Alexandru Florin PLAION

Societate $i mentalitlti in Europa medievalX

O introducere tn antropologia istoricd

TFI
EDITURA LINIVERSITATII ,/.L. I. crJZA*

IA$I - 2000

socrETATE $r MENTALnAIT lw Errnora MEtrgvALA

acest unghi" cum nu se poate mai grritoare. Asumat 5i de istoria mentaliri{ils1 _ mai bine.zis' de direcfiile desprinse din ea - &I un nou temei epistemologic, acest demeri. dominant in anii din urmtr, probeazd nu numai capacitatea regenerativa"a gnei direclii care este departe de a-gi fi epuizat valenfele, dar gi utilitatea practicd recent redescoperit?i

de .'mentalitifi colective', apt, cum ctede aJasi wolf Lepen:,:^,tlt11^t?T_tlTll rues'". de a intemeia o noua politicd europeani. pluralism cultural gi ,espeltrr diferenfelor. Este. sd recunoa$tem. o cale exlrem \u?rep"
merttaliti{ilor. in misurli de a o fortifica in perspectiva marilor sfidlri ale secolului rnileniului) urmitor.
de inteiesanti deschisd evoluiiei

irtu.i
1gi

t\E

Loc,.

cit.,

pttssint

ISTORIA MENTAUTA

ILOR IN ISTORIOGRAFTA EIIROPEANA

nu la marile ,,rrend"-uri evolurive. ori la colectivr a feno_ menelor 9i proceselor istorice. .ci la rolul concretului ;i ,l prtttcJ;I,,i. in toate ipostazele gi fonnele lor de expresie'tu. Reabilitarea evenimennrlui, u nu*ti*ii. a biografiei. ori a istoriei politicer8T. murti weme p.o."ri.. d;;;;;;;;;iiri-iJ5.i.1or. a fost. din
, .. . It)l

ale cercetdrii' ci 5i cu transformarile de context. uu intiinprator, referindudin 1988 ar ,,Anareroii ila'il;;;fte cauzere sale, atit compromiterea sistemeror,slllare de.interpreare, cit qi a ia"orogiilo. care le asigura_ seri succesul' Tendinfa inhevazutd atrurci consta or" r."lliil".*"ffi',norom a subiectului". sensibili
se la aceasri criz.i. un editorial

drrabila. critici asociati in ultimu-l deceniu reconsiderdrii paradigrnei interpretative a,"fuial^elor" nu s-a datorat doar constatirii nealunsurilor ei sau lirnitelor istoriei rnentalitalilor. In cauzaa fost pusd. de fapt. itttreaga ii19.i". ,u drr;it;;-ilpficd. somatd. ca in unn'i cu $apte decenii. sa-qi reivaluere ilonile gi rnetodel! a.._rli.rr.ra. Existd insd o deosebire neti intre aceastr grg'.oca-ye._ri predecesoarea ei: daca prirna fusese. esenfialnelrte' indreptata irnpotriva habitudinilor disciplinei in n*n"t. iio*lritor din qtiinfele sociale' aceea de la finele anilor '80 a fost o critica la aaresa nrnaamentelor inseqi ale yiinfelor sociale, apreciate ca fiind din ce in ce mal inadecr,,ate in raport nu numai cu noile exigenfe
gi

crile 9i procesele de transformare a componentelor imaginamlui social, cit modut lor ambivalent de a reflecta ambianfa sociald. Sensibilitatea io.. ufroup. ,,etnorogicd,,. pen_ tru ,,pracrici", ,,rirud", ,,stereotipuri". dubratd de adoptarea ;;;;. deliberati a ,,du_ ratei lungi"r83 au consolidat aceasti opfiune "" ,,filosofici-. desavirEind preschimbarea specialigtilor dorneni'lui *- soi de ,,coleclionari" ai ,,faptelor,, de mentaritate, prea pu_ ..h. trn atenfi la evolutrie (pericor asupftr canria Alphonse Dupront, a atras in chip aproape profetic atenfla. cu mai bine de un sfert de secol tn *"!,*;.'rL? uru parte, natura compactd. sistemicd. a oncirui univers mental (de grup ,uu,,ro.i.tutl,). alcStuit din ele_ nlente ininteligibile in afara unui context dat, i-a itrcura.lat p. r.pr.r**[ii .,noii istorii" sa persevereze in aceeagi direc{ie. jucind un rol tot utit a. i.po.tali in retatiua deprecrere a problematicii schimbirii. Este' neindoielnic.,o mare dozd de exagerare s.i vedern in acest dezinteres. precum wolf Lepennies' simptomut unei acuJe nein"crederi in ,nooernitaie. ri a unur artiiluminism programaricrsr. Rimine, rrrd.;;;;;;;r"b,i ori expresia manifesap*r ci vocafia.,ernologici" a istoriei mentaliidlilor de care aminteam. a conferit trecutnlui prestigiul unui referent frrndamental. transfigruindul intr-o realitate .sui generis. singura cu adevdrat
irnponalti
Fen'oarea

dil;;ril;

'.t'.
t,8o

in legdturi
L\| D
'une

(9i nota 62).

cu implica(iile ei negative, r,. critica lui Herv6 Coutau_B6gan e, op. cit.,

p.

97_

histoire des mentalitds ... , loc. cit., p. 401402. Leperurieg von der Geschichte . 1l] ry"tt der Mennliaren, ,,Historisc schrilt'. Band 261, Heft 3. t995, p. 684_686. ^r'Polrtik
'oo Pentru

he z*it-

in Pretbfa la noua edifie, prescurtari, a volumurr.ri r^a Nouveile

acestei tendin(e, v. Lawrence stone, op. cit., p. 43.De aserne_ ne4 Roger Chattter. Le monde comme represenntion...,loc. cit.,p. f SOi_iSOOt"' Analizadetaliata a acestor vechi-nbi direc;ii de. cercetare este inreprinsd de Jacques L Goff

discufia amdnrurtittra

Histot;,

il;A;r,

1988, p. 9-18.

64

SocIETATE $r MENTALITATI itr ELrRopA

tvconvarA

piu intent al evolupei spre ilwninarc [adice qpre rnodemitate, spre nfirme - nrs. Al.-F. p.]... [fiind insil incapabili de a explica impactul lor asupra schimbdrii sociale altfel dectt tn termenifoarte simpli".,.De exemplu - continui el - istoricii mentalitdlilor au denoltat [arumite] opozilii precum primitiv / modern sau preindustrial / industrial cu scopul de a ldmuri schinthdrile in mentalitate. Dar, tn majoritatea cazurilor, aceste ideal-tipuri nu ntai reprezintd simple instrumbnte de clasifcare cu finalitate euristicd. Pentru <anoliSti >, aceste polaritdti, investite cr.r [o nejustificatll autonornie, explicd ele tnsele de ce se schimhd societdtile "r80. O criticd aserninitoare in fond. degi diferiti ca fonnl a fost errurr{ati- intre alfi'8l. inclusiv de Femand Braudel. Degi autorul trfecliteranei... nu s-a referit in chip explicit la aceasti irnportanta lacuni. este limpede. totugi. ci reprogul adresat de el foStilor colegi de la..Annales" de a investiga mentalitatile ca un domeniu autonorrt o vizeaza in rnod direct. .. (-d urmasii mei [Ia conducerea revistei - n.ns.. AL-F.P.l scria el rnai dernult. in inimitabilu-i stil colocvial - preferd sd studieze tnentalitdyile neglijindviata economicd, cu atit mai rdu pentru ei.t in ceea ce tnd prit,este, n-as studia ntentalitdtile Jdrd .sd pun ,ri re.stul in cauzd. Cdci, .stttt de acord cu Eric Hobsbowm: nu axi.std t't istorie autortontd a mentalitdtilor; ele sint intotdeauna lesate de rest. Eu cred cd .tttcce.torii,,,ri n,, i.,si dau foartc bine:;eanra fde acest lucrul. Ei dau intpresia...cd ahandoneazd acest sol economic care ne ingdduia legdtura cu colegii nostri marxisli " 182. De buni searni. dirnensiunea cauzal-explicativi a istoriei mentalitatilor gi a derivatelor ei coutelnporane nu este - ruci nu putea fi - cu totul absenta dintre preocupirile istoricilor de Ia ..Arnales". Din acest unghi. obiecliile aduse ieprezentan{ilor.,noii isorii" sint. pe alocuri. excesive. Ceea ce li se poate insl cu sigumnfa irnputa este de a-i fi lirnitat simlitor aria de cuprindere. restringind-o doar la injelegerea intercondilionirilor complexe care guventeazi orice ansamblu social. f5rd a o utiliza ca instrulnent al cercetarii

grad semnificative 9i pentm lipsa de interes a practicanfilor istoriei mentatitifilor fafa de fenomenul schimbdrii. niciodati luat cu adevdrat in seamd sau interpretat altcumva decit prin postularea urei teleologii simpliste gi uniliniare a evolufiei, in forma trecerii r,spontane" de Ia simplu la complex, de la arhaic la modern. de la iratrional la rafional etc. Michael A. Gismondi - unul dintre criticii cei mai intransigen[i ai acestei limite frrndamentale a ,.noii istorii" gi incl dintr-o perspectivd marxisti a istoriei - are in mare mlsuri dreptate si constate ci specialigtii mentahtitilor .,concep structurile mentale ca operind in a.fara determinatiilor specifice texturii sociale, tn conformitate ca un [ipotetic] princi-

mecanismelor de schimbare. Aidoma lui Marc Bloch gi, infucitva: Lucien Febrre, cdlauzi{t. pe parcursul intregii lor activita{i, de principiul aproape mistic al corelirii struc-

tunlor profi.mde ale vie{ii urnane cu factorii ei materiali (in sensul cel mai cuprinzltor al cu'i'intului). cercetitorii rnentalului colectiv au fost gi ei inte.resafi si unnireasci nu atit
rs0
13r

lWohaelA.Gisrnoncli, op.cit.-loc.cit..p.21l-23 I (citatulestedelap.223). Ca, burraoarA, Rolf Reicirardt(cf. op cit.,loc. cit.,p. 132). r81 Fernand Braudel, En guistt de ionilusion,,Revieu/', n" i. t 97g. p.256-257.

ISTORIA MENTALITATILOR iN ISTORIOGRAT'h EUROPEANA

63

e\plorate (idei, ginduri. reprezentiri, imagini etc.) erau. cu excep{ia relativl a atitudinilor. gleu de identifrcat ca atare din masa de date ale trecutului: ceea ce s-a mai observat a fost Si faptul cd ele erau imposibil de tratat ca ,,obiecte" cuantificabile, pe bazr inventanerii unor ansambluri documentare omogene. Cum si distingi aceste ,,imponderabile" ale sensibilita{ii colective. cit mai limpede cu putrn{a? $i, in al doilea rind. cum si asociezi interpretdrii lor o metodd ,,impersonald"? Sint intrebdri la care istoria mentalitafilor nu a reuEit si ofere un raspuns unanim convingdtor. La acelaEi capitol. al adev6rului faptelor de mentalitate 9i in privinfa aspectului lor calitati,. explorarea acestui dorneniu s-a confruntat. nu de pu{iue on. 5i cu dificultatea de a discerne. in cadnrl unor asemenea ,,fapte". ce anume constituie expresia unor atitudirri gi comportamente colective gi cit reprezinti doar rnanifestarea unor sensibilita{i strict inclit,iduale. Problema raportului dintre particular qi general. singular gi colectiv s-a pus in aceasti sferd de investigatie cu o deosebiti acuitate. flra a-qi gasi. intotdeaula. o rezolvtre satisftcdtoare. Pe de alta parte. varietatea evidenti a turiversurilor mentale specifice persoanelor gi grupunlor. sfidind constant no{irurea de ornogenitate. a flcut extrem de greu de operal la aceste nivele. necesarele diferenfieri dintre accidental gi structural. durabil gi efemer. regularitate gi exceplie etc., micgorind sirn{itor qansele de a distinge 9i eyalua corect,,zonele" de continuitate Ei unitate. Nici din acest unghi. aqadar, analiza laptelor de mentalitate nu a produs concluzii fdrd echivoc. in ciuda caractenrlui spectaculos al unor anchete. Poate ci aceste limite de ordin rnetodologic ar fi fost. intr-o oarecare rnasur:t dep[gite dac4 partizanii,,noii istorii" gi ai istoriei mentalititilor. totodati. arfi fost mai seusibili la necesitatea unei teorii. de naturd a le orienta cercetdrile. Neglijarea ei in favoarea unui pragmatism rnetodologic ..contre vents et mardes" a constituil ins5" o alta deficien[5 considerati structurali a acestei istorii. cu implicafii deloc neglijabile qsupra rezultatelor ei. Fari a mai repeta ceea ce am spus. in aceeaqi privin{a mai sus' ". nu puteln. totugi. si nu rernarcim faptul ca aceasti atitudine. departe de a fi. la.,parinfii fondatori" ai ..Analelor'' gi la umragii lor. un sirnplu accident sau o greqeald de parcurs a fost. ditnpotrir'.l- nu numai explicit asrunati, ci. uneori, qi temeinic argumentatd. Una din bele rnai clare luiri de pozi{ie in acest sens ii aparfine lui Georges Duby. fiind formulati cu mult irrainte ca automl Evului lv[ediu masculin sI ajungl a-gi exprima. decep{ional neincrederea in conceptul pe care il itustrase de-a lungul intregii sale cariererts. ,.Deoarece existd o viald pe care eu o ob.sen, - i se destdinuia el lui Guy Lardreau intr-o convorbire avutd cu aproape doud decenii in unnd - mi se pare cd orice teorie al cdrei prizonier a; putea deveni este Schioapd Si distruge fantezia... Incerc sd fac totul pentru a md elibera de int1e. Emblematice pentru aproape tofi corifeii istoriografiei franceze formafi la fluenla ei" gcoala de gindire a lui Marc Bloch Si Lucien Febwe. aceste cuvinte sint in cel rnai inalt

" '

- t'. suDm-lL

l/. nota'l2.

z-1.

r7e

Geoiges'Duby, Guy Lardreag Geschichte und.Geschichtswissenschaft,Frankfurt am Main,

1982, p. 65.

MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA nile 9i tehnicile de lucru cele mai adecvate subiechrlui cercetal Acesta este, de fapt, sensul restrins al interdisciplinaritnfii, acceptat in ultimii ani de cercetirile consacrate mentalului colectiv in fiecare din domeniile amintite, indiferent daci aceasti colaborare privegte etnologia istoria culturii, psihologia sociall sau sociologia. Avem, astrel. de a face aici cu o ultimd ipostazd a defunctei unitnfi a acestei istorii, prea slaba, insA pentru a i-6
putea

restrfui

triurnlEtor al ,.noii istorii". dar, de o buni bucatd de vreme. din ce in ce mai stdnritor evocate. oglindesc. prin inmgi faptul ca sint discutate, deopotrivd cele mai recente schinbari in modul cum se raporteazA societa{ile contemporane la trecut gi. pe de alti parte. 5ansele,,noii istorif'de a supravie{ui. prin reconsiderarea criticd a't e.hilor postulate- In fond" inslqi regindirea interdisciplinaritdfii. de ca-re am vorbit. precum gi abandonarea tacitA a propensiLutii spre globalitate constituie o pa-rte integrania a acesiui arnplu proces de reevaluare. Ele indica nu doar varietatea- dirnensiunea 5i, adesea. r'irulenta provocirilor cirora are a le rdspunde astizi .,filosofia" episternicd a ..Analelor". ci arn putea spune. antlcipind oarecum concluzia rindunlor de fafd qi vigoarea ei regeneratn a. Lisind cu buni gtiinli la o parte acele critici" dupa pirerea noastrl neinterneiate. care reprogeazi istoriei mentalitAlilor fie simplificarea-abuzivi a imaginii trecutului (prin sacrificarea ireductibilulu Ei a diversita{ii). fie o ipotetici degi inr,'oluntard aptituaine ..tttistificatoare'''to ldetennirurti de irnpiecizia cronicd a conceptului tutelar), sintem datorl a recunoa$te altora o incomparabil rnai substanfiala intemeiere. Una dintre acestea pnve$te insaSi realitatea faptelor de mentalitate. Disocierea polernici a,,noii istorii" de -istorja istorizanti" qi optiunea ei pentru o strategie complet diferiti a cercetirii au fost. ipso.facto- dublate. culn arn gi obsen'at deja. nu nurnai de substituirea rnetodologiei tradi{ionale prin tehnici noi de anchet4 incornparabil rnai suple qi rafinate decit pledecesoareie lor. dar gi de elaborarea urui ansarnblu concepmaf inedit. rnenit a da inai bine seauri de noile orientiri gi domeniile de interes promovate de $coala ,.Analelor,'. intre altele- aceste complicate operafiuru au insernnaf gi reinterpretarea no{iunii de ,,evenittletlt-. intr-un sens apt dc a integra atit expresii pinl atunci rgnorate. cir pe de alti parte. de a ingadui 9i o analizr serial5- considerata de reprezentaifii ..noii istorii" una dintre cottdifiile debazd - dacd nu chiar cea mai importantd ale unei interpretiri obiective. Or- ceea ce s-a constatat destul de repede a foit nu numar faptul cd eipresiile mentale
Termenul i1 agaaing-lui G.ER. Lloyd, op. cit., passim. Acuzatta de simplificare a fost for.r7o rnulati- intre altii de Liam Hudson, The Cult o|ihe Fait, citat de Lawrence Stone. op. cit., p. 42 (t,. Sr nota 131).

talmente. gi asupra celor mai noi din&e metarnorfozele sale episternologice. Acest Iucru Iu se pa-re necesar nu numai pentru a completa tabloul schilai in paginile precedente. in egala m55uri. el ni se impune gi fiindcd aceste limite. ocultate'in trecut de d.iscursul

,.Istoria" istoriei mentalitaflor, pe care ne-am strdduit a o schifa mai sus, mai cu seatnd din unghiul conceptelor. al direcfiilor qi metodelor sale definitorii, ar fi. neindoielnic. tncompletl. dacl am ignora limitele structurale ale acestui demers, care se rdsfring, fa-

ISToRIA MENTALITATILoR iN

Istoruocn qna guRoppaNA

61

tatea" Georges Gusdorf avea perfecti dreptate sd observe ce instituirea ei oglindea mai pugin un progres epistemologic. cit un ,,simptom patologic", fiind o reac{ie determinata de specializarea exageratl a gtiin{elor ii. totodati, o aspira{ie de refacere a unit5fii lor pierdute. Acest proces fiind. dupd pdrerea sa, inexorabil. reconfigurare4 rnAcar partlal4 a vechii integritSli nu mai putea avea loc, in misura in care tentativa era totuqi posibil4 pril ,,comasarea' forlatd a disciplinelor sub pulpana atotcuprirzdtoare a unei qtiin{e unice sau - ceea ce insemna acelagi lucru - prin elaborarea unui discurs ,,meta$tiintific", rntegral, capabil de a transcende, prin includere. toate drsciplinele (dupi cum incercase structuralismul). ,,Pentru cd pretinde rigoare - constata pe bund dreptate autorul -lecare Stiinld posedd logica sa proprie, care o inchide asupra-Si, tn fidelrtarcafald de propriile ei prejudecdli" gi, impiicit - am adiuga noi - fa{a de propria-i identitate. ,,!'[u este de ajuns - continua el -sui introduci citeva jaloane Si repere matematice in biologie sau in istorie, sd apelezi la serviciile aparatului statistic in economia politicd sau in sociologie pentru afi asigurat cd esenla realitdlii istorice, psihologice sau biologice intrd sub jurisdiclia normelor logico-matematice in schimbul punerii intre paranteze a individualultti, intimpldrii, aberaliei sau accidentalului". Adevdrata interdisciplinaritate presupunea. dimpotrivi, recuperarea ,,simfului unum", respectul fa{a de alteritatea disciphnelor partenere gi. in primul rind. repunerea comparatismului in drepnrrile sale firegti. in spiritul unui..politeism epistemologic". atent la discordan{e. discontinuitili gi disurnlerTa. Constderafiile istoricului francez - fonnulate intr-o perioadi in care simptomele pluralisrnului postmodern erau doar percepute, m incd gi congtientizate - nu au rimas fird ecou prirtre colegii sai de breasli. F5cind un fel de mea culpa tacita pentru exagerdrile de odinioara. un editorial al .,Analelo/' franceze publicat exact la finele deceniului trecut invit4 de asemenea. in numele grupului omonim, la regindirea acestei no{iuni, nu in sensul tradifionalei omologii svul convergen{e, ci al respectului reciproc al identit5lilor"'. Insistind - curn nu o mai flcuserd pini atunci - asupra dificultlfilor presupuse de dialogul interdisciplinar gi rupind cu o indelungati obignuin{a hegemonici, redactorii revistei nu ezitau si afrrme cd interdisciplirnritatea nu mai trebuia interpretatA ca un .,fapt natural''. inerent unui anumit grad de rnahrritate qtiin{ificd, ci. mai curind. ca o simpld operaliune de transfer gi .,traducere" a conceptelor de la o $tiintn h alta- fird efecte asupra identitafii gi a liberti{ii lor de evolu}ie. Condi{ia esen{iali a unui asemenea mod de a proceda nu putea fi decit una singuri: competenta in domeniile chemate sd coopereze. in{eleasd nu ca o luare in stdpinire a,,celuilalt". ci ca o simplS familiariate de ordin metodologic, dublati de aptitudinea de a selecta din domeniul solicitat sd colaboreze nofiutto Georges Gusdorf, Trecutul,

prezmtul

qtiinlele umane...,p. 6l-94. ttt no 6, 1989 (v. indeosebi textul programatic ,,.Annules. Economies. Socites, Civilisations",, n" Tentons I'expdriencc, p. Vaa-VA9). O interpretare oarecum aserndnitoare a interdisciplinarititu apadine qi lui Aaron J. Gurevich,rVedieval Culnre and ,,mentalitd" according to the new French Historiography in idenL Histoical Anthrclpolog of the Middle Ages, edited by Jana Howlett, Polity Press [Cambridge], 1992. p. 23-24.

iatea y

Si

viitorul cercetdii irttetdisciplinare n Interdiscipliru-

MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA retrospectiv' 9i aceasti mizd neobignuiti pe interdisciplinaritater?3. care nu a intirziat str le zugereze specialigtilor, cu incepere mai ales din anii 'g0, trebuinfa nu numai a unei drastice moderafii, ci gi urgenla unei complete regindiri a metodei, dintr-gn gnghi diferit in spirihrl respechrlui pentru autonomia fiecdrei discipline. Fdrr a fi neaparat un pesimisl dar sesizind exact temeiurile aceshri mod imperialist de a .on..p" interdisciplinari-

iii

!i
i

les'' a generat o distantare sistematicd oe psrtranatia, imprumutind, wte.r ,,ncgdi tn_ cdpdlinate " (lr4ichel Plon. Diu r'_,,heresii prrytsiotogique) d r'<obcenite s"in)rii1qunr. L,imontabre dans I'histoire,,.Studies in the Hisrory oirsy.troitgy ard the Social ScieJces,.,4, r9g7, p.226_ 236- apud Peter Schc;ttler. op, cit._, roi. cit., p. ls, 9i :r). Exemplui ruiiu.qu", Le Goff (in Histoi'e dcs sciences et histoire des mentaitis...,v.".'zs supra,n. este, din aceragi rurghi, tipic: pen_ tru autorul Imaginarului medietal, istoria rneutrlitatl[or ,,nu iro. o-n*oic dc psilnnalizd,', rstoncii nernaitrebuind inspdimintafi ,,cu ace-astd speietoare" (v. Ei prefafa la edifia francez5 din 1983 a Regilor Taunnturgi, carte recent tradusd. a. va parrait"r";, gi rom6nd, ra'i, Ed. Polirom' I998' p. o apreciere mr umi.ata.- degi foarte ..iti"a a ganselor de co_ laborare dintre

Bloch- atit de bile informat asupii'lucrerilor qtiinlifice g".*u", .uia.ntJnl.unougtere a operei lut sigmrurd Freud are toate motivele *.p*raa atii speclaiigti, ." vrt.n"r plon citat de .* Scli6ttler - au remarcat' la rindule, acelaqi feiomen: elanul'ra{ionairt ut irto.i.lto, de la ,Arura-

llolerit(op.cil.,loc.cit..p 78sqq) Elareperiectadreprate.a.onrli."ilaunistoriccaMarc

consecvent aplicat^6, d3 geme ce atit psihologiacil y psihanaliza in primul rind) au fost excluse, {1.quttlti", a"r" .oruuoiito-"ilito.l"l. Dupd cum au remarcat mai mul(i cunoscdtori ai acestei $coli. ,,cercetdtorii ciri iu-co"'ti"i, cu regulaitate la <Annales> [au fost] bieresali ntai pulin di o teoie a metodologieifor_oln if"it" de aceste disci_ p/inc [correxef , cit de unere dh tchnicire o"-"rii?;."^fr;;;;^;oape urconqtient sur_ si selor hvestigate. urmarea acestei situafiia "uraartn fost cE insegi concepiele;'tili;G';" istoricii francezi gi ternele lor de cercetare au suferit, uneori, limitiri serioase, ori ctrlar d"i;;d., ca bu'ioari" noliunea de ,.structuri mentali,'a unei epoci, restrins4 dtn ca,.vai^"^itifltaiii ,]rrafrEifof. faF de da_ tele celor douE discipline mai sus men(ionate, doar la nivelul limped" Lr ionEt*t" i (apud Ja nMaurice Biziere' Psvchohistory and Histoire .es mentarites, ,.rrr" iou-ui oirsl,ctrohistory,', vol. il, N" l, 1983, p. bs-tlt' ratat dintre rstorie, psihologie qi lniq* "*. t*hU ^*p." mariajului "fost psiharuliza' Autorul uiti. insa, faptul cd Lucien Febwe nu.a .itrsi a. pufm rnsensibil la sugestiile celei dintii, dimpotrivd! (v. iupra). Peter Schrittler observd cb r1p* [.'i.t*"s a ,,anahqtilor,. pentru psihanalizd constituie, in mare misurd, un dat ,,geneti.,', fb;j;i;;ii"iigi ai gcoiii manifes_ tiild o ignoranta totala fatE de_aceastEdiscipiind, potenfial utila, totu$i, prin sugestuie pe care le-ar
(acesta

ln Nici aceasta ton$i

;.;;,T;;.

