ca si*l# o nou# &ormul# a semnului astrolo*ic al D#rs#torului. Sunt interesa)i e ,,r#$%oiul stelelor@ i practic# ,,Ho*a nutri)iei@. 3-6 apare (n 1>/E, se pre$int# rept o coal# ini)iatic#, in &amilia neJ4a*e, care propune un ,,esoterism sincreticP. Mai exact, se sus)ine c#, printr4un tratament ini)iatic secret, iscipolilor li se poate e$v#lui cunoaterea a ev#rurilor ascunse. 3-6 respin*e cretinismul i consi er# reli*ia catolic# o sect#. 5ruparea num#r# (n 3ran)a 7)ara cu cei mai mul)i mem%ri8 !?.??? e oameni, r#sp'n i)i mai ales (n $onele Dar i Ille4et4 Dilaine. 3raternitatea ispune e un patrimoniu &unciar evaluat la ++ milioane &ranci.8S "#$%oinicii re*elui 0ristos 7sect# terorist# uci*a# i sinuci*a#8S Alian)a Apostolic# Clan estin#. De asemenea, exist# i secte ap#rute in mistica ara%o4 persan#, care sunt s'm%urii acelor *rup#ri care alc#tuiesc ast#$i &una amentalismul i &anatismul ara%. Printre aceste amintim M#rturia Cre in)ei -ahM(e, &on at# e un iranian up# 1C??. Din ea s4au &ormat mai t'r$iu nenum#rate *rup#ri e mistic# ara%o4persane, ar i *rup#rile iite, sunite sau siK, pe care le vom trata (n capitolul urm#tor. Factorul religios *n rela+ia i+i # suni+i
1??

3elul (n care aceste

ou# ramuri (i re$olv#

i&eren)ele

reli*ioase este urm#torul: ,,Insur*en)ii suni)i au reluat atacurile (mpotriva ii)ilor, (n ou# explo$ii separate acetia omor'n C1 e persoane@S ,,(ntr4un alt inci ent, ce a avut loc la >B Kilometri nor e e -a* a , un alt insur*ent a atacat o mul)ime +! e participan)i i r#nin

e 1?? e persoane ce participau la (nmorm'ntarea nepotului unui politician iit, omor'n $eci@S ,,1/ mem%ri ai mili)iei iite i un poli)ist au murit (n urma unei con&runt#ri cu ara%ii suni)i la su 4est e -a* a @S ,,2n atentatele sinuci*ae in apropiere e o ta%#r# american# e l(n*# aeroportul in -a* a , 1/ oameni i4au pier ut via)a. 2n captial#, (n cursul mai multor explo$ii cel pu)in 1! oameni au murit. 2ntre timp a crescut teama &a)# e noi ciocniri s(n*eroase (ntre ii)i i suni)i@S ,,ca avrele ii)ilor care au &ost (mpuca)i (n cap i aveau m'inile le*ate au &ost escoperite (n apropierea unui re$ervor e ap# in MorariHah@ +1. Cel pu)in, aa re au %uletinele e tiri in toat# lumea evenimentele care se petrec (ntre aceste ou# ramuri, in aceeai reli*ie, ar e orient#ri i&erite. Cum se &ace (ns# c# aceste i&eren)e reli*ioase, culturale i politice s4au trans&ormat (n IraK (ntr4un con&lict eschisO 6nul intre momentele care au aprins la cote nemai(nt'lnite sc'nteia
+1

intre cele

ou# comunit#)i este

at# recent#.

Deutsche Ielle, --C, C;;, mai !??B

1?1

Moscheea Al AsKarHia e la Samara 7IraK8, unul intre cele mai importante l#cae Su% omul aurit, e cult pentru *ruparea iit#, a &ost istrus# (n luna &e%ruarie a anului !??B e un atac cu %om%#. istrus aproape (n (ntre*ime, se a&lau morminte ale urmailor pro&etului Mahome , printre care i al celui e4al $ecelea i respectiv, al celui e4al unspre$ecelea imam. Tot aici, spun cre incioii ii)i, se a&la %#iatul celui e4 al unspre$ecelea imam. Potrivit tra i)iei, %#iatul, cunoscut su% numele e Mah i 7Muhamma al4Mah i8, al oispre$ecelea imam i escen ent al pro&etului, a &ost ascuns e ochii umanilor (ntr4o pivni)# e su% casa tatalui s#u, care este

acum pivni)a e su% moscheea Al AsKarHia. Copilul a isp#rut. <ii)i cre c# imamul ascuns nu a murit, ci se va (ntoarce la s&'ritul lumii pentru a marca istoria umanit#)ii. 6n alt &actor ce a propulsat insur*en)ele la o cot# alarmant# este teama c# o alt# comunitate va ocupa po$i)iile isponi%ile (n societate. Dac# lu#m (n consi erare &aptul c# IraKul are o rat# a oma:ului e B?U i o situa)ie economic# e$astruoas#, reali$am c't e important este s# &aci parte intr4o structur# social# care te recunoate i4)i &acilitea$# accesul la locuri e munc#, locuin)e i si*uran)a $ilei e m'ine. Mul)i intre sunni)i consi er# c# ii)ii (i exclu (n mo pentru a &i recunoscu)i.
1?!

eschi erea unei noi ere (n

eli%erat i atunci lupt#

2n m#sura (n care se poate a:un*e vreo at# la o re*ionali$are, aa cum a &ost e &apt preva$ut# i (n noua constitu)ie iraKian#, (n care provinciile au un rol important (n alocarea veniturilor e pe urma petrolului, sunni)ii vor avea pro%leme ma:ore eoarece petrolul (n IraK exist# oar (n $ona ShiMa i (n $ona Kur #. Sunni)ii ar r#m'ne pe teritoriile e mi:loc un e nu exist# venituri irecte e pe urma petrolului, ceea ce (i va pune (ntr4o situa)ie e in&erioritate i in punct e ve ere economic, &a)# e ii)i. Dac# ar &i s# ne lu#m up# -i%lia cretin#, iat# c# *#sim ceva care seam#n# i$%itor cu ruptura care a ap#rut ast#$i (n islam, luptele s'n*erose intre i)i i suni)i. Aceste lupte s4ar putea extin e (n toat# lumea ara%# p'n# (n 9*ipt: ,,Domnul a r#sp'n it (n mi:locul lui un uh e ame)eal# ca s# &ac# pe e*ipteni s# se clatine (n toate &aptele lor, cum se clatin# un om %eat i vars#, chiar i )ara lui Iu a va &i o *roa$# pentru 9*ipt: cum i se va vor%i e ea, se va (n*ro$i, in pricina hot#r'rii luate (mpotriva lui e Domnul otirilor.@+B 2n ca rul islamismului se istin* ou# ramuri principale. 6na este ramura sunit#, iar cea e a oua este ramura iit#. Musulmanii suni)i constituie marea ma:oritate (n comunitatea lumii islamice. Termenul Gsunna@ (nseamn# Gcalea@ sau Gexemplul@ i se re&er# la exemplul pro&etului Mahome .
+B

-i%lie, Isaiah, cap. 1>

1?+

Ast&el, toate *rup#rile i sectele islamice consi er# Sunna 7 eci pe Mahome 8, (mpreun# cu Coranul, s&intele scripturi ale Islamismului, ca o%li*atorii. Deoarece (nseamn# Gcalea@, termenul Gsunna@ poate, e asemenea, s# ai%# scopul e a &ace istinc)ia (ntre musulmanii suni)i i musulmanii ii)i, care urmea$# o cale alternativ#. Cele ou# ramuri principale ale islamismului i&er#, (n principal, (n cre in)ele (n ceea ce privete succesiunea lui Mahome . Musulmanii suni)i cre c# Mahome a inten)ionat ca, prin consens, comunitatea musulman# s# alea*# un succesor, sau un cali&, care s# con uc# teocra)ia 7(mp#r#)ia p#m'nteasc#, a&lat# su% con ucere ivin#8 pe care a (n&iin)at4o el. Musulmanii ii)i cre c# Mahome l4a ales pe cumnatul s#u, Ali, ca succesor al s#u, i c# numai urmaii lui Ali i ai so)iei sale, 3atima, au reptul s# *uverne$e comunitatea musulman#. De asemenea, exist# i&eren)e (ntre cele ou# ramuri (n ceea ce privete interpretarea Coranului. Doctrinele musulmanilor suni)i s4au &ormat spre s&'ritul secolului al IN4lea, iar teolo*ia sunit# s4a e$voltat ca sistem complet (n timpul secolului al N4lea. 2n mare parte, am%ele e$volt#ri au avut loc ca reac)ii la mic#rile schismatice timpurii, cum ar &i mic#rile Khari:i)ilor, Muta$ili)ilor i <ii)ilor. De exemplu, e&ini)a complet# a suni)ilor espre musulmani a &ost conceput# ca o reac)ie a extremismului
1?/

(n*ust al Khari:i)ilor. Puternicul accent pus

e suni)i pe

puterea, voin)a lui Dumne$eu i eterminarea sor)ii omeneti a ap#rut ca o reac)ie la insisten)a cu care Muta$ili)ii puneau accentul pe li%ertatea a%solut# a voin)ei omului. Doctrinele politice ale suni)ilor au ieit la iveal# (n lupta (mpotriva a ep)ilor le*itimismului (m%r#)iat e c#tre ii)i (n isputa cu privire la succesiunea lui Mahome . 2n ca rul teolo*iei sunite s4au e$voltat i&erite nuan)e e interpretare i coliS totui, ten in)a sunit# este e a re$olva i&eren)ele minore (ntre ele i e a a&irma consensul comunit#)ii (n pro%leme e octrin#. 5ruparea iit# s4a &ormat pentru c# urmaii lui Ali erau cunoscu)i ca Shia 7parti$ani8, sau ii)i. Dar ma:oritatea comunit#)ii musulmane, care urma Sunna 7calea8, respin*ea octrina Shia cu privire la succesiune. <ii)ii i4au &ormat ast&el octrina in&aili%ilit#)ii, lipsei p#catului i a reptului ivin e autoritate al escen en)ilor lui Ali, pe care (i numeau imami. 6ltimul imam a isp#rut (n CC?, iar musulmanii ii)i ateapt# re(ntoarcerea acestuia p'n# (n $iua e a$i, moment (n care ei cre p#m'nt. Imamul, up# cum este consi erat e c#tre ii)i, este un i$vor e (n)elepciune, cu puteri politice i reli*ioase a%solute. Su% auspiciile speculate ale ultimului imam, li erii ii)i exercit# o in&luen)# imens#. Pro%a%ilitatea ca ei s# ai%# o
1?1

c# se va &ace

reptate pe

a%or are inovativ# a pro%lemelor reli*ioase i s# s&i e$e autoritatea politic# e mai mare ec't (n ca$ul li erilor suni)i. A ic#, ii)ii sunt mult mai &anatici i mai (nveruna)i ec't &ra)ii lor in aceeai reli*ie, suni)ii. Ast#$i, musulmanii ii)i se *#sesc ma:oritatea (n Iran, iar un num#r estul e mare se *#sete (n IraK, Siria, .i%an, In ia, PaKistan i anumite p#r)i in Asia Central#. ;um#rul lor total ep#ete 1B1 e milioane. .a s&'ritul secolului al NN4lea, c')iva li eri ii)i, printre care i li erul politic iranian AHatollah Khomeini, au spri:init apropierea i soli aritatea cu *ruparea sunit#. Dup# moartea con uc#torului suprem al Iranului isensiunile (ntre cele ou# p#r)i au reap#rut. De alt&el, acela a &ost sin*urul i ultimul moment (n care cele p#reau eschise la un ialo*. Disensiunile acestea (ntre cele ou# &acturi ale lumii ara%e au existat i (n eceniile trecute i (n alte state, precum .i%anul. Iat# cum s4a (ncercat aici (mp#carea lorA Pe c't e *rav# era situa)ia, pe at't era e ironic#... Prev#$'n parc# e$astrul ce ar veni in omina)ia uneia sau alteia intre comunit#)i, pe %a$a recens#m'ntului in 1>+! (n .i%an s4a ou# *rup#ri

sta%ilit o repre$entare echili%rat# (n con ucerea repu%licii potrivit c#reia pree intele )#rii i coman antul e& al armatei erau o%li*atoriu cretini maroni)i, e&ul *uvernului era sunit, pree intele Parlamentului era iit, iar vicepree intele *rec
1?B

orto ox. Cu

e&icien)ele

e ri*oare, pentru c# nu exista a

(n)ele*ere (ntre ei, le*ea a &unc)ionat p'n# (n 1>E1 c'n

i$%ucnit r#$%oiul civil. De care a pro&itat apoi Siria pentru a4i extin e controlul asupra .i%anului, men)in'n trupe p'n# (n !??1 pe acest teritoriu. De alt&el, .i%anul (n ecursul secolului NN era un a ev#rat pro us inamitar A Avea (n componen)# c'teva $eci e *rup#ri etnice reli*ioaseS era &ormat in /!U cretini V *reci catolici, *reci orto oci, siriaci catolici, iaco%i)i, cop)i, %i$antini, siriaci, armeni, to)i e tra i)ie oriental#, i catolici i protestan)i, e tra i)ie occi ental# V i in 1CU musulmani V ii)i, suni)i, ru$i, alaui)i, ismaeli)i V precum i intr4o in&im# popula)ie evreiasc#. ;e putem a seama e haosul e acoloA De la religie la terorism Terorismul e nuan)# &un amentalist4reli*ioas#. Se aprecia$# c# (n ultimul timp &un amentalismul islamist se r#sp'n ete tot mai mult, evenin un real pericol pentru pacea lumii, inte*ralismul musulman trans&orm'n u4se (n p#stor al octrinei islamice. Inte*ralitii musulmani consi er# c# lupte tre%uie s# existe (n toate )#rile lumii, ei apreciin i inevita%ile ac)iunile teroriste i rept lo*ice e atentat. Din cau$a