i)

iili

v-xxx)

cltanalise d'une

langcsRobefiMandrou...,p.ir-gl;u_.
luragi 'Iean-MarieBizi*e'.Before ana

istorie gi psihariiiza. la Mchel Monneau (Le divan et.re de Hogarth nt Histoire sociale, tiiiuiiir^'

de psychohistoire, .Rewe d'Histoire Moderne et contemporaire", t. XXVI. a'nl-jujn_t9a0, p. niao'l . a.""ugi nJ.onJigro" uu probat-o re_ prezentarilii ,.noii istorii" franceze gi rap ae cpistemologia grtiili"r,-i*t de Gaston Bache_ lard' Alexandre Koyre 5i Georges cu"guilh.tn,'ul" ^la cu minime excepcaror icrieri nu s-au uu.urut, tii- de nici o atentie dil oartea ,./,naler6r". Drpa urn. u our"*u, nog"rti^rtrer, aceasti ceci_ tate a fost deosebit de nefastE, intrucit nu ,ru.,iui ca i-a priuat de succesoirii lui gloch gi Febwe de curoasterea mut ,.ansambl.u susceptibi.l.e' a-i p,reveni certitudinilor prea .00."::"?r:, .ftaste deduse din ancheta statisticd", dar i-a gi impiedicat sainFleaga ;"Jri au loc schimb6rile in cadrul sistemelor de reprezentiri colective (".f. Hirroirn intellectuelle et histaire dcs mentaliris.. . loc. cit., p. 295-296)

i\er. nia

si_supra,n.32),

ilG * i, iilir. Retour sur la psyMd_ ""i;;;i;, et mertnlitd.s. studiupnrelurtJeuntexlmar vechi al ace_

i, i;;a

**

i;pr;;;

."*

ISTORLA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAI'IA EUROPEANA

59

de obicei aspectul unei ,,accentuiri" sau ,,perrnutdri" a normelor deja existente 9i numai foarte rar ipostaza unei inovafii radicale. care. atunci cind are, totugi loc, poate fi inso{iti sau precedatd - dar nu in mod obligatoriu - de puternice stdri emotive. )fl fre si din aceste sumare constatiri. cd cercetiri atit de

dificile.
rale diferite nu se pot care disc
nu

tu-

4%r.

ilte capabila a-l oferi.

r. nu numai ca necesar. dar

rrtate

,re

in strinsentd. de a corela
illil

GatTceia$i recurfcu efecte din cele mai favorabile asupra dezvolarii domeniuNu trebuie sa cau{i prea mult in istoria Ei preistona acestei discipline pentru a con-

in perimetnrl ei o constartd. Parte componenti a insSgi ..genei" noii direc{ii elaborati la finele anilor '30 de corifeii .,Analelor" franceze. intelstata c.1 un astfel de derners a fost

disciplinaritatea a servit ca argrrment peremptoriu $i ambittei tot uf, decenii in unni), o asemenea preIn fond. ce liant rnai potrivit ar fi fost de tenlie parea rnai pu{in exorbitantd decit astdzi. pretindeau a porni din acelagi periinvestigafii ce pentru unor a da coeren{5 aJlat. atunci. '70, prestigiul intact putut h reflecta. in anii nahrral5 s-ar rnai rnetru'l in ce alta expresie de postmoderinca necomprotnise europeani. din cultura al propensiunilor de integrare rnetodf,: ea era. de fapt, o vemult o mai decit atunci apdrea nisrn'/ Interdisciplinaritatea globalitafii aplicat al principiu fundamental un ,,gtiin{elof' umaniste. ritabila ..frlosofie"" gi echivalent. Unii au con{ird vreun alt hunii cunoagterii. insaqi vie a unititii o ilustrare qtiinfe. mai natural in modul cel istoria era celelalte in cu ca. comparalie siderat cliiar putea anume. subiect prin legati de weun defrni{ie. intrucit, nefiind interdisciplinarS. irnbrdtrSa. spre deosebire de omoloagele ei. totulrt2. Acest lucru spune, firi indoialf rnult despre felul in care, in domeniul istoriei cel pufin, a fost practicati, o vreme, metoda: nu prin colaborare gi dialog, ci prin fagocitare, prin completa absorbfie a ,,celuilalt", dupl ilustrul exemplu al sociologiei de la incepuhrl secolului XX gi al istoriei economice Ei sociale franceze, care nu admiteau, nici ele, weo concuren{d. Un asemenea procedeu, de rnetabolizare a alteritifii. era. desigur excesiv, dupd cum tot excesivd apare, cel pufin
Pentru dimensiunea interdiscipiinarA a istoriei meltalitdfiior, v. inter a/ra Jacques Le GofI, une histoire ambigtd, Ioc. cit.,p.77 sqq. mentalitds: Les rt2 Bun6oari, Wolfgang J. MommserL intr-un shrdiu intitulat Istoia, publicat in vol. Interdisciplinaitatea Si Stiblele umone. S[tdit introductiv de prol dr. Ion Drdgan, taducere din limba trancezd de Vasile Tonoiu Ei Ilie Bddescu, Bucuregti, Ed. Politicd, I 986, p. 349' 358'
r7r

58'.
&
nt

SOCIETATE SI MENTALITATT iN EI]ROPA MEDIEVALA

ir

ii

le denoti, ci gi al refi:zurilor $i rezistentelor suscitat sau al modurilor specifice de tntare, in cadrul iecerui paliea a influenfelor primiter6?. Nici nivelele temporalg lu.au fost, din acelagi unghi; mai pufin explorate, investigafile care liTEill@Turmlrind sI surprind4 in cadnrl fiecdrui ansamblu mental fie ceea ce este mogtenil transmis de la o generatie la alta - gi. implicit. rnai lent in a se schimba - fie, dimpotrivl, inedit sau doar mai recent gi, ca atare, dinamic. {ivrlegiind mult?i vreme ,,durata lung5" canoruca a

cercetirile
nu care nu sint tributare unei

fiecireia din ele. existii nivele

le. au

ale

lor

erpresie braudelianir6e), inse$i tenotivele de a le defini concenuindu-se, cum am vdzut" asupra elementelor celor rnai durabile gi lente in a se schimba de la nivelul cel mai profund al psihologiei colective. Aceasta nu insearrurd" insi- cd celelalte segmente ale duratei ar fi rdrnas, in acest domeniu totalmente neglijate. Istoricii au in{eles ci- aidoma tuturor fenotnenelor qi proceselor cunoscute. mentalititile nu numai cd evolueazi dar o gi fac in rnod diferit. inserindicata decit o investigafie 1ra lor in paradigma UraiiAetarn a timpului tripartit fiind mai aSezata sub pecetea exclusivi a inerfiilor. Explorarilor unilaterale. desfrgurate inifial sub sernnul celei rnai lente temporalidti. li s-au substituil astfel. cercetdri diferenliate ale duratei. care au pus in lumina nu doar structuri specifice duratei lungi. ca pind atunci. ci 5i atitudini rnentale cu via{a scurta gi medie, detenninate de factorii contextului intediat. Avantajul unei asemenea perspective - si-i spunem dialectjce - asupra timpului nu a constat doar in reabilitarea evenimentului gi a biografiei, vrerne indelungati expulzate din cimpul de interes al istoncilor. in egald misur4 ea i-a fdcut pe acegtia mai sensibili deqi. cum vom vedea imedial nu in mod excesiv - 9i fafa de problema insdgi a schimbd' rii in dorneniul respectiv. punindu-i in situalia de a observa ci mentalitSfile pafticulare. de exemplu. vaiazA mai repede decit cele generale care. atunci cind o fac. imbracd fie fonna unei deplasdri a frontierelor dintre sacru qi profan, fie a unei modificiri a ideilor. concep{iilor. reprezentirilor fundamentale, cadrului ,,cosrnologic" 9i. mai ales, a sistemelor de valori. Pentru mulfi cercetitori. tocmai acest din urmi element constituie semnul cel mai caracteristic al transformirii mentali6{ildrr70. Spontani sau irnitata. asociind o participare largi sau - cel mai adesea - restrinsi, transformarea valorilor imprumuti
c--l Georges D:uby, Le Mo1,cn Ago...,loc. cit.,p.212-211. Caracterizarea ii apadile lui Ernest Labrousse. tr/. qi Mchel Vovelie, Idlologies eI nrcntaIitis ... ... p. 236-261 Ioe Fernand Braudel, Histoire et sciences sociales: la longue durie rn idem, Ecnrs sur I'hi.s' toire.vol. I, Paris, 1969 (articolul dateazb din 1958). tto Geo.g., Dub,l, Le Movu, .4go... , loc. cit., passiz: Gaston Bouthoul, op. cit., p.97 sqq.
168
.

rffitcomparatecu,,inchisorialedurateilrrngi''(dupdocelebrI

Si

a evolufiilor incete. Nu intimplitor. de aceea, mentaliti{ile au devenit o ,,istorie a

r67

IS]ORLA MENTALITATILOR iN ISTORPGRAIIA ETIROPEANA

57

pentru !tu4i!&_dq_-g3zpare. in schimb, mai putin natural5, fie gi numai prin incongnrenfa:l i de principiu cu nofiunea de ,,colectiv". Cu toate acestea. anchetele din ce in ce mai numeroase insprate in ultimii ani de o asemenea perspectivd - legitimata sI nu uitarn incd de Lucien Febvre. prin binecunoscutele-i monografrir6r - au produs rezultate extrem de interesdntb. aritind cd atitudinile. conduitele gi sensibilita{rle dominante dintr-o societate pot fi evidenfiate gi pe aceastd cale. Indiferent dacd ,,particularul". aEa cum l-au inleles aceste studii. a imprumutat ca i rv - -. o categone so-

re te dg_Qg!l!g-$Ul-lor rAcial. la a

la un

clmi descifrare pot. in mod indirect conrl"cd Legitirnta qi de faptul cd o societate nu este niciodatd omogeni. ci asociazd mai

urulte rnedi.i diferiter64. metoda studiilor de caz igi afli nahrala complementaritate intrun alt principiu de cercetare. de asemenea foarte raspindit. care distinge intre nivelele culturale gi ternporale ale unu ansamblu social'n''. In funclie de terna abordata 5i de palierul explorat (savant sau popular, urbal sau mral. literar sau folcloric etc.). aralizele atente la aceste diferen{ieri au fost invariabil preocupate de a identifrca atit formele cele rnai uzitate de expresie (lexicale, iconografice, imagologice. sirnbolice etc.) proprii fiecami nivel - griitoare. totodatd. gi pentru un anumit tip de ,,utilaj" mentalr66 -, cit gi mecanisrnele de transmitere de la un nivel la altul a diverselor rnode (rnodele) de gnrp. considerate e\-ffem de edificatoare nu numai sub raportul predispozifiilor aculturante pe care

"' tr: n. 9;i 48. 'ot DouA din cele rnai revelatoare exernple in acest sens sint stuchile dela citate ale lui Carlo Girzburg qi Giovamri Levi (v. supra, rr. 8 qi 137) la care s-ar mai putea adiuga doui mici biogralii subscrise de Georges Duby, intrtulate Le retour de Mlartin Guerre 1i Cnillaume Marechal,Pans, 1986. respectiv, 1987, precurn gi biografia lui Ludovic D( cel Siint, elaboratd de Jacques Le Goff (Pans. 1996). 'o'L/ Louis Trenard, L'histoire des mentalitds collectives...., loc. cit., p. 658-660. Gaston Bouthoul, op. cit., p. 54-61. IIn bilant provizoriu al rezultatelor produse de rnetodele cantitative Ei de studiile de caz aplicate istoriei mentalitifilor, precum gi al avantajelor, recte dezavantajelor comparative ale fiecirui procedeu poate fi allat la Michel Vovelle, Hi.stoire sdrielle olt (case studies>: vrai oufa*rdilemnre en histoire des mentalitds invol. Histoire sociale, sensibilitts collecrives et mentalitds. ivldlanges Robeft Mandrou, p. 3949 (v. gi supm, n. 32). Acelagi studiu a apdrut gi in limba german4 sub titlul: Seielle Geschichte oder <case studies>: ein wirkliches oder nur eh Schcit-Dilemma? ':rr Ulrich Raulff(Hg.), op. cit.,p. l14-127. 'ot Georges Dubv, Histoire des mentalitds,loc. cit.,p. 945-948. 'o'Idem, Le Moven .4ge tn Aujourd'hui I'histoire, Paris, 1974, p.212-213. O eontribulie autohtond la teoredzarea acestui demers poate fi aflati la Alexairdru Dulu, Sinteza Si originalitate it culfina romdnd, Bucuregi, Edit. Enciclopedici,, 1972, p. 36; idem, Ce aduce nou istoia mentalitdlilor?....., loc. cit., p. 2ll id., Sources, Dynamics, Explanations of Change.....,loc. cit.,p.558. 'oo Pentru conceptul de,,utilaj rneutal", v. Roger Chartier, art. Outillage mental, loc. cit.,p. 448 sqq (v. St supra, n. 29). Jacques Revel. art. Mentalitds, loc. cit., p. 451 (v. qr npra, n. 22). Robert Mandrou, L'histoire des mentalitds, loc. cit.,p. 436437 (v. 9i sapra, n. 43).

socrETATE$II"ENIAL@
Aceaso rSmine, de altrel'

ffi:ilf #'It'd"loil#;;;;;,-i-i"$"'oevzutT,11TX:"-1::Y::t:'l: cel catolic valabile qi pentru alte spalii geograrice decit
orice anatizr istorici a 'intea'z h! )erceuln' os ;:'##;;;;;;;in 'sueu't 'r cercetirile *t: oy Neindoielnic. a vorbi astizi de metodele r cel pu{in blzara. oace nu de-a ,r",iitlJ"Ti"#;; r--^n+^,^^ ori.. .-. greu de asumat - in condi$ile in care
- -.:it^

dedicare, in pinl astnzi, emblema care unifica toate shrdiile +^^ra crrrcala ci

fr1,'li,i;iriiri.,l#",ii;". sint ^rrfr 4r nrrteq fi [:HiI,.Til#:]u'#*o-..nois-arp't?"P"11]:i:i:,*:T,:-T*""X'f"i#f *

S;Tg,i#ffi;;;;dt#i'p*tr'"^{-::1"-1";ll':::::::":::::;*11ffi: unor asrer * p'"ur3 ;il:t?ffi"fil]ffi $".;*.id;L*ilI"G i"*51 i !:!"^!:,Li ^^ noliunii de mental.colectiv

#;"..

r-^-a.r :--^.iLit6 imposibl[ drept*l

ate. dar

/^m tot efif putut tnt (am fi fi nrrfrrt 41 de btne

:- :d^ istoria mentaliin sau in - cq.

jg!,

scie dispersarea

sau

ce m ce ilrar

mai bun caz, arn Pulea

ffiologiiretrculareTudeprofil,deinstrumelte5iabord6rispeci; ;.o' t:'"' d:,t:li f ": *fl t:5:"fl fi ce. de elnici p.."t *.*i.";;; ; ?:],:"; de universdr p"'i.r'tut" in statutul lor ontologic procedee li,Xl;li:?ffi :f#ffi de ftdata O umaniste evolueazi astazi Oisciplinele
t
,

contexlul insugi. postmoi"*. in care ne intreba aata. in ciuda actualei diversicuti, aceastd constatare nu ne interzice, insa a pluralismu.notu.azi explorarile in mentalul colectiv 5i a ta.tri ternatrce sub zodra modapu(in cel "a.iu iottli. gl an'mi1e demersuri cornune sau' .,,rU. lui lor metodologic. Mai unitate? temporar[ o .?d roc. 'u lintr aserfnaroare de ,.;i; . ;"iabile de.a-i.restirui colectiv' mentalului a unici in sfera rnifial supralietuiesc. astazi. in investigaliile inscrise

..u*r."

ale solidarit5lii lor de odinioarS?

Unprirnelerrrentsusceptibildgu!evocatdintr-unaselneneaunglripareafi.prefe-.
mar vechea istorie economici 9i sociali) T?di'e procedeete seriaiitirii(rnoStenite de la evolutive (sau' dimpodmin. neindolet*c. esenfat. p"ni- evidenlierea ..trend'-urilor ci pretutinderu-und.e pot fi intrebuintrir,i. a rupturilor). ,tu nutnai in acest tip de istoriedomenti nina Scyn' specifice diverselor tatel6t'. Dar. daci tipurile de cercetare veche de atit tot "ou'o"tu* op{iunea ;i;*.;;;h" ."i"ltir. prou.ozd acest fapt cu prisosinlS.

ffii':+t1f;i:",,=="!iJ3l{,'r#;Ju ),:t:f,i,,#iii,!:ii::zti:;;:aliir;,,,0 "* :. "'"r*Tt.*H?#%"*fl#?'J;T"f"'ii'fl fi :liz,^;w.li*:4$x"i:;:g'r."*x

tfiifii;i';hti'i::;::"'*"fi *;*;

#fl 3iri##:?*:Rf j!'#3ffi#lq""r.",,''3lJ'$in:'il:w;i:,r{#;},!::1i,tr lfi iitrIdtavges en I i,;i)i, i1r,iiiiii11','iiiiii^ii'ii il'";';:i::(:r"l;:^uiii uioto arectiva p ibs-tzs: pin,,at treitea nh'et I im;:i'eta.

ei

ISToRT.A

MENTALTTATILoR iN rstoRrocRanlA EURoeEANA

f,f,

granti, care il pun pe cel ce le constati retrospectiv, in situalia rard de a surprinde inomentele de cotiturl in evolufia mentalitdlilorr5a. Exista. insA ;i alte surse. ceva mai directe, in mlslri a conduce la acelagi gen de constatdri. Acestea sint fie iconografi4 mobilierul religros qi spa{iul sacru (de anahzat
totu$i. cu prudenfa impusd de caracteml lor de ,,compromis". intre ceea ce este, la fiecare. specific ,,populaf' qi. pe de alta parte, destinat sd evoce acest specific), fie datele arheologice (indeosebi descoperirile sepulcrale. unde lumea celor vii este intotdeauna asociata defunc{ilor). fie - in sfirEit - tradifia orald gi chiar gesnrile gi practicile actuale, cum ar fi pelerinajele, de asemenea apte (cercetate a rebours). sd ltrmineze pnctici gi credinfe mai vechi. Testamentele. de asemenea- sint din acest unghi. importante, cu atit rnni mult cu cit, spre deosebire de celelalte tipuri de izvoare. ele se preteazi, cu precautiile de rigoare. qi unui tmtarnent carltitativ, considerat mulli vreme de istoricii francezi cel rnai in mdsurd a evidenlia. in domeniul atit de .,glisant" at ment6li6tilor, tendinfele evolutive gi tnuta$ile. Clasica. din acest prurct de vedere. rimine gi astazi faimoasa cercetare intreprinsr cu mai bine de un sfert de secol in unnl de Michel vovelle care, pe terneiul inventarierii a peste 20.000 de testamente din Provenfa secolului al XWIIlea, a pufut sesiza- atit la nivelul elitelor, cit $i in mediile populare. un proces rapid de ..decregtinare" (altfel spus. de laicizare), premonitoriu pentru succesul pe care urma sa-l imegistreze. tot aici. politica ateistii a Revolufiei Franceze infaza ei radicali. Adevdrat ..discurs asupra metodei", cum a fost, pe bund dreptate. nurnitilss. cartea lui Vovelle, care dezvoltd sistematic aceastd surprinzdtoare concluzier5u, frcea. la data publicirii, un pas irnportant in direc{ia urei mai clare configuran a domeniului sociologiei religioase. pe care. de la finele deceniului al 8-lea inainte, aveau s5-l jaloneze. in cuprinsul unui ambi{ios program de cercetare. binecunoscutele- contribulii ale lui Jean Delumeau (legate direct. in spirit. daci nu in ..litera" lor, de studiile de pionierat ale lui GabrielLe Bras)r5'.
r5t in privinla E,vuiui Mediu, reconstituirea tiagmentari a universului popular a tbst intreprinsI, pe.lingd sursele menl.ionate, gi cu ajutorul unor izvoare literare specific! (vie1i ale sflui{ilor', penitenqiale, catehisme populare 9i predici), produse de elitele instruitsale tunpului cu intentria vaciitd de a educa rnasele (pentru evaluarea lor din r.mghi metodologic, v. Aaron J. Gourevitch, La culture - o. 9-79). 'oooulairc... ' t Roif Reichardt . op. cil. , loc. cit. - p.141 '.1t f
'50
.

't' Cele mai importante dintre ele sinL: Nai.s.sance ct affrrntarion de la Raforme , Paris, 1965; tc Catholici.sme entre Luther et Voltaire, Paris, 1971, (4ft" 6dition 1987)'."1n Peur en Occident (XIy"- XVTIf siicles). LIne citti assidgde, Paris, 1978 (edilia in limba romdnd se intihrleaz5: Fnca in Occident (secolele XIV-XVIII)- O cetate asediatd. Traducere, postfa{i gi note de Modest Morariq_vol. I-It,Bu.*"UU, Ed. Meridiane, 1986); Histoire vdcuc tlu peuple chrttien (sous la direction 95 J:+t l\!g1reug),:_ql. I-II, To]louse, Privat, 1979, Lc ptche ct ia peur. I"a culpabilisation en O_c9idgn1 6nf - XWf siicles, Pans, p!3 (apqqutE 9i in limba rom6.nd sub titlul: Pdcatul Si frica. Culpabilitatea. in Occident, sccolele KU-''I4II. Traducere de Mihai Ungurean ;i Liviu-Papuc. Postt'ati de Alexandru-Florin^Platon, v,ol. I-II' Iay, Ed Polirom, 1998); R7.ssrtur'et protdgei. Le settinrcnt de secaitl dans I'Occident d'autrefois, Paris, 1989: L'. vcu et le pardon. Lcs di/fcuttes de la confessjon (XIff-XIIIf sidcle^s). !ult, l?9l (cu o edifie 9i in limba ro'mdni: Mdrtufrsirea Si ierrarea. Difcaltdlile confesiunii. Secolele XIA-WIII. Traducere de Ingnd Ilinca, Iaqi, Ed. Polirom. 1998).

iitata

la

n.

125.

SOCIETATE $I MENTALITATI iN ELIROPA MEDIEVALA

documente. completate. insd. cu datele din registrele parohiale referitoare la procelhrl de sarcini 9i nagteri legitirne sau ilegitirne gi la dispensele acordate din vanr motive au servit $i la reconstituirea conduitelor farniliale dominante in aceste rnedii. in raport pre-

ferin{d (obiectele adorate), cit gi despre tematica lor subiacenti (rnoartea- calamitifile naturale etc.)- la fel de semnificativA pentru reconstituirea acestui tip de pietate. Aceleagi

practicile devofionale curente in mediile populare respective gi instrumentarul lor de re-

de explorarea surnedeniei de documente produse cu ocazia aga_nurnitelor vizite pastora_ le- au oferit indirect cercetdtorilor care le-au parcurs informafir prefioase atit despre

de participdri, cu mult peste nivelgJ lor de refeinvestiga{ii au rnai demonstrat, in plus, ca sp-ecincul compozit al religiei populare nu este neapirat incompatibil cu posibiiitatea de a distinge intre elementele care o compun" inscriptibile, dupd provenien{a, in doui categorii prinJpale: ace?,a rezErvatd influenfelor exercitate de religia oficialS (unde pot fi incluse,'f1d greuurte, toate expresiile caracteristice contachrlui direct cu divinitatea gi intregul pante"on de sfingi intercesori) 9i' pe de alti parte. compartimennrl subteran, reprimat gi contestatar (,,contrareligia")' sfucturat de o gami intreagd de credinfe gi gesturi, cu iost astazi rutai anintind ins5, prin ,,tematica" lor (viaf4 moartea, rapornri cu paminnrl, cu spafiul gi munca etc.;, de vechile eresuri pigine'". Firi indoiald cd piedica cea mai *-. .u c:re se confmnti orice anchetji interesati sd desfacd ghemut incilcit al tuturor acestor elemente este de a-i face pe cei ce le-au produs si Yorbeascd. Neavind o,,cale regala" de acces la aceasti lume arareori locvace. istoricii au trebuit- pentru a invinge ,;greutatea t?icerilor'', si recurgi la alte mijloace, indirecte, cele dintii' in ciuda pa4ialitetii lor. fiind chiar sursele represiunii. Valorificind. ca temei leoretic- o celebrd ipotezd foucaldiandrs3. potrivit cireia culnua poputard nu existd independent de actul suprirnirii ei. lectura respectivelor texte a cdutat sd surprinda. in penrunbra mesajului lor rnanifest. frinturile apte de a recornpune, fie gi pa4ial. i.Aitut." secundd ocultati de actul reprimirii. Listele cu neregulile qi infracfiunile cu caracter religios (inso{ite, frecvent. gi de descrierea lor aminunfiti). de .*"*piq puse in lumina

sryctru infinit mai complex {iTii,*. nnla'''' AceleaSi

scripliile religioase oficiale. Pe cit de grlitoare sint aceste surse pentru atestarea continuita{ii uror obiceiuri confesionale. pe atit de semnificative devin ele ahrnci cind oglindesc - cum s-a intimplat adeseori - situa{iile de ruphrr5 sau de deviere religioasd fla-

cu

reciproc. rqreznti,, dimpotrivi, ,,aspectele sincrone ale acelciasi mentaliidli" aflate intr-o interacfiune gi o lupti perpetue (cf. kt culture popuhire..., 15-16. 150). pentru acelaqi punct de
vedere, y. .supra, n. 149.