periculo$it#)ii tot mai sporite a &anatismului reli*ios musulman i (nmul)irii actelor teroriste s#v'rite e or*ani$a)iile teroriste
1?E

ara%e, tre%uie s# ne preocupe tot mai mult com%aterea acestui &la*el incen iar. 3enomenul terorist in $ona ,rientului Mi:lociu i Apropiat este (ntre)inut i exacer%at e micarea &un amentalist4 islamic#, ce militea$#, printre altele, pentru instaurarea unui stat islamic mon ial. 9lementele cele mai ra icale in aceast# micare propov# uiesc, (n acest scop, i eea e GFiha Islamic@, a mi)'n ca Glo*ice i inevita%ile@ ac)iunile teroriste i e atentat pe l'n*# or*ani$a)ia G3ra)ii musulmani@, &on at# (n 9*ipt (nc# in 1>!C. Iat# c# exist# iscrepan)e i (ntre ramurile islamiste, nu numai (ntre islamiti i lumea4ntrea*#A 2n epoca actual# au luat &iin)# i alte or*ani$a)ii teroriste extrem e periculoase, printre care cele mai semni&icative sunt: 0es%ollah, 0amas, Fiha ul Islamic Palestinian i *rup#rile in Al*eria i 9*ipt, precum i or*ani$a)ia Al Xae a a lui -en .a en, A%u ;i al.+E Dup# pr#%uirea turnurilor *emene in S6A e la 11 septem%rie !??1, Gtrenurile mor)ii@ e la Ma ri 711 martie !??/8, Gmetrourile i auto%u$ele mor)ii@ e la .on ra 7E iulie !??18 i celelalte ac)iuni teroriste care au continuat s# )in# planeta su% o continu# teroare, comunitatea interna)ional# este pus# (n &a)a unui val e consecin)e tot mai *reu e *estionat, (n con i)iile unei societ#)i *lo%ali$ate (n care amenin)#rile la a resa securit#)ii au c#p#tat caracteristici
+E

;i)# Dan, ,,Terorismul V anali$# psihosociolo*ic#@, 9 .Timpolis 1>>>

1?C

transna)ionale, iar teatrul opera)iunilor teroriste acoper# (ntrea*ul *lo%. ;umai (n anul !??/, terorismul interna)ional a cunoscut o cretere (n*ri:or#toare, num#rul atentatelor &iin cu +C,>U mai mare ec't (n anul !??+, %ilan)ul (n vie)i omeneti ep#in !.E?? e persoane ece ate i alte peste >.1?? e persoane r#nite. Dictimele au &ost selectate in r'n ul li erilor politici, iploma)ilor, ma*istra)ilor, $iaritilor, militarilor, poli)itilor i altor &unc)ionari pu%lici, ar )intele lovite cu prec# ere au &ost cele neselectate, respectiv persoanele surprinse (n locuri pu%lice a*lomerate. Anali$a ca$uisticii interna)ionale a ac)iunilor teroriste es&#urate (n perioa a ultimilor ani pune (n evi en)# c'teva conclu$ii alarmante, respectiv: 4 concentrarea atacurilor pe )inte colective 7coli, cl# iri, e transport8 i pe consecin)e av'n imensiunile e$astrelorS 4 pre*#tirea i coor onarea opera)iunilor (n manier# inaccesi%il# serviciilor e in&orma)ii sau clan estin#, mi:loace

structurilor in&ormative antiteroriste speciali$ateS 4 imposi%ilitatea contracar#rii atentatelor, (n po&i a unui mare *ra e pre ic)ie (n ceea ce privete rata pro%a%ilit#)ii e pro ucere a acestora.

1?>

.a conclu$iile mai sus4men)ionate mai tre%uie a #u*at i unul intre para oxurile societ#)ii emocratice: respectul repturilor i li%ert#)ilor omului (n ca rul acestor societ#)i, a evenit in iscuta%il un avanta: net (n &avoarea tuturor celor care amenin)# emocra)ia. <i era e ateptatA Avertismentele e securitate (n ceea ce privete prime: iile teroriste viitoare sunt intre cele mai pesimiste posi%ile: lans#ri e arme chimice, lovituri nucleare, r#sp'n iri so&turilor e control a unor activit#)i e culturi %acteriolo*ice letale, provocarea e e$astre prin istru*erea e mare risc, atacuri esemnat# simultane asupra mai multor o%iective in )#ri i&erite .a. Cum s4a a:uns la o asemenea &or)# a r#ului, oriun e (n lumeO Terorismul actual este unul e tip catastro&al care a ep#it orice limit# a ra)ionalit#)ii. 9l vi$ea$# valori &un amentale ale unei anumite civili$a)ii, &iin ast&el (n reptat (mpotriva (ntre*ii omeniri. Deceniile apte i opt ale secolului trecut ne4au o&erit ta%loul $*u uitor al r#$%oaielor teroriste in Al*eria, Con*o, Cipru, ;i*eria, PaKistan, Dietnam, Chile, 5recia, Spania, 6*an a, In ia, 3ilipine, A&rica e Su i Central# etc. Teroriti &#c'n parte in cate*orii iverse V anarhiti, staliniti, maoiti, tro)Kiti, castriti, sioniti, &e aHeni, catolici i protestan)i,
11?

*eneric Gterorism interna)ional structurat@, capa%il# s# loveasc#

cretini i &alan*iti, musulmani socialiti i musulmani &un amentaliti etc. V au terori$at i terori$ea$# (nc# planeta. C#tre s&'ritul anilor ME? ai secolului trecut, Tonah Alexan er+C spunea: GAcum luptele teroriste nu se mai poart# un eva (n )#rile (n ep#rtate, ci sunt a use mai aproape e cas#, a&ect'n oameni nevinova)i i institu)ii@. Acelai reputat analist al &enomenului terorist interna)ional in secolul NN mai su%linia: GCele mai alarmante perspective sunt situa)iile (n care teroritii ar o%)ine i &olosi mi:loace nucleare e intimi are &olosite pentru anta: sau chiar pentru a evasta orae i )#ri (ntre*i. Proli&erarea armelor nucleare i con i)iile e securitate precare (n care acestea sunt p#strate e cele mai multe ori, pot trans&orma aceste perspective (n realitate@. GTehnica mo ern# a pus la ispo$i)ia teroritilor i o alt# posi%ilitate care nu exista (n trecut, anume aceea a intercomunica)iilor intensi&icate peste *rani)ele na)ionale. Cola%orarea (ntre *rupuri cu aceeai orientare i eolo*ic# i chiar (ntre cele cu &ilo$o&ie i interese politice i&erite, a crescut rapi i su%stan)ial@ 7^8. <irul avertismentelor continu#: GDiolen)a curent# s4a extins i asupra unor )#ri neutre, precum i asupra cet#)enilor unor
+C

Pro&esorul Tonah Alexan er este recunoscut rept unul intre cei mai importan)i cercet#tori plan mon ial (n omeniul terorismului i contra4 terorismului. 9ste irectorul Centrului interna)ional pentru stu ii (n omeniul terorismului in ca rul Potomac Institute, Arlin*tonS con uce i Centrul inter4universitar pentru stu ierea terorismului i este cercet#tor principal la 5eor*e Iashin*ton 6niversitH. Ascris peste >? e c#r)i care au evenit a ev#rate lucr#ri e re&erin)#.

111

state neimplicate i s4a r#sp'n it 7^8 ca o %oal# conta*ioas# &a)# e care nicio stricte)e nu este imun#@. Care ar putea &i reac)ia umanit#)ii (n &a)a unor ast&el e pericoleO Ce ar tre%ui s# atepteO Ce strate*ie e ap#rare po)i s# a op)i (mpotriva inamicului care te atac# &#r# eclara)ie &ormal# e r#$%oi, &iin c# to)i cei care nu4i sunt alia)i (i sunt umaniO Cum pot ap#ra statele emocrate repturile i li%ert#)ile &un amentale ale cet#)enilor lor, cu prec# ere reptul la via)# i si*uran)a propriei persoaneO 2n terorism, re*ula a &ost neselectivitatea )intelor. ;u este, (ns#, mai pu)in a ev#rat, c# solu)ia real# a acestui &la*el, parte intrinsec# a istoriei, nu este contra4lovitura, ci era icarea surselor sale politico4economice. Ac)iunea (n cooperare pentru prevenirea e&ectelor &ormelor e exprimare terorist#, tre%uie s# &ie &ocali$at# o%li*atoriu asupra com%aterii cau$elor *eneratoare 7con&lictele etnice explo$ive sau pe cale iscrepan)ele importante e a i$%ucni, violen)ele reli*ioase, e e uca)ie i cultur#, economiile e

ne&ertile, criminalitatea or*ani$at#, proli&erarea amelor

istru*ere (n mas#8. Comasarea e&orturilor comune (n aceast# irec)ie tre%uie s# repre$inte un r#spuns unitar al &actorilor politic, iplomatic, :uri ic, poli)ienesc i, nu (n ultimul r'n , al comunit#)ii in&ormative.

11!

9xperien)a interna)ionale

(n

omeniu

comunit#)ii

in&ormative

ove ete c# prevenirea prin cooperare este

esen)ial#, iar la un posi%il succes pe aceast# imensiune ar putea contri%ui, prin excelen)#, in&orma)ia. Doar aa ar putea &i com%#tut orice eveniment e tipul celor e mai :os: 4 au*ust !??1: a &ost comis un atentat sinuci*a la 0ai&a, e c#tre un mem%ru al *rup#rii inte*riste GFiha ul Islamic@. Actul terorist a avut loc (ntr4o ca&enea in apropierea unui centru comercial e pe stra a -en 5urian, o arter# e o%icei &oarte a*lomerat#. Atentatul s4a sol at cu 11 persoane r#nite. 4 au*ust !??1: cel pu)in 1> mor)i i !? e r#ni)i a &ost %ilan)ul atentatului sinuci*a in plin centrul Ierusalimului e Dest (ntr4 o pi$$erie in re)eaua S%arro. Atentatul a &ost reven icat, mai (nt'i la Amman, apoi la -eirut e micarea inte*rist# GFiha ul Islamic@. 4 septem%rie !??1, o main# V capcan# i un ispo$itiv explo$iv plasat (ntr4un vehicul, au &ost etonate simultan, (n ou# cartiere e la peri&eria Ierusalimului. Atentatul s4a sol at cu r#nirea mai multor persoane. Atentatele men)ionate, ar mai ales cele comise (n noaptea e 1 spre ! ecem%rie !??1, consi erate &#r# prece ent (n e mor)i, nu par o e a trece la istoria Israelului, sol ate cu peste +?

surpri$#, at'ta timp c't -ri*#$ile 9$$e ine Al Xassamm, ramura armat# a 0amas, (i a&irmase inten)ia
11+

ac)iuni (mpotriva Israelului (n $iua (n care Gasasinul Sharon@ va prelua con ucerea *uvernului Israelian. Demn e re)inut pe linia ra icali$#rii &un amentalismului 4 reli*ios este apari)ia lui ,ssama -en .a en, socotit rept un comar al serviciilor secrete americane, num#rul unu pe cele%ra list# Gmost Jante @ a 3-I.. Pentru prin erea Geicului terorii@ sau Geicului ne*ru@, *uvernul american a cheltuit milioane e olari, (ns# (nceputul noului mileniu l4a *#sit (nc# (n via)#, s#n#tos i (n li%ertate. .a (nceputul anilor Q>?, -en .a en a (n&iin)at or*ani$a)ia GAl Xae a@, prin interme iul c#reia a recrutat, e4a lun*ul celule anilor, lupt#tori pentru cau$a islamic#, &orm'n ar i (n Asia e 9st, 9uropa i America e ;or . Ceea ce (i (n*ri:orea$# cel mai mult pe &unc)ionarii CIA este versatilitatea lui -en .a en. "e)eaua sa terorist# este extrem e &lexi%il#, celulele &iin or*ani$ate semiautonom, ascun$'n u4 se e re*ul# su% &a)a a unor asocia)ii onora%ile. 2n numele victoriei Islamului, acesta &olosete ultimele cuceriri e tehnolo*ice ale ,cci entului, cum ar &i aparatura comunica)ii ultramo ern# sau site4urile e internet criptate. Rintele strict etnice sau reli*ioase sunt numeroase, comunit#)ile evreieti in 9uropa au &ost ast&el (n mo eose%it vi$ate e *rupurile extremiste, in cate*oria celor e tip Al4
11/

teroriste, cu pre ilec)ie (n ,rientul Mi:lociu i A&rica e ;or ,

Xae a: (n iulie 1>C?, la Anvers, un atentat prin aruncare e *rena # are loc (n cartierul %i:utierilor e iamante contra unor tineri evrei orto oci 71 mort i !? e r#ni)i8S !1 octom%rie 1>C1, un nou atentat (mpotriva cartierului %i:uterilor 7+ mor)i, 1?B r#ni)i8 etc. Teoria pe care o au aceste or*ani$a)ii reli*ioase extremiste este cu mult peste puterea e (n)ele*ere a celor care nu &ac parte in ele. Spre exepmlu, cei in or*ani$a)ia 0amas nu consi er# c# autorul atacului ar &i comis suici . 9l este perceput ca un ,,shahi @, a ic# un martir care a cre$ut (n (n eplinirea unui or in ivin, ,,Fiha @ sau ,,"#$%oi S&'nt@. 7ast&el, ac)iunea lui este numit# (n ara%# Istishiha 8. Atacul sinui*a a uce &amiliei shahi ului recompense su%stan)iale. Cei mai mul)i shahi$i au un statut social sc#$ut. Shahi ul (i (m%un#t#)ete up# moarte statutul social i pe cel al &amiliei sale. 3amiliei shahi ului i se a uc onoruri i lau e i primete recompense &inanciare 7 e o%icei c'teva mii e olari8. Suplimentar la misiunea reli*ioas# i recompensele pe care le primete &amilia, shahi ul are i alte avanta:e personale 7con&orm cre in)ei sale8, inclu$'n : 4 via)# etern# (n para isS 4 permisiunea e a ve ea &a)a lui AllahS 4 ra*ostea a E! e vir*ine care (l vor slu:i (n para isS