't' Mchel Vovelle, Piite baroque et dichristianisqtion, les attitudes devant la moft en provenc.c-^au,WII( siiclc, Paris, 1978 (r,. gi n. 125). r5? Dupa opinia lui Aaron J. Gourevitch" ."iigiu lruu cultwa) poputarh constltuie, i1 Elul Mediu. un ansamblu cornpozit de traditii folclorice gi doctrine oficiaie care, departe de a se exclude

'" Michel Foucault, Folie et diraisort. Histoire de lafolie d l'dge classique,pans, 1961. cornentariile tezelor aceluiagi in Carlo Grzburg, op. cit-, p. 21_2g.

gi

ISTORLA MENTAIITATILOR iN ISTORIOGRAFIA EIIROPEANA

53

vulgarizate (unfel de

rnedievali. un amestec greu de decantat de elemente pdgne, eretice. creqtine, oficiale gi - spune autonrl -..oaie cu cinci picioare "), cu atit mai dificil de ,,izolat" din punct de vedere social, cu cit volattlitatea sa este mai mare. Lui Mihail Bahtin - autor, ca Ei Febvre. al unui studiu nu mai pufin memorabil despre Rabelais, citat astizi ca un text clasicltt - aceleagi forme de expresie ii zugereaza, dimpotriva, manifestdri ale unui dinamism al atitudinilor gi comportamentelor fondat pe inversarea ierarhrilor qi a rolurilor pe ris gi deriziune, alfel spus, pe citeva ipostaze caracteristice unei contraculturi demistificatoare, care polemizeazi. permanent cu religia gi ordinea oficiala (teza cnticata de unii, pe motirul atemporalilafii ei 9i aI ignorlrii unor comgonente importante ale acestui gen de spiritualitate, nu numaidecit contestatare'"'). Punctele de vedere sint. precum se vede. gi aici, diverse, convergenfa lor fiind deocamdata greu de intrevf,zutttn. Dar, chiar dacl o definifie strictd este inci. in aceastl privinfa. irnprobabila. citeva lucruri, totuqi, par deja. mai sigure, anticipind, oarecum, clarificdnle care. neindoielnic. vor veni. In primul dnd. religia populard nu este. cum s-a crezut uneori. realitatea imobila gi rezidual[ organizata in juml unui nucleu dur de elemente pigine, contamirnte ocazional de forme ceva mai elaborate de expresie. Din contra. ea
apare ca o realitate intr-atit de fluidi qi migcltoare, necontenit regenerabild li maleabild, incit unii nu au ezitat sd se intrebe daci nu avem de-a face aici mai curind cu un mecanism de aculturatie gi adaptare a normelor gi codurilor religioase oficiale. decit cu un donreniu-independent. atestat ,,ontologic". In al doilea rind, este limpede astizi. la cap[ml unei suitb impresionante de cercetdri speciale sau de comentarii incidentale. cA termenul de ,,popular' care unificl acest fascicol de manifestiri qi expresii este, sociologic vorbind" mult prea restrictiv in raport cu baza sa reald. Dacd incheierile formulate cu peste trei decenii in unni de Robert Mandrou au pdrut a confirma, la un moment dat. aceast5: afiliere (istoricul deosebind. pentru perioada clasicS, doar doud nivele de pietate, unul urban. celSlalt ruralrs). alte investigafii, mult mai tirzii. fiir5 a infirma neapdrat concluzia precedenti, au aritat cI fenomenele aqa-zis populare denota, uneori, qi in anumite re'o' L'nuurc de Frangois Rabelais et ta cuhu;e populaire au lvloyen Age et sous Ia Renaissance.Pais, 1970. '* Mchel Vovelle, La religion populaire...,loc. cit., p. 13l. De asemenea, Aaron J. Gourevitch, lA culture poptlaire...,p.30l sqq, unde discufia criticd a interpretErii bahtiniene este extrem de amdnuntitS. ron Opiriiilor men{ionate li se cuvin addugate gi interpretnrile lui Jacques Le Goff gi Jean-Claude Schmitt, potrivit cdrora, religia populard medievald este parte a unui ansamblu mai complex, numit de ei ,,culhrA folcloricS", care 4u se rezum6 doar la rihrile Ei credinlele ,.vulgului" (cf, Jacques Le Goff, Pour wt autre Moyen Age. Temps, travail et culture en Occident, tadus 9i in limba rbmdn6: Pentru un aly Ev Mediu. Valoi umoniste tn ctlfitra $ civilizalia Evului Mediu. Studiu introductiv, note gi traducere de lv,Iaria Carpov, Bucuregi, Ed.Meridiane, 1986; Jean-Claudd Schmitt, <Religiott populairet et <cttlturc folcloique>,,Arurales. Economies, Soci6tes, Civilisations", T. 31, no l, 1916,p. 14l-153). Pentru o sumar6 trecere in revistd a punctelor de vedere referitoare Ia religia populard, v. Aaron J. Gourevitclr, La ainre populaire..., p. I I sqq. ' r50 Robert Mandrou, Introduction d Ia France modeme.; idefiL De la culture populaire aux XVI( et,YVIIf ...(v. supra, n. 54 9i 138).

SOCIETATE

MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA

clusit' populare - a observat- pe bund dreptate, Roger Charti er - trebuie sd i se substituie c.ercetare-afellrilor specifice de intrebuinlare a materiareror ;e;:t;o-.; [clrnrrale] data cind au fost formulate, cuvintele sale exprimag Are inaoiaU" o atrtudine mai gene-

rali.

popularl", de asemene4 a stirnit acelagi gen de controverse, . ,,Religia nu atil fupt, printrrcetnologi 9i folclorigti crrora domeniul li .-u ilnp* *.*e _, cit"printre TE.frdTtr.ruu.dg{ mai renfi in a-r reiepta. A"ri.ipute de lucrarile lui E'mlle uurl(helm'-' gl ale abatelui Brdmond'o2. cercetirile in aceasd direclie au debutat abia in deceniul al 6Jea al secolului nostnt meritul de le a n inaugurat revenindu-i si aici. lui Lucien Febwe, grafie binecunoscuhrlui siu srudiu o"rpr.-fl"u.ilsi;t[-$r cazul .-culturii populare", studiile care au urmat au ficut sd ," ud*.. pe lingd r.oritat" remarcabile- 9i foarte multe incertitudini, legate nu numai de ,,identitatea" domeniului, ci gi de definirea luiraa' Are religia popularl o"exlstenla proprie, intangibild qi independenti de religia primiti 9i invifati, curn afirrni, bunnoara piene Boglior,i, ,uu, dimpotriv4 repreztntd o construcfie artificial4 fabricati de gtiin{a celei de-a"cloua jumdtifi a'secolului trecut, cum cred intr-o manierd mult prea caiegoricS, totusi. afti tpiecialigti? Unde se cuvine. apoi. trasati in acest domeniu linia de deinarcagie ,,-o*t.,, gr ,,poputanzaf' 9i cit amrme se cuvine rezervat in acest ansamblu, formeloi'spontane, neelaborate de erpresie. in comparafie cu-ceea ce-este preluaat? Dificultatea de a raspunde acestor inrrebin este sporiri 9i de ambiguitatea conceprului insugi d. ata$at. cum am t1.z11r l-tipului omolog de culturd. Dacd unora. ca Jean betumeau 9i Keith rhomas. de pilda- religia populari le apare ca fiind totuna cu universul magiei. u41 o* contra- o definesc. dtntr-o perspectivi ceva mai sofisticata, ca antiintelectiau, i-ectrva gi pragmaticd. tocmai in virtutea sistemului de practici pe care le denotiras.'pent u Emmanuel Le Ro1'Ladurie - care a dedi.cat domeniului citeva referin{e prtnuzdtoare in memorabila sa carte despre Montailloura6 religia populard constituie, mai

f:f;|lryj

a",Jti

il*

";;p;l;'.

-.

ales

in

ipostaza

sa

ton) la definrea cultuni populare, indeosebi din unghiul literaturii d;;p;rbj, v. Faire de l,hissqq si I a Notnelle Histoire -....j passtm. T'I li5 'oioo,i,'2| ''' Ernrie Durkheirn, Lc.formes dldmentairc.s de lavie religieu:se,paris, l912 (tradusd gi in iimba romdnd sub titiul Fotmele ale vielii religioase. Traducere a. vr"ga. Jeanrenaud qi ,elente.ntare ^ Silui11 Cu o prefa{i de Gilles Ferr6oi, Iari, Ed. Ed. poiirom, r S9Sj. _Lyff:"u '"' Cf Histoire lindruire du sentim,ent religieux'en France depuis lafin des guerres de religion Jusq(af ioars ( I I volume incepind cu I 92-O).

Roger Chartier, art L-ulture populaire in Dictionnairc des sciences histonques....p. l7g (v. sr sttpra' n' 22), idern' Histoire iiteilectuelte et histoire des mentalitis..., loc. cit., p. 297 sqq. Pentru contribulijle nord-americane (subscrise, intre al{ii, de Natalie zemon'oavis gi Robert Darn-

r'0

'* I pe larg irl acest sens Mchel vovelle, I-a re ligion populaire in idem, Iddotogies et mentotiti:r',:::.,p;^Y,l;19?,tl?:*t:rique.lulia, ut.Retigionint-aNouveuenirtoii......p.ae2493.
ruligton populaire ...- loc. cir.. p. l2g. dc 1294 d I324.pais, lgg5 (v. gi edi{ia in rimba romdnd.. ?:c.i!an Mon_ taillou, sat occiten de ra t 294 ta I 3 24,vor. I-II' Traducere, prefala gi noie de Mana carpov, Bucuregi. Ed.

,nos ,,.y. supm,n.g.

l Vovelle.Za ,o^.!l!o,\r,rn t\l'nmtttor, vtrrage

Meridiane. 1992)

ISTORTA

MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA

51

convingerii cA acest decupaj primordial este singunrl apt de a pune in evidenfa doui ansambluri cultr:rale precis individualizate qi, prin urmare, ugor de sesizat. dar $i aI unei Drezururte coerente intime. dezvaluita de texele. gestunle gi credinfele lor specifice'". in realitate. insa, lucrunle nu sint atit de simple cum par, nici in privin{a acestei coerenle gi cu atit mai pu{in a respectivei dihotomii. Mai mult, chiar, dupl cum ne-au arAbt-o nenumirate cercetS.ri. intrebarile firi rdspurs gi problemele cu solulie incerti sint, in acest domeniu incomparabil mai numeroase. decit ceea ce se poate afirma cu exactilatel36. Nu
este

incl limpede. de pilda ce ar trebui s[ se in{eleagd. de fapt prin,,culnrri popular5"? Este ea specificd laranilor'/: tuturor celor domina{i (in opozifie cu elitele)?; larcilor (in contrast Cu clericii) sau implici - pur $i simplu - cite ceva din fiecare? In al doilea dnd in ce mdsuri este ea o crea{ie a ,,popomlui" sau doar primita de el. ori_destinata lui (cazuri in care rolul intermediarilor culn:rali devine, dintr-o dati, crucia]r3t;? ln fine, pentru a incheia. pind unde merge. la drept vorbind, coincidenla semantici dintre cultura popularl Ei rnediile sociale omonirne? Sint ele identice, cum au sugerat-o mai vechile cercetari consacrate de Robert Mandrou faimoasei ,,Biblioteci albastre" din Troyesr38, sau doar imperfect suprapuse, cum a afirmat Gdnevieve Bollerne, dupa ce a studiat acelagi corpust3t? Era normal ca dificultatea unor asemenea r[spunsuri si sugereze necesitatea unor reajustan de metodi, nu in spiritul tradi{ionalei incerciri de a circumscrie mai exact spafiul culturii populare, cit al analizei materialelor susceptibile de a-i aparfine 5i a modului lor de prelucrare. ..Cdutdrii atlesea decep{ionante a unei culturi specifce Si exclasic, ci gi accesrbil cititorului romdn este cel al lui '35 i1 aceastE privin{a, rur studiu uu nurnai Robert Mandrou. Culture et niveaux anlturels dans les sociitds d'Ancien Rdgime, ,Selues des

Etudes Sud-Est Europeennes", T. X, 1972, p.415422. r3o Cl; Roger Chartier, ut. Populaire in La Nowelle Histoire..- ' p. 458460. r3t Ptntru-o discutie amanturftA a acestei chestiuni (ajunsA intre timp o temi distincti de cerce163tare), v. Michel Vovell e, Les intermediaires calturels in idem, Ideologies et mentalitds....., t76, Giovaruri Levi, htheiting Power. The Story of an Exorcist, The l-Iniversity of Chicago Press, 1988 (reconstituire a clestinului unui preot - care practica gi exorcismul - din mica localitate San-

tena, din Piemont, arestat Ei judecat la inceputul secolului al XVII-lea pentru activit5file sale) 9i Carlo Ginzburg,op. cit. (carG al cfuei erou - jucind, de asemenea" rolul ruei ,,interfefe" culturale

- are o soarti aproape identic6). "" Ctr, Du [o ,iburu populairc aux W[f

et WIIf sitcles. La Bibliothique bleue de Troyes, Paris,1964. t3e C7. Lindrature populaire et litttlrature de colportage au XVII( siicle in vol- Livre et sociritd dans la-France au,VWII siicte,I, Paris-La Haye, 1965, p. 6l-89; idenr, les Almanachs populaires att,YV[f et WII( sibcles. Essai d'histoire sociale, Paris-La Haye, 1969; id.; l"a Bibliotheqne Bleue: Ia lindrature populaire en France duWIf au XLY sidcle,Pais, 1971. Acelea$i inteUuri rittt perfect valabile-gi pentru cultura populari medieval5" nofiune.nu numai extrem de vag[, dar, adesea, gi generatoare de confirzii, ca urmare a identific5rii ei cu religiozitatea acestui palier social (v. $ npra). Dupd cum pe burE dreptrate a observat Aaron J. Gourevitch, ,,dacd nimeni nu neagd exiitenla fenominului nimit <cttlturd populard> in epoca feudald, nimeni nu a reuSit ptnd in jrezent sd-i iea o deJinilie precisd" (cf,, La culture populaire..., p. l3). Potrivit istoricului rus' cuitnra populard reprezinti o ,,viziune [specificd] anpra lumii, ndscutd din interacliunea complexd Si'contradictoie intrefondul tradi\ional,folcloic, gi creStinism" (ibidcm,p.I2)'

SOCIETATE

MENTATITATI iN ET'ROPA MEDIEVALA

ex?lorerile mai recente in domeniu intre eue, aceea infeprinsd de Michel Vovelle se numd6 indiscuabil. printre cele mai remarcabile sint di acord cu faphrl cd a ciuta intr-o societate o imagine unicd despre moafie este un efort sortit e;ecului, citi vreme fiecare creafie de acest gen nu este doar multiplu deformati de toate inriuririle pe care le suporti' dar 9i puternic fragmentati intr-o sumedenie de reprezentiri, care coexsti gi se suprapun intr-un soi de ,,melanj" inextricabil. Neputind-o. prin urmare, anariza ca un model global, ele tind in prezent, tot rLli mult, a o iefalcaf pe nivele sau sectoare specifice, adt ca dat brut sau fenomen demografic "..""ta (ca ,,moarte suportati,,, cum spune acelagi vovelle)' cit gi sub pporrul relelei dJgesturi qi'riruri insofiioare (proprii trdite"). ilustrative pentru tipurile gi formele d- ,,d.iscnrs" (magig, religios gi '.mo4ii raic, congtient 5i inconqtientl aparfrnina aceluiagi domeniu. Totul depind.. io ,rttirn instanld. aici' de sinrarea constanti a morfii gi a reprezentiirilor ei in coniextul lor social, cultural 9i politic - ceea ce le indicr stratificarea -. coroborati cu investigarea lor in durata lunga. pe
Ie den'dlui inrruchiptuile comprexe. Aciste condifii (la care mai poate ea monografici) sint rigrlros respectate. in

terneiuri interdisciplinare gi cu ajutorul unur amplu ,,bagaj', documentar, menit a

care-

:"..:Tlll,. testabil''-.

in pofida indelurgarei frewenriri a temei. rimin de un inreres incon_

fi adiugati gi ace_ ultimul timp. de toate cercetirile in domeniu

spafiu-l cuhuriit33

La fel de interesante 9i cel putrn tot oiit de irnportante pentru explorarea sructurilor mentale dintr-o societate sint si rezultatele produse, in anii din urma- de

ci

- altminteri inextricabir satisfrcitor lamurite atit sub lagornrl lega;rii lor cu segrnentele socio-culturale domi(..savante"). cit $l'antea cercetirilor Tr ales - din punct de vedere"";;;;;;i; mar veche sufe_ rin{5 istorice. in genere). in prlvinla celei
a fenomenului cultural distinge ner

a*bele domenii

si ar.rerigiei poputoin.

ir'qiF .t spre deosebire de ,,t'anatologie,.. legater3a - ri"iir.a o"prn. de a fi fost in mod

dintii. bunioara. viziunea canonipe temeiul

anchetele in

intre,,ruuuni;ii ,.oop,rrli."iu'nu*i

temd, cu. numeroase exemple, se gdsegte in car_ citati a lui Michel VovelL giaougr^1i ntentatitis),care cuprinde reflecfii deosebit de propriei *p""";.;;;torutui in explo._".,, cirnp, cit i::,,#,:t::iilttr
tea deja

'"

o ampli

discutie metodologic' pb aceast'

o".gori,ut". irii in acert se's este qi Aaron .I Gourevitch. dupd opirua caruia culturap"p"r-a "i".pr" cu re'gia acestui segment socrar, ultima rrind. la rindu-i, ectiivatati Ju'o{iunea o" **turitui"l')1. rru populaire au A[oven Ase. <simpricot ot no"ir,'i""r, a"ui*, 1996;;j;rl;;]1^f,''zn,g* des rvtinel_ alters' II;ertbird und Kurtir^tler e.i,r-E11t-rt'l,t"it*TrrrB6hraau verlag, weimar, K6ln, wien, rggT (iir hnrba gennand numele autorulut este ortografiat Gulewtsch).

'" Pentru penoadele premoderne, cer pufin, disocierea ro..pg"ap*.tic, imposibila. De altfel, rnajonntea cercetatorilor care_se ocupa, dintr-un uughi sau aliul, fi; d" Arril;hi,ute, fie cle Evul Mediu' tind si pu'a i'tre cele doui aor"",rii u,r .",ir

:tf":l::::.djl"11r*,a p. r sqg, supra.n. g).

Tennenul se cuvine inteles aici nu in sensul sd-u traditional. limitat, ci antropologic, ca ansaniblul atitudurilor, credinlelor, codurilor de co-nduite et.., proprii grup, intr_o peri_ (v. in acest p"ni,*rr.ie consid.eraiij

'''

llfi'#f

""",t",

$i

;;

*",

** ***t "t.l;i c;il Grzburg, op. cit..

,*ai"""it;;;i;i';

u *t

t
1

i t
t
l

t I I

t t
t

i t
1

->-

rsroRrA MENTALITATILoR iN tstoRIocRAlL{ EURoPEANA

19

primau cu atita lipsl de echivoc era incomparabil mai pu{in decit ce /tr spuneau sau iglorau ele. Fiindca- dacd moartea era curn afirma Aries. o expresie a incon$iennrlui colectiv, iar acesta din urmi reprezenta o structuri psihologici abisalS ale carei disponibiliti(i de a evolua pireau dificil de imaginat tocmai din cauza insondabilei sale ,,adincimi", cullr se impaca acest aparent imobilism cu nofiunea de 'migcare" pe care istoricul incerca si i-o asocieze? Ce condifii au fost capabile de a supune o asemenea struchri inerfiald prefacerilor prin care aceasta, totugi, a trecut? Ce reguli ale schimbdni au guvernat-o? Nu intirnpl6tor. cei care. asemenea lui Lawrence Stone qi Michel Vovelle. s-au ardtat rna.i sceptici fa{5 de demersul lui Arids, au invocat tocmai acest gen de contradic{ii. Pentru Vovelle, de pildl - el insugi o autoritate in materie - discutabil[ nu era dependen{a atitudinilor fafd de moarte de incongtienhrl colectiv gi. la limita. nici chiar individualizarea lor succesivdr3o. Ceea ce viza insd. critica lui era autonomia (prezunati, dar nedenronstrati) a acestui inconqtient qi, pornind de aici, negarea de cltre automl Eseurilor a diverselor condi{ionari care i-au determinat ipostazierile. DupI cum pe buni dreptate a observat Vovelle, Aries a reconstituit. de fapt. o istorie ,,suspend.lti" a morfii, alnputati - cum s-a mai spus - la arnbele capete. intrucit el a ignorat nu numai partea de ideologie. adici de discurs ofcial. confinuti in referinle la momentul final al vielii gi. deopotnvaproblema capitala a difuziunii acestui discurs-rnodel in straturile sociale inferioare, dar gi nenurniratele condi{ioniri (socio-econornice. dernografice, epidemiologice etc.) ca-re i$i pur indeobgte amprenta asupra imaginii rnorfii qi. in general. a mentalului colectiv. Incon$tientul. in rnisua in care existd" nu poate fi nici autonom gi nici atempoml. El este, cu cenitudire. detenninat de o rnultitudine de-factorir3r. Recunoscind dificultatea unui asemenea tip de ancheti. dar. pe de alti parte. Ei deficien{ele structu-rale care fac astdzi din cercetarea lui Aries una metodologic depSgita ''o Potriuit opiniei lui Aries, atinrdinile in t'ata rno(ii au trecut, din Elul Mediu pina astlzi, prin patru ipostaze succesive. Cea dintii - ,Jnoartea imblinzit6" -, caracteristicd secoielor de inceput ale medievalitilii, se deturegte prin acceptarea seninA a obgtescului st\it, vdzut ca o incireiere naturald a viefii. Este o moarte ,,anun{ati' prin nenumirate semne gi, in acelaqi timp, publici, pe care cel viza! rnai ales dacd t'ace parte din eiita Ei-o ,,planificd" dupb wr ceremonial riguros, care {ine cont de toate detaliile. Ei i se substituie, in secolele )O-XL rnoartsa individualizata a ,.siuelui", care exprimi un sentirnent al speciticititii ulnane ce uu se mai impacd u$or cu nahraletea stirEituiui. $ase secolele mai tirziu (dupa 1700), apare moartea romanttcS" exaltati gi drarnatizati, moartea ,,celuilalt", interpretatd ca o rupturi brutald a viefii Ei o insuportabili tansgresiure care il smulge pe deti.rnct din mijlocul celor dragi. Ea. dureazd pind aproape de timpurile noastre, inlocuitE tiind" relativ recent, cu wt nou discurs, sugerind nu numai reftzul, ci 5i interdiclia. Este moartea deveniti tabu sau rnoartea interzisA (pent-u detalii, ibidem,

'oussinr\. t3t i-f' Mchel

Vovell e, Y a-t-il un inconscient collectil? in iclenr. Iddologies et mentalitds ... , p. 85-92; idem, Sa r la nnfi n ibidem, p. 92-l2l . La fel de radicali este gi critica lui Lawrence Stone, care ii reprogeazl lui Aries aceeagi rnetodologie dellcitari gi insensibilitatea fa16 de problema diverselor conditioniri (temporale, spafiale, culturale) la care sint spuse structurile rnentale (y' Tlrc Pasr and the Prescnt Revi.sircd, London and New York, 1987, p. 402407).

.q

4E

SOCIETATE $IMENTALTTATIINEUROPAMEDIEVALA

altfel, cum am repetat-o in paginile de mai sus, o discufie aminunfiti ca aceasta-iese din

sfera noastrd de interes. Existi, ins5, in tematica la care ne referinu doui metodologii de cercetare care meriti, totugi, menlionate, fie gi nurrai intrucit au reprezentat o weme, clivajele in firncfie de care s-au delimitat cele mai multe anchete de acest gen. lvllcar ele, agadar. nu ar trebui uitate. Cea dintii, elaboratS, fireqte. de Philippe Arids, i-a fost sugeratii autorului de constatarile pe care acesta a\usese prilejul si le facd in perioada cercetdrilor intreprinse pe celilalt versant - opus morfii -, in leglturi cu sentimentul familial 9i atitudinile in fafa viefoarte vechi 5i ,.ameninlate de mo1ii, despre care opinia curenti in epocd afrrma cd sint dernitate". intrebindu-se dacd ambele aspecte nu erau in realitate, cu mult mai recente decit lf,sau sb se intrevadi aparenfele, fiinq in rnod potenfial, expresii tocmai ale acestei rnodernitafi gi, de asemene4 dacd aceastd impresie nu trebuia cumva extinsi 9i la alte fenornene rnentale de acelaqi tip, istoricul a avut ideea si se intereseze mai indeaproape de cuturnele fi.merare contemporane, asupra cirora aten{ia ii fusese atrasi de anchetele sale precedente. referitoare la copil5rie gi sentimentul familial. Aga a inceput o cercetare care - dupd cum avea s5-gi arninteascd ceva mai tirziu Aries insugi. - s-a lrdnit. dupd aceea. singuri'=t. Cel pulin doud au fost. inca de la inceput. sfidirile amncate de istoric canoanelor care dominau atlnci directiile de cercetare (ceea ce gi explici- probabil. ecoul rnoderat al prirnelor sale scrieri). Optind. mai intii, pentru un tip inn-ritiv Ei subiectiy de alchetS- preferat analizei cintitative pe temeiul liberti{ii sporite de interpretare pe care o ingiduia. autorul a renuntat. in al doilea rind gi la seriile otnogene de surse - la fel

de sacrosancte printre specialigti

- in schirnbul unei mase documentare e{rem de eteroclite (scrieri literare, religioase. imagini artistice etc.) in a cirei varietate d clutat sd desluqeasci,.expresiile incongtiente ale sensibilit5lii colective". Formula este celebrd 9i rureriti cu atit mai rnult re{inuti, cu cit arati limpede c5. procedind cum a flcut-o. istoricul nu a ac(ionat cirugi de putin intiillplator. Dimpotnvi- ntetoda sa apare. in toate privin{ele. atent cintiritd gi in directl rela{ie cu premisa - asociati de Arids intregii cercetiri - potrivit c5reia- indiferent de ipostaze. atitudinile in fa{a vielii 5i a mo4ii depind frla-lnente tocrnai de acest incongtienl adica de ceea ce este mai profund qi mar structural. totodati^ in fiinla orneneascd. altfel spus. de forfele psihologice elementare. Selec]ia in,oarelor pe criterii de ornologie nu putea fi. din acest unghi. decit totalmente irelevan1.1. din ntoment ce. rninulios citite. toate sursele trebuiau si conduci la evidenlierea aceluiagi invariant. ..lstoricul morlii - a scris in acest sens autorul. referindu-se la documentele de origine clencald pe care le-a utilizat - nu trebuie sd le citeascd [docurnentele - n. ns.. Al.-F. P.lcu aceeasi ochelari ca cel al religiilor. El nu trebuie sd leconsidere aidonto cu ceea ce erau ele tn conceptia autorilor lor, adicd lec,tii de spiritualitate sau de ntorolitate. El trebuie sd le descifreze pentru a gdsi tn spatele linbaiului lor ecleziastic fundul banal al reprezentdrii cotnune, intplicat d,e la sine tn linbajul respectit'... Deci, un " fontl contun attt clericibr, cit Si celorlalyi ... 'tt. Din picate. ceezl ce aceste cuvinte ex'28 I'.
12e

Prepya la E.s^rars sur l'histoire de la mort en ()ccident (9i supra, n. 123)

lbident.o. 18.

ISTORTA MENTALITATILoR iN

istoRtt'rcRAFlA

Et

rRopeaNA

47

deceniile gapte gi opt ale secolului nostru. de personalizarea tot mai pronunfati a insiqi istoriei mentaliuitilor. nefiind pe de alti parte. mai pufin incurajat sd ia amploare gi de atitudinea ceva mai relarati fafl de fenomenul respectiv, adoptati de cultura occidentalf, a epocii. Dupd incepunrile tirnide de la incepunrl secolului. sporadic continuate in anii '50 pnn investiga{iile lui Alberto Tenentir] Ei Andre Clnstelrr:. studiile consacrate acestei chestiuni s-au impus definitrv in^^Franfa la inceputul deceniului opt. cind cercetdrilor de pionierat ale lui Philippe Arids'" - recuperat. nu intinpldtor, tot acum de establishment-ul acadernic. dupi ani indelungafi de marginalizare - li s-au adlugat cele ale lui Frangois Lebrunlza. Gaby qi Michel Voveller2s, Piene Chaunur?6 qi Robert Favre't'. unnate. mai aproape de noi. de o surnedenie de alte contribu{ii. la fel de sugestive pentru acest intreg efort restituti\'. Respectul prioritafii ne obligi sd spunem aici c5 nurnele rnai sus evocate nu au fost. cu excepfia notabill a lui Aries. cele dhtii in a se lansa irr asernenea tipuri de ancheti. Istoriografia francezi a lneutaliaflor a qtiut sd fructifice din plin - de;i nu a recunoscut-o explicit lreodatd - rnodelul elaborat in aceastf, pnvin{a de cercetdtorii englezi. care. inci de la mijlocul deceniulLri precedenl dedicaserd aceleiagi probleme citeva stLrdii derure de ilteres. Drept este. insi. a recunoagte ci istoricii din .,Hexagon" au den'oltat acest erernplu intr-o rnanieri creatoare. realizirile lor iu domeniu putind fi. in chip legitiru considerate fbra egal. Subiectele. rnetodele gi perspectivele care guverneazi actuahnente. in Fran{a gi pe continent (inclusiv in S.U.A.), explorarea aspctelor gi ipostazelor mo(ii sint nult prea lnuneroase gi diverse pentru a se preta fie gi pa4ial. weunui inventar sistenntic. De

dir

t'.f t'art et le sentiment tle Ia mon au,WIf .siicle , "Le XVII" siicle", Paris, 1957. r23 Es.rars sur I'histoire de la mort en Occident du lvloven ,jge a nos joun, Pans, 197--s. idgtt. L'Homne devant la mort, vol. I-[, Paris, 1977 (acurn gi in lirnba rotndni: Onntl fu faya mo4ii.
Traducere gi note de Andrei Niculescu, Bucuregti, Ed. Meridiane, 1996). Este interesant de amintit. in context, taphrl ci prirna carte a lui Ari6s, Histoire des populations franqaises et de leurs attitucles devant Ia vie depuis le XLTI( ^riDcls, datind din 1948, a tbst initial refizati de editurile pariziene, istoricul neputindu-gi publica cercetirile decit dupi 1970, mai intii in S. U. A. (cf. Iltestent Attitu.le.t towanls Death,The John Hopkins lJniversitv Press, Baltimore, 1974). Histoire des populations..... a vbzu! tohrqi, lumina tiparului francez in 1971, dupi ce, rnai inainte (in 1960), istonculni ii mai apiruse un volum, consacrat copilului gi vietii tarniliale (L'Enfant et la vie familiale sous I'ancien Rdginre), reeditat in 1 973 qi 1 975. '2t Le" hommes et la nrcrt en Anjou au XVI| et XWII siicle. Essai de dtintogyaphie ct de p,ry. chologie histoique.s,Paris, I 971. t?s Visions de la mort et l'au4eld en Provence du XV au ,Y.Y siicle d'apris les autels des dnrcs du Purgaroire, Paris, 1970. Michel Vovelle, Pilff baroque et ddchistianisation en Provence au XWIf sidcle. Les attitudes devant la moft d'apris les clauses dcs testaments, Paris, 1973; idem, Ivlouir autrefois. Attindcs collcctivc.r clevant la mort aux XVII ct .WIf siiclcs, Pris, 1974, jd., Histoire de la mort en Occident de 1300 d nos jours, Paris, 1983. t26 I"a mort d Pais, ,YVf , ,Yl'If , XVIIP siccles, Paris, 1978. t2' ou siicle des Lunridras. Paris. I 979. lu',

('/. Ln vie et la ntort d traver.s I'aft du XLT "' t.^'^

siecle, Paris, 1952 (v. gi sapru, n. 80).

^ort

.16

SOCIETATE $I MENTALITATI IN EUROPA MEDIEVALA

ultirnilor ani - subscrise de autori ilugtri - evocl un inepuizabil dinamism gi un interes constant fafa de acest gen de probleme. greu de egalat gi. probabil. gi mai greu de dep[git. Explicafia rezidl, neindoielnic. in spiritul acestui sfirgit de veac gi de mileniq dispus
a-i recunoa5te imaginarului ur rol istoric activ gi o legitimitate intelectualS. mult timp re-

filzati.
Nedespnnse, incd

precum imagologia sau imaginarul

acrrtn. puternic individualizate. studiile dedicate

riloreiauaWt'spredeosebiredecelela]te.minffi,,daiuptai,n-

atitudinilor in

de matricea lor, dar, de faga mor1ii Si reprezenti-

potriva rutuia din cele mai persistente tabuuri prin care epoca noaslrd gi-a marcat refirzul de a-i recunoa$te acestui fenirmen fireasca indrepta{ire ca subiecl de reflec{ie gi analiza. Numai astfel ne putem explica de ce. in pofida sugestiilor qi indemnurilor formulate in aceasti direclie de Lucien Febvrerie qi a citon'a tentative foartetimpurii de explorare a

subiectuluirr". preocupirile ..tlurutologice" au trebuit sd agtepte citeva decenii bune penlnr a se desfhgura in voie. Ca gi in alte privin{e. rolul precursor gi legitimant. totodatial dcmografiei istorice a fost. gi aici. decisiv. in condi{iile in care tendinlele eviden[iate de curbele mortalita{ii. reconstituite srtccesiv. pentru fiecare epoca. nu puteau fi intelpretate - era clar - decit cu ajutorul uror rnijloace radical diferite de cele precedente. pe care lirnbajul sec al statisticilor nu era. eJ singur. capabil a le produce. Intocrnai cum coustantele sau. diurpotrira- caderile drauntice dirulgate de graficele mtalitatii i-au condus pc islorici. pentru a le inlelege sensul. la cercetarea amanurlita a sistemelor farrulialc. a dinanicii mariajelor. a copiiariei gi sexualita{ii de-a lungul timpului. tot astfel, spe: cialiqtii au inceput a banui ca. in spatele cifrelor gi a sinusoidelor care ilustrau puncliile periodice suferite de populaf ie. trebuia'sa se ascundi ceva rnult mai profund gi. aparent. mai greu de explicat decit ru banal fenornen biologic. Cercetarile in cele doud domenii innrdite - atil in gtiin{i. cit gi in r,ia{a cotidiali - au progresat, agadar. simultan. dezvoltarea lor pufnd inca o dati in lumini fapnil ca tipurile cantitative de anchetl practicate cu atitzi succes in Franja dupa cpoca lui Marc Bloch gi Lucien Febvre nu numai c.I devenisem improprii in raport cu noile problerne qi interoga{ii sugerate de rneditafia asupra trecutului. dar ci aveau nevoie gi de o grabnica extensiune..de ordin calitatir,. daci nu se dorea ca istoria econornicd gi sociali. aga culn era ea ficuta aturtci. sd ajurga Ia fel de osificata in rutina ei. ca 9i defilnctul pozitivisrn" cimia i se substituise. Astfel se face ca. in fond. interesul pentm atitudinile in fala rno(ii gi ipostazele ei a profitat. cu incepere
tnatrltas. 1997) Arnple rel'erinte brbiiografice despre toate ternele semlalate mai sus. la Simona Nrcoard qi Toader Nicoarl, op cir.. p. I 12 sqq (.t,. Si Bibliografia, p. 235-252). t,t^u^I'. {'ontbats pour l'hiitoirc- Paris, 196i, p. 221-238 qi. indeosebi,236. ''" Subscrise de Joaharur Huizinga (.4murgil Ewlui l.lediu. Sndiu dc.sprc.fornclc de yiald Si de gindire din secolele al ,f,Ilclea Si alXlt-lea in Franta $i fu Taile de Jos.ht romdnege de H. R. Radian. Cuvint introductiv de E,dgar Papu, Bucureqti. Ed. IJnivers. 1970 (edilia pinccp.s dateazir dut I 9 19- rar a 2-a edilie in iimba rorn6nd a apdrut la Ed. Meridiane in i 996) qi Emile Miie (L'art raligieux de la.fin du |t{wcn Age cn France, Paris, 1908)

lslqB4@NTAUTATTLoh iN nropuocRAFrA euRopeaNA

45

chiar idei abstracte, servind ca liant intregii construc{ii. In constitulia imaginanrlui intrd, de asetnenea. gi arhetipurile. pe care toate interpretirile nofiunii accepti sd. le considere ca jucind aici un rol important, chiar daca nu sint intotdeauna de acord cu amploarea acestuia qi nici cu faptul dacl arheripurile sint invariante sau nut'0. Indiferent, insd. de aceastd fluiditate a conceptului qi a domeniului s5u de referin{a. obiEnuiti de alfel, qi in alte specialitnf. ceea ce conteaz[ pini la urmi" sint rezgltatele cercetdrii. Or, in perimetml pe care-l discutirL acestea au fost, in ultimii ani, cu adevlrat remarcabile. Fie ci s-au ocupat de imaginaml politic Ai de il definesc ( ia. salvatorul. virsta de aur. unitatea etc.
de viziunile asupra lumii ori de

poate contrnrn), toate apari{iile

Potrivit majoritdlii opiniilor, eisti opt structuri arhetipale care par a se combina in toate tipurile de imaginar: a) convingerea in existetrlq wrci alte realitdli, invizibild qi transcendenti, iinirrd de dorneniul supranaturalului sau al sacruiui, b) cor:ingcrea potrivit cdreia corpul finlei unntrc (in,elisul material) este dublat pintr-un element imateial Si ittdcpendent (numit ,,spirit", ,.suUet", .,dublu" etc.), aflatd la originea tuturor credintelor despre cElitoriile exlatice gi peregrinarile wdjitoarelor qi, totodati. a nenumdratelor topografii gi sociologii ale Inlbrnului 9i Paradisului cu care s-a hrdnit de-a lugul tirnpului imaginarul colectiv al societitilor; c) alteitatea, care se gdsegte in orice raport interuman gi in orice discurs mupra fiintei; d) witatea sau aspiralia.le a supurre toate diferenleie unui principiu unic: e) actualizarea originilor (sau permanenla mituilorfondatoare), specifici tunror comunitE{ilor de ieri gi de asuzi, prin care trecutul este legat cle preient, cont'erind astfel, oamenilor deopotrivl sentimentul identititii Ei garanlia perenitdtii; f) doinya de a descifra viitontl $ g) de a evada din condilia umand Si din istoie care, in ceea ce o priveqte, poate imprumuta tle lorma ,Sostalgiei originilor", fie a imaginlrii unui viitor purificat gi a existentei in locuri fantastice sau utopice (care a inspirat toate viziunile ,$ilenariste" din treiut); in sfirSit,h) lupta Si complementaitatea contrariilor, care se regdseqte, i1tr.o formd sau alta, in toate culturile (Lucian Boi4 op.cit., passim). "'Cl Raoul Girardet. lv[vthcs et mvthologies politiques, Paris, I986 (acum gi in limba romdnL: lv'Iitui si mitologpi politice. Traducere de DarLiel Dimitriu. hefafi de Gabriela Adamegeanu.
IaEi,
rra

Instituul European, 1997). "o Norman CotutThe Pursuit of Milleniun. London, 1957 (tradusa in limba francezi sub titIll'. Les phanatiques de l'Apocalypse,Paris, 1962) "' Despre acest raport in varianta romdneasci, v. recenta carte a lui Lucian Boia, Istorie Si mit in conStiinla romdneascd, Bucure$i, Ed. Humanitas, 1997, precum gi celelalte contribu{ii ale istoricului la aceeaqi probiemS: Lafn du monde. LIne histoirc sansfn, Paris, 1989 (recent tradwd de Walter Fotescu qi in limba romdn6: Sfirqitul lumii. O istoie/Afi.r/rtir, Bucureqti, Ed. Hunanitas, 1999\ La Mythologie scienti,fique du commwrisme, caen, 1993 (tdlmrcitr, qi ea, in lirnba romind); Vers une histoire de I'imaginaire, ,Analele Universitii{ii Bucuregti. Isiorie",40, l99l gi volumele coordonate de el: Mitni istorice romdneqti Si Mituile comunismului romdnesc, Edihsa UniversitEfii Bucrneqti, 1995. O nou6 edifie a acestui din urmn volum a apdrut in 1998 la Edinra Ed. Nemira (v. y supra, n. 97). ''o Jean Delumeau, (he histoire du Paradis. Le jardin des ddlices, Paris, Fayard, 1992 (de curind tradusd qi in limba rom6nd: Grddirc desJdtdilor. O istoie a paradisului- Bucuresti- Ed- Hu-

socnrerr

$r

tcvrarnATr

iN EtrRopA MEDTEvALA

;il:ffiTl;i,?;'#f,ff;13.'"
Corutient de aceste dificultili.

io'r".st pe.i*"tru. Dupd ,'aomrniiti)agrnarului este constituit de ansamblul reprezentdrilor care depdses.c limita impusd,.(e constatdrite experien4ei si de tnldn,tuirile deductive pe care acistia te autorizeatrj;lri. o* aupa cumiei;;e" aceasti definifie, dacd imaginarului ii aparfine tor ceea se situeazeio.urara ieJitl-1ii"on"r"te gi nu are ta'genta cu rafiunea, cum poate fi sabilit4 tor"*, G-0"-a.iiliitie dintre ele? Cit de e.\acr se poare cintiri ce anume ii re'ine in cadrul acestui ."pon irilugi**rui gi cit i se un individ ra artJ, ae ii" Lo".it" arte epoca, iasEvelyne Patlagea4 de exemplg

y.*od propriu de_a-r'interp.*iro. s;eciartarea ilre" a studiilor istorice i:.:=_:l rngreuneazd. de asemenea- definifia, giina ain h ;;d pioff..uti"a aflarea criterii descriptive comune. in misurd sn-i "J qrurluqeasci deopotrivd pe cei ce studiazd 'nor Antichiratea Evut Mediu sau epoca *oa"*e. Asrr"r .t"ili".;:;altfel. 9i caracterul contradictoriu al pu{inelor
conceptuariziri care exista, totuii,

Definirea acestei islorii nu este citugi de pufin ugoarl, in condifiile extinderii deosebite Ia care a ajuns astizi domeniut gi a concuienlei pe care gio fac aici d.iverse discipline.

ci definirea i'raginarului

Jacques Le Goff preferi sd arate mar curind ce nu esre irnagrnanrr. decir ceea ce este .i. imagirnrur nu se identiJici nici cu re_ prezentirile realitafii exlerioare- nici lu simbolicur. ,u.1 ." iJ.o[gir.i]"- daci are murte lucruri in comun cu fiecare. prin insdgi r^ el constituie o no{iune diferitir2. Aceste exemple (mai sint gi altele) rug"."-i - cum bine a obsenat Lucian Boiar3 _

oupa;;;; *.

: t

girn aporiile inevitabile-are opera{iunii. c"u a"ui .r*i.nq*J-ialre;udecata emina_ tnente "modemistS" - dar rnetodologic eronati - a conceperii sale ca un substitut sau o co'trapulere a rafi'nii. concordanla sau neconcordan{a dftre imaginar gi rafiune este o chestiune secundard. citi weme *iu"r. departe a. u ." *-.iuae. sinl dimpotrivd- consubstan{rale lumii. .arnesrecindu-se qi aclionind J'ro4, motrice im_ portanta. Pe de alta o stuucturd

*i*u impricd o r";.?" recoasioera; .r.ntiuii ou"d dorim sd depd_

i;i*;;;;.;dfi
coerente

roru de context. Dund c

ilil;; p\":r t*y*::y:nut{t'yi eremer)re 5r oEfrica propne, nu

*ti*i.

neapSrar oerenninaE

aeEi{
-F

in articulaliile '".'#;ll,f,il"ff lor. integrino aeopoirlua reprezentiri

.t1XW';:::lrTT*Jfi,:::,-:lt,:#i;
gi irnagrni elaborate
sau

.olectitte si intaginar sociar.,r.s.toria si noire p;o^ig-" are curtoasteii, cluj_Napoca, presa vcrsrari Cluleani.A4esagerul, I996, p. rlni_ I lZ ,io.'"'^ "'

ll0 Pentru trecerea in revist^d a evoluliei cercetirilor consacrate ternelor qi conceptelor care,ii-sint.oru.i".irti.ii'ii1nouu

imagi'arului soclal. precum gi a Ni""*a, i""jJii.ou.a, Mentalitdli

;
l

* ;#H.: frfr:h::;::''o*t -uaiiii' t'""" t'ua"'"r" J" vu,i,u naour",.u, Bucuresti.

te.iar

bvervne patJagean- L'hisroirc de

r,'imigirnire

rn_r,a

Nouvert, Hisroirc....

249.

/' tstona inngirnrulu,i.'sau-dinamiea arhetipuilortnlvliscellanca in honorem Radu Mqnotmeito. Zoe petre et Stelian Brezeanu.a,ta gdito*
Uruu"*tat i Aril;eil,

I,96,p.3243.

*
t
*

:
*
5

t T ;

I
*

-I

h--.."

ISTORIA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA insd gi

, 43

ca gi odinioarirr'e.

singurere exernple de acest gen. Tot aici mai puteln semnara gi confluenfere curtu_ rale' care dir'ulga- in modul cum se stabilesc, particularitafi destul de asemdritoare,ut. In acest complicat mecanism al jocului ointre identitate gi alteritate. tohrl ar fi. pind la urmi- mai uEor de in{eres. dacd lucrurile ar depinde numai de factoni rafionali. Dar, degi nu sint. cum am vdzut,,rupte de fapte, rmaginite poartd in ,in" o incdrcin'a de irafional. ceea ce le e.rplicd, in parte. nu nurnii schematismul intrinsec ai forfa de per_ suasiture' ci gi triinicia' care sfideazS- uneori. secolele. conduita rale oe unere minoritifi, puseurile corecrive de ur5- violenfele confesionale qr nolio*iiriJ.';;..,"o 9i celeralte reaclii de acelaEi fel nu capdti sens decit dil acest uaghi- astdzi. ain pacate, la fel actual

,-.

Apa{tnind aceluiagi cimp referen}ial ca gi imagologia. dar deosebindu-se net de eadorrteniul imaginarului. al celui social. mai ales. s-a individua.lizat. in ultimii ani. in cadnrl cercEdirEiGiare atit . respectului din ce in ce mai pronun{at pentru plurarisnr propriu' culll ?lul rnai sptrs. epocii noastre. cit gi a sentimentului ca adevarata explicafie a e'rperien{elor tragice ale veacului care sti tocmai sa se incheie ,. girqr. la un nivel tuult lrai profund decit cel aI cauzalitS{ii convenfiona.le. pe de ur,i po?.. curiozitatea tot tnzu-vie din ultirnii ani peltrtr fenomenele qi tipurile de experien{i^paranormate. onirice 5i abisal-psihologice- asociata cu voga neobignuiti a insoliiului gi rarrtasticutui - sesizabili rnai c' searni la nivelul_produseror de larg consurn Lrri*r"r.'0. rnass-media _ au aliurentat ur soi de contrac-ulturi_popur-ara p. arn putea-o Ihrr greq nurni a irafio_ tulului' cu atit rnai sensibilii la rslg!-rcDrezg!!1rilor. al viselor. miturilor si rrrnniirnr n,, tX cit acei;rgi

,ryOr.

i*.

frrctori.

-)Dirr buloi

ac-eia care zr fi tenta;i sd vorbeascd aici despre o veritabili Y,.T1pu{ini "inloarcere a refulatului": rnulti weme rnargi nalizate ca unnare a inclinafiilor scientiste. ragionaliste si lnaterialiste ale civilizaliei europene din ultrmele doud secole (maniism'l fiittd in aceastd privinfa" printre cele mai elaborate formule). aceste fenomene par. intradevar a-gi lua astazi o spectaculoasi revansi. purrct de vedere semantic. imaginarul se

rl.:::1t^1t:l

rnultd.vreme

acestora. Daca ultir

chiar daci sensul

gtll _ slI(lIIllru.

at de
cu in un

citirr liber

fanreziei. in

realul este doar

t08

|are....., loc. cit., p. 4.

I0e.Disculia

lbidem De asemene4 de acelagi

autor, Imagorogia,

Herder si descoperirea curtuii popu-

3manwrFtn a luturor aspectelor evocate, specifice imagologiei Ei, pe ur plan mai special. alterititii ei identtn{ii poare fi urrndrita r, de t,aute et tes nftcaui'gne's de l'akditd in XW congres lntemational aes sciences-Hio".lqr!., Rapports, vol. r, stuttgart, 1985, p 60-66 gi' de asemenea, intr-o mameri mar aplicati, in studiile de caz reunite de aceeaEl autoare in douE volurne prezentate cu pnlejul ac.r,i,4 ctng."r,-i',i*ogn dc l,autre, Etrangcrs, Minoitaires, Margirnux, sous la direction a'Het*" an*"ifT"i, stutteu( rsss.

ieiiltai.*di;:"i,f;;r,

ri

l
l

42

SOCTETATE $r MENTALTTATT iN ELROPA MEpTEVALA

fiind complementar celuilalt $i inteneacfionind cu el in cadml unei relatii aproape organice. Acest lucru nu wea str spuni cd raportul dintre cele doui laturi ar fi unul simplu gi foarte stabil. El este, dimpotriv6" nu numai extrem de complicat, ci gi continuu redefinibil. in,.economia" lui intind atit ponderea de moment a lahrilor respective, cit Si, int-o

f I I I I I I !
t.

oarecare mnsur4 influenfa contextului imediat. Cind ,,cel5lalt", bun5oar6- ,,cintiregte" mai greu in balanli, iar imaginea sa este pozitivi, luind chipul unui adevlrat model, iOentitatea intrd in dialog cu alteritate4 ceea ce deschide calea asimilirii gi a mimetismului cultural. Dimpotrivd. cind situafia este inversd. cele doui elemente se contest?i gi se

erclud reciproc. imaginea identitarl a majorititii marginalizind alteritatea qi. frecvenl diabotizind-o. Toate analizele contemporane ale ipostazelor istorice ale marginalitSfii tsociale. etnice. confesionale, sexuale etc.) au ca punct de plecare tocmai acest mecanisrntttt.

Situaliile indicate nu reprezhti" firegte, decit erlremele unei spectru de imagini gi atitudini cu mult mai amplu decit ne-am agepta. Pe de alti parte, pe lingd fapnrl c4 de rnulte ori. o societate nu produce despre alta o singurd imagine, ci mai multe, in conformitate cu nivelele culturale qi rnentale care o compun. procesul de constituire a imaginii .,celuilalt" se caracterizeazd gi printr-o anumiti gradalie. nu intotdeauna ugor de sesizat. intilnirea dintre doul etnii" de pildir06. sau experien{a contactului individual cu strf,initatea (redati in atitea relatiri de cdlStorie)r-ot sint. dir acest punct de vedere. grditoare. nu
buna analiz6, din unghi istoriografic, a problemei rnarginaliGlii ca subiect de cercetare poate fi atlati la Bronislaw Gererneli" I'image de I'autre: le margbnl rn XW Congrds hrtematiorral des Sciences Historiques, Rapports, vol. I, Stuttgar! I 985, p. 6'7-74, un autor care este in acest domeniu. precum se gtie. o autoritate.

r0'o

iu aceasti privint:i, specialiqtii disting, de obicei, trei momente principale. Cel dintii, al surprizei iruediate, sugereazd acceptarea sau respingerea ,.ceiui1alt", pe temeiul unor diferen(e exlerioare qi spectaculare, esentialmorte de fenotip (culoarea pielii, forma fefei etc.). Al dbilea moment aduce cu sile descoperirea, sub trlseturile de suprafa{i, a unor constaute gi asemlndri, derivind din statutul uuiatt fuudamental al arnbilor parteneri. Este ceea ce rurii analiqti ai fenornenului nuntesc .momentul universalismului", al recunoagterii in celdlalt gi al depAqirii barierelor, care cr&azir premiseie apropierir- Partida nu este insd jucatE, intrucit de-abia al treilea stadiu este cel definitiv.constinddinacceptareasaurespingereasintezeioperateinprimeledoud(c.f, J.Kj-Zrrlbo,L'image dtt I'autrc. Regard sur l'Afrique ct regard aficain in iderru p. 82-83). De fapt, intre aceste mornente distincfia este prrr didacticd, toate hei impletindu-se Ei acfionind simultan. r0? i. in acest iens, ifier alia, studiile lui Paul Cernovodeanu (lnuge <cle I'autre>: realites hallianiques et rounnines d travers les rdcits al6 vq)ageurs etrangers), Eric D. Tappe gi Trevor J. Hope (.4 Cambidge Don and his C.ompanions in.the Ball+nns (1794): some unpublished Correspondence of Robert Stockdale, J. B. S. Monitt and Randle llilbrahan). ambele tipdrite in ,3erue des Etudes Sud-Est Europeennes", XMII, no 4, 1980. Alte referinfe despre valoarea calatoriei. ca sursi a alteritilii sint de aflat la Alexandru Dufu, Tmvellers on National Intages: Romanian Perceptiotts of Bnfish ('ulture.,.Cahiers roumains d'etudes litteraires", n" I, 1979, p. 13-20; ider4 ,\' I od e I c, inn gini, piv c li Sti. . . ... p. 6 9-95.