111

4 privile*iul e a promite via)a (n para is pentru E? in ru ele sale. "e #m mai :os testamentul lui 0isham Ismail A% "ahman 0ame , un terorist sinuci*a care a 9l etonat oi

explo$i%ilul pe care4l purta (n noiem%rie 1>>/ la ;e$arim 7(n su ul 3'iei 5a$a8, uci*'n trei o&i)eri I.D.3. i r#nin israelieni i patru palestinieni: ,,Dra*# &amilie i prieteniA Scriu asta cu lacrimi (n ochi i triste)e (n inim#. Dreau s# v# spun c# plec i v# cer iertare pentru c# am ecis s#4l v# pe Allah ast#$i i aceast# (nt'lnire este mult mai important# ec't s# tr#iesc pe acest p#m'nt...@+> Alt terorist sinuci*a V Salah A%e 9l 0ami ShaKer V care a murit (mpreun# cu un alt shahi la -eit .i 7(n centrul Israelului8 (n ianuarie 1>>1, omor'n 1C israelieni i r#nin al)i +B, a scris (n testament: GM# voi r#$%una pe &iii maimu)elor i porcilor V sionitii in&i eli i inamicii umanit#)ii. 2l voi (nt'lni pe &ratele meu 0isham 0ame i pe istinsul meu pro&esor, 0ani 9l A%e i pe ceilal)i shahi$i i s&in)i in para is. D# ro* ierta)i4m#...@/? Toate acestea constituie &actori (ncura:atori pentru cre incioii &un amentaliti care ini)ia$# atacuri sinuci*ae, care primesc %ani pentru ele i care se consi er# a ev#ra)i martiri pentru actele pe care le s#v'resc.
+> /?

3lorentin Scale)chi, ,,Securitatea Comunitar#@, 9 . Antet, 1>>> 3lorentin Scale)chi, ,,Securitatea Comunitar#@, 9 . Antet, 1>>>

11B

Atunci c'n

exist# recompense reli*ioase, na)ionaliste,

economice, sociale i personale pentru acest tip e ac)iune, nu ne mir#m c# 0amas i Fiha ul Islamic nu (nt'mpin# i&icult#)i (n recrutarea e voluntari pentru ast&el e misiuni sinuci*ae. Concentr'n u4ne con use aten)ia asupra atacurilor sinuci*ae e 0amas asupra )intelor israeliene, o%serv#m un

num#r e caracteristici comune ale shahi ului care servesc la conturarea unui pro&il al teroristului sinuci*a. Acestea inclu : 4 t'n#r V e o%icei (ntre 1C i !E e aniS 4 e re*ul# nec#s#torit, omer i intr4o &amilie s#rac#S 4 e o%icei a a%solvit liceulS 4 cei mai mul)i erau stu en)i evota)i (n centrul e instruire &un amentalistVislamic in 5a$a i Iest -anK 7Malul e Dest8 con use i &inan)ate e 0amas. 6nii intre shahi$ii aresta)i e Israel (n trecut i4au exprimat orin)a e a r#$%una moartea sau r#nirea provocat# e israelieni unei ru e sau a unui prieten. Motivul pentru comiterea unui atac sinuci*a pentru cei mai mul)i shahi$i este (n primul r'n &anatismul reli*ios com%inat cu extremismul na)ionalist i orin)a e r#$%unare, ar nu neap#rat isperare personal#. De o%icei shahi ul nu se o&er# voluntar pentru misiune. Shahi ul poate &i selec)ionat e pro&esorii in moschei i in centrul e instruire in 5a$a i Malul e Dest i apoi convins.
11E

Cei mai evota)i stu en)i sunt tria)i up# o examinare atent# e c#tre pro&esori i up# o cunoatere (n elun*at#. 2ntot eauna, shahi ul este ales e c#tre or*ani$atorul atacului pe %a$a unei stu ieri anterioare i nu se racolea$# la (nt'mplare. Dup# ce shahi ul poten)ial este *#sit, acesta particip# la un antrenament e urat# pentru a i se testa per&orman)ele i ispui s# uc# aptitu inile (n con i)ii e stres i (n situa)ii (n care via)a (i este amenin)at#. Doar cursan)ilor care sunt s# treac# la nivelul urm#tor. 6lterior shahi ul ,, ispare@ e la locuin)a sa &#r# s#4i ia r#mas %un, (n timp ce (ncepe un antrenament intensiv care urea$# c'teva $ile pentru a (nv#)a s# &oloseasc# explo$i%ilul i pentru a4i (nsui aspectele opera)ionale ale misiunii. 2n acest timp shahi ul trece i printr4un proces e puri&icare &i$ic# i psihic#. ;ici chiar serviciile e securitate nu au asemenea sta ii e pre*#tire pentru oamenii lor. 6nii intre teroritii care au &ost antrena)i s# evin# shahi$i au povestit c# la acest nivel au &ost ui (ntr4un cimitir i li s4a spus s# intre (ntr4unul intre morminte i s# stea c'teva ore pentru a4i (nvin*e &rica. 2n ultima $i inainea atacului shahi ul este &oarte %ine ispus i apt s# antrenat, are creierul complet sp#lat, este misiunea p'n# la cap#t i sunt st#p'ni pe sine li se va permite

execute chiar e unul sin*ur atacul sinuci*a. .a acest punct el

11C

scrie un testament (n care (i roa*# &amilia s# nu (l pl'n*#, eoarece nu a murit, ci mai e*ra%# a plecat (ntr4o alt# via)# (n care va &i cu Allah V motiv e m'n rie personal#. De asemenea, (nre*istrea$# o caset# vi eo (n care apare e*hi$at 7 e o%icei este (m%r#cat (ntr4o uni&orm# I.D.3. sau, ironic, haine tipic israeliene i are %ar%a ras#8, spune o ru*#ciune special# i (mpreun# cu cola%oratorii s#i se (n reapt# spre )inta viitorului atac pl#nuit. Shahi ul trasport# explo$i%ilul, e re*ul#, (ntr4un vehicul sau, c'teo at#, pe %iciclet#. Alteori, ispo$itivul este ascuns (ntr4o *eant# sau (ntr4o vest# militar# su% hain#. 9xplo$i%ilul stan ara c'nt#rete pentru a putea &i c#rat + p'n# la 11 K* e T.;.T. i poate &i con&ec)ionat acas#. Pentru a spori la maximum pa*u%ele, cantit#)i mari e cuie sunt eseori (mpachetate (mpre:urul explo$i%ilului. Dispo$itivul e etonare este &oarte simplu, autorul put'n s#4l etone$e la timpul potrivit chiar (n con i)ii e presiune. Asem#n#toare cu 0amas4ul este ,r*ani$a)ia .i%ane$# 0e$%ollah. Atacurile teroriste suici are au (nceput (n .i%an (n aprilie 1>C+. , *rupare mic# i p'n# atunci total necunoscut#, su% numele e 0e$%ollah a con us un num#r in -eirut, urmat e atacuri sinuci*ae (mpotriva unor )inte occi entale. Primul atac a vi$at am%asa a american# e atacuri asupra cartierului *eneral al Marinei Americane i a 3or)ei
11>

Multina)ionale 3rance$e, (n octom%rie 1>C+. 6ltimele +?? e victime i $eci e r#ni)i.

ou#

plani&ic#ri s4au es&#urat simultan, (n urma c#rora au re$ultat Dup# retra*erea &or)elor occi entale in .i%an, 0e$%ollahul i4a re irec)ionat atacurile asupra &or)elor armate israeliene. De aici (nainte 0e$%ollahul a iminuat &olosirea acestui Gmo us operan i@ la un atac pe an, sau chiar mai pu)in. Scopurile misiunilor suici are executate 0e$%ollah s4au schim%at i s4au e or*ani$a)ia e$voltat pe parcursul

timpului. Ini)ial 0e$%ollah4ul era interesat s#4i construiasc# o ima*ine %a$at# pe putere. Din moment ce p'n# atunci era o *rupare mic# i pu)in cunoscut# chiar i (n .i%an, intro ucerea acestui nou i evastator Gmo us operan i@ a servit scopului s#u e o%)inere a unei pu%licit#)i locale i *lo%ale, care a (nceput s# cree$e team#. 0e$%ollah repre$int# pentru patronii s#i iranieni i o ima*ine valoroas# a r#sp'n irii revolu)iei islamice, unul in scopurile primor iale. 9ntu$iasmul teroritilor ii)i, ne(n&rica)i i *ata s# se sacri&ice (n orice moment pentru ap#rarea celor Goprima)i@ a &ost un instrument propa*an istic important pentru Iran i 0e$%ollah. Atacurile sinuci*ae executate e 0e$%ollah au reuit (ntr4 un &inal s# *oneasc# in .i%an &or)ele ,.;.6. e men)inere a p#cii. Atacurile au eterminat armata israelian# s# se retra*# in centrul .i%anului pe o &'ie (n*ust# in su . Acestea au
1!?

servit i ca o arm# pentru r#$%unarea (mpotriva Israelului. Dup# ce &or)ele aeriene israeliene l4au ucis pe secretarul *eneral al or*ani$a)iei A%as MusaJi, or*ani$a)ia a executat un alt atac sinuci*a (mpotriva am%asa ei israeliene in -uenos Aires 7martie 1>>!8, uci*'n !> e persoane i r#nin !??. 2n pre$ent, (n lumea ara%#, le*ea islamic# &ace imposi%il# acceptarea cerin)elor ,;6 (n acel spa)iu, av'n ca implica)ii ma:ore respin*erea civili$a)iei occi entale i a &enomenului e *lo%ali$are, up# cum au o%servat specialitii (n terorism: ,,Acest &enomen social s4a mani&estat (n mo constant (n lumea ara%# i s4a accentuat up# c# erea re*imului totalitar iraKian con us e Sa am 0ussein, anul'n ialo*urile in iplomatice.@/1 Aproape to)i cercet#torii i analitii

omeniu, ca s# nu mai amintim e politicieni sau reporteri, par s# va # e$voltarea terorismului islamic in ultimul eceniu ca pe un &el e ,,nou terorism@. <i aceast# teorie este :usti&icat# (n parte V ciu at 4 &inan)atori al#turi &ost v#$ut# e e$me%rarea 6niunii Sovietice i a in la*#rul comunist pe care le sistemului mon ial socialist. C# erea 6"SS 7unul in marii e )#rile controla, al mic#rilor extremiste e ,,eli%erare na)ional#@8 a e islamici ca o victorie asupra "e*atului Diavolului, un trium& care repre$int# un a ev#rat sim%ol al unui nou succes al Fiha ului. Dei este un para ox, ac# ne
/1

Terorismul a$i, revis# lunar# e specialitate (n omeniul terorismului, vol I, an I, iulie !??B, pa*. EE

1!1

*'n im c# 6"SS i &ostele state comuniste, printre care i "om'nia, acor au ara%ilor spri:in miltar i lo*istic i pre*#teau viitoarele ca re e con ucere a mic#rilor. 2nainte e anii MC? pe vremea c'n ;icolae Ceauescu (ntre)inea %une rela)ii cu acetia, ca )ar# socialist# ce eram, (n actualul poli*on e la Cincu 7 e l'n*# 3#*#ra8 in :u e)ul -raov 7care va eservi e acum ca %a$# e antrenament pentru trupele ;AT,8, viitorii teroriti ara%i se antrenau e $or. Potrivit specialitilor militari, poli*onul e la Cincu este per&ect pentru tra*eri e in&anterie i e artilerie 7 e alt&el (n toamna lui !??E s4a es&#urat aici cel mai amplu exerci)iu4mani&est in istoria armatei rom'ne, MI."9N ?E8. Aici, (n locul (n care se vor antrena americanii, s4au antrenat trupe in )#ri ara%e. Ceauescu, (n %a$a prieteniei (ntre popoare, ar mai ales a celei cu Tasser Ara&at, a acceptat ca trupe in )#rile ara%e i in A&rica s# &ie antrenate (n %a$ele e instruc)ie in )ara noastr#. Poli*onul are o supra&a)# e peste 1?? Kmp i se (ntin e pe teritoriul a ministrativ al :u e)elor -raov i Si%iu. 2n anul !??1, exact (n anul (n care se semna contractul pentru poli*oanele rom'neti care vor eservi trupele ;AT,, $iarul Coti ianul pu%lica un articol espre &anaticii palestinieni care se antrenau l'n*# 3#*#ra: ,,Cursurile urau (ntre trei i ase luni, up# care lupt#torii primeau un atestat. Pentru ei, nu ocumentul era important, ci orin)a e a contri%ui la &ormarea
1!!