r0o

iii
*

Ir4

ISTORIA MENTALITA ILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA nre;" imoginilor metrtale (altfel Si mai vag spus. a reprezentiirilor), care s-au constituit,

repal in

pentru ca problemele ei si ajungl a fi incluse in repertoriul congleselor internafionale de istoriero3. Ar fi. neindoielnic, multe lucruri de spus aici in legiturd cu interesul crescind, mai cu seamd dupd 1980, pentru un asemenea domeniu de cercetare, a cdrui apari{ie trideazd. nu numai un spor substanfial de sensibilitatefalA de citeva din cele mai acute probleme ale contemporaneiti{ii. cum ar fi drepnrl la diferen{a" statutul social al minorit{ilor, raporturile inter- qi intraculturale etc.. dar gi un anumit efort de adeware la actuala

subiectele unei noi discipline

imagologta

indeajuns de

mahri

astizi,

filosofie a,pluralismului. specifica pgstmoderniti{ii. Cum scopu.l limitat al paginilor de fa[5 exclude - iardqi - o asfel de discufie. ne vom mfugini doar la o simpld descnere a

domeniului din unghiul conceptelor gi al metodelor care il definesc, insistind apoi asupra noilor sale ipostaze (sd le zicem ,,interne"), sugestive penfu expansiunea ce caracterizeazlaslAzi studiile care i se circumscriu. mental[ si cum a Intere5at?i5a slplice cum a apdrut 5i s-a dezvollat o . imagot sl a celor care au actlonat ea [s-a construit. cum insaqi denumtrea o ndeobqte cunoscut, ci ?ntrnu reDule care ne intereseazS, un in contextul intrucit evocd. cu_,.9!159g!] trgn at, sinonim un-tt cancter standardizat, stereotip gi simplificator aI reprezentdrii, intrutotul identic. Oglindind un stadiu intennediar al cunoaqterii, intre convingerile elaborate qi credinfele instinctive, mascind uneori. mai mult sau mai pulin congtient. ignoranfa gi suspiciunea" acest tip de proiec{ie ia indeobgte na$tere prin confirmarea realI sau imaginard a unor opinii gi intenFi anterioare, formate de-a lungul contactelor reciproce dintre partenerii colectivi. Altrel spus, el coaguleazi gi d^i sens unor stiri amalgamate de spirit, difuze 5i extrem de volatile, care ar fi foarte ugor de ,,reciclat", dacl nu s-ar fixa. asfel, intr-un tipar mult mai greu de clintit. Fapnrl ca imaginile denoti" cel mai adesea. o percepfie superhcialS gi deformati a realitifi nu constihrie neapirat un selnn negativ. Multe din ele sint qi pozitive sau tn sensul strict al cuvintului, ,,exemplare", tradind respectul pentru un anumit model gi o aspira{ie de integrare. Nu este, insa, mai pufin hdevlrat cd. oricare le-ar fi conotati4 toate au in comun o imensi fo(i de sugestie, cintirind greu in aclrunile qi atitudinile colective. Reiese limpede, fie gi din aceste sumare consideralii, c4 prin modul cum se formeaqi zd prin insugirile lor de bazi, imaginile nu constituie doar expresiile cele mai inchegate a\e alteritdfj; in mdsura in care pornesc, invariabil, de la un referent, oglindindu-i calitafile, temerile, aspiragiile, qi cultur4 ele ,yorbesc", deopotrivi de elocvent, qi despre cei ce le propaga. aspectul lor identitar - comparabil cu reversrl aceleia;i monede C rm s-a inrimpla! de pilda" in 1985, la cel de-al XVIlea Congres krternalional de $tiin[e Istorice de la Stuttgart. roa Cy Alexandru Dulu,Imagologia, Herder Si descopeirea culturii populara, ,-Romenia Literar6',, XIV, nr. 28, 1981, p. 4; idenr, Mdele, imagini, piveliSti. Incursiuni in cultura europeand modemd, Cluj-Napoca, Ed Dacia, 1979,p.20'21.
r03

,rr'4v46,e

r'
li
I t:
I

socrETATE $I MENTALITAU tN EuRopA

wonvaLA

tural. psihologic Ai cognitiv, acelagi interes pentru natura sa comunieativd $i, desigur, semanticd. prin care limbajul se dezvdluie ca un mijloc re'dutabil de acfiune. Diferenfa fa{i de sociolingvistica ,,fadi{ional5" este mai curind una de accent: in timp ce pentru prima limbajul este mai curind un enunt (nelipsi! firege, de capacitatea de a modela realitatea). pentril analiza discursului el pare a fi, mai ales. o practicd, infeleasS, in sens foucaldia4 ca vn..ansamblu de reguli anonime, istorice, tntotdeauna determinate,...care definesc tntr-o anumitd epocd Si intr-o arie sociald,.e.conomicd, geogra.ficd sau lingvisticd datd, condiliile exercitdrii funcpei enuntiative" l'n. in prezent ai.urt" este. drrpe toate aparen{ele. principala direcfie a evolufiei studiilor de teoria limbajului. In ceea ce priveSte istoria Emlui Mediu in speta a mentalului colectiv, aportul lingvisticii a fost, mai ales in ultimele doud decade, tot atit de substanfial ca gi in cazul celorlalte epoci. dupi cum o demonstreazi o serie de exernple deosebit de interesante. Studiile intreprinse pe rnarginea texlelor acestei epoci, de pildi- au pus in evidenfa nu numai paupertatea relativl a vocabularului autorilor medievali in rapo( cu urmagii lor modemi 9i. corelativ. frewen{a cazurilor de polisemie. dar gi neobignuita abunden{a a tennenilor semniJicind dania sau actul de a oferi. altfel deloc intirnplitoare intr-o socielate in care schimbul de bururi fonda rela{iile interpersonale. iar dania constituia unul din simbolurile esenfiale ale autoritalii 9i puterii. istoria institulional[. de asemenea gi-a gisit in lingvistici un aliat prefios. rnai ales in condi{iile in care. dupd cum s-a obsenat. cercetarea structurilor medievale s-a concentrat- in lipsa altor mijloace. pe chestiuni de semantici, cu relevanti 5i pentm mentalitdfi. Anchetele realizate din acest unghi de Marc Bloch, de pildi. - printre primele de acest fel din istoriografia franceza - rarnin gi astlzi yalabile. fiild adevdrale rnodele pentru ac6s1 tip de rnariaj'o'. Alte cercetiri. tot atit de aplicate. sau irlteresat fie de pluralisrnul lingvistic specific societi{ilor rnedievale (dar cu deosebire accentuat in anunite zone de pe continent. ca. bunioar5. Sicilia gi Spania). fie de aruliza urtor tipuri particulare de discurs (curn ar fi predicile. cunoscute in epoci sub nrunele de exenpla). explorate atit din unghiul confinutului lor specific. al construcfiei inteme gi telnelor vehiculate. cit gi din perspectiva senuuficaliei uror elernente insolite prezente in structua lor narativa (cum ar fi ,,uiechile de rndgar" ale regelui Marc, de pilda- motiv detectabil intr-un lnare nutnir de lexte. nu nurnai europene. ci gi orientale). cu ..bataie"
spre zona pro{lurdi a reprezentirilor gi atitudinilor colectiver02.

Toate investiga{iile rnen{ionate gi multe altele. inci. au amncat o lurnini deosebit de I'ie asupra sensibilitafilor qi structunlor rnentale proprii acestei epoci. subliniind 5i mai bine rostul dialogului interdisciplinar in anchetele consacrale mentalitatilor. Iconografia 5i limba-iul nu au fost. ins5. singurele teme de interes care au apirut in ultirnii ani in spafrul acestor tipuri de ancheti. definindu-se. totodati- qi ca domenii din ce in ce rnai specifice de cercetare. Aceeagi evolufie caracterizeazi deopotrivi, gi explo\4rchel Foucault,.4rcl cologitt tln sm,oir, paris, 1969, p. 153. Citeva piese deosebit cle reugite din acest purct de vedere au fost ircluse in Marc Bloch, ltlilanges histoiqucs. Pret-ace de Charles-Edrnond Perrin, torne i-II, Paris, i963, volune care reunesc o parte din cele mai importante sfudii ale autorulur. 'or Referitor la aceste iniormalii Ei la cele de mai sus, r,. Herve Martin- op. cit..p.5l
'uo

l0l

'qq.

isroRLA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA

EUROPEANA

39

lungul marilor artere intens circulate, ci - cum am menfonat - gi de anumite particutaritafi ale discursului politic, printre care se numi.rd gi aceea de adaptare la tipurile de auditon. Un alt exemplq venind sd confirme acelagi fenomerl este ofent atit de lecmr4 fie $i fragmentard, a consideraliilor conviviale ale lui Martin Luther (care. in forma binecunoscutelor Tischrede in care sint transcrise aratd limpede cd automl lor nu s-a sfiit sd treaci in repetate dnduri de la registrul vemacular la cel latin. in funcfie de subiectul sau de problema abordati), cit qi de distincfia curenti dintre limbajul scris qi cel vorbit, care
nu ingiduie (sau nu fac ugoare) schimblrile reciproce de poziJie. Finalmente. totul sugereazd nu numai cd limbajul reflectd societatea, dar gi ci, in cadnrl ei, el este o forln acfivd, modelatoare, fiind nu rardori utilizat ca miiloc de control Si dominalie. Limbajul reflecti societatea in sensr.rl cd variafiile 9i schirnbdrile prin care trec formele sale de expresie depa-rte de a fi neutre, mirturisesc, dimpotrivd" despre calitatea relaliilor sociale drntr-o cultrul dati. avind in aceast?i privinla aceeagi funcfie de simbol (elocventl qi pentru mentalitafile dominante), ca gi sistemul culinar, vestimenta(ia sau arhitechra. Vocabulanrl feminin. de pilda. de care am vorbil este, din acest punct de vedere. edificator. nu ins6 5i singurul. @ nea- sint din acela$i unghi, extrem de sugestive. modificarea lor de-a lungul mai ales al uTimelor generalii atestind- cum s-a spus. o arie crescindi de refrac{ie a valorilor egalitaree8. Limbajul este. in al doilea rind- un instrument al puterii (dar, frecvent. 5i al rezistentei fata de putere) nu numai prin forfa simbolic-represivd, de marginalizare / excludere gi dominare pe care o denotd diversele expresii-gablon (,,etichete") asociate anumitor grupuri gi clase sociale (intre care. acuzafiile de wdjitorie sau cele vehiculate de procesele stalimste sint printre cele mai cunoscute). dar gi prin unicitatea gi structura monotonrepetitiva a oricdrui ,.discurs" oficial. conceput pentru a-i inchide pe loculionari gi ascultitori in acelaEi cimp imaginar, semantic Ai id_eologrc". Termenul tocrnai amintit - ,,discurs" -, care evoci cel mai bine dimensiunea represivi $i. totodatS" formativd a limbajului in societate. reprezinti cea tnai noui ipostazl a sociolingvisticii. fiind expresia infrnit mai particularizatS decit ea a mai vechii convergerrfe dintre istorie qi studiul limbajului. Spre deosebire de uzuala analizit de tip saussurian. interesati doar de aspectul sfuctural al limbajului gi de diversele sale forme. analiza discursului (devenita la rindu-i. in anii din urma. o disciplinl cu un statut qtiinfific propriu) urmdreEte. dimpotrivd, sd descopere scopurile saufuncliile ideologice (in senzul nemarxist $ foarte larg al cuvinnrlui) servite de aceste structuri qi forme, ceea ce i:ste cum nu se poate mai graitor pentru valenfele sale func{ionale. Principiile analizei discursului nu sint in mod substanfial diferite de cele ale disciplinei-mamn. In configurafia sa nonnativd intilnim acelagi postulat al legdrurii dintre lirnbaj gi contexhrl sdu social, culn8 en

c7 Peter Burke, Roy Porter (editors), op. cit., p. 6-17.

Pentru raportul dinte limbaj Ei putere, esen{iale sint, desigur, analizele lui Mchel Foucault, a ciror notorietate ne dispenseazZ de a le mai aminti aici. Un exemplu remarcabil de cercetare aplicati este gi binecunoscuta carte a lui Frangois Fure! Pezser la Rtvolution Frwrgnise, Pwis, 1985 (transpusA impropriu la noi sub titlul RelTeclii asupra Revoluliei ftznceze. Tr&vere din [mba tiancezi: Mircea Vasilescu. Cu o introducere de Sorin Antohi, Buucuregi, Ed Hunanitas, 1992), cargraervd aceluiagi raport un loc central.

i;

fl i

n.

SOCIETATE $I MENTALNATI TN EI]ROPA MEDIEVALA

shrdiie6, nu este vorba.aici de odiferenli fiziorogici sau sat, culturald:in epocile premoderne, dar gi in

,/4
q

fuv+u
g
3 :i
ri

educate sd vorbeasci arfer, conformindu-si riguros

sJcorur

i! '5

:i ./!
:i
.il

, t9J+t$:':tta.,ryg'1, , di

org:rniza{ii extrem oe particuiarizatefca cete rnasonice, de exemplu) fac ai ele pT" dio seria tipurilor specifice de lexic, *"t ir"" lor fiind de a sublinia ne ggnsttinla de sine a grupului ..speitiu, voinga sa a.'ai.tu"t"t sau de excludere a ,,outsiderilof'..fie. pe.yn Rlan mai genera! o ,p""i. ,irnUJice de diferenp in ra_ port cu reshrl comuni{fi altor particulariali ostinctive. Totodati" acest caxac3deugata ter exclusivist trebuie inJeles gi ca un mijloc .de control g; ioiir"pin chiar al celor ce-l folosesc-sau sint obligafi.sl f?.1, dupd c-um iu demonstat-o utit pl.ti"ile totalitare ale puterii (in cadrut cirora limbajut a jutat, nu inrimplrro.. uI). ci! la fel de bi_ ne' 9i studiile referitoare la vocabularul de;inutriloipolitici sau oe arlpt comun, elaborate in ulumele deceniie'. lntemeiata pe principiul subin{eles al izomorfismului dintre lexrc gi aparlenenla socio-politicd. precum gi pe convingerea altminteri perfect justifrcata - cd orice voca-

categoyi.socio-profesionale.Si

lui mascllin Limb-ajul folosit de diversele minoritn$ rudoas

*.i ;d;Fi

biorogic{ 6i ds rrna dobinditi t .rut ,iu itrri femeile au fost

;u

constante a factoru_

jargomrl

*u,niio,

;;ol;;t

ter rdentitili dintre limbaj pi a- gi sifuafiile paradoxale, cind producatoml unui mesaj, deii aparfine unui grup oeiennlrrat, intrebuinleazi" in firnc{ie de context currinte (sau chiar un vocabularf#ut. in afara registrului de referinti (procedeu frecvent mai cu seam6 in cazul discursutui politic, cind cineva doregte sd simu.leze. respectiv sd camufleze un anumit _ ar dolea _ for_ mesaj). mulat pe baza sgr..6fii unui mare nurndr de cazuri este confinnat nu nurnit. o1-gdeosebit de frecv.ent, in trecut qi dsrizi, p. gru"it.r. nalionare sau de 'ismul perenitatea a$a-numitei lingua franca, intotdeauna vorbita, indiferent de ipostaze, de-a

;;:ffi#:

A;;;;fu .;;';"

devenit clasic. ega'tion importa't tr^*1g^,:1"; f*i', J;;*ul activigrilor decornuruste, partid, care nu gr_a g6srt incd' 'n cel pulin la noi. analistul " pe care ar merita-o"irnportanfa sa deosebitd penfu discernerea lnutafiilor mentale detenninate dei.gineria r**la ;;ii;,a ;;ffi;ffit#"p"* promif'toare, dar i'cd insuficient cristalizate in-uleusta J"".1i."t" p"t Jr"*.;;;;dH;:ar in rexrele reunite irr volurnul coordonat de Lucian F,oiu, Mitiitn-c-okunrs*ulrri romdtu:sc,eucureqti, Ed. Nemira, 1998) 'Targon al ini[iatiior' a carui adoptare simuotiza^ rntegqarea in cercul puterii sau aspirafia de a r"'t i6;itj" ciuda platitudi,rii. a cliseeror sra'dard a ? r!r!r'rlErul xrc Si]::Y*' ei ntlulle' il'^*:-ryp:i oe anulnlte nuante, nu numai extrem de interesante in sine, aar gi aeosJOit oe.sugestrve prin capacitatea lor de a rndica, in mod zubtil, air""l"r. liualii al put"." in rindurile celor "aleqi" o viitoare analizi structuraa a oiscursuriloi o" puttia'ioJit" o"-u tungul wemii ia ttot at couduce, sintem corrvir:rgi, in aceastE privinla,-L cele mai interesante co'cluzii.

. 'o ca, bundoard' cel al lui Ivan Illich, unde putem citt c6.,,mdsurdtori statistice aratd cd bdrbaiii,orbesc mai tare si nni adesea ao"i.forrniii ,'int noi apli dn a trirr*p", de a-si impune ttc_ deile si de a domina ionversa1ia; sinrEi itui tncrinayi sd slnge h ceirar1i.....,,, in timp ce rimbalur t'emeiirexpnmd starut zubordonat (cf. Gender,London, I 9g3, p. 135). lT Dqrrlcatoare "T.::1, slnt ill acest sens' paginile consacrate acestei chestiuni -'trudur" acrun qi i' lirnba rorndnd - de Alexa'dr sorjenitin in-vol. l ii-)rnipotogul Gulag,carora li se cuvire alaturacarte a Frangoisei riom, o. t ra.r.a . Limba di remn,Bucureqti, Ed. Huma3.1iry*: rutas'
I

995

^"i"*"u olicial - un model de analizd a vocabularului

al regimwilor

iJ[fif'i:

rsroRrA MENTALITATTLoR iN tsroRtocRapn guRopraNA

37

lauator al tuturor acestor investiga{ii a fost inse(ia lirnbajului in contexlul lui istoric

qi

social. infeleasd ca mica modalitate capabili din punct de vedere metodologic a-i surprinde gi deslugi sensul metarnorfozelor". Apdrute cu mult inaintea oricdrei cercetdri in dorneniul mentalului colectiv, cele dintii exploran in relatia dintre limbaj, gindire $i societate dateazA din anii '20 ai secolului nostru. reprezentate fiind atit de studiile lui C. K. Ogden Ei I. A. Richardse3, cit gi de cele - mult mai cunoscute - ale lui Bronislaw Malinowski, referitoare la problema infelesului in limbajul primitiv. Dupa I930. lor li s-au addugat qi cercetdrile psihologului de origine rus1. Lev Vygotski, preocupate de modalitifile in care fiin{ele umane deprind vorbirea qi scrierea gi. doua decenii gi ceva mai tirziu, contnbu{iile lui Benjamin Whorf, elaborate in jurul tezei despre rolul rnodelator gi stmcturant al.lirnbajului pentru gindirea unei colectivitafi umane"". Adeviratul decolai al acestor cerceuri a a\,ut. insi. loc cu incepere din anii 'bO. in conte.rfirl fervoarei militante suscitate de uuqcirile feministe gi regionatiste, al interesului crescind pentru cultura orali qi. mai ales al dublului irnpact exercitat de structuralism qi ,,teoria deconstruc{iei", care gi.au gdsit in analiza lirnbajului terenul ideal de rnanifestare. Configuratd de studiile lui Dell Hymes. Joshua Fishman, John Gumperz gi ale elevilor lol'. disciplina de granifd care s-a constituit acum - numiE cind ,,sociolingvistici" sau ,,etnolingvistici". cind ,.sociologie a lirnbajului" sau ,,etnografie a vorbini (comunicarii)", insdgi aceastl ezitare tenninologicd hind elocventi pentm lenta descoperire a propriei identita{i - s-a defrnit, treptat. prin patru postulate frrndamentale. sesizabile la toate tipurilor de ancheti care i s-au circumscris. indiferent de varietatea lor tematicd gi. intruciwa. metodologica. Cel dintii, potrivit cdruia grupurile sociale diferite vorhesc sau utilizeazd un limbaj propda, a ajuns a fi fonnulat de speciaiiqti pe baza studierii rnai pultor cazun particulare. cum ar-fi. bun5oari cel al elementului feminin al carui limbaj - s-a constat - diferi uneori in mod sensibil de cel rnasculin- fie prin predileclia sa pentru eufemisme qi adjective cu o mai mare incarcahrl emoflonala. fie printro aderentd sporitl la formulele lexicale standard. Dupd curn {in si ne convingi nenurn5rate
Pentru lhnuriri mai ample privitoare la raporturile dintre rnentalit{i gi analrza-limbajului. precum gi la utilitatea in aceeagi direc{ie a semanticii istorice, c/ Georges Duby, HrsrorTc dei nientalitds, loc. cit., p. 952-956 gi studiile lui Alphonse Dupront: Sdmantique histoique et histoire, ,.Calirers de lexicologie", 14, 1969; Langtage et histoire, )OII*" Congrds International des Sciences Historiques, Moscou, l9m, T. I'. (lommunicatons, vol. I, Moscou. 1973 gi indeosebi D'une hi.stoire des mentalitds, "Relue Roumaine d'Histoire", X, no 3, 1970, p. 391 .sqq, urul din prirnele $i, totodatd, cele rnai frumoase texte referitoare la aceasti chestiune. Demne de semnalat, in aceeagi privin(E, sint li textele subscrise de Louis Trenard (Histoire et simantique,,newe des Ehrdes Sud-Est Europennes", T. X, 1972, p. 48aa\, Regine Robin (I/rsrorre et linpristique, Paris, 1973). Frangois Furet gi Alessandro Fontana (Histoire ct liryuistique in Franqois Furet (editew), Livre et sociitd dans la France du ,YVIIIe sidcle, vol.2, Paris, 1970, p. 93-228). Alte indica{ri bibliogratice in legdturi cu aceeaSi tem6" la Rolf Reichardl op. cit., loc. cit.,p. 157- l6 i. " Este vorba indeosebi de The Meaning of Meaning, London, 1923. e.acf. Langnge. Thought and Reality, New Yorli. 1956. ") Pentru bibliogralia scrierilor lor, v. Peter Brirke, Roy Porter (editors), Thc Social History of Language, Cambridge llniversitv Press, 1987, p. 17, n. 10.
e2

I'

SOCIETATE $r lvlEryrALrTATr iN ErrRopA MEDTEVALA

de modul cum sintrealizate imaginile picturale sau sculpturale respective, de efectele lor de perspectivd 9i volurn, de maniera lor de redare etc. T;ate aceste tipuri de demers ates-

iconografrce, pe cale de a se elibera de tradifionala gonsginsere a exipenlelor impuse de isroria mentalitifilor, chiar dacr nu incr g de furalitatea lol . Aletud de imagini gi in completarea lor, studieiea timbajutui ca fenomen social, indeosebi din unghiul semanticii istorice,adicd al istoricitifii sensurilordiferitelor concepte 5i expresii a fost incd o cale preferatii de acces de care istoricii s-au folosit spr. u are. menralit5lilor corecrive. Aceastd arianta cituqi de pulin "*anonnala- dmtre ltngvisticd gi istorie s-a irnpus cu atit mai fuesc, cu cii o mari parte Aintre sursele intrebuin{ate pentru asemenea eiplordri fiind scrise, era nevoie de tratarea lor prin procedee speciale- d-e ,,import". apte dsa-i conduce p. uul*i U .copul prestabilit al cercetirilor. In consecin{a. analize precum cele ce vizau d'eslugirea inleleiuriior singulare sau.multiple imprumutate la un moment dat de cuvinte. attele. apoi, privitoare la-noile aclf.zi{ii lexicale. la grupurilor recurente de cuvinte gi expresiilelch.i" Olo vocabularul unui autor sau al unui ansamblu de scrieri au ofenl iir unira unor taborioase tratamente statistice. informalii,pre{ioase-despre substratul mental al uneiepoci date, eviden{iindu-i. nu arareori- mutaliile Cercetind din punct de vedere morfologic vocabularul d.ivergilor autori gi relevind, in texlele lo1 frewen{a termenilor folosifi. iepetiliile obsesive, selecliile sau. dimpotriv5. ornisiunile. multe investigafii specifice uu'a.iii*tut aria anumitor op{iuni culturale' cu sermificafie mai generali in ptanul conduitelor colective. La acelagi reztrltat au ajuns gi anchetele preocupale aompara lexicurile particulare cu limba curenti de comunicape dintr-o epoc5 gi. totodata, cuiistemul limbiivorbite sau cele interesate de istorih carfii in diverse.perioade. care. prin analiza semanticd a titlurilor.'au pus in luurin'i nu numai tipurile.subiacente de apel. dar gi repertoriile t"*utia. *.*te a suscita, la mvel subliminal. reac{ii colective. Dg asernenea. curiozitatea aratata de alte erploriri pentru notiudle centrale dintr-o perioada sau epocd gi. pe un plan mai general. ientru fenomenele de imbogifire sau de purificare.a timUajuiui, obn'airuie ne aei apan;ia urusca a unui grup de termeni noi. fie de disparilia discreta a celor reziduali a fosi de iraturd a crea' din unghi rnetodologic. un set infailibil de indicii pentru dete;tarea schhnbirilor la ni'elul sentimentelor gi atitudinilor colective, simptomatice. la rinaul tor. pentru procese nui ample, cum ar fi cristarizarea spiritului nagonat sau .od.mirar;;ri

ti nu numai un efort metodologic ai concephral de regenerare in iensul unor interese proprii mult mai pronunfate, dar - prin aceasta gi o independen{d sporitd a studiilor -

r""*ti""

ll"^.i-*qlt: {igqd:

"pri;;;J;;:

Pentru cele mai noi evolutii din dorneniul studiilor rnqlievale aplicate iconografiei, r,. Herv Ma:f1r1 op. cit., p. 77 -t22.

e0

'

include doar simple

htventanrl teKelor dedicate

fragrnenrar.

r"L"",11^.].r9r

,, Mcdinar rtcal rhaologt Princerou-Ne-u)ersey, rg52,i -r 11 tteqtt ale ge'ului, ca. br.ufio_ara, carFle iui eiiiandru "qq:'araauira.Jesig*,;.,exemplelerom6_ rjrlu ;"";;ffi;ii;:}i"f;,,' Lem'y, Idcea ctc potie in cultura romdn4P::T"$, Ed.,Mnerva, Ls8::uJ""aiut.'il;""d;;per
turi consacrati
la noi problernei riaiionale.