statului palestinian i e a eli%era teritoriul e evrei. Cei mai mul)i intre cursan)i erau e &apt lupt#tori exersa)i, care participaser# e:a la ac)iuni e *heril#. De &apt, ei veneau (n "om'nia nu neap#rat ca s# &ie instrui)i, ci pentru a se antrena (n %a$a pus# la ispo$i)ie e Ceauescu. .i erul palestinian (i prote:a pe acetia trimi)'n u4i aici. 2i &erea e represalii. Pentru c# e&ectiv nu aveau ce (nv#)a la noi. 9rau to)i &oarte %ine pre*ati)i i, (n mare parte, erau veterani ai luptelor e *heril#. 6nii au a:uns chiar s# &ac# i Aca emia Militar# e la -ucureti. 7...8 9rau at't e antrena)i, (nc't ocheau, &#r# prea mari pro%leme, o mone # e !1 e %ani e la circa +? e metriY./! Stimulen)ii con&lictelor reli*ioase 3actorii care stimulea$# i a*ravea$# con&lictele i teritoriali. ,r inea este aleatorieA Amintim e:
4

e tip

reli*ios sunt economici, sociali, lin*vistici, culturali, reli*ioi institu)ii politico4a ministrative ine&iciente, sla%e, corupte, existen)a unei polarit#)i a sistemului politic V cristali$area interven)ii externe V armate, politice, reli*ioase, terorist4

chiar ne&unc)ionaleS
4

i &unc)ionarea unei puteri centrale exclusivisteS 4 &un amentaliste V (n state sau complexe re*ionale e securitateS
/!

Coti ianul, 1? Decem%rie !??1

1!+

4
4

tra i)ia istoric# V e ce n4au renun)at evreii la iu aism (n *ra ul sla% e materiali$are a coeren)ei economico4sociale ecala:e sociale *rave, re*ionalism, anta*onisme reli*ioase i i&eren)e e statusS un *ra ri icat e ,,inamici)ie@ (ntre iverse *rup#ri etno4

toate secolele c't au &ost (mpr#tia)i prin lumeO V

4 4

etno4culturaleS

reli*ioase, (ntre *rani)ele unui stat, (ntre )#ri sau (ntre provincii in )#ri i&eriteS
4

sl#%iciunea unui re*im emocratic extrem e permisiv i atept#ri lipsite e realism ale unor *rup#ri reli*ioase sau i reli*ioase, cu percep)ii nea ev#rate ale

letra*ia opiniei pu%liceS

4

etno4culturale
4

amenin)#rilor i oportunit#)ilorS e*ra area ori pr#%uirea total# a atept#rilor unor *rupuri voin)a acut# i inexplica%il# e con&lict. Toate acestea pot &i com%inate p'n# la o i enti&icare nereal# cu momentul e apo*eu al i$%ucnirii unui asemenea con&lict, a ic# momentul c'n o reli*ie sau o octrin# reli*ioas# evine &orm# e politic#. <i asta este *enerat# cel mai a esea e ,,existen)a (ntr4un spa)iu, la un moment at, a unor puternice iscrimin#ri reli*ioseS com%inarea iscrimin#rilor reli*ioase cu cele etno4culturale i politice i cu
1!/

reli*ioaseS 4

ecala:ele economico4

socialeS

pro$elitismul

reli*ios

a*resiv

violentS

&un amentalismul reli*ios, cu prec# ere islamic.@/+ 2n ce privete pro$elitismul reli*ios, acesta a evenit at't e important (n ultimul secol, (nc't unele state i4au (n&iin)at centre i institu)ii speciale, menite s# monitori$e$e atent sau s# stope$e, (n limitele le*ii, ascensiunea &enomenului. Aa e pil #, (n 5ermania i 3ran)a, *uvernele sunt in ce (n ce mai atente la evolu)ia sectelor i la tensiunile pe care le poate *enera &enomenul reli*ios a*resiv, cu tent# e &anatism. 2n ultimul timp i (n 5ermania i Danemarca au ap#rut asemenea institu)ii e suprave*here i in&ormare privin &actorul reli*ios provocator, a*resiv i su%versiv. 2n prim#vara lui !??B i Parlamentul "om'niei, la ini)iativa eputatului P"M, Ioan Aurel "us, a votat o mo i&icare a .e*ii Cultelor, up# care s4a revenit asupra ei, la in ica)iile Comisiei 0elsinKi, cum c# mo i&ic#rile a use ar (n*r# i li%ertatea e exprimare. Ini)ial, parlamentarii rom'ni au Gpro$elitismul a%u$iv es&#urat ecretat c# e e o persoan# sau cult

natur# a (nc#lca reptul la intimitate al in ivi ului, li%ertatea e *'n ire sau e contiin)# 4 care utili$ea$# meto e i tehnici psiholo*ice a*resive e persuasiune sau promiterea i o&erirea e %ani (n scopul atra*erii e noi a ep)i, constituie in&rac)iune ce se pe epsete cu amen # sau cu (nchisoarea e la ase luni
/+

Terorismul a$i, "evist# lunar# e specilaitate (n omeniul terorismului, vol. I, an I, iulie !??B, pa*. EB

1!1

la trei ani@. De teama unei sanc)iuni in partea Cur)ii 9uropene a Drepturilor ,mului, amen amentele au &ost retrase. Situa)ia a avut un prece ent (n 5recia, care a &ost sanc)ionat# c'n a aplicat aceeai le*isla)ie anti pro$elitism. Sin*ura inter ic)ie a*reat# i consi erat# le*itim# e Curtea e la Stras%our* vi$ea$# a*resarea reli*ioas# a persoanelor a&late (n con i)ii e su%or onare. Dac# am c#uta exemple, (n )ara noastr# aa4 numitul pro$elitism a%u$iv 4 in sensul Stras%our*4ului 4 se practic# oar (n interiorul unit#)ilor militare, prin ri icarea e %iserici, ar corespon entul nu este (ntocmai i entic, numai (n m#sura (n care sol a)ii sunt percepu)i (n slu:%a statului, eci su%or ona)i. Dac# nici le*isla)ia european# nu este prea permisiv# (n sanc)ionarea mi:loacelor *rave la care apelea$# mem%rii anumitor *rup#ri, cum am putea noi in iv$ii, simpli cet#)eni, s# lu#m atitu ine le*al# (mpotriva lorOA 2nsui Patriarhul Daniel al "om'niei a acu$at acest pro$elitism exacer%at, care nu numai c# sl#%ete re$isten)a unei reli*ii i a:ut# la &ormarea unor iverse *rup#ri prin atra*erea e a ep)i, ar este i un o%stacol (n calea mic#rii ecumenice. Cu at't mai mult cu c't ecumenismul (n sine nu a pornit la rum cu mari anse e reuit#A Micarea ce (i propune uni&icarea cultelor cretine prin ialo* teolo*ic nu a evoluat prea mult in momentul apari)iei ei. Aa s4a (nt'mplat c# la cea e4a treia A unarea 9cumenic#
1!B

in 9uropa,

es&#urat# (n

septem%rie !??E la Si%iu V pe vremea aceea oraul e)inea statutul e capital# cultural# european# al#turi e .uxem%our* V toate cultele i4au or*ani$at (n ultima $i a evenimentului slu:%e reli*ioase (n %isericile proprii. De remarcat, &iecare cult cu slu:%a luiA Iar Papa -ene ict nici m#car nu a a:uns la cea mai important# micare e uni&icare pe care o propov# uieteA <i cu care este e acor numai ac# s4ar putea uni toate %isericile su% cupola suvernait#)ii DaticanuluiA M#suri (ntreprinse (mpotriva terorismului la nivelul unor or*anisme interna)ionale Pro%lema terorismului interna)ional, precum i necesitatea com%aterii lui, au constituit teme ma:ore a&late pe masa e lucru a ,.;.6. i a Comitetului Special al A un#rii 5enerale, creat (n acest scop. Ast&el, Comisia Furi ic# a ,.;.6. a &ost intens preocupat# e sta%ilirea unor m#suri e&iciente pentru securitatea iploma)ilor, eoarece acetia sunt (n mo prioritar vi$a)i e *rupurile teroriste. 2n acest sens, Comisia a lansat tuturor )#rilor mem%re ,.;.6., un apel pentru cooperare corect# i real# (n omeniul com%aterii i prevenirii &aptelor e natur# terorist#, apreciin c# preve erile Conven)iei e la Diena in 1>B1, privin imunit#)ile i privile*iile iplomatice, au evenit nesatis&#c#toare i, (n plus, (nc# nu toate statele au a erat la ea.
1!E

De asemenea, aceleai or*anisme au solicitat statelor mem%re s#4i onore$e o%li*a)iile ce le revin, (n %a$a reptului interna)ional, e a nu or*ani$a, insti*a, spri:ini sau participa la acte teroriste (n alte )#ri, recoman 'n u4le, toto at# s# coopere$e (ntre ele (n ve erea prevenirii i com%aterii terorismului, precum, i pentru prin erea, extr# area sau :u ecarea &#ptuitorilor unor asemenea acte, prin intensi&icarea schim%ului e in&orma)ii i (ncheierea unor tratate. 2n anul 1>C/, la ini)iativa 6.".S.S., A unarea 5eneral#, ,.;.6. a a optat "e$olu)ia nr.+>W11> intitulat# Ina misi%ilitatea politicii terorismului e stat i a oric#ror

ac)iuni e stat vi$'n su%minarea social4politic# (n alte state suverane. Prin aceast# "e$olu)ie sunt con amnate politicile i practicile e terorism (n rela)iile intre state i se cere acestora s# nu (ntreprin # nici o ac)iune ocupa)ie av'n e interven)ie militar# i rept scop schim%area prin &or)# sau

su%minarea sistemului social4politic al statelor, esta%ili$area i r#sturnarea *uvernelor acestora. .a votul asupra re$olu)iei s4 au a%)inut un num#r e +? e state, (ntre care S.6.A., Israelul, unele )#ri in 9uropa ,cci ental# i America .atin#. Pretextul invocat pentru a%)inere a &ost acela c# ar &i clar ce se (n)ele*e prin no)iunea e ,,terorism e stat@, iar principiul ne&olosirii &or)ei consacrat prin Carta ,.;.6. este su&icient pentru a incrimina actele prev#$ute (n re$olu)ie.
1!C

2n

ecem%rie 1>C1,

up# o nou# serie

e acte teroriste

A unarea 5eneral# a a optat "e$olu)ia nr./?W1B1 prin care con amn# &#r# echivoc, rept in&rac)iuni, toate actele, meto ele i practicile teroriste. 2n s&'rit, la 1C ecem%rie 1>C1, Consiliul e Securitate ,.;.6. a a optat (n unanimitate, la ini)iativa S.6.A., "e$olu)ia nr. 1!, prin care a con amnat cate*oric lu#rile e ostatici i r#pirile e orice &el i a cerut s# &ie eli%erate toate persoanele r#pite. Consiliul a eclarat, toto at#, c# )#rile pe teritoriul c#rora sunt e)inu)i ostatici sau persoanele r#pite au o%li*a)ia s# ia toate m#surile care se impun pentru eli%erarea acestora i pentru a (mpie ica comiterea, (n viitor, a unor acte i entice. "e$olu)iile A un#rii 5enerale ale ,.;.6. in anii 1>C1, 1>C+, 1>C1 si 1>CE cali&ic# rept criminale i con amn# &erm toate actele, meto ele, practicile terorismului, oriun e i e c#tre oricine ar &i comise, (n special, acele ac)iuni care ar pune in pericol rela)iile prieteneti intre state si securitatea acestora. "e$olu)iile cheam# toate statele s# ia m#suri necesare la nivel na)ional pentru elimin#rea e&initiv# a terorismului, prin armoni$area le*isla)iilor na)ionale cu conven)iile interna)ionale existente, respectarea o%li*a)iilor asumate, prevenirea pre*#tirii i or*ani$#rii pe teritoriul lor a unor acte teroriste (n reptate (mpotriva altor )#ri.

1!>

"e$olu)ia nr.1?W1+ a &ost a optat# e A unarea 5eneral# la a CE4a e in)# plenar# in 11 ecem%rie 1>>1, privin m#surile ce se impun pentru eliminarea terorismului interna)ional. , semni&ica)ie aparte are i "e$olu)ia nr. 1?// a Consiliului e Securitate al ,.;.6., care in ianuarie 1>>B in ini)iativa S.6.A., a hot#r't unele sanc)iuni (mpotriva Su anului, acu$at c# sponsori$ea$# i spri:in# terorismul e nuan)# &un amentalist 4 islamic# i *#$ uiete pe teritoriul s#u trei intre teroritii care au (ncercat s#4l asasine$e pe pree intele 9*iptului, 0osni Mum%araK, (n iunie 1>>B, la A is A%e%a. "e$olu)ia cere autorit#)ilor su ane$e s# extr# e$e pe cei trei teroriti i s# renun)e la spri:inirea i &acilitarea ac)iunilor teroriste. Pro%lema terorismului interna)ional s4a a&lat pe a*en a Consiliului e Securitate al ,.;.6. i (n anul 1>>>. .a 1> octom%rie s4a (ntrunit su% pree in)ia lui Ser*hei .a$arov, Consiliul e Securitate al ,r*ani$a)iei ;a)iunilor 6nite care a a optat, (n unanimitate, "e$olu)ia 1!B> 71>>>8 4 prin care con amn# (n mo cate*oric toate actele e terorism i e meto ele i practicile teroriste, consi er'n u4le criminale i e ne:usti&icat, in i&erent e motivele care le4au *enerat, &ormele e mani&estare, e locul un e au &ost comise sau e autorii acestora, (n special cele care constituie o amenin)are la a resa p#cii i securit#)ii mon iale.
1+?

.a nivel re*ional, 6niunea 9uropean# i ;AT,, prin )#rile mem%re, au ove it o preocupare sporit# e4a lun*ul existen)ei lor pentru cunoaterea riscurilor i amenin)#rilor la a resa securit#)ii comunit#)ii europene i pentru e i&icarea unui sistem e securitate *lo%al, via%il i e&icient. Anali$a naturii pericolelor i riscurilor la a resa securit#)ii comunit#)ii europene evi en)ia$# schim%#rile ma:ore survenite (n aceste planuri. Semni&icativ# este men)iunea c# securitatea alia)ilor este eterminat# mai pu)in e eventualitatea unei a*resiuni pre*#tit# (mpotriva teritoriului aliat. 9a epin e mai mult e consecin)ele ne*ative ale insta%ilit#)ii, care ar putea ecur*e in i&icult#)ile *rave economice, sociale i politice, inclusiv a rivalit#)ilor etnice i liti*iilor teritoriale cu care se con&runt# numeroase )#ri in 9uropa e 9st. Tensiunile care pot re$ulta nu sunt e natur# s# amenin)e (n mo irect securitatea i inte*ritatea teritorial# a vreunei )#ri, ci pot a&ecta sta%ilitatea 9uropei (n *eneral prin con&lictele armate care pot surveni, cu e&ect irect asupra )#rilor comunitare. .a nivelul 6niunii 9uropene, Tratatul e la Maastricht in 1>>! i inclu erea (n articolul GK@ a unor preve eri re&eritoare la :usti)ie i a&aceri interne, au eschis calea unei str'nse cooper#ri a activit#)ilor antiteroriste (n interiorul 6niunii 9uropene. Simpla existen)# a unei %a$e le*ale pentru aceast# pro%lem# nu este, totui, su&icient# pentru re$olvarea tuturor
1+1

pro%lemelor. 9xist# (n continuare chestiuni le*ate e prote:area repturilor omului, e reptul la intimitate i e respectarea suveranit#)ii i inte*rit#)ii na)ionale a statelor mem%re. Aceste aspecte constituie (nc# su%iecte ale unor e$%ateri &ier%in)i (n ca rul unui proces menit s# reali$e$e un sistem inte*rat e schim% e in&orma)ii, care s# permit# 69 s#4i coor one$e activit#)ile antiteroriste. Pe linia ini)ierii unor m#suri antiteroriste s4au constituit institu)ii interna)ionale e lupt# (mpotriva terorismului, up# cum urmea$#: 1. 5rupul T"9DI 7Terorism, "a icalism, 9xtremism, Diolen)#8 &ormat (n 1>EB la .uxem%ur*. Cu acel prile:, minitrii e Fusti)ie i ai A&acerilor Interne in )#rile Comunit#)ii 9conomice 9uropene 7Pia)a Comun#8 au ecis s# e$volte cooperarea (n lupta (mpotriva terorismului. Din 1>CB, S.6.A. particip# activ ca o%servator la e in)ele trimestriale T"9DI privin m#surile speci&ice com%aterii terorismului prin cooperare i cola%orare con:u*at# la nivel interna)ional. !. 5rupul e lucru Xuantica 7XI58 a c#rui activitate se caracteri$ea$# prin (nt'lniri anuale ale repre$entan)ilor a*en)iilor e in&orma)ii i e aplicare a le*isla)iei in )#rile mem%re 69 i Cana a, Australia i S.6.A.. Con&erin)ele se erulea$#, av'n ca or*ani$atori )#rile mem%re pe principiul rota)iei. Tematica (nt'lnirilor cuprin e o a*en # variat# privin
1+!

terorismul,

coor onarea

investi*a)iilor e

schim%ul

in&orma)ii, precum i ela%orarea

ocumentare asupra e Poli)ie institu)ie

&enomenului terorist, respectiv asupra m#surilor antiteroriste. +. 9uropol este si*la pentru ,&iciul 9uropean Conven)ia privin 9uropol. "epre$int# o prev#$ut e art. GK417>8@ in Tratatul e la Maastricht i in suprana)ional# creat# pe %a$a Conven)iei privin 9uropol care a &ost semnat# la !B iulie 1>>1. Potrivit preve erilor Conven)iei, principalele o%iective ale acesteia se re&er# la crearea ca rului e cola%orare a statelor mem%re (n %a$a art. GK417>8@ in Tratatul e la Maastricht (n ve erea (m%un#t#)irii e&icien)ei cooper#rii autorit#)ilor competente (n prevenirea i com%aterea criminalit#)ii interna)ionale, violen)elor teroriste, sp#l#rii %anilor i altor in&rac)iuni e acest *en. 2n "om'nia, in luna aprilie !??/, prin 0ot#r're a C.S.A.T., a &ost instituit Sistemul ;a)ional e Alert# Antiterorist#, mecanism care preve e sta%ilirea, pe %a$a unor in icatori a ecva)i, a unor trepte e alert# antiterorist#, cu evi en)ierea m#surilor *ra uale ce se impun pentru &iecare situa)ie (n parte. Sistemul na)ional e alert# terorist# inclu e cinci niveluri e alert# terorist#, up# cum urmea$#: 1. Alert# GD9"D9@ 7nivel sc#$ut8 V un atac terorist este imposi%il.

1++

!. Alert# GA.-AST"_@ 7nivel precaut8 V risc sc#$ut e pro ucere a unui atac terorist. +. Alert# G5A.-9;_@ 7nivel mo erat8 V este posi%il un atac terorist. /. Alert# GP,"T,CA.I9@ 7nivel ri icat8 V exist# o pro%a%ilitate mare e pro ucere a unui atac terorist. 1. Alert# G",<I9@ 7nivel critic8 V un atac terorist este iminent.

1+/

Capitolul III Con"lictul iudeo#islamic De mii e ani reli*iile nu c# nu mer* una l'n*# alta sau una pentru alta, ci una (mpotriva celeilate 7a se ve ea mohame anismul si mo$aismul8.// Multe au &ost con&lictele interreli*ioase i pu)ine au &ost (ncerc#rile e comunicare, apropiere sau ecumenice. 6na intre ramurile reli*ioase care a (n emnat (ntr4o oarecare m#sur# la (n)ele*ere, reconciliere i apropiere a &ost catolicismul prin repre$entantul s#u p'n# (n !??1, Papa Ioan Paul al II4lea. Papa Ioan Paul a evenit li erul spiritual al celei mai extinse reli*ii in lume (n inima "#$%oiului "ece. Climatul era tensionat i lumea polari$at# (ntre ,,$i ul rou al terorii@ i
//

Mitropolitul Ar ealului i Arhiepiscop al Si%iului, IPS .auren)iu Stre$a

1+1

lumea li%er# a Destului. Poate situa)ia nu era aa e i&erit# e "#$%oiul (mpotriva Terorii. Di&eren)a este c# ,,teroarea roie@ a &ost (nlocuit# cu ,,terorismul.@ Ioan Paul a &ost e icat total ialo*ului interreli*ios, evenin primul pap# care s# se roa*e at't (ntr4o sina*o*# c't i (ntr4o moschee. Slu:%a sim%olic# e ru*#ciuni la Moscheea 6maHHa in Siria a avut loc cu c'teva luni (nainte e evenimentele >411 i este v#$ut# ca un *est care semni&ic# e icarea Daticanului pentru unitate. Ioan Paul a &acut apel ne(ncetat la pacea mon ial# i s4a opus puternic inva$iei americane a IraKului. 2n timpul activit#)ii sale num#rul milioane la 1,1 miliar e. De c'n a a:uns (n v'r&ul sc#rii Daticanului, Papa -ene ict, cunoscut (nainte ca i Car inalul "at$in*er, a (ncercat s# continue misiunea lui Ioan Paul. 9l uce lipsa sim)ului *entil i iplomatic al lui Ioan Paul i a intro us o preci$ie mai ri*i # i or onat# (n slu:%ele sale, etichetate *ermanilor.@ 2n ca rul unei slu:%e la o universitate cuvintele lui -ene ict au in 5ermania eclanat o controvers# ma:or#. e unii ca ,,tipice e catolici in (ntrea*a lume a crescut cu peste /?U, e la E1E e

-ene ict l4a citat pe 2mp#ratul -i$antin in secolul al 1/4lea Manuel II Palaeolo*us care l4a escris pe pro&etul Mahome spun'n : ,,Ar#ta)i4mi ce a a us nou Mahome i acolo ve)i
1+B

escoperi lucruri male&ice i inumane, precum porunca sa e a r#span i cu sa%ia cre in)a pe care a pre icat4o.@ Inten)ia sa a &ost aceea e a con amna rolul violen)ei in reli*ie, ar cuv'ntarea a eclanat proteste (n lumea musulman#, multe na)iuni musulmane cer'n o retra*ere a a&irma)iilor i o scu$#. 6nii l4au criticat pe Papa pentru c# a tras (napoi pro*resul &#cut e pre ecesorul s#u (n (ncercarea e a uni i&eren)ele intre cre in)ele catolice i islamice. 2n IraK, unii musulmani au ars o &i*ur# a Papei. Ie%site4urile al Xae a, atept'n parc# e mult momentul, au eclarat r#$%oi %isericii. Presa a relatat c# Papa -ene ict a &ost un critic al &un amentalismului islamist (n trecut. 9l a cerut o (ncetare a violen)ei, alimentat# e mic#rile extremiste, ar a asi*urat c# %iserica orete s# contruiasc# ,,po uri e prietenie.@/1 Am relatat cele e mai sus pentru a ar#ta c't e uor pot &i provoca)i musulmanii sau c't e repe e pot *#si ei o cau$# rept scu$# pentru e&ectele reli*ioase ce le vor provoca. Pentru ei orice text scos in context evine pretext. .umea ara%# (n poart# amprenta &anatismului i a terorismului iar c'n

ecua)ie intr# reli*ia iu aic#, securitatea reli*ioas# in ,rientul Mi:lociu 7&i*ura E8 este *rav periclitat#. ;e4au emonstrat4o anii e con&licte intre Tel Aviv, -eirut, Damasc etc. Ca o parante$#, putem spune c# ara%ii i evreii se ur#sc at't e mult
/1

The 9poch Times, !!.?>.!??B

1+E

(nc't la preliminariile campionatelor europene i mon iale e &ot%al, evreii :oac# (n 9uropa. Ca s# mer*em mai eparte, nici ara%ii (ntre ei nu se (mpac# vom e$%ate (ntr4unul eloc %ine, ii)ii i suni)ii se omoar# reciproc in cau$a &anatismului reli*os, lucru pe care (l in su%capitolele ce urmea$#. P'n# atunci, iat# numai c(teva intre motivele ancestrale e lupt# (ntre comunit#)ile e evrei i musulmani. 3'ia 5a$a Situat# la malul M#rii Me iterane (ntre Israel i 9*ipt, 5a$a este o %ucat# e p#m'nt e numai /? e Kilometri lun*ime i 1? Kilometri l#)ime 7&i*ura C8. Lona epin e e Israel in punct e ve ere al alimentarii cu ener*ie electric#. 2n*usta &'ie era unul intre cele mai populate teritorii in lume. Aproximativ 1,/ milioane e palestinieni i >.??? e coloniti israelieni numeau cas# 3'ia 5a$a. ++U in palestinieni tr#iesc (n

c'mpuri e re&u*ia)i, &inan)ate e ,;6, la limita su%$isten)ei. Dup# ecenii e coloni$are masiv# a Israelului 7(ntre 1>BE i 1>>/8, aplicate eopotriv# e *uverne e reapta i *uverne e st'n*a, 3'ia 5a$a va palestinienilor. eveni, o at# cu retra*erea total# a colonitilor israelieni, un teritoriu ce va apar)ine (n (ntre*ime