;1*lr:..^l.l::"Lfib^qi rranl' perrEu eclrllcare. excerptele din divergi autori reunite de C. Leo'n itr tlrc .\.tiddlc.4gcs. Holr. Rineharr and winston. lsi2 acurr clasicd a lui Ernst Hg*g ronioro*rir. rhe'xing's

in mod special celor doui procese sau al cotpu.s-ului care mentionaieste rnult prea amplu pentru a-9i "rght"fthg""tic In privinla scndilor on urtinu .ut"g";;:'.iil deajuns

li1"pir"l"l; ;"#;i fi. snriir")-.il;;.

riirtonll

sd menpo_ vol. Nationalism rernd diu carlea de

pori-

i1 vasta ritera-

ISTORIAMENTALITA

iN TsToNTOCRAFIA EUROPEANA

dievatd semnate cu mai bine de citeva decenii in urmn de Emile Miiles6 9i Erwin Panofskys7. impresionante prin informafia mobilizati gi finetea interpretirilor sint, din acest unghi, edificatore, iar faptul ci ele sint, ca si spunem a$4 ,,datate", nu le $tfube$te cu niriic prestigiul, care continui sI fie intact. th consens cu o tendin{i interpretativ[ larg impdrtagiti io epoca in care au scris, ambii autori au vizut in arhitectura Evului Mediu un reflex fidel al marilor construclii intelectuale ale wemii 9i' nu mai pulxl o hnspxnere fideld a reprezenti.rilor religioase gi a principalelor curente devofionale din Occigotidentss. Analizile lor. referitoare la raportul dintre ,,gindirea scolastici Ei arhitecura ale frrndamentale cd" sau cele menite a sublinia omologiile perfecte dintre structurile pe o de lor etice, inferen{ele Apoi) de 9i imaginarului religios @aradis, InferrL Judecata parte de sint, pe alti de pe catedralelor. frontoanele dispuse qi tematicfregistrelor parte, acum, clasice. oglindind o exegezd a fenomenului artistic medieval dintr-un ungfu emirurmente pedagoglc, nu lipsit de relevanfa firegte, dar uneori prea restrictiv. Astizi, cind us.-.n.i interpretiri, flri a deveni de tot desuete, tind si fie dezvoltate gi in alte direcqii8e, comentar|ile pe marginea materialelor iconografice ldslte de Elul Mediu se arati din ce in ce mai mult preocupate de ,,discursul" propnu al imaginilor, de ceea ce lasa sa indeose intrevadl inserierea lor, de condifiile producfiei artistice in aceasti perioadi 9i, sebi, de semiologia autonornl a qxpresiilor figurative. potrivit unui rnodel strucnml de analiza care nu mai at" in vedere, ca la autorii cita{i. doar paftea ,,reprezentativ5", clari, expresivi a monumentelor de arti, ci, in primul rind. segmentul lor,,ascuns", dezvSluit
inrleosebi Le sentiment religiettx d trqvers l'art des XItrF et 'YW siDcles,Puis. 1925 L'art religieux au ,YII| sidcle en Francei, Paris, 8" dition, I 948 9i 1-a cathddrale d'Albi,Pais' 1974. X7 intre rnulte altele, faimoasele Architecture gothique et pensde scholastique 9i L'abbe Suger de Saint Denis (ambele studii trind reunite in acelagi volum, tradus Ei postfafat de Pierre Bourdieu' paris, 1967t versiunea in limba romdnl a ambelor studii a apbrut in 1999 la editura Anastasia' in traducerea Marinei Yazaca, postfa{a frind semnatE de Sorin Dumitrescu) 9i Essars d'iconologie'
85

8 ,,Or - scrie in acest sers, cit se poate de elocvent, Emile Mdle - in timp ce doctoii fBisericrll coinstruiau catedrala intelectuald care uftna sd addposteascd intreaga CreStindtate' se idicau caiedralele nustre de piaffi, care au fost imaginea iaOita a celeilaite. Evul Mediu a pui aici toate certitudinile sale. Ele au fost, in felut lor, Summae, Oglinzi, Imagini ale Lumii. Au fost ex' i-o gdsii vreodatd a ideilor tarei epoci" (L'art religie*t du flIf presia cea tai pedetcd -siecle..., "oru intrutotul identicd impdrtlqe$e gi Erwin Panot-sky, cum se poate p. 59). O interpretare observa qi din conceptul fundamental cu care lucreazd autod: ,,habitudine mental6" (,.habitus1 intilnit qi in varianta ,,fodi formatoare de habitudin" (habit-forming force) - definit de el ca un ansambiu de scheme inconEtielte sau de principii interiorizate, care conferi trritate manierelor de gindire proprii rmei epoci sau perioade, oricare ar fi obiectul acestei gindiri (pe linge hcrdrile deja Iitate aie lui Panofska, v. pot[-u aceeagi chestiune Ei Roger Chartier, Histolye intellectuelle et histoire

Pans, 1967.

des mentalittis. Trajecbires et questiors,,Sewe de Synthese",3*'#rie, N* lll-ll2' p. 282,28s). 1983, id iez"te lui f*1" Vlat" sint considerate, actualmente, depa$te, specialigtii domeniului subti-ff nijnd tocrnai libertatea de expresie a ,,textelor" hgurative, autonQmia gi, frecvent, preeminenta lorif tI in raport cu scrisul (mai ales paltru pvut tUeaiu; mai departe' in

texQ.

SOCIETATE $I MENTALITATI TN ET]ROPA MEDIEVALA

e.remplelor ar putea continua.

mai tirziu, volumele subscrise de Michel Vovelles2 gi Georges DubyB au juca! din acest punct de vedere, un rol profund inovator, conferind icnofirn*itJ-eiurile epistemologice pe care demersurile -impresionirt " a. pioa ut*.i nu reugiserl s6 i le asocieze. Spectml ternatic ai cronologic acoperit ai"teri oe studiile oJoi."t. io,rginilor artistice gi tipurile de investigafie pe care acester le denoti sint mult prea ample gi diverse pentru a se preta, fie gi provizoriu, weunei sistematizdri oarecare. b. ,rf.i:-; asemenea incer_ care nici iu ar avea rost.in paginile de fa{a ar cdr^or-scop, mult mai lqnitat, privegte, cum am spus, doar repertorierea domeniilor apar{inind rn""turJ"i- *L-Jv, oevenite intre timp independente- Dacd ar rebui, ton$i, GGntincem in aceasti masi citeva linii coerente, am spune atunci ci acesrea sint mai ugor sesizabil-"lr;;;i"Fl"i"r"i de unde por_ negte fiecare ancheti 9i a cadrului lor de referinfn- Bunnoara, ,nuri. iconografiigi ""i"etari :: ulgg ca punct de-plecare o tema sugema d" *, "orpus masiv de izvoare. procedind rnvers, altele pleacl de la surse (monuirentele funerari d" aga_numitele ext'oto), extrdgind apoi una sau r,nai murte serii date, int.rpr.tutJoio unghiul relevan{e tei lor pentru mentalul colectivsa. circumscriindu-gi riguros teritoriul, unele anchete se desfiqoard la nivelul *l1rqu|u.Tecifrc ora; etc.), lrntind pebazainventaru_ 1."gi;e. lui exhaustiv al'nor matgrlte^ui""."p.ir.liLe. ta i".onrri'tra.u r|rmetor locale ale vie{ii religioasett' Multe altele insd p*r!.a u r}"cu unele tipuri bine definite de monurnente. a ciror e'olu{ie tematicd gi stilisticd o u,,,'rresc upoi a._u t,-gur unei lungi perioade de timp' cu scopul sesizdrii moaiitcarilor. apdrute in percepliile p reprezentirile colective' In fine' o altd categorie se intereseazade raportur aint . iriri(respecti' operd) 5i publicul siu in incercatea de a o sociologie a cirnpului estetlc. Enumerarea

*.*pi",'*

"onngu.a

,tr.*'*::*:.':H*':|::::Trg;:;"oit:i;#;ffiffi ;:i'TT# i FHi;1T:ii:*Xif:::i:"T3^1 llql.siatituoi"ii.;",#;;il;;il#:,ffi ;#ffi;"#'#I'ri,"f i'!,ii'iil, ,::::,,1k"T:l.j:l:_,:::^y*:"" l:':i:,y#"i'"r:,"i,1'i::^lg:;:l;dd:ffi ,";;;;;.";;,#t;:;:;7;::i::,i: "on."...r. $::il:trfr il,l';:1:':"T'"1*:fl :,iIa"ur"ii-*p".'F''i##iH",".1l&?:tii: l;.i ij1,*i";:.i,i,1'::i1,ill?;lllT.,l!ff: I,:::fTi,l::jl,lT:iLi:1,iqi f; lui rraasmis de cuvinte.
rnesajur lo.1?grrn et le dieu L'ordre visuel du euattrocento. Psychologte de la reprdsentatton pictu_ rale ,Pwis, 1967.

ares in ultimele decenii drept Y"*:i* *::1:.d:^T:'r^y ei-au ffi';iJ:%T;::f istonan,.r,iui';;;;;j;]il.ffi :S:nT.llij':"Tnl:*Hll

numai de abunden{a

t'

i. "-r

".pri.il';r..;r;::'rlilol,ff IHri. Hru-

d'afr;iy

fiind publicate la r: r romana (;a "aft ;il Hm*u*X-ilt;;il:a ffi"#;Tiil"l[T;.a lsi durtii care a inaugurat in jJ;;i9"ffi:j,",ii,;,iT:fr#;tr:,I 'i:;:H:i;r"::".::,::f f:,,tu"t.;.;G;.i ;:,;i'$i;ili#'J't::{"i:J;,U i;+:;::x{^?"{#'Ly:::::i::^:".:::ydffi 19735-,JTnasa

'"' 3/f I ::*::,"

ten,rs att si Saint Bemard. 976, cea iintii b.r,"fr;i.ia. rrnrr; ^ri+:: ^j .-a..ao,tu

les autels des dmes du 8j_t-"

dn t: provence du x.trr au .w siicte ryory.u: t,au_detd en lfl:: ::X"::t !:::r]r!:,*:, prrgotoiro,p-ir, iS10.

"iiliri,

L,an ctstercim. ambele

cea

paris,

Yienc_und

",:i'''Li-*'lffiffi i#'fi :T[? j',:'ff :i1Ktr"?;Tt'r*,*

din plcate, AA

.Jntin*tilA;;;

-----

EI'ROPEANA ISTORIA MENTAL ITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA

33

identice?'. in consens cu actuala predisaceea$i viziune despre lume Ei avind impulsuri cit gi majoritifile, marginalitaminoritdfile, atit privilegia a de europene p"riU! a culturii rndsurl ca insolihrl, cercet[rile in aceeaqi qi obiqnuitul cu,,centralitatea" deopot.iul i.a la subiecte punctuareconverti pe se cale de a in dorneniul rnentalglui colectiv sint gi ele

le (o biografie. un sistem de practici, un mediu socio-cultural etc.). care, fErd a exclude neindogtobAi62lea in privin{a unghiurilor de interpretare qi a resurselor utilizate. sinl intrevede se ceea ce de alfel, Este. sporite?8. coerenfi o reveidica a ielnic. in misurl de devenite intre actuahnente tot mai net in fiecare din fostele sale cimpuri de investigafie, gi independente. metodologice tematice ansarnbluri mai spus. am cum timp. brt. acestea. iconografia s-a bucurat, in ultimii ani. de un interes deosebit 9i in cre$tere. hind nu o dati considerati a ilustra exemplar actuala deschidere documentari 9i meiodologicd a acestui tip de istorieTe. Faptul nu este intirnplator. dacd nu uitirn ci. spre deosebirJde suportul scris. imaginile - in sensul cel ruri larg al cuvintului - au fost nu ponumai unul din rmjloacele privilegiate de acces la ,,lumea ticerii". a sanrlui 9i viefii nivele culnuale pulare. dar, tocmai din acest rnotiv, qi intennediarul ideal intre diversele proprii societifilor tradifionale. mult rnai net delirnitate decit astazi. Pe de altd parte. va,i.tot"o gi bogilia lor pentm fiecare perioada gi epoci istoricd au fost. prin ele insele, indeajuns de stimulative pentru a menline constant interesul pentru acest domeniu inspirind cele rnai fecunde cercetlri. Momentul decisiv al acestui proces de individualizare se situeazf,. in Fran{a. la finele urilor '60. avind drept sermre distinctive nu doar interesul sporit pentm ditnensiunea colectivi a fenomenului artistic (de unde. pina atunci. precutnpinitoare fusese doar aten{ia pentru al:ta elitelor 9i a este{ilor) 5i tendin{a de a ,,reciti" dintr-un alt unghi unele teme 'tradilionale (viafa- rnoartea paupertatea). ci, rr,ai ales. 9i infuzia de modele gi sugestii metodologice noi. impnunutate de la istoria economicd gi sociali (ca. bun5oara- cantitativul). menire a adduga la inventarierea gi descriptivismul tradilioml un plus,de rigoarg. Cdrli de pionierat precum cele ale lui Alberto Tenentio" 9i Fiene Francastel"' sau pupn
Herue Martin. op. cit., p.24-27 . Despre tendinta actuali a direclrilor rJesprinse din fosta istorie a rnentalitifilor de a se fragmenta conlinuu in .:nicro-istoni, v. ibidem, p.343, 455 sqq. Dupi opiria autorului, dintre toate aceste subiecte punctuale, genul biografic pare a fi actualmente, in ciuda marilor dihcultSfi pe care
..

tt

trebuie sd ]e <lepigeascS,

,jna din cdile cele mai .sigpre pentra reinnoirea istoiei menalitililor Si itaestareq ei ca un xtflu nou", cu condilia de a evita povestirile liniare in favoarea analizelor structurale, interesate de insedia ildividului in propriul siu cimp social de ret'erin{5. 7e Exernplific5rile care unneazi sint, mai toate, extrase din istoriograha ltancezA a ultimelor decenii, .""i ." este pert-ect cle infeles dacd nu uithm ci ea a tbst aceea care a iluslrat ir cel mai inalt grad deschiderea tematicd gi metodologicd de care ne ocupdm aici. Intrate mai tirziu pe acest figa; (in ultimul deceniu gi jumdtate), celelate gcoli istorice europene (indeosebi anglo-saxon6 qt germand) nu au ajuns inci sI egaleze (cel pu{rn cantitativ), producliile thnceze in domeniu. Semnaldrile care privisc contribupiie lor in domeniul istoriei mentalitifilor pot fi consultate in Bibliografia t-rnal[. "o La uie et la mort d travers I'art du 'YW sidcle, Paris, 1952.

32

ffIETATE$IMENTALIT@

lirnpede nu numai fapnrl c[ sicsr in istoria mentalit5{ilo1 este, practrc, imposibild din cauza rr,aterialului enorm pe cag ar trebui s[-l organizeze. in egald mistrr[, ins[' chiar $ identificarea unui cimp propriu de referinfa pare actgalmente, multor4 din ce in ce mai greu de reahzal. mai ales in conl8,tiile pluralismului haotic postmoderq generat de co1: doar din virhrl irorniterea tuturor filosofiilor foLte.'Ceea ce odinioard era recunoscut direc{ii 9i uneori ascund tuzelor. gi anume. cn h adnposml istoriei mentalititilor se frind citeodati de ,,mentalitate" orientiri de cercetare efirem. de &!,eng termenul insugi domeniul nimeni: de negat acum irntrm1rt73, de mai este nu nevoit si adopte nurne mentalului coiectiv a fost gi *** ptea vast gi eterogen pentru a ingadui o delimitare specifici, frind imposibil de aserranat" in aceasti privinfa, cu orizonturil.e, tradilion'ale de interes. cum ar fi istoria politic$- istoria economiie tuo aceea a culturii?4. c:tre au $ans:I de a se reconfigura tocmai fiind5 sint - sau pal - mai ,,lizibile". Aidoma ,,frumoasei fdra trup" din poveste sau - 9i unj bine - ca o adevlrata ,,fata morgar12". mentalul - adt ca nofiune. cit gi ca substan{5 -pueafi in chip din ce in ce mai stlruitor interpretat doar ca ,..0.. tronspare din faptele ccncrete exarninate de celelalte.,istorii" sau din atitudinile. reprezentarili. conduiteie gi oprniile colective. investigarea asurnindu-$i tot rnai hotarit condi{ia ..inten'alului". frra a sc putea decide in incheierile sale. intre subiectiv Ei obiectir,. analizd gi interpretare. cantiutir'gi calitativ ori identitate 5i alteritate. InsearnnS- oare. acest lucru ci el este de-a pururi condarnnat si rdrnini in lirnburile conceptelor clar-obscure? in ciuda incercarilor carc inca se rnai fac de a-i salva dirnensiunea totalizatoare 5t de a-l prezenta ca pe o forrni & urrificare a realuluits. este din ce in ce mai clar as./tiui ci unica sa gansa de a supra,ietui pnntr-un grad superior de precizie consti in abandonarea holismului pe care l-a inspirat atita vteme. in favoarea tnor modele mai restrinse de tntelpretare. pe potriva paradigutcr timpului nostru. Aceasti necesitate, pentru care Alain Boirreau o pt"Ort printre prirnii inca de la finele deceruului trecut?6. nu presupune doar.o siurpla schirnbare rnetodologicf. Ea irnplici- deopotrivS. 5i o mutalie epistemic4 din mourent ce nu dernersunle globale. in sine. sint asti'zi cele criticate. cit o anumitl concep{ie subiacenti lor. tentati sa.i'adi in fiecare societate o.forrna mentis totale- adednd lA

i +
I

relrarcat. nu demull Patnck H. Ilutton, tcoria. proscrisb cu hotirire cle in;i9i fondatorii 'Analelor". cunr o dovedesc, bunioar6, ncnumarate pugi* Air.t faimoasele Combats poul I'histoire, svbscrise de Febvre, nu a lbst. totu5i. uomplet Oisociatn de explorarea nientaiithtilor, nunlai ch alian{a ei cu urvestigatiile concrete s-a rerlizal la marginea *tu fu qfara grupului de la ,Arurales"' hind opera sociologilor qi tilosofilor cie trpul unui Nolbert Elias sau Michel Foucault, autori ai uttor modele <le interpretare a procesului cle modemizare in care elementele ..utilajului rnetltal" (riturile'

t I

I
z
1

i I
:

irabiudinile"iirnbolurile

p 238-26{). ' -'

BulRoari- de Roger Ctraflicr. intr-una di1 contributiile sale la diclionarul ,'noii istorii" (c/ arr.Ontillagemental.loc.cit.-p.a52). L'.qisupra,despreterminologiilealternativealeconceptului de ..rnentalitate''.

Ei lirnbajrrl.l de[i1 o pondere explicativl substanliala cu ret'erirtele bibiiogrrrfice gi comeutariile de acolo).

(cf

op. cit..loc. cit''

it,

t
r n

" -i Opuiie irnpbrtagite.

l.'in

printre aliii. gi de Frantrsek Graus" op. cil.,loc- cit..p 10,4148' acesf sens, Andr Burgrriere, De Ia comprehension en lristoirc.loc. cit.,p. 129-i30' tn Alain ll.oureau. oP. cit., loc. cit.. passint (v. supra,n.21).

I
I

rsroRIA MENTALTTATILoR iN tstozuocRAllA puRoptaNA

3l

direa unei epoci. Arhivele private, apoi (testamentele, invenlarele, actele notariale, conractele de cdsdtorie etc.) au constituit gi ele, de-a lungul timpului, surse demne de cel mai mare inter-es, fiind cu atit mai intens utilizate pentru reconstituirea dimensiunii umane a trecutului", cu cit, spre deosebire de multe altele, se pretau gi unui tatarnent cantitativ. apreciat de studiogii mentalitdlilor drept una dintre cele mai convingdtoare gar-anfii de autenticitate. In general. ins5. cercetdrile. consacrate mentalului colectiv au incercat, frr5-excepfie, si exploateze tot ceea ce era, in mod rezonabil. accesibil. In pofida rezultatelor notabile pe care le-a prilejuit - prea multe gi prea diverse pentru a fi maca"r amintite aici - ambi{ia globalizanti a istoriei mentalitdfilor s-a dovedit. insd, cu trecerea timpului, tot nrai iluzorie. Departe de a ajunge la explicafa ultiml inchipuitd inifal de fen'enfii ei admiratori 9i, incd 9i mai pu{in, capabil5 de a mobi}iza intregul instrumentar rnetodologic ;i documentar reclamat de o asfel de cercetare. dimpotnvd- ea a instilat domeniului pe care pretindea sd-l circurnscrie o irnprecizie tot mai mare, pierzind finalmente pafiida (admi{ind ci ar fi alut vreodatd Eanse s-o cigtige) in fafa compartrmentini din ce in ce mai accenhnte a acestuia-:. A devenit astazi tot mai
JacquesLe Goft-, Les mentalitds: une histoire ambigud, Ioc. cit.. p. 85-87; AlexandruDufu, Sources, D-vnamics, Stractures, Explanations of (-.hange, ,-R.erue des Erudes Sud-Est Europeerures", XVIII, no 4, 1980, p. 558; idem, Ce aduce nou istoia mentalitdtrilor?, loc. cit.,p.20-21. '2 Dupi cum pe bun[ dreptate a observat in urm6 cu rnai bine cle un cleceniu Lynn Hunt, acest proces accelerat de fragmentare este, in cazul special al istoriei rnentalitd!ilor, reflexui degradErii a insdqi paradigmei ,$naielor", minati, cu incepere din anii '80, de indoiala crescindi fafd de propriile-i posflrlate gi de o dispersie din ce in ce mai greu de controlat a domeniilor sale de interes. La originea acestei evolu[i-i, cercetltoarea americand sihreazd o discrepan{i de accen! sesizabil5 in chrar,,zestrea geneticd" a $colii: obsesia fondatorilor revistei gi a unnagilor lor de a-gi reconstrui disciplina pe o metodologie de naturd a-i conferi prestigiul unei gtiinle nu ;i-a asociat - cum ar ii tbst normal - Si o conceplie bine inchegati a cerceGrii, articulatd pe o analizd sistematicd a schimbdni. contlictului Ei rupturii, aptl de a da seamd de procesualitatea istonc6. in loc ca metoda sd tr tbst elaborati pornindu-se de la o viziune clard asupra trecutului, precaritatea acesteia a l[sat libertate deplind unor nenum5rate experimente gi interogafii, nesubordonate insd unui proiect de ansamblu. In absen{a focalizdrii cercetirii pe o concep{ie a evolu{iei istorice, metoda a devenit un soi de fetiE, cu rezultatul substituirii vechiului pozitivism, incriminat de Bloch 9i Febwe, pnntr-unul nou, e drep! ceva mai elaborat, dar, pina la urm5" esen(iahnente acelaqi (c/ L1,:rn Hunt, Frenclr History in the Last Twenqt Years: The Rise and Fall of the Annales PamdigTn,,Journal of Contemporary History", vol. 21, N" 2, 1986, p.209-225). Pentu a 1ine, insa dreapta mdsuri, se cuvine totugi s6 observdm ca treptata importan{a dobinditii in istoriografia francezd de arpamblul compzit de strategii de investiga{ie cunoscut zub numele de ,,istorie a mentalit5filor" a fost nu numai rur simplu reflex. ci gi un.catalizator al procesului de fragmentare, in mdsura in care, prininsdgi natura sa, acest domeniu extrem de vast era ostil oricirei concep{ii ordonatoare. Sd rnai ad6ugim ci interpretarea cercetEtoarei americane poate h, la rigoare, considerati corect6, doar dacd except[m din cuprinsul ei viziunea istoricd braudelianI, care a dominat cu autoritate migcarea de la ,Annales" timp de mai multe decenii gi, pe de altE parte, dacd uitim (ceea ce este imposibil) ci istoricii francezi, privilegiind, metoda in dauna teoiei, igi manifestau in fond, putem bdnui, neincrederea fa{i de angajamenful ideologic al oricirei viziuni aiupra trecutului care precum marxismul - s-ar fi dovedit, frnalmente, aducitoare de prejudicii sub raportul credibi[tnfli rezultatelor. Dupd cum a

''

{'
I
I

SOCIETATE $IMENTALITA

iS

eunoea

womvarA

juncturalul, marglnalul generalul.etc.ut; 9i ori metodologia interdisciplinard pe care nrsfinitorii sdi se strdduial. experimentez.. cr*-;A
a-formula o ,expricafie.urtimd" a faptelor gi fenomeneror, Ihra alternativi comparabili prin coffiextate gi profunz ime. ,.Istoria mentalitdtilor -'reo nota in acest sens Arphons. bupr*i-'--. este o istorie totard nu;;;;,'"i'*irlilt , ar fi totul, ci pentru cd fiicare tr"i Ia mentar. lrtuiioiiiagu continua el _ constituie, in fond, substanta "ordu"e tinsasil a istoriei;. *, i;;; i;;;;Jiriio*ra impticit a fa_ ce istorio'mentalitdtiror" u'. Gliva ani " Gte*sson mai tirziu, Jean ," a"* ecoul aceleiaqi opinii- atunci cind scria clt .,istiriiiiitattaytl"ylii*,ii qljr'iii,'", o istorie totard si [ca] o explica\ie ultimd-[afaptelor], urmariid sa incorpore2e observaliile istoricilor artei ;i ai literaturii, depdsind econo'micur sociarur qi priittii i-pr'ur.o ruturor cate_ si to'-Eiemple goriilor de surse " ca acestei-s-int nenumirate. puti.nd . rs'''" fi culese din scrierile epocii. practic la tot pasul.
de.

echivala de fapt cu ambifia

!-o

il;Gilci

prin ,,totaritate,,

si.nrrt...lrecum $r nenumd_ ratele acte de cancelarie au fost. de asemene4 adeseori p*f.."," prii aptrtudinea lor de a indica nu numai reprezentirile sociale dominalte. ci 5i locurile .o*un. (topoi)din gin_.
la elernerrtele psihologice cele.mai p.or"no"1i*posinalur, uuio*utirm"i" uea contradiclii nu au fost, nici iri trecul '^t

;.rhl;l"i colectiv, lipsit de relevanli' nici tradilionalele.scrieri, apreciate de erudifia pozitivisti, nici oralitatea nici registrLrl acustic (lnuzica) gi irnaginile figr*tiu., nici struciura vocabularului ori repertoriul irnagrnaruiui. pus, uneori. p. u..ur6 care" in lumini. rot ,. constiruia in an_ chete de acest gerl o poten{ial5 sursa de interes "..u a fost intr-un rer sau arrur mobilizat pentm a configrrra o perspectir'i a trecutuiui c?t mai ingenioasi p**1a Aceasta nu inseattrui- ftreSte' ci izvoarele au fost tratate "u nedifer.niiot rou.ini-n existat gi in acest dorneniu anu[rite surse privilegiate. Documentele care furnizau inrorinalli.despre comportaurentele paroxistice sau rnargrnale dintr-o societate. de pildd. ,-ou ou.u*r frec'ent. de o binemerihta intiietate- tocmai ca unnare a capacitafli lor de a lumina. prin insolitu] cor4rnutulur. rnentalitifile colnune. Documentele iit..-d

Nu intimplator, de aceea. propensiunea spre globalirate a istoriei mentalitrlilor a generat risfringeri mai arnpl'e decit cele de ordin strict tematic (la care ne vorn referi pufin mai tirziu) 9i nu doar interdisciplirnriti{ii metodologice (de care, de asemeneaI f. "l* deindatd ne \:om ocupa) Ea a schimbat gi in mod radicar insal-noliun ea de ia,or istoric. deschizindu-i un orizont de se'mificpfii de o arnploare fbrd preced.nt Ni*i" nu putea fi, din acest punct de vedere'- pentru specialistul in dorneniul

,ir..

'ai
ai.
.11'

':.

"l c9e1,ce' <iupb curn Prea lesre se poate observa, teorettcietiilor dolnenrului de a-gi defini

distona t'lagrant cu preclispozi[ia sirnulta'a a rnatena cu precadere p.iu .upo.tii. iu a.to^t colectiv gi

-justitlci.d uumeroasele acuze de

du 100, congrds National des Societes Savantes ^iaiirtrrn,.Actes r, r"uaun""., perspectives et methocles cie l,histoire medidvale" Pans- 1977, P.2l I:. gi otto ca-hara o;.-r., Deutung.sschentata der sozialen wirklichkcit imfnihen und hdhen lu[ittelalter. En Beitrag l)r Geschichte des Wi.ssensrn Frantisek C,raus (Hg ). op. cit., p- 72. De asemenea, Hagen Schuiz? op. ,it., roc. 'cit. p.259..
,

r. nrprol.Aseme_ "ir., rare la practicantii-irtor,.i mentalititijor. iu.onri"t",Giiiltrlur'a. i".;"i",rF) .;;lo"* ro., ua*". oe Aiphonse Dupront, D'uile rtistoire aui .'urrfmar, ,Rerue Roumaine dithstoire,., x, no 3, 1970; p 38l De asernenea, Arexandru outu, c-" oiur,e nou istoia ntentaritdriror/, roc. cit-, p. 20. '" Cf rendonces, mithores ct tcchnique's ttu, de ,histoire nl.i

ri,

"o"t

tsToRrA MENTALTTATTLOR iN TSTORTOGRAILA

ETTROPEANA

29

concepfuald a noliunii tutelare (precurn am vizut). dar gi delirnitarea insagr a onzontulur de interes al'acestui tip de istorie. actualmente practic pulrerizat intr-o infinitate de dlreclii. Pina a nu se ajunge aici (cu efectele care de care vil fi vorba deindati). a fost o vrerne (in anii '70). cind un anunit consens ternatic-descriptiv a parut a se schila printre contilitonii francezi ai istoriei lnentalita,tilor. nu numai in sensul privilegierii ca obiect de studiu a coiectilului in raport cu individualul. a impersonalului fala de congtient. a psihologicului in dauna intelectualului gi a autonntisrnelor in favoarea elaboratului. dar gi ca op{iune deliberati pentnl cele rnai spontane gi obiEnuite forrne colective de expresie. considerate drept subiecte apte de a unifica toate d.ernersurile in acest domeniu. .. N ivelul i'\toriei ntentalitdtilor - scria in epocd Jacques Le Goff. evocind acest acord printr-o forceeo ce au in contun Cesar Si ultitnul .toltlat al legiunilor sale, Luclovic cel ,\/int $i tdrade pe donteniile .sale, cri.sto.for (.-olutttb si ntarinarul [care ii conduce] ,or^,rlo"u, In acelagi spirit. Bqbgrt 144!irou-- 9i el ur apropiat al grupu.lui de la .,Arurales" atribura istoriei mentalitililor drept obiectiv .rsspn;lltuesJarwlaqtnentelor. expresiilor g tirerilnr rnro htttl ih l'!',;h; .1.,..--., 1,,.-.., .-: rilor care ^----rt;,:;----:a,l-1 it't lunind crtnceptii ^,\L^)^r;; Iut sen.sib ili consonanti cu Pau eYne care- lllal

rnuli expresiva- e.ste cel ol atti:lianului Si automaticului, e.ste ceea ce .rcapi ,rubiectilor intlit'idtnli oi istoriei, intrucit le den,dluie conlinutul impersonal at gindirii, este [tot]

nul

lumi Ei la tipurile cele md spontane de conduita. impreuri cu care forrnau ittlsatnbiu ce nu putea ft .,tratat" decit ca totalitate. Or. tocuni acest cuvint. Jotalitate-'. a fost. o buni bucatd de tirnp. pina spre fineie actualului deceniu. desernnai si iluJl treze in{qlesul canonic. pe care adeplii francezi ar istoriei rnentalitifilor s-au straduit sa-l asocieze cirnpului lor de studiu. nu doar din dorinl:r de a-i justifica imprecizilt conceptuali i_i. de a gisi o explicafie rnai comodi pentru ind.istinclijsa ternaticl. dar gi cu intenlia viditi de a legrtirna voca{ia hegemonici a disciplinei istorice insagi. ameninlati. ca Ei irl trectrt. de.,concuren[a celorlalte gtiin{e sociale: Interpretarea istoriei mentalitaiilor ca o :-It?"eJgbj_. dupa rnodelul structuralisl deosebit de inJluent in anii '60 - 'i0 pnntre tlltelecl-ualli .,Hexagonului" gi in confomritate cu o rnai veche sugestie a lui Marc Bloch'''. avea in vedere nu nurnai confinutul domeniului (rnai precis."preten{ia de a artnoniza atit individualul. cit qi colectiwl, conEtientul Ei inconqtiintul. structuralul consi
prezcllta-re a
tttl.
or

,k-uL9,11a intrucit creatiile intelectuale cele rnai elaborate gi conEtiente nu puteau n ) . line dupd opinia lui - corect inlelese decit prin raportare la mecanisnele gi rnodalibtile de re-

piueu

ilt

,a

ot

Jacques Le

Gotl

Le.i nwttalitt.s

Robert Mandrou-

'histoire

une histoirc anrbigua,

loc.

cit..

tles

nrctialitds

it

p. g0.

Burguiere, L'onthropologie histoique it kt Nouvellc Hi.stoire,p. 59. Sau. potrivit caracterizdrii lui Michel Vovelle, ca o ,,disciplind bulinticd". ,,prettispusd a-Si ancxa'Jdrd complexe, pd4i intregi tlin istorie: religroasd, literard, a icteilor,...fotctorrit o Si treagd dinensiune a e1rcgyaf ci ... " (op. ci r., p. I I ). (-./:.lpologie pour I'histoire ou lv[dticrd'hisroien, Paris, A. Colin, 1977 Istoricul atlrmase . aict cd toate le'ornenele sociale sint, in esenta lor, t'enornene rnentale.
no

p. '136. o5.JparlAndre

En+alopceclia (htiver.sqli.s,vol. 8, paris, 1968,

ii-

.''

SOCIETATE

MENTALITATI iN ELIROPA MEDIEVATA

!i in aceasti p.ii.i"la tttodalitalile de a proceda ale etnologiei inregistrarea sisternatic it a cti./ercntelor. propunind astfel o infelegere radical-noua1 trecutului" nu prin similitudinile'*r. .i; pr.i.niJ. ci in ireductibila sa instriinareo". Louis Trdnard a seiirat foarte bine. in unni cu aproape trei decerrii" ilFportanta acestei mutalii de.acce'ht. atunci cind a scris rilrtr' ritnrul crizelctr nnnetere. rec'en.sdnriitlele.socio-profe.sioiale; ca.,.nr irscarea preturii, treuuiau ldsare sI ..dit'ittitdtile tirotrtc:e fi cxclu.r11'i.e1s a'le i.storiei'. ..,1, putent _obsen,a el in con_ :1t"-11 trrf uirre * ta tgtl()ront toale \urprizele enlotiotlale, tragice .;i fruntcta.se ale t,ielii, toate nercgLilorttdile tale. care rt':ulta din lihertatea c:aracterul .fecuntl al ,rpiritu/ui sou tli, intinrpldri Deparle de a fi t.t.umai gutrernore a si ntecanicului Si nuntdrului, isloria lrehuia 'sd odntitd [iil acest patetic" ..oatnenii- nota mai departe istoricul - sitlt pu;;i i, nrist:ore rla ralittne itttr'cs ntd.rurri variabild, cLt tttull nrai ntult cle interese ,ri incd ttrai ntull si rla po'viv11i t1i creclinle,.fdrd o ntoi t,rtrbi cle suhconstientul colectit,, a carui pltlere este cle ttaet'olttar". ..,\upra,ietuic.ye incheia er in - cotrtportantenrur oanteniror o parte de inor:c;e.sihil. de irerfuc.tibil, de ilogi.snt..o'. O.. tocrnai acesle elemente. pe care.tradr{iona_ lrt istorie .econorriici 9i sociala risca si le ignore. oJ"i.r. in l;;..pt,, sa. aduse la luurina Ceea cc. de altfel. s-a $i iutirnplat un'area acest,i derners - care se cu.'i'e irrterprerat drept inca o contnbulie urajori a ttotiunii de ttlental colectir la pritnenirea istoriografiei .onr.nipo*r. 1 a rosr extinderea cirnpului de cercetare al istorifuhu. intr-o masuri pe care nimeni. ini{ial. nu ar fi allrcipat-o Iticepittd cu arrii '6()- darttrar ales odata cu prrurii iiui ai deceniului unnitor. interesrd din ce i' ce nrai suslr'ul ar speciarigtilo, p.ni* ,r;"1 ;;;;,;;u'o"i,,rp* cu raprdirate subiect-e inedite de archeti- cum ar fi .egirnui muncll. farniiia gi via{a familiala. atitudinile lati de'irsti. educalie gi sexualitateiserrsibilita{il. i" r.i" ri..fili'aa, Ei diurensiunea cttlnrrali a regirn,l.i alinrerttar. problerna igrenei qi a rnaladiilor. nenurnaratele ipostaze llc rttarginalitatii. delinc'i'en1a. ciirninalitate-a erc.. fiecare asociindu-pi. deopotri'i. gi utila-j nretodologic specific. cc.ea ce i-a grabit 'n despnnderea de arrsar-,.,b1, qr r'di'idrnliza_ rea ca dotnettiu independent de cercetJe. Era firesc ca aceasra J.iii"l.nurtica (nici astnzi incheiara si care a isroria me'raritalitor s.r oupi curn i s_a T:"]".i repro$at' aproape oriceo-) si faca din ce in ce rnai irnprobabili lr1l nurnar clarificarea

"rloii istorii" sa le combata. Mai curind. se cuvine si constati.m aici un obicei vechi de cind lunea. consubstanfial cu ins5$i cercetarea gi cu atir mai natu.at. cu cit pornea de la prernisa - nedeclarati, dar perfect rezonabili a unei ,.constante antroporogice,'. prezenti' ca atare- in toate epocile 5i la toate personajele. Or. ceea ce. intre altele. a fost definitl\' ruinat de istoria mentalidlilor care s-a asociat astfel. factorilor de contex subliniafi trtai inainte (prirnul rdzboi mondi aI. crtzapostbelice etc.) - a fost toernai aceastd .."ai,i1u aproape religioasi in eristenfa unei naturi ulrume invariabile. itr fo.ur identitafii. ..noua istorie" a atribuit cercetfii ftept obiecri\, fundarnenral unnind

, if

{
6

,fi;';liliota.

srltilsl.r)i cleosehit de erlrresir"d: dia Ft'cndheir der.I'etgottgtttherrj ,:sre cle -- aflat ra HiLgen Schulze. op. cil. - rx. c,it.. p. 260.

';

lJll coll)clltanll pcrtlnqlt'al lceslei rnutatii rcaractenzat^a dc ruror prirrtr-o

Herre Coutau-Begarie- unul <lin cei rnai neinciupiecati critici ar ' Scolii Analeior' (c.f"n"tti1.".-1,11 L" pltdnontt)rttz orout'ttllt' hiioirttr. (irartde,r a dicod(tnc(t tle /'ecol. tlc.s .-htuolL:.s. Pans- Ecouomica. I 9g9. 2enre edition. p I 6 I
).

'".

Lorris Trinard. op. ('onstatarca 1i

cit..lu.'cir .'p.691_6q2-

ISTORLA N/GNTALITATILOR iN ISTORIOG

)1

inci qovf,ielnice'o. un succes Etiinlific surpnnzitor' dar li inse(ia ca terrnen de referininterdrsciplinar[. iniesnindu-i nu numai propensiunea mai diversi. Aceasta' cu atit mai in ce ce din tematic:i cu o i,i.Gi.i, sau nu. in strjOl pe constituitd. a ieEit dupa 1970 din deplin acum mentalititilor. a rlutt iu cit noua istorie largd. Snrdiile serulate in spimult tnai circula{ie de un .,bun" devenind ,p"fi"f frarcez. ,1,i u."rtui tip de istorie de Carlo Ginzburg, Claudio Carczzi 9i Natalie Zernon Davis' Bronislarv Geremek' prede Keith Thomas 9i Julio Caro Baroja. de Mirko D. Gremek 9i sau Klaruczay Gabor Dinzelbacher .,rnl Sl rnai aproape de noi. de Rolf Sprtmdei. Peter
diliile
rrnei

utilizari

gi conceptualiz[n

insit- gi singurele. sint. "^ d'r acesi punct de vedere. graitoare. Eie nu sint. acestor studri qi a celor subscrise de contnbu{ia concret. in.. ,.onrtnt. insa. in rnod trei decenii? Ce a adus' ultirnele din istoric discursului reinnoirea la sp.ciatiqtri francezi a lui Alexandnr interoga{ie veche mai o reluind gi intreba. noi putea ne-aln nou. cle tilpt. sub radeopotrivi n,,1uit istoria rnentilita{ilor irt orizontul istoriografic contenlporanlucm'l de porlul ternelor. al Viziurui de ursamblu 9i al rnetodelor ' S,,gerat. urai i1tii. ca pud virualitate de rnsatisfaclre fali de tut ntodel de cercetare tloul cliliat.postbelic"'incurajat' lccl po:zrtirist) ruult prea ingr.rst 9i inetdeoat in raport cu de aparare fafi de -noua" reaclic de soi a turui urrnare ca individtnlize)e se si rrlterior. ba 5i defunctul aluetin{atd' socialiistorie econoinici 9i (devenitn intre trntp "ecltea) a arut in pricolectir mental de la-ttofiunea iecursul pozitirism. de o excesila ariditirte. la coutt atenti trecutuluiasupra perspectire nor uuei inrptureree rezuitat it*rl rilcj drept plexitatea rellgiui Ei respectuoirsii fald de varietatea 5i drrersitlttelt iposttrzelor urnanului' 'Pinli la rrpnri{ia noului rnodel de cercetare propus de $coala de la .'Arurales"' explorarea preocucourpreirensivi a trecutttlui fusese instinctiv ghidati - culn alll 5i aritat dela - de lor actoriior in conduitele gi. cu deosebire. istorice evenirnenrele in a decela p,o.i d. atiraportul sub doar ceea ce era de lrattra a le apropio de prezent 9i a le face inreligibile tudinilor gi al rnotiraliilor subiacente. Nu era vorba. iu acest detners' de o denaturale cit de expresia unei predispozi{ii inconqtrente f'n a',ncionit,'t o ,.iitdglor de odiruoari. la alteritate. indiferent de fonnele 9i cotnraporta se a de unan sprnrului $r perlnanenre a plexitatea acesteii. din ungiriul exclusivist al propriilor valori 5i categorii interpretatrve Acest proces de asirnilare prin .,traducere''. altfel spus. de absorblie hermeneuttca a difere4elor - cinrqi de pu{inreprobabil. de altfel - nu constituia un demers propriu doar propusesera reprezentanlii Scolii tiaditionale de gindrre. ale carei metode qi conceptii iEi

r'e'ul

i'

Louis Trdnard terEste er.trern rle ir-rteresant de constatat ci intr-un text din 1968 semnat de in tiilu;' rje "rnclltalitAti" apare i1 total numai cle 2-3 ori (o dati - t-apt sernniticativl - chiar (cutn ii: .'credinte'" ar ..pasiuri"' inlocuitori de rest tiildu-i sistematii pret'erafi o serie intreage .-subcolgtielt coiectiv''. -.psihologra istoricf, o p.of.r-i-i1or''. ..istoria sooiald a ideilor' credintelor ansarnblul ca alare- atunct ;i sentinientelor" etc.), "or. r. r"i-.td tie la con[inutul dornetiiuiui. fie la perspeccind incearcd si-l cletineascd (cf L'histoire des mentalitls collectives: les livres - bilan et p 690-704)' 1968, octobre-decembre XV, Contemporaine". et fives,,Rerue tl'Histoire Mojeme Acest iucnr contrasteazi tiapalt cu trecven{a cu cale Georges Dubl' utiliza.conceptul, incE drn
is
196 1,

in sinteza sa, deja seimalati (v. supra, n. 4). Pentru ocurenta sporadicd a termenului lui E' Mascruie' aceasti penoacli. v. st supra, n. 54, studiul citat al ,' (.:Z oiuro nou istoha mentalitililor?, ,Rorninia Literad", XIL nr. 14 (3 aprilie), 1980' p. 20.

in

SOCIETATE $I MENTALITATI iN EI]ROPA MEDIEVALA

):o::.:j1:,.t]; 1lt q:"ti d. -tn:!nlq$+l.ljll'o"

Sltdtre cornpara

teresul istoricilor pentm domeniul inedit al demografiei, care frcuse gi ea parte, pini afunci, din npul de istorie practicat de Febvre gi Bloch. Statisticile refentoare la densitatea populafiei, la cregterile sau stagnirile ei. precum gi ceea ce ld.sau ele sd se intrevadi in privrnla unor fenomene asociate ,,curbelor,' constatate au indreptat atentla generali spre un ansamblu de problerne extrem de interesante gi cu tonrl nebanutte. cum ar fi atitudinile gi comportamentele in fala gi a mo(ii. practicile contraceptrve. pranning-ttl familial etc., care reclamau o cit'iefii mai grabnica gi aGnta exploraress. nr.pt ,ir r_ re. studiile despre familie. moafie, sexualitate, criminalitate sau delincvenla s-au inmultrt. incepind cu deceniul 7. in paginile revistelor de specialitate (9i. mai or"r. ul" ,.e"J._ lor". firegte). cu rezultate deosebit de concludente. Au mai contribuit la acest interes pentru faptele mamnte gi. in general. pentru tot ceea ce incepuse a cont'ra do*:'llF rtteniul disinct al mentalitililor colective gi deiolonizarea acceleratd Oo *1 '60 (care a consolidat interesul deja marcant pentru societd{ile extraeuropene). o anumita r..alorizare nostalgici a trecutului56 din unghiul structurilor orgalice ale vielii socrale (inspirati de senttmentul unei indepartrri din ce in ce mai irernediabile de ..origrni". rndus de prefacenle tnoderne) 9i. tot pe atit. transfonninle institutiilor unir.,ersitarJ din F.rr1u. care. ca gi in prirnele decenii ale secolului. i-au conffuntat oe slrriirorii ,.,,r";i;, iruioiriirnetodotogice si concepruare penrru " cesarS in raport cu celelalte,gtiin{e umaniste (lingr,'is1ica. etnologia. sociologia). mai rapi_ de in a se adapta la sciurnbare5-. Aponul structuralist a fost. din acest Liltim punct de

rr,!,lri{,BrffiffiiP"*;J;i,"ff,':f ;:l
,o"

(considerat de Claude-Len, Srrauss ca exprimind un

ca a ingadurr rernrerprera_rea radicali o

.,.JiJ",';;.',

parenrl. t94g) a a\ut. on u"Ji*gil tribulie decisivi' inspirind. aidorna ca4iloi lui Marcel Mauss" "";;;_ rnulte cerceti' ulterioare.
Pe de

profunde ale ritualurilor $i structurilor de rudenie. Binecunoscutul studiu al

Strauss (Les structures ere.men,taire.s cre ra

lurneroase si fecunde sugestii i.,r,atGlffitoaologice graFe carora istoricii (indeosebi rnedrevigtii) au putut in{elege rnai bine semnifica{iile

:S#,:lT' fl}:i.1,"_Tfl

lui Ler.r-

alta parte. plasticitatea insa$i a noliunii de ..mentalitate" i-a asigurat. chiar in con-

lacestral le at'ttau de'spre ei hryisi-si despre nrc.seria /or". .Mentalitatea'' mai era caractenzati de Masolrlie' in acelagi contexl-'dr'ept,,Lonsriirtli subiectiva" (pentru alte detahi, v. (ierd relle.bach. op cit.. loc. cir., p. l5).

I;

refleclii ,tirnpurri ...,-.-"t^i]lt* cele rnerrtale se ttumird aceea

r'ltolttgie
5i
de-s

tele rnai

lteupres...Revu.e.tle psv'chorogre J.r-p.;pr".''- i:- rqoc- p.lii-:,r, o bibliografie erhaustild privitoare la studrile j.tnogtolic. cu inferenle la laptele a. ,r.ntotitat.. p'blicate la jll:.:,iT.li$l];l r-t* qi in prirna fr.t" o ."iui u.n'iror. se giseEte la Rotf Reichardt, op. cit..

ret'entoare la corelafiile <liltre lbnomenele clernogralice gi a lui Jacques Dupdquier, sugestiv intituiota or. ographie er psy-

in acest set1s este cartea lui Peter Laslett. sugestiY iutitulatd .llre Have^Lost. a cirei prrni_editre crateaza. deloc i'tirnpLatorde la i'ceputur arulor .70.

5"-'selruulrcativi

'

llrorkl

II,a

.,fuurales. Ec,onomies- Societes. Civilisations,l-

Roger Clizrtier. Le ntortda contnn: rcpri.scilari^on (Redd,finiion

n,,6. 19g9. D.

ii

iihr,rroiro culturcllt).

1506.

ts'f( )RLA MENTALITATILOR iN iSt<lRttlCiRAIIA rt

nt lplaNA

25

cu cele subscrise de corifeii ..Ana-lelor" 9i cel pufin la fel de importante pentnr individua-

lizuea treptati a rnentalului colectiv ca domeniu ilutononl de erolorare se nrai cuvin sernnalate aici gi cele ale lui Georges Lefebvresr. Envin Parofstl'tt Si Norbert Eliass3. devenite astizi referinle clasice in domeniu.
hnpulsul dat de Marc Bloch gi Lucien Febvre. istonei nlentalitafilor. contnbu{iile de aceellgi nntrui ale colaboratorilor lor au fost. negregit- irnportante. dar nu indeityuns de lotriritoare pentru a favoriza ..decolajul" imediat al acestui nou tip de istorie. Anii rdzboiuiur gi penoad:r de dezorganizare care le-a unnat au rnai intirziat. o vrelne. procesul. Dupi l9{5. rnentalititile au continuat. inci un timp. ,.mariajul" lor cu istoria economicd gi sociala- evoluind pe aceleagi coordonate pe care fuseserii inscrise incepind cu 1929. TreDtata lor individuiia,re. atestata. intre altele" de doua ciirti celebre ale lu Robert Mairdrouit, s-rr produs dupi 1960. citeva serii de factori expiicind-o. Mai intii. a fost in-

'' ALrlor al tbiuroasei In (irondtt Pdar. Pans. l9i2 - .,i.storic exentplard - culn s-a spus - d ttnut.r'on gjganlic " (cf, -lacques Revel- op. cit..loc..tr., p. '+5{)J53). '.- ('l lrchitacnrr': g,othiqut: t't pettsle sc'lrclustiqrrc. Pans. lt)67 (reeditare). '! ('./. L.d citilisatictn de.s ntryut'.s. Pans, 1976 (de asenreuea o reeditare in versiurte liatrcezi a -her dttt Prozess der Zivili.sation'\. untrr r.olr.urr apimt in gennaui in penoada interbe lici sub tithri [ ') Intt'oduction d Ia Frartc'e nrtttlenre, 1500 - 1610. E.ssai de p.s;'cholog,ie histoiquc. Paris. 19(rl gi .\lagrrtrots et sorcier.s en France au,Yl'lle .siicle. (.'ne analt'se tle p.s.r,cltologre ltistoiryrc, l,uns. i 968. ambele oontinuind - tapt cit se poate de griitor sr urteresant. totodati - nu directia de ccrcctAre inaugr-rrat5 de Marc Bloch (care avea si tle valontlcati mai tirziu). ci pe aceea a lui Lucrcn lrcbvre. [)aca priuul diltre aceste studir este. a;a-zicind. ..statrc". reconstntutd. cu ajutoml unor materiale tlisparate (scrison. rncnrorii,jttnrale zihuce. tratatc dc cducalic etc.), Jr organtz,ate in serii. protilui psihologic al patiLnlor tianceze ..mrjlocii" din sccolul al XVII-lea. caraotenzate couciride automl - pnn ilpersensrbilitate. agresivitate gi religiozitate. cel de-al doiiea- iltemerat. L1e asemenea. pe o rnetodi cantitativa de fatare a sutselot - adevirati garautie de ..scienttsm" la vrentea accea. in istorioeratla t-rancezd - dar pnvrlegrind. fur scliimb. rur unghi ..diuarnic" tle anali7.1 arLltd culn s-a depreciat in Franta veacului respectiv credin[a in cr.rltele gi practicile ..derrronice''sub impactr-rl Lrnui rationahsm diu ce in ce mai evident. adoptat ca reper axiologic indeosebi de elitelc sociale ;i intelectuale ale trmpului. Optind pentru uu asemenea tip de explorare. Robert Maudrou angaja istoria nlelltalititiior. binein[eles fhrd s-o qtie. pe calea virtoarei disolutir pnn dispcrsre. contiuuta. de altt-el, in rttr<t:. dupi ourn arn vdzut. in insa;i opera ..pinntilor t'cindatori" (pentru evaluirea celor doud cartr meutionate, r'. corneutariile lur Rolf Reicliardt. op. cit..Ioc. cit.-p. li5-136). Irste ulteresatit- totugi. de observat in coutext ci" hr aceeagi perioadi, tnai exact intre
cele douir r.'olume ale
rr.Ll

lui Robert Mandrou. apdrea incd uu studiu. astdzi aproape uitat. pe care autosin. istoricul sennall E. Maschlie - unul din putirui care. la vremea respcctivd. a fuloqit cuvintul ..n-rcntalitate" - a crezut- nu intimplitor. de cuviil!5 s5-1 publice in lirnba tiancezl: La nrttntaliti dcs narchantls europeen.s au ntcue,t rigc,,Relue d'histoire iconotnique et sociale",;12, 1964, p. 157 sqq Acest tapt sugereazl cir pnoritatea istoricd a specialiqtilor tiaucezi in explorarea acestui domeniu uu este hdiscutabila. chiar daci traducerea in trancezi a te(ului este. ea insigi, griitoare: tipint in idiornul gennau, utl aselncuea shrdiu risca sa tie. pentru contiatii lui Masch-lie- totalrnente irelevant. Nurnai pentru istoricii tiancezi putea avea el o sermiflca(ie precisa. Pe de alti
parte- cit de putur uzitat era atunci cuvinful eponim ne-o arati. infe altele. gi erplica{iile cate i-au fbst asociate de autor in cuprinsul studiului siu: pentru istoricul germau. cercetrarea rnentalititii negLrstorilor erroperri nu insermra rui studiu al courportatnentului lor obiectiv, ct,,ol ideilor pc care

SOCIETATE $I MENTALITA

EI]ROPA MEDIEVALA

/it'darea celorrarte onu:.: .rtt3vd1at. pentru psihorogia actuard [acest ntult penrru p.tihorogia
'il'r'o'!!"'
lastfell

derners I este cu retrospectit,d.-.4ttfet spus, pi,itiu prinutogia isto-

;::T;::l'li: i:::,:-::,i!::,{,!;,':f,:!:',{^:::::,::^':^,:::,:.:i j*"",i,,jilij; zrre istonei rnentat.lui ."1""i, g.ff'}|:':':1,",y1:.1.:.|,{nTlry,g" rur loc courun in nrai toate studiile de gen.o "" citugi de p'{iu indiferent la sugestiile psihorogiei. Marc Broclr a preferal. irvi. a'au-

Referindu-se. in r\vrwr.ruu-)rr rrr drta alti parte. persoruli lritne- la p,ersotralltifile celui de-al X\4-lea veac. carora le_a consacral trei biografri erceplionale{t. tot el scria cd ,.tlt.t un om o,tr fal secolrlri rccnpnrirrr r-,, respectir,l rrc_ [al secolului

,i )",i,,)i",,,,i'iui:"\i^il
i"

o"i"""iJil#[#[l,i,iil:l;|;:'#':1:liil::1?iTi.:ii:l'lj:',tlT";"d;;j;i' ca a a. .*i ii. ; ffiff sr*i, rar I'i:::": f cale .:ii';il:::'j', :: :liu.:l:.t:,:1q,n lren inci o proprie isronei rneriraritaliroi.'6;;:;;#;ilu::,ili::lr:fi:H; 'Til fi l
r
1

:.lf]:,::i::,1.,.1y,:^i.;'ii',11"'li or\erlleure di urtre cer doi istorici-in privin[a rnodurui de a intereg; rc.'". /'a socittc ftotralc (r,ol.^rJI. p''*irr'i:iiip.errrtzr_

actuari i'rriind

;.;;#'l;r;il ,#ilt,:i"l,l:;
";;i;,.u in acesl sens. ul exernplu un exernnr, con_ conde nrentalita_

ffi928.I'a.prohlt\ntL,tlt'l'ittcro.vQtlC(o||'\.I-['.siiclt:..'(sredi. t'r irr lrrriba romina cilalit .rt:rpra. t. 9\. .,ltrtour. 'r,,r,r,,',','.;:,.tn; dr: l,Hr,pror,"r.o,,. ..1^or,l *):ri il_
:,:"

1::i,:*:"iHf:l'iliJ;;iiii

;l; ;;;'i;llli'i;;:i;'iii*'"'irr lrur

alrirrr.
iri iirrrba

prc.".rerir -,i

;:l[ild]'\4arguciite,,e

Na r

a'e

li;;i,riil ,\ 7,";i''rl:::,;i'!il;l';;,lHlr"1iill,il
c,,t; c"n'lr':r'l;t"'l si""

"'l ,ffi:':flix::,i{i,:,iil:,il riiu.iri. sub rjrlui t.n ,,),,,',1,i ,i,1,,:r,irlit;j!i!t';i:r;!: |i lij:fjry tt!1*./itiar,,,,,i...n.,'o.';.'.s,,,r1,;;. J;;';;;: iii{'li'i_rrz. le.s3. p 333_ i.',;,i;ii:[jiii,itjgus
ii,si
sLrh

*i*ilffi::i* {;ilt*k
,,,.*.:

#*ll

nuirrrrrri ). cunt o arrrtir reccrrzrilc

i. .ni,ri;;li,lJi-1'",*'lii:'::,, |[f,,ilil';T;[T,til**;li*to11r^1n1is
..ir,." ,if. ii,Iitfrii

?trcc.t

1,

;r*nxr*.r,rrit;rili:',l::*-?$t*Tlt$-*:t**d1,lll:i'ffi lil*tltlftiii;;r,,*l,It::tiJ,iir',':Ji"..;:ffitit/*:t#:::,ffi * jt'"::,::.,,l,..i ,sre,il,,rc

cx,re n de

3lrrrrlur socrologtc dc:

il;ii:=

t;;lilff*,jiii',st'rl;*l *",,*,*t*pil;;i,T;1i1,"#lilili alali

d*ltiifdf

.;,',iiii!li!!i:1]1fii.;iii.!i,:lri#;tiil%'f:i:i:rul.,ffilT:;iH,fi

ii:1,,:i]ll|i::J',",,',T[:1";5:,:!':'.':.1;r11ii'" 'ii;Fi"lll:tra,,oere'ire i'rclectuari de ra care se aru ac Ernitc'iii,iilii"i,,,':if,l#,*'lli;;c:i],;.::rti strsc - revista .Aurrie soc;orn-r:i.l,c .'ii,ni
p,rlc socr.rogic"

,i. ."i."r,r".

;:;f l}i;,:ll,]:l]li,l;"f,iil:1|'

p,r'ii"g*J,ioiiil;i:'::.:ili:.i'::i:Jiji:!;i ;\.$,".ffii;.j;,'Utti *rr"':,5 a"*si,,ii*."

n,.t".,q,".. i,ii.,,"i"u',r.'ir.n,i

rrerr _ co'ri_

il]il,ll,ill,ijr:5i1))d,f"t,"sui;'..ti"-i'ii)

v'i"'H i'i:fftiltl{ili;!$inrirf]'lnr$iii1'#':',iyj$,f*1;t ;;,':"' lnssint.ldern.,/_r,,n;;,;;,Iff,,1,1,,,f,"j,]i:,;jl:l

rsrot{tA MENTALITATILOR iN tStClRttlC;RAFLA

Ei

rR<

lpEaNA

23

cie timp. atit cuvintul, cit qi dorneniul s-au confi"urdat cu ceea ce ,.analigtii" nutneau dinrensiunezr econornici gi sociali a istoriei. singura. dupa opinia lor. capabili de a suplini

cllrerlta de emvergura a disciplinei gi de a-i sublinia voca{ia redescoperiti a innoirii. Aceusta nu insealuri. totugi. ci Bloch gi Febvre nu au intuit perfect valoarea instntmentali a noliunii de..urental colectir" sau ca au rf,rnas insensibili la irnplicaliile sale teoretice. Dirnpotriva. chiar ei au fost prirnii in a lzursa investigalii in aceasti direc{ie. nutnai ci Iru ficut-o. aga-zicind. ..piezrq"- imprurnutind ..taseele" deja venficate gi. fireqte. doar instrurnentele care existau. Atras rnai cu searnd de p.sihologie- a cirei iufluenla intelectlali-r extraordinara. la inceputul secolului. ii frcuse pe unii istorici francezi s-o considere drept un principitr explicativ priurordi:tl. Lucien Febvre a inleles si se seneasc:i de ea pcutru a critica indeosebi istoria ideilor. aga culn era aceasta practicati in epoca sa. Reproqiudu-i inchiderea in dezbateri abstracte gi aternporale. precurn gi inconsistcnfa rurei grile de lecturi care se incapalina sa ignore realitifilc psihologice de odinioari- obsedatit tlirrd doar de hlialia culturala a operelor qi ideilor. autonrl Religiei lui Rabelais ii opunea 1u alt fel de istorie. pe care astazi run ntuni-o contexnlali. preocupata de condt{iile socialc din care luaserri nagere aceste opere gi idei. precurn gi de influenta lor asupra faptelor
de culturii. Nu cra vorba aici. contrar aparentelor. de postularea unui detertrurustn social: cceu ce umrdren. de fapt. Lucren Febvre szi detnoustreze era faptul ca sisternul cultural al

rrtrei cpoci. nefiind iudependcnt de irnprejurarile imediate. ci parte integrallti a unei retclc mai anrple de fapte sociale dinanice gi interactive. trebuia perceput nu in apropiere. ci in ireductibila sa distanlii fala de propriile noastre nonne gi valori. aceasta fiind singura nretodi susceptibili de a-i asigura o intelegere adeo'ati. Valabila pcntnt fenoruettele crrltrrnrle. aceasta condilionare era cu atit urai adeviratii pentnr p.tihologia personalelor trcctrtului. care. potnvit istoricului frrmcez. trebuil analiz. ta nu prin prisrna reperelor prezenflrhu (ceea ce ar fi introdus riscul rurui grav a:racronisrn). ci. dirnpotrivi. ca parte integrarta a unei congtiin{e colective rnai largi qi - nni ales - ca rur set de expresii istoric dctern-Linate. corelate cu nonnele de conduita gi valorile epocii respeclie. ..Trei serii de anchete - conchidea- in acest sens. Lucien Febvre - il vor ocupa r.ind pe rind pe p,riholog. El va trchui mai intii sd cerceteze ceea ce tttnul datorcazd nrcdiului .sdu social: p.sihologie colectittd..4poi lva trebuil .rri se intrebe ce anltrTte datoreozd onrul propriului .t,itt t,rsarti.tnt; p:;ihologie .rptcifcd sau psiho-.fiziologia. itt .;firSit Iel va trebuil ,r'd,trtt-

tlie:e

sctla. hazarclului propi,rrei structuri, accidentelortvietii .sale sociale; p.sihologie ttifeientiold. In hund logicii, de altfel, cea din urmd nuva tehui ,sd inten,ind tlecit tlupd aprd-

c:eea ce cutare .fiinlci umand clatoreazd'particularitd[ilor intlit,itluale. fizioiogiei

zare) a societi{ii parcurge acela;i drum ca al tiintei urnane. trecind de la rur stadiu ..pnrrutiv", prelogic gi gregar, la rurul modenr qi cornplex, ea ot'erea viitonrlui uu rnodel oonvingdtor al trartstbrrriiini mentalititilor. pe care specialigtii dorneuiului l-au respectat o vreulc. in chip ri._ruros (pentnr acest aspect- t,.. inter a/ic, Michael A. Gisrnondi, ,.T|rc gift of tlrcon"' : a c'riliquc of tlrc <<histoirc p. 217-2 l8). de.s nrcntalitis>...Social Historr". 10.2. 1985. p restrilrsc Histon"'. voltune lt).2. ultida circulatiei vrle restrilrse ). In gltida gr a unui rost initial iinutat (de a descrmra cornportalnente neglijate culhrralil. temreuul ate de analiza culn"rralil. are totu;i rneriful de a ti schilat incd de pe atunci (anii '2t)) posibilitatea unei abordiri a trecutului :;i prezentului social dintr-un unghi antropologic, ilvitind, astl'el, tendenfial, la recunoaEterea unor realititi rnulti vreme ignorate drept obiecte.legitirne ale culturii (Jacques Revel, op. clt., loc. cit., p. "150)

SOCETATE $I MENTALITATI iN EIIROPA MEDIEVALA

Ie de a o practica (aceea pozitivista). nu doar din ce rali $i a$tepta-ri ale trrnpurui. dar gi total inadecrata

ciil'l rctrospectir' tttl itttpact deosebit. Mri riti-oecr ulr norr rnod de a gindi 5i scrie istona (care rinrine. in cea mai rnare parrc. ralabit gi astazi. A:i,lO J"!fuU_qg_lo$&f_ b9!'rl $!dtg re\@ccala.istorica poare cczl iufluenti?e pe ttlir'ui 7() de ant)' ca a gellera{. in prinrul rind. un nou sprrit. 'rai o atitudine conrrnenl i' diferita fa{i dc trcctlt' n.llnta de respectul regisit pentru diferenla gr diversitatea runala. dar. nu nrai p'tr'' 9r de cultul ngorii stijlt3tlge liiruqi ae pufin strain. de altfel. nici inrens crrrrcatului poztlt|isnl; Isloria nrenlalititilor. ins5. nu sla piirticularizat. de ro iir..p,rt. in vasrul ci'rp clc cercetitre dcschis isloriei pri'denrersut celoi doi ionaaio,r-Ni.i',..,?"rr ca atare (cel dc "rttcrltalila{i")rlrr a a.jtrrts ilnediat a fi utiliz-at in nrod slsten,atic. contrnuind. pre! de citeva deceuii. sa rarrilna un mouopol ar etlorogiror gi psirrologrroi. i,-rnr' care ir intro_ drrscserii- la iuceputul sccolul.i gif.p:r rrzboi. i, ,ocab.,rarur s-rii"iiiicjt:'offiil;;;
irrtur trc roui .ri i#,*tfy1111*:t*f* il:t"il;u;r,;;;i"';;;.,i.i. ..r crinrir cu, #i:'"[ffi iill IJiii.'lji,ll;1,i;Ji,t*,:*9*i:l;r:i:*::".ffi !;'p;,+i,'tiiliiffi tf-yy:or"*t

tttctnrIdiscipIirre|orirrudit,.;l|1'],-l:@_aarut..judc".rr""iri ",".i"r.

lHcuri Pirerure. Albert Dema:rgeon. Lucien Ldrr _Bruhl. Maurice Halban,chs. Huizinga- Norbert praz
Elias. Mario
etc.). r'enite aiit

corttpletnenl natural al noii deschideri ternatice in - fonna igi dot'edisera succesul in periutetre invecinate (indeosebi ;r;l"it"-;"r dernersuri care i; .;;,;i. gi sociologie)ou. Din aceste sfidiri ate epocii gi unnarind sa pund in p*.tr.a .rr!.n1, ,najora a relansarii episteurologice s-a niscut. in 1929. t: $coala ,.inalelof,. Iru{iatiYa lui Marc Bloch 9i Lucien Febl're --cdrera i i-au_asociat gi alte personalitali

lalte discipline urnaniste (et'orogia. economia- filosofia si,-,ioi'rro, sociotogia _ regina 5tiinlelor). mulr mai bine situate din puncr de r.redere inrt iutio*i'ri",rrli ap.".iute de me_ diile intelectuale ale vrernii Raspuniul lor a fost dublu: el i .onriui-ui in6i. din ldrgi_ rca si'riroare a cimpuld^,de inresrigalie- p.rin inregil;;;;;;i.'q, t no,n.ne pina arunci compler ignorate qi. in aJ ooitei rna din reinnoirea metoderor. gi'dita _ ca un

in ce rnar distanti fa{tr dq noile realiin_cornp4rafie cu metodologia ceror_

or,

Joltarur

cit gi drn peri_

, | 1: la-:.-r:r,llrarlier- irr

Outi llage

ntuttat itidem.

p,+.19_1.-50

.diffidqffi ffi ;l1j' j::1,#Tl;ll,:tl*111,,T,,,,1:,'.-fi',;;.;?i;'r.i;i,,i;,i,,*;l';.ii,{lt;',:;i

"';,,'#',

l:l;,l;ti';,li;,,"iii,1i:1.:,j,::.1li.i11tiu:t!i";;ffi;;;il;;i ffi;:li:J;i'.i';:iffiH[,ii,,lll. :'iF, prcl crindu-i-se alte [.i:iil:i:*:l Ii:J',i,:::lIi croresii

iil'i:il,iLi;;:Tll:']ii:,:,",p:1 l:::li:ll:i.,

i,'ili',i.iii :ni,l'''']]iillil':it:l:,:-uLl' !ii:"''i'ilfi"':"ill:'.i1';:li;lTi""';li:'"1':l'Hi,';:?:i: rii"a. i'i i,ni;a, ,"",r,'iJ"ii'. .);ilI ,i,l';'d'#i,l

*:r:l;ilr'rl

i)ii-

UAe*<14. ].t1 t)('l

*'iff;#.i.i,iili;;iJi'[,{,{'iJ,::,j;j;ii,lj1 ,{i";iill'.lriifi,l,::lYli,i:1,:ijll*::i*il.il:i:;lillil; d.;;'il# iii:iilliliT,:,ilii:':; c. fiilT;,')lL:'i,1;;H"i1.*::'.\ir'l rrt,'ra- i,,cir o dari,. lcoria cre ,.,rl'.;i;;i;;;';,;il,"; :::'lli:li: .',";;;,'i;';;;;; ii,,;;iJril -lijiiJ;..liii''ll,# l]:iXl,::|,# prtnltrlui rizbor rnondial dc evenimentele 1:-,'1:tl:l]tt"n ;r g;':;;;;;;l,J;;i:.i;;:1";,1,:*iJiii}:l,,;Xlili'ii,XT ulterioar..,li.,,.,o,.,,\i ,r,r.i i' 'rn,l scfros. *.,,11,i:i,ll.:,ll1lll1li,1ii1?:j::t11,j1i Lrrlr c\arle, criric)- d.r;;i irtmcit. 'lrscrc postLrri'J.;

ll;l'ri'llfil,,,l^l};,i],.:ijL1?19""'f*:,:,ll,nl,l:,F',;;

liHri1;1,::]ll,.u:;*"1;l:::i::i,lli,: iitd !:Jrii",i.,",.".nu,i,r'li"ijilj!i,;.':":ll?,:'',!y"ili|"#j: ito, r 1f ui"i.-ii.',,''e'ii;;;;,:;;; ;; ,";''i'a;ii:',ff: lli,l,,i:;'?f i ,*"*ll:3lii,ll:1. :,.I_")llly ;;;.;;;;;;'i,,'j;ju^i;','!',,,ii,';;,!,.,',,1)',,)!i)')if

p;;;;;l;;.iirfrir-.

de'rodenri_

ISTORIA \,GNTALITATILOR iN ISTORTOCRAf'LA ErrROpraNA

2l

A fost nevoie de amara experienla a prirnului razboi mondial qi de mutatiile sale consecutive (utr tnai pufin tratunatizante). penfu ca ceea ce pind atunci fusese doar o vrrtualitate inconsistentd si imprurnute. pentru intiia datn- o ipostaza concretd. Acest lucnr nu s-a intimplat insa irnediat qi nu pe de-a-ntregul. desigur. De asernenea- istoria rnentalitiililor nu a adoptat. in aceasti prirna fazi. nici terminologia. nici utilajul conceptual de rrrai tirziu. Inceputul ei. insa. acun a fost frcut. doud tipuri de condifroruri inlluenfindu-l Cea dintii - pr poate cea mai ilnportiulta - a fost cgEdrlionarea de context. Pentru a o iulelege. se cuvine sa ne rezunintim ca. pind la.Mrele_B4Zbgi. intelectualul european. diu 9i ontul obignuit
credin{a aproape religioasa a acestuia in progres - se fonnaserl intr-un trp de cultura. in cadnrl ciinria convingerea in supcnoritatea civilizr{iei occidentale gi. corelatil. r'iziunea ..ascensiollali' asupra devenirii. constderati a avea ca resort principal dezvoltarea. iar ca finalitate ..rnai binele". constituisera piesele esentiale. Nutrita. fatalmente. de aceasti puadigrna. istoria a fost. in consecin{i. inr.rginata gi ea in iposta;za unui mers rectiliniu spre progres Ei utodermtate. civiliza{ia europeanl a secolelor XIX-XX fiind conceputi nici nu se putea altfel - drept incarnarea sa cea rnai reugita. Unnarea acestei concepfii rut'elatoare a fost. itrtre altele. qi constituirea unei viziuni anacronice asupra trecutului - un trecut ill care contenlporanii cdutau si surprind^i nu particulantdtile ireductibile qi vanetatea diferenfelor. ci doar configura{iile ..anticipatil'e" ale prezentului. fre in fonna similitudirulor de eforturi. conccp{ii qi rdei- fie in aceea. integratoare. a r-uru ..spint umall iruuabtl. Izbucnirea prirnului razboi rnondial qi evenimentele care i-au succedat au ruinat din ternelii acest edificiu. Zdnurcinate in credinfa lor aproape mistica in progres gi in binefacerile gtiinfei gi ale teluricii. sceptice in privinla superioritalii civilizafier urodenre asupra tuturor celorlalte cit'ilizafii qi. pe de alta parte. nernairecunoscind istoriei vreun sens gi refi"rzind si mai vadi in societifile strdveclti tot atitea etape ale unei evolufii ..progralrlate''. generzlliile postbelice au renuttat gi la prejudecata unei nah.ri ulnane universale. pe care se fondase pina atunci cultul progresului irezistibil. Din aceasta noui irnagrne a unci urnanitili diverse in tirnp gi spafiu gi. deopotriva. din sensibilitatea descoperita pentnr tof ceeil pe constituia diferentd (incrrajati sa se merlifeste de noile cercetdri asupn societalilor aqa-zis pritnitive) s-a niscut. ahrnci. interesu] pentru ceea ce rnai tirziu avea sa priureascd denurnirea de rnentalitili colectiveu'. Al doilea factor care le-a condi{ionat aparilia a fost de-ordi+r-eprstrnic. Determinind o aserrrenea ristumare a gindirii. ciza cit'llizatiei occidentale. care i-a inspirat lui Osrvald Spengler un din cele rnai pesimiste analize din cite se cunosc. a trebuit, in mod neces.1r. sd pura sub semnul intrebarii gi statutul disciplinei prin care se exirinnse. in plan qtiinfific. optimisnul ontologic din deceniile precedente: istoria. Contesiarea ei ve-

arnbii incorporind deopotriva spiritul ra{ionalist al Lurninilor

5i

herttenti. atit ca posibilitate cognitivi. cit gi din unghiul scientismului nguros pe carc ci-l incaneazi a devenit. in epoca irnediat unnitoare anului 1918. cu itit rnai ingrijoratoare. cu cit istoricii ingiqi resirnleau un inconfort sporit in rapon cu o modalitapretindea

"

Philippe Aries.

'hi.stoire des

ntentalitls in La Nowelle Hi.stoire. o. 420422

SoCIETATE

I MENTALITATI iN EI]RoPA MEDIEVALA

, cnlArc''.

alte contribu{ii consensuale.qi. aga-zicind- mai tradifionale la istoria intelectuali (curn ar dupd rnodelul arnerican sau gennan). apropiindu-se in schirnb de antropologia sociali" ceea ce ar pulea autoriza redenurnirea ei. tot rnai frewent intrebuin{ata astizi. fir cele rnai recente explorari in dorneniu. de antropologie istoricd (la igoare. antropologi e i,storicd a idei lor)at'. Sensibilitatea faJI de domeniul definit prin insugirile mai sus enurnerate nu a a$teptat tnnpurile noastre pentru a gasi un prilej de a se manifestaar. Interesul stirnit de mentalita[i'(nenurrute. firegte" astfel) este vizibil inca din Antrchitate gi Erul Mediu. sub fonna sentinlellttiltli drlhz cd intre diversele popoare gi cornunitali existi ,.ceva" ce le diferenliazi 9i oputte. conferindu-le- totodatd. o autenticitate'deplina. Pentrua ue conyinge. este suhciertt sa recitint contentariile lui Tacitus despre viafa gi obiceiurile vechilor gennani siltt uetltuttaratele relatiri din sursele grece$ti gi. urai tirziu. bizantine. referitoare la ..barbarii" ditt veciltatate: r'orn reglsi in ele. fZra excep{ie. con$tiinla unor opozilii psihologice gi nrorale ireductibile. gelleratoare. nu rareori. de grave conflicter:. Mai aproape de rtoi. itl secolul al XMII-lea" ideea caracterului istoric al psihologiei urnane (devenita. irttrc tirttp. rut loc contun al gindirii) i-a inspirat lut Voltaire. care a\llsese deja priletul sr'r-i experintenteze uti-litatea in celebrul E.ssai sur les nttt:ur.s (17-56). proiectul rurei arnplc istoni a spirittilrLir3. care. daci ar fi ajurs sa fie scris.r. nu ar fi foit altcer.a putelr brinui - decit prima incercare de situare diacronici a rnentalitalilor. potri\il specificului llecarei epoci. Montesquieu. deasernenea" pare a fi atribuit predispozi{iilor psihologice o lirnctic erplicativa inrportanti. judecind dupa legitura cu valoare detenninanta pe care o strtbilegte filosoful intre..lllelllalitate" (nuuita de el ..s:pirit") li diferitele forrne de gu-

fi istoria itleilor.

't' Dupd opima lui Peter Burke. aceastd mutatie tenninologioi este cu atit mai -justit'lcati. cu cit .-tstorta trtetttaliUtilor'' ocupi rur ..spatiu" couceptual sitr.rat undeva intre o istorie a ideilor precis dctlruti si o istone sociala. relativ lesne de oaracterizat. leeindLrlc printr-un soi de ..punte" iinagiItarit. catc o pule pc prirna la:'dipost de priure.jdia de a egua intr-o rstorie intelectuald (spirituala), ruptd de socral- l'erind-o. totodati. pe cea de-a doua de ispita de a sc separa <ie lbnnele gildini (cf .\rrirkot mrd Schu,aclten dertrletttalitdtsgeschicrile ir Ulnch RaLrllT(l1g op. c.it.. tu r ). '' _Ettunlerarur compleld a lcxtelor ,"l'.ritoo." la geneza gi evolulia preoiupanlor peutru lnelitalLrl colectir' ,si la rstoria mentalitatilor- iu genere. ar fi arci nu numai t'astrdioasi. ci gi inutila. Reperele teoreticc esentiale in aceasti privin(i se regisesc itt Bihliografia tinali a prezentei cdrli. r: ReltnlJrerea. tle gi selectivr. a textelor'care oglinclesc aceasti antinoniie esle aicr unposibilir. I'entnr editlcare. este tlea-jutis sii senuralinr snr<Liic Helenei Ahnreillcr. ilutoare care sr-a cledreat problenrei altentirtii o bu'ir parte din prestigioasa-i carieri qtiurtilici

p t:i.

"

(;eorscs Dubr. 1Ji.stoir"r, tlcs nt<ttttalitis.

tc.

cil.. u.

9-l!1.

. dLrpir trpLrJ de stat

u-arcrt

't Montesqilieu intelegea pnn..spirit"

Itarlrte. hutthoari. spintr.rl dorttirutnt este. potnr,'it tllosotirlui. olloarea. care furcurq-eazir autolaloriittdtvtdu)Lii. rcgintulur repr-rblican. in schinrb. ii este specif'ici viflutea politicb altmisti. i1 l1rrrl) cc dcspotisnlul supravietuicgte.doar pnn spainra 1ie crrc o cultrvir in supriqii {ti (1,'a5pir 4g.s Itti.r . apud Volker Scliin. op. (tt.. loc. cil.. p 595)

o airurnira predispozrtie psrjrologrcl _ clilbnta -. capabilS de a declanga qi orienta procesele politice l)acd in regirnLrl de tip mo(.e.sprir',

rs

r()RIA IvENTALITATILoR iN

tstoRtocRAllA EtrRopemA

l9

('otegoriile vielii sociale nu sint. nici ele. striine de aceste cadre. prezenla lor fiind sesizabilii in orice tip de societate. ,\acrul Si profanul" de pildI. se nurndra. din acest punct de vedere. nu uunrai printre cele rnai irnportante. dar qi prurtre cele nni generale. intrucit nu eristir ..univers". in sensul cel rnai larg al cuvintului (fie acesta gi laicizat. ca cel ntodenr). crre s.i nu le fie. intr-un fel. strbsumat. Con{inLrtul lor. desigrrr. poate irnprunuta. de la o epocir la alta. chipuri diferite. Fonna lor ..paradigrnaticd" supravie{uieqte. insi. constarrt. I'alorile qi ierorhiila se inscriu. de aseutenea. in categoriile ntenfionate Daca cele dintii sint legate fie de utilitatc. fie de uruuci. fie de rantate. ire - in sfirgit - de convingerea