1+C

Dar Israelul, chiar

ac# i4a retras armata o at# cu

evacuarea celor >.??? e re&u*ia)i, continu# s# controle$e toate *rani)ele i intersec)iile in 3'ia 5a$a. 2n !??E Israelul a ecretat teritoriul in 3'ia 5a$a rept ,,entitate ostil#@. 0ot#r'rea a &ost pe eaps# colectiv# e islamitii enun)at# ime iat ca o in ca rul mic#rii 0amas,

care au preluat controlul asupra acestui teritoriu palestinian la 11 iunie !??E. 2n ultimul timp alia)ii palestinienilor au evenit i ei )int# a urii semite. Pree intele Siriei/B, acu$at c# l4ar &i a:utat pe e&ul %iroului politic al 0amas, Khale Mashaal, a &ost eseori intimi at e evrei pentru c# nu a vrut s# e$arme$e *rup#rile palestiniene e pe teritoriul )#rii sale. <i pentru ca rela)ia s# nu se etensione$e (ntre cele ou# state, (n primele $ile ale lunii ianuarie !??C, armata israelian# a reluat rai urile aeriene (n 3'ia 5a$a. Schim%urile e &ocuri (ntre sol a)ii israelieni i mem%ri *rup#rii 0amas au sem#nat panic# (n r'n ul civililor. Pe str#$i, &emeile cu micu)ii (n %ra)e au (ncercat s# &u*# in &a)a *loan)elor, (ns# cel pu)in apte copii cu v'rste cuprinse (ntre opt i $ece ani au &ost ucii (n
/B

-ashar Assa . 3iul lui 0a&e$ Assa , &ostul pree inte le*en ar al Siriei, -ashar 7/! e ani8 este la al oilea man at, c'ti*at (n !??E pentru urm#torii E ani. Mani&est# o po$i)ie eloc prietenoas# pentru Israel, motiv pentru care solicit# realipirea la Siria a Platoului 5olan, ocupat e &or)ele israeliene (n "#$%oiul e Iom Kipur in 1>E+. -ashar Assa a &ost acu$at e nenum#rate ori e o&icialit#)ile israeline c# i4a a:utat pe palestinieni la r#pirea sol a)ilor israelieni in 5a$a i Israelul a (ncercat s# exercite presiuni asupra pree intelui sirian chiar prin interme iul Iashin*ton4ului.

1+>

timpul atacului. Dou# case suspectate c# *#$ uiesc teroriti au &ost istruse (n timpul rai urilor, o alt# locuin)# a &ost inamitat#. Doi mem%ri ai Fiha ului Islamic au &ost ucii (mpreun# cu &amiliile lor. .a r(n ul lor, palestinienii au reluat rai urile aeriene. "achetele au avut Israelul, (n apropiere 1!?.??? e un ora e locuitori. Purt#torul rept )int# *rani)a cu in nor ul )#rii cu peste e cuv'nt al autorit#)ii

palestiniene a con amnat atacurile, iar un responsa%il israelian a preci$at c# )ara sa nu va tolera atacurile (n reptate (mpotriva oraelor sale.

Cisior ania i 5ar ul e Separa)ie Situa)ia Cisior aniei este mult mai complicat#, mai ales pentru c#, up# coloni$area masiv# e up# 1>BE, acolo se a&l# mai %ine e /??.??? e re&u*ia)i israeleni i tot acolo este i o parte in Ierusalim. Peste 1>U in teritoriu se a&l# o&icial su% control civil i e securiatate israelian. 2n plus, Israelul a esp#rti)or care s# a n#scut mari up# evacuarea e (nceput (n !??! s# construias# un *ar motive

(mpie ice p#trun erea palestinienilor (n teritoriul israelian, in e securitate 7&i*ura >8. Acest *ar in unele colonii controverse i sunt voci care spun c#, re&u*ia)ilor, viitorului stat palestinian va &i ucis#
1/?

in Cisior ania, economia e %loca:ul impus

israelieni. Aproape !,+ milioane (n Israel. Li ul construit taie sate (n

e palestinieni se a&l# (n

Cisior ania, iar via)a acestora epin e (n mare parte e munca e evrei 7(m%r#ca)i (n veste anti*lon) e p#m'nturile lor,

&urni$ate e societatea e construc)ii care a executat lucr#rile8 ou#, i$ol'n u4i pe )#rani (mpie ic'n u4i pe tineri 7palestinieni8 s# a:un*# la coal#. Curtea Interna)ional# e Fusti)ie a con amnat aproape (n unanimitate acest $i al urii. Cu ,,a:utorulMM a ministra)iei americane Israelul controlea$# Cisior ania. Popula)ia in acest teritoriu este (n*r# it# p'n# i in punct e ve ere al comunica)iilor (n sistem e tele&onie mo%il#. Israelul are patru re)ele &unc)ionea$# e tele&onie mo%il#, ar palestinienii in Cisior ania i 5a$a e)in numai una. Aceasta in anii Q>?, cu apro%area Israelului. Statul in israelian controlea$# toate &recven)ele pentru celulare

Cisior ania i 5a$a. De la (nceperea violen)ei intre p#r)i (n !???, Ministerul Ap#r#rii in Israel a re&u$at constant cererile Palestinei e a pune la punct o a oua re)ea, care s# preia cererile tot mai numeroase ale clien)ilor. Ierusalimul ,raul, a&lat inte*ral su% ocupa)ie israelian#, este s'm%urele isputelor ancestrale intre palestinieni i israelieni. Dup#
1/1

1>BE, at't estul, c't i vestul oraului sunt controlate

israelieni. Ierusalimul este capitala reli*ioas# a evreilor, (ns# Israelul (ncearc# s# o impun# ca i centru politic recunoscut interna)ional. Pe e alt# parte, palestinienii cre c# reptul asupra estului Ierusalimului le apar)ine (n mo in iscuta%il. 2ntr4a ev#r, ocuparea estului Ierusalimului in 1>BE (ncalc# i (n acest moment le*ile interna)ionale. Dar (n estul ,,oraului s&'nt@ se a&l# cele mai importante situri reli*ioase antice, reclamate eopotriv# e musulmani i evrei. .ocul pe care s4a a&lat Templul Domnului, in care nu a mai r#mas a$i ec't Li ul Pl'n*erii, este Sanctuarul ;o%il pentru ara%i. Situl reli*ios este at't e important pentru evrei pentru c# este locul pe care, (n antichitate, au &ost construite primele ou# temple evreieti i se cre e c# acolo va avea loc :u ecata e apoi. Pe e alt# parte, i pentru palestinieni i musulmani, Sanctuarul ;o%il sau 9splana a Moscheilor are o imens# semni&ica)ie reli*ioas#. 2n Ierusalim se a&l# i Domul St'ncii, un e musulmanii cre c# pro&etul Mahome s4a ri icat la cer i a &ost (nv#)at e Dumne$eu un e i cum s# se roa*e. Istoric vor%in , po$i)ia musulmanilor asupra Ierusalimului a alunecat i s4a mo i&icat (n concor an)# cu circumstan)ele politice. 2ntr4un ciclu repetat e B ori e4a lun*ul a 1/ secole, musulmanii s4au concentrat asupra oraului can le4a &olosit, i l4au i*norat (n ca$ contrar. ;umai c'n Ierusalimul a servit
1/!

teolo*iei musulmane sau scopurilor politice, oraul a crescut (n stima i emo)iile musulmanilor. C'n aceste nevoi s4au re us, interesul musulman a isp`rut. Acest tipar ciclic s4a repetat e B ori e4a lun*ul a 1./?? e ani. Ara%ii spun c# Dumne$eu a )inut cu ei i c# i4a e ucat prin pro&etul lor s# (i atra*# la ,,a ev#rata cre in)#@ i pe evrei. Spre exemplu, (n Koran se spune c# Dumne$eu l4a instruit pe Mahamme (n anul B!! s` se roa*e cu &a)a spre Ierusalim, iar 1E luni mai t'r$iu l4a re4instruit s` se roa*e c`tre Mecca. Specialitii ara%i sunt (ntru noua reli*ie islamic#. 2n 1>>?, &ocali$area islamic` asupra Ierusalimului a atins un asemenea nivel (nc't ara%ii palestinieni au evoluat istorice pentru evrei. Palestinienii pretin e la a s`r%atori Ierusalimul pan` la ne*area calit`)ilor lui sacre i c` Templul lui Solomon a &ost construit e c`tre Canaani)i, c` vechii evrei erau mem%rii ai tri%urilor e %e uini, ca -i%lia provine in Ara%ia, c` Templul 9vreiesc ,,se a&l` (n ;a%lus sau poate (n -ethlehem@, c` pre$en)a evreilor (n Palestina a luat s&'rit (n anul E? al erei noastre i c# evreii e a$i sunt escen en)i in Kha$arii Turci. Palestienienii au scris pe por)i i pe $i uri c# ,,Ierusalimul este ara%@. e accor ast#$i c` episo ul cu Ierusalimul a constituit un e&ort (n van e a4i cati*a pe evrei

1/+

Ast#$i se vor%ete &oarte mult e ,,sionismul musulmanMM/E care este mult mai puternic ec't cel evreiesc. 2n timp ce evreii par mai pu)in &anatici (n a p#stra Ierusalimul, palestinienii o%'n esc acest &anatism reli*ios (ntr4un *ra tot mai ri icat. Sionismul musulman este (n mo emo)ional i politic mai (n&l`c`rat ec't ori*inalul evreiesc, lucru care a (nceput s# &ie o%servat e c#tre analiti (n ultimul eceniu./C

Inamicii Israelului3 incontesta&il inamicii SUA Israelul (n lupta sa (mpotriva lumii ara%e are un a:utor e n# e: e, &actor important (n asi*urarea sau esta%ili$area e oi or inii mon iale: Statele 6nite ale Americii. 2n num#rul > in !??B al revistei .umea, se pre$int# stu iul reali$at Israelul
/E

cercet#tori americani/> cu privire la a:utorul pe care (l primete in partea Americii. Cercetarea numit# ,,.o%%H4ul

,,Liua Ierusalimului @ (n Israel comemorea$` uni&icarea oraului su% control israelian (n 1>BE, (ns# acest tri%ut a sc`$ut (n importan)` e la statutul e s`r%`toare na)ional` oar la unul e s`r%`toare a comunit`)ilor reli*ioase. 2n contrast, versiunea musulman` a ,,Lilei Ierusalimului@ instituit` 11 ani mai t'r$iu, e c`tre AHatollah4ul Khomeini (n 1>E>, atra*e mul)imi e c'te +??.??? e oameni i servete ca plat&orm` pentru c(ti*area e suport concret (n :urul lumii musulmane. /C Conceptul e ,,sionism musulmanP a &ost &olosit pentru prima at# e analistul Khali Duran (n lucrarea ,,Chil ren o& A%raham: An Intro uction to Islam &or FeJsP, The American FeJish Committee an Ktav, !??1 /> Fohn Mearsheimser 7pro&esor universitar e tiin)e politice la 6niversitatea in Chica*o8 i Stephen Ialt 7pro&esor e rela)ii interna)ionale i ecal al Fohn 3. Kenne H School o& 5ouvernemnt in ca rul 6niversit#)ii 0ravar 8

1//

israelian con uce America@

e$v#luie &aptul c# ,, e c'teva

ecenii %une i (n special e la r#$%oiul e ase $ile, piesa e re$isten)# a politicii americane (n ,rientul Mi:lociu a &ost rela)ia sa cu Israelul@. Se arat# c# up# r#$%oiul e Tom Kippur Iashin*ton4ul a &urni$at spri:in statului evreu, iminu'n u4l pe cel o&erit altor state. Israelul a &ost cel mai important %ene&iciar al a:utorului economic irect i al asisten)ei militare anuale, repre$ent'n per total cel mai mare %ene&iciar e up# cel e4al oilea "#$%oi Mon ial, prin suma total# e peste 1/? e miliar e e olari 7suma nu mai este actuali$at# in !??/8. Israelul primete aproximativ + miliar e e olari pe an, a ic# o cincime in %u*etul pentru a:utor extern i circa 1?? e olari anual pe cap e locuitor al )#rii. Aceast# m#rinimie e ureroas# mai ales atorit# &aptului c# Israelul este (n pre$ent un stat %o*at cu un PI- pe cap e locuitor aproape e*al cu cel al Coreei e Su sau al Spaniei. Al)i %ene&iciari (i primesc %anii prin v#rs#minte trimestriale, (n timp ce statul evreu primete (ntrea*a sum# la (nceptul &iec#rui exerci)iu %u*etar, put'n %#*a (n %u$unar inclusiv o%'n$ile a&erente. 3#r# sri:inul american, Israelul nu putea )ine piept lumii ara%e (n %#t#lia pentru reli*ii i teritorii. ;ici Statele 6nite nu pier e prea mult e pe urma acestei asocia)ii: %anii (n America sunt e)inu)i tot e evrei^ americaniA Acetia &ac lo%%H pe l'n*# Con*res i cele mai importante
1/1

institu)ii, ca )ara lor e ori*ine s# nu (i piar # aliatul. De alt&el, principala )int# e atac a Statelor 6nite 7(nc# e pe vreme lui -ush Senior8 este lumea ara%#. Scopul este eclarat o&icial, cel pu)in ac# nu unul e us: petrolul i ca paravan V

reli*iaA America spri:in# in principiu a versarii )#rilor ara%e, care au (ns# ca scop, lupta pentru reli*ie i teritoriu. An*renat# colateral (n aceast# isput#, &#r# a4i iminua (ns# in pl#cere, America are o contri%u)ie important# (n r#$%oiul celorlal)i autori: evreii i musulmanii. Dac# partea evreiasc# are un c'ti* prin alian)a cu un actor important (n sta%ilitatea or inii mon iale sau esta%ili$area V up# ca$ 4, lumea musulman# c'ti*# prin &anatismul s#u. Acum i4a (n reptat aten)ia i (nspre aliatul Israelului, up# cum ne con&irm# atentatul e la Iorl Tra e Center, e la 11 septem%rie !??1. Statele 6nite nu (i (n reapt# ura numai (nspre o parte a lumii islamice, tra*e cu toat# artileria (n masa compact#S a prins o ur# *eneral# pentru tot ceea ce (nseamn# ,,putere musulman#@. Printre propriile con&licte cu IraK4ul, Iranul, America mai # c'te o m'n# e a:utor i (mpotriva Palestinei, Siriei etc. Au e c'ti*at in aceste ac)iuni israelienii, care up# ce au um%lat sute e ani (mpr#tia)i prin toat# lumea, nu mai vor s# ce e$e nici un centimetru e p#m'nt umanilor s#i, palestinienii. Alimenta)i cu o ur# &anatic# la r'n ul lor (mpotriva tutoror celor care i4au asuprit i pri*onit (nainte ca acetia s# ai%#
1/B

propriul stat, evreii (i revars# acum toat# ura (nspre palestinieni. Acetia, la r'n u4le, sus)in c# teritorul actual al evreilor nu le apar)ine e reptS in cau$a &ostului popor ales, mii e musulmani au &ost muta)i in casele lor cu c'teva sute e Kilometri (n alt# parte. Dup# cum am mai spus, locul pe care s4a a&lat ,,Templul Domnului@, in care ast#$i se mai ve e oar ,,Li ul Pl'n*erii@, a &ost i ,,Sanctuarul ;o%il@ pentru ara%i. <i iat# cum reli*ia sau lupta pentru ea a omor't p'n# (n $iua e a$i sute e mii e oameniA -om%ar amente (n temple i moschee, %om%ar amentele pe linia e emarca)ie 3'ia 5a$a, lupte e stra # (ntre repre$entan)ii celor ou# reli*iiA .a urma urmei, nici nu tii cine are cea mai mare reptateA P'n# musulamanii i evreii se omoar# (ntre ei &#r# remuc#ri, cei care tre%uie s# sta%ileasc# (ncetarea &ocului i retra*erea in teritorii, r#m'n stupe&ia)i c# nu tiu cum s# (mpart# reptatea. Ca s# revenim la rela)ia israeliano4american#, tre%uie spus c# la (nceputul anilor M>? i mai ales up# 11 septem%rie !??1, sus)inerea e c#tre Statele 6nite a Israelului a &ost :usti&icat# prin a&irma)ia c# cele ou# state au &ost amenin)ate e *rupuri teroriste ori*inare in lumea ara%# i musulman# i e ,,state tic#loase@ care sus)in aceste *rupuri i care sunt (n c#utare e arme e istru*ere (n mas#. Aceasta (nseamn# nu numai c# Iashin*ton4ul tre%uia s# lase m'n# li%er# Israelului (n privin)a palestinienilor i s# nu insiste asupra unor concesii p'n# ce
1/E

teroritii palestinieni nu sunt (ncarcera)i sau omor')i, ci i c# S6A ar &i tre%uit s# )in# cont e )#ri precum Siria sau Iran. Prin urmare, Israelul e perceput rept un aliat crucial (mpotriva r#$%oiului terorismului, pentru c# inamicii s#i sunt inamicii Americii. 2n realitate, Israelul repre$int# un &el e han icap (n acest r#$%oi i (n e&ortul mai amplu al Americii e a se ocupa e ,,statele tic#loase@. Terorismul nu repre$int# un a versar unic, ci e vor%a e o strate*ie utili$at# e un mare num#r e *rup#ri politice. ,r*ani$a)iile teroriste care amenin)# Israelul nu amenin)# Statele 6nite ec't atunci c'n intervin (mpotriva lor 7ca (n .i%an (n anul 1>C!8. De alt&el, terorismul palestinian nu const# numai (n violen)e iri:ate in (nt'mplare (mpotriva Israelului sau a ,cci entuluiS (n mare parte el repre$int# i un r#spuns la campania prelun*it# a statului evreu e coloni$are a Cisior aniei i 3'iei 5a$a. 2n stu iul in revista .umea, cei oi cercet#tori arat# c# ,, a spune c# Israelul i Statele 6nite sunt unite printr4o amenin)are terorist# comun# ascun e o rela)ie tip cau$#4e&ect: S6A au o pro%lem# cu terorismul (n mare parte pentru c# sunt un aliat at't e apropiat al Israelului i nu invers. Sus)inerea Israelului nu repre$int# sin*ura surs# a terorismului antiamerican, ar e important#, ceea ce &ace ca r#$%oiul s# &ie mai i&icil e c'ti*at. ;imeni nu se (n oiete e &aptul c# cei in con ucerea Al4Xae a, e pre$en)a inclusiv ,sama %in .a en, sunt motiva)i
1/C

israelienilor (n Ierusalim i e situa)ia i&icil# a palestinienilor. Spri:inirea necon i)ionat# a Israelului (i a:ut# pe extremiti s# atra*# sus)inere popular# i noi recru)i.@1? C't privete pretinsele ,,state tic#loase@ ale ,rientului Mi:lociu, ele nu repre$int# o mare amenin)are la a resa intereselor vitale ale S6A, ci oar (n m#sura (n care repre$int# o amenin)are la a resa Israelului. Chiar ac# aceste state cump#r# arme nucleare, ceea ce nu e e orit, nici America, nici Israelul nu pot eveni o%iect e anta:, eoarece cel care4l pre ic# nu4i poate pune (n aplicare amenin)#rile &#r# a su&eri represalii teri%ile. Pericolul e a4i aprovi$iona cu arme nucelare pe teroriti e i el (n ep#rtat, eoarece un stat tic#los n4ar putea &i si*ur c# acel trans&er nu ar putea &i etectat, &iin %lamat i pe epsit (n consecin)#. "ela)ia pe care o are cu Israelul (n*reunea$# misiunea american# e a se ocupa e aceste state. Arsenalul nucelar israelian este unul schim%are orin)e. Am ar#tat cum petrolul i extremismul reli*ios *enerea$# e c'teva $eci e ani con&licte (n care au &ost an*renate i statele ce nu aveau nici o mi$# (n acest r#$%oi.
1?

in motivele pentru care o parte

intre

vecinii s#i (i oresc arme nucleare, iar a le amenin)a cu o e re*im nu &ace ec't s# contri%uie la aceste

.umea, nr. >, !??B, pa*. !>

1/>

Dup# ce Gciocnirea civili$a)iilorP 7crash o& civilisations8 pre$is# e Samuel 0untin*ton11 (n 1>>B a evenit 7(n special ca urmare a G&enomenuluiP >W118 o Gciocnire a reli*iilor@, poate &i o%servat# (n politica mon ial# o (ncercare e re4seculari$are, a ic# emersul politicii e a (nl#tura &actorul reli*ios in s&era politic# (n i eea ascuns# c# ast&el se va (nl#tura o mare surs# e con&lict. Aceast# vi$iune simplist# nea*# (ns# &aptul c# (ntot eauna reli*ia a constituit (n primul r'n un &actor e e coe$iune social# sau cel pu)in ar &i tre%uit... Din punct

ve ere al tiin)elor sociale, reli*ia este o construc)ie a omului i va servi (ntot eauna nevoilor acestuia, instrumentali$area ei (n scopul aplan#rii con&lictelor &iin o alternativ# mult mai via%il# ec't eliminarea ei in s&era me ierii con&lictelor, aa cum (ncearc# America i Israelul s# (nl#ture islamismul... ,,Ciocnirea civili$a)iilor@ este e &apt o amenin)are cresc'n # ce re$ult# in acuti$area con&lictelor intre )#ri i culturi care se &on ea$# pe cre in)# reli*ioas# i pe o*m#. 2n cele%ra sa lucrare, Samuel P. 0untin*ton provoac#, cu (n r#$neal#, no)iunile realiste
11

e putere i securitate prin

;#scut (n 1>!E, este unul intre cele mai populare nume ale politolo*iei mon iale. Actualmente pro&esor la 0arvar , 0untin*ton a (nceput s# evin# cunoscut (nc# in eceniul al aptelea al secolului trecut, o at# cu pu%licarea c#r)ii espre G,r inea politic# (n schim%area societ#)ilorY. D'r&ul e notorietate (l atin*e (n anii M>?, atunci c'n (i &ace pu%lic# teoria cu privire la Gciocnirea civili$a)iilorY. Ini)ial, un articol, evenit, la c')iva ani istan) o carte, GCiocnirea civili$a)iilorY (l &ace pe 0untin*ton cunoscut ca autorul i eii c# secolul NNI va &i unul al civili$a)iilor, nu al na)iunilor4state.

11?

su*erarea creterii semni&icative a culturii ca &iin relevant# &a)# e i entitatea politic# (n t#r'mul e a$i al rela)iilor interna)ionale. 6rm'n ramura construc)ionist# a teoriei

politice interna)ionale, 0untin*ton sus)ine c# (n lumea e up# "#$%oiul "ece, cele mai importante istinc)ii intre oameni nu sunt e natur# i eolo*ic#, politic# sau economic#. 9le sunt e natur# cultural# i reli*ioas#. 2n timp ce statele na)ionale vor r#m'ne principalele unit#)i e anali$# (n a&acerile ecisiv nu eose%irile interna)ionale, comportarea lor va &i in&luen)at# realismul8, ci e pre&erin)ele, asem#n#rile i

neap#rat e *oana up# putere i %o*a)ie 7aa cum ar su*era culturale. 0untin*ton e&inete civili$a)ia ca &iin cel mai lar* nivel e recunoatere cu care un in ivi se poate i enti&ica, una care se re&er# la valorile, normele sociale i institu)iile care con uc societatea. 0untin*ton este atent (n reali$area i&eren)elor intre ras# i civili$a)ie: rasa nu este in&luen)at# e istorie, norme sociale i valori aa cum poate &i in&luen)at# civili$a)ia, aa ar &iin posi%il ca in ivi$i apar)in'n aceleiai rase s# &ie a 'nc i&eren)ia)i e civili$a)ie sau c# in ivi$i in rase i&erite s# &ie uni)i e civili$a)ie. 0untin*ton a mite c# civili$a)iile sunt &lexi%ile, &#r# (nceputuri sau s&'rituri precise, concrete. Cu toate acestea, el sus)ine c# *rani)ele care (mpart civili$a)iile ar putea &i am%i*ue (ns# ele sunt reale i importante. Civili$a)iile nu sunt structuri politice (ns# ar putea
111

repre$enta un numar e unit#)i politice 7mai multe na)iuni, mai multe state^ etc.8. 9l sus)ine reli*ia ca o unitate central# a caracteristicilor civili$a)iilor i o &olosete ca o varia%il# (n i enti&icarea c'torva a&ricane. 9valuarea G osaruluiY Islam4,cci ent (l etermin# pe politolo*ul american s# pun# un ia*nostic lipsit e echivoc: Gpro%lema esen)ial# a ,cci entului nu este &un amentalismul islamic, ci Islamul, o civili$a)ie i&erit#, ai c#rei mem%ri sunt convini e superioritatea culturii lor i sunt o%se a)i e in&erioritatea puterii lor. Pro%lema pentru Islam nu este CIA sau Departamentul civili$a)ie e Ap#rare al S6A, ci ,cci entul, o e i&erit#, ai c#rei mem%ri sunt convini eclin, le impune o%li*a)ia in cele mai proeminante civili$a)ii: :apone$e, hin use, islamice, vestice, latin4americane i chiar i

universalitatea culturii lor i cre c# puterea lor superioar#, chiar a&lat# (n e a4i extin e e vreo ilu$ie. aceast# cultur# pretutin eni (n lumeY. ;u este, (n vi$iunea lui 0untin*ton, loc ,cci entul nu e cu Islamul (ntr4un con&lict &ra*mentar i e supra&a)# i nu e urmarea unor &enomene tran$itorii. 9 un con&lict e pro&un$ime. Care va continua. 2n cuvintele lui 0untin*ton: GAt't timp c't Islamul va r#m'ne Islam 7ceea ce se va i (nt'mpla8 i ,cci entul va r#m'ne ,cci ent 7ceea ce este mult mai nesi*ur8, acest con&lict &un amental (ntre ou#
11!

mari civili$a)ii i mo uri e via)# va continua s# e&ineasc# rela)iile lor (n viitor aa cum le4au e&init timp e paispre$ece secoleY1!. Teoria americanului este par)ial contra$is# e rom'nul 0oria "oman Patapievici: ,,Totul ar p#rea s#4l con&irme, up# 11 septem%rie !??1, pe 0untin*ton. <i totui, eu cre c# (n con&licte nu culturile se (n&runt#, ci lupta pentru resurse. "esursa ma:or#, i cea mai rar#, este puterea. "esursa cea mai r'vnit# (n trecut era teritoriul. Ast#$i este e$voltarea economic#. <i teritoriul, i economia (nseamn# putere. ,amenii se lupt# pentru putere. 3irete, invoc'n ca esen)ial# nu posesia puterii, ci asi*urarea suprema)iei valorilor pentru care pretin c# oresc s# cucereasc# puterea. 2n opinia mea, nu presti*iul suveranilor, m'n ria na)iunilor, exclusivismul i eolo*iilor ori i entitatea culturilor *enerea$# con&lictul: toate acestea sunt chemate s# (l :usti&ice, a posteriori. Iat#, %unaoar#, con&lictul e a$i. .umea musulman# pose # o resurs# 7petrolul8 care are valoare numai (ntr4o economie avansat#, al c#rei secret musulmanii nu (l au. 9i vor, pur i simplu, puterea economic# a lumii occi entale pentru ei, &#r# occi entali i &#r# valorile acestora. <i (i ima*inea$# c# vor putea o%)ine acest lucru prin r#$%oi, pe care (l :usti&ic# nu at't reli*ios, c't printr4
1!

Samuel P. 0untin*ton, ,,Ciocnirea civili$a)iilor i re&acerea or inii mon iale@, e itura Antet, 1>>C

11+

o i eolo*ie reli*ioas# &oarte a*resiv#, chemarea la lupta islamic# (mpotriva in&i elilor. Aici, up# p#rerea mea, nu se con&runt# ou# culturi, ci ou# :usti&icari e putere V e rept c# &oarte ine*ale. Dorin)a e prosperitate i con&ort social, care sunt ale occi entalilor: spiritul ou# pasiuni lacome, ar sla%e. <i e :iha , care este al musulmanilor, i care este o

pasiune i lacom#, i a*resiv#, i tare. 2n plus, ,cci entul este emotivat in interior e trium&ul relativismului postmo ern i e i eolo*ia e$armant# a multiculturalismului V i eolo*ia pe care musulmanii o pot oric'n invoca, (mpotriva occi entalilor, pentru a4i :usti&ica at't a*resiunile, c't i preten)ia e a pune, (n ,cci ent, (n locul culturii occi entale cultura lor. Chiar ac# invocate sint valorile, lupta este pentru putere^@, spune 0oria V "oman Patapievici1+.

Concluzie

1+

Coti inaul, &e%ruarie !??B

11/

Marile i&eren)e (ntre comunit#)ile e pe 5lo% se atorea$# tra i)iilor i reli*iei. Av'n *(n iri i percep)ii i&erite, civili$a)iile recur* la cea mai primitiv# &orm# e re$olvare: con&lictul. A vrea s# amintesc c(teva minore, ar care par at't i&eren)e, aparent e e *rave pentru cei care nu le

practic#, (nc't marile or*ani$a)ii caut# solu)ii ur*ente

re$olvare i emit re$olu)ii pentru stoparea lor, iar c'n acestea nu sunt luate (n serios unele state sunt somate in punct e ve ere al em%ar*ourilor, militar, politic sau economic. 2n toat# lumea, speran)a e via)# a &emeilor este cu aproximativ 1 ani mai mare speran)a ec't cea a %#r%a)ilor. Cu excep)ia In iei, un e e via)# este aproape aceeai, pentru c# &amilia

pre)uiete mai mult un %#r%at i (n ca$ul unei %oli acesta %ene&icia$# e asisten)# me ical# mai rapi . 2n China, un &iu este mai pre)uit ec't o &iic#. C'n num#rul e copii a &ost limitat e stat la unul pe &amilie, au (nceput s# se nasc# mai mul)i %#ie)i ec't &ete, (ntruc't copiii e sex masculin erau omor')i la natere. C'n :u ec#m o reli*ie tre%uie s# ne *'n im nu at't la le*en ele, miturile sau cosmo*onia avansate e ea, ci la e&ectele ei pe plan moral, armat, social, psiholo*ic. De asemenea, putem vor%i ast#$i e ,,concuren)a reli*iilor@ i nu e unitatea intre ele. 2n ultimul secol cretinismul a &ost la un pas s# piar # mult teren. Dac# aa4$isa escoperire a r#m#i)elor trupeti ale lui Iisus, Mariei Ma* alena i &iului
111

lor, Fu ah, ar &i &ost a ev#rat#, istoria cretinismului s4ar &i oprit acum +? e ani. Se vor%ete &oarte mult c# (n spatele acestor escoperiri s4ar a&la masoneria. .ucru i imposi%il e ove it i &oarte eparte e a p#rea real, at(ta timp c't eserviciu. Cu sau &#r# ma:oritatea lo:ilor masonice sunt &ormate in cretini i evrei, care nu i4ar &ace un asemenea implicarea masoneriei, evenimentul va provoca victime colaterale chiar (n interiorul cretinismului. 2n timp ce unii speculea$# ine itul situa)iei (n scopuri comerciale, iverse secte extremiste s&'resc prin a repeta istoria sinuci erii (n mas# in FonestoJn, pentru c# v# cum tot ceea ce cre eau s4a n#ruit. Asta este insecuritatea reli*ioas#, &enomenul care nu poate &i stopat printr4o simpl# re$olu)ie a Consiliului solu)ii via%ile pentru (ncetarea lui. Dealt&el, nici &un amentalismul islamic nu este mai pre:os: plec'n e la ne(n)ele*eri (n privin)a existen)ei unor anumi)i pro&e)i i p'n# la iscre itarea oric#rei reli*ii i&erite e islam, &un amentalismul este principala cau$# pentru care am ecis s# e$%at su%iectul implica)iilor reli*ioase (n securitatea actual#. De ani e $ile, evreii se a&l# (ntr4un con&lict armat cu musulmanii, pe &on teritorial, pe &on reli*ios i pe implica)ii &inanciare. Care intre acestea trei este mai *rav#, nu o s# escoperim nicio at#, cert este c# aceast# cre in)# oar%# (n
11B

Securitate, &enomenul care avansea$# (nainte s# poat# &i *#site

Fiha ul islamic e la un pas e a provoca un al treilea r#$%oi mon ial. Pentru c# ac# va mai &i vreunul, acela o s# &ie un r#$%oi reli*ios. Dei mult# vreme &actorul reli*ios nu a &ost consi erat un aspect ma:or al securit#)ii na)ionale i interna)ionale, la momentul (n care s4a constatat c# avea poten)ial e a in&lama o stare e tensiune sau con&lict (ntre state, mo ul e a%or are a acestui &actor a &ost reconsi erat, iar acest lucru se (nt'mpl# (nc# e la s&'ritul anilor =C?, in cau$# c# apari)ia reli*iei ca tr#s#tur# ma:or# a unui con&lict a &ost total neateptat# at't e c#tre me iul aca emic cat i e &actorii eci$ionali. Primul oc ma:or a &ost la momentul revolu)iei islamice iraniene, iar e atunci a (nceput s# evin# limpe e c# reli*ia ca &actor (n ac# nu (n con&lict, (ncepe s# :oace un rol important

provocarea unor con&licte, atunci (n exprimarea lor. Pentru c# uneori, reli*ia apare (n con&lict precum o marc# a etnicit#)ii. Apar)in'n imensiunii culturale a securit#)ii, &actorul reli*ios cap#t# o importan)# ma:or# (n anali$a e securitate, spa)iul e mani&estare al securit#)ii culturale situ'n u4se la nivelul interrela)ion#rii securit#)ii in ivi uale cu securitatea na)ional#. ;e4am ocupat e *rupurile reli*ioase, care pot e*ener'n eveni o pro%lem# e securitate na)ional#, (n ca$ul comportamentului a%erant al acestora spre ac)iuni teroriste, separatiste, revolu)ionare etc. Am evi en)iat pe parcursul
11E

lucr#rii c# &enomenul acesta reli*ios este unul in motivele pentru care e $eci e ani se uc con&licte (ntre evrei i musulmani, (ntre americani i musulmani, (ntre orto oci i musulmani 7Kosovo8 etc. ,%erv#m c# aproape e &iecare at# (n ecua)ia con&lictelor intr# musulmanii. 2n ca$ul isensiunilor (n s'nul aceleiai reli*ii, ar cu i&erite con&esiuni, se pot up# moartea evi en)ia i)ii cu suni)ii, orto ocii cu martorii lui Iehova, catolicii cu restul culturilor cretine mai ales Papei Ioan Paul al II4lea, care a (ncercat o uni&icare a&lat# acum (n eclin up# numirea car inalului "at$in*er rept Pap#.

Bibliografie Securitate: A ams, Fames, ,,6rm#torul 4 ultimul r#$%oi mon ial@, 9 itura Antet, 1>>C An reescu, Alexan ru, ,,11 septem%rie !??14provocarea secolului NNI (n materie e terorism@, -ucureti, !??! Delcea, Cristian, ,,Psiholo*ia terorismului@, 9 itura Al%astr#, Clu: ;apoca, !??/ 5ar els, ;athan, ,,Schim%area or inii *lo%ale@, 9 itura Antet, 1>>C Kissin*er, 0enrH, ,,Diploma)ia@, 9 itura A.., 1>>C
11C

 Mali)#, Mircea, ,,Lece mii e culturi, o sin*ur# civili$a)ie@, 9 itura ;emira, 1>>C ;i)#, Dan, ,,Terorismul 4 anali$# psihosociolo*ic#@, 9 itura Timpolis 1>>> Scale)chi, 3lorentin, ,,Securitatea Comunitar#@, 9 itura Antet, 1>>> Stan, St'n*aciu, ,,Strate*ia com%aterii terorismului i iversiunii@ 9 itura M.A.I. Iallerstein, Immanuel, ,,Sistemul mon ial mo ern@ 7vol. 14 /8, 9 itura Meri iane, 1>>!41>>/. a a a Constitu)ia "om'niei a a a Conven)ia asupra prevenirii i pe epsirii actelor e terorism, Iashinton ?!. ?!. 1>E1 a aa Conven)ia european# privin reprimarea terorismului, Stras%our* 1>EE a a a Tratatul e la Maastricht V 1>>!

a a a Strate*ia e Securitate a "om'niei, aprilie !??B

a a a comunicat SI9, ,,Climatul e securitate (n re*iunea M#rii ;e*re 9xtinse up# 11 septem%rie !??1@ Materialul a &ost pre$entat (n ca rul con&erin)ei interna)ionale anuale cu tema ,,Peace, ,r er an Intelli*ence an Pu%lic Sa&etH Post >W11: Are Ie e Cana ian Association o& 5ettin* it "i*ht@, or*ani$at# perioa a 1/41B octom%rie !??/.
11>

SecuritH Stu ies 7CASIS8 la ,ttaJa, (n

 a a a 2nt'lnirea anual# ,SC9, Darovia

Religie: Anan a K., CoomarasJamH, ,,0in uism i %u ism@, Iai, 9 itura Timpul, 1>>E -i%lia Coran, "ee itare up# e i)ia in 1>1!, Tra ucere in ara%# e ,ctavian Silvestru Isopescul, 9 itura 9TA, Clu:, 1>>E Cuciuc, Constantin, ,,"eli*ii noi (n "om'nia@, -ucureti, 9 . 5nosis, 1>>B Cuciuc, Constantin, ,,"eli*ii care au &ost inter$ise (n "om'nia@, -ucureti, 9 . 5nosis, !??1 Davi , Petre ,,C#lau$a cretin#. Sectolo*ie@, 9 itura 9piscopieiei Ar*eului, Curtea e Ar*e, 1>>/ Davi , Petre ,,Inva$ia Sectelor@ vol II, 9 itura 9uropolis, Constan)a, 1>>> Davi , Petre ,,Inva$ia Sectelor@ vol III, 9 itura 9uropolis, Constan)a, 1>>> 5avrilu)#, ;icu, ,,Mic#ri reli*ioase orientale V o perspectiv# socio4antopolo*ic# asupra *lo%ali$#rii practivilor Ho*a@, 9 . Provopress, Clu:4;apoca, !??B 0untin*ton, Samuel, ,,Ciocnirea civili$a)iilor i re&acerea or inii mon iale@, 9 itura Antet, 1>>C
1B?

 Pl#m# eal#, Antonie, ,,Trei ceasuri (n Ia @, 9 itura Funoir Clu%, -ucureti, 1>>+ Pr. Pro&. Dr. Achimescu, ;icolae, ,,;oile mic#ri reli*ioase@, 9 itura .imes, !??! Dasile, Danion, ,,D#r'marea i olilor, reli*ia ;eJ A*e@, 9 itura 9*umeni)a, 5ala)i, !??1 LH*munt, Foseph, ,,FehovahMs Iitnesses in the 6SA, Social Compass@, vol. NNID 1>EE a a a Diolen)a G(n numele lui Dumne$eu@ 6n r#spuns cretin., Simpo$ion interna)ional, Al%a Iulia 1141! martie !??! a a a .eeshai, .emish, Corespon ent 9poch Times, pe "ela)ii Chine$e, > septem%rie, !??B, articol pu%licat luni, ! ,ctom%rie, !??B a a a Iehova aaa Tre$i)i4v#, ,,Declin la nivel mon ial@, aprilie !??E, Con*re*a)ia Martorilor lui Iehova Turnul e De*he, ,,Se va pune vreo at# cap#t cru$imiiO@, nr. C, 11 aprilie !??E, Con*re*a)ia Martorilor lui

1B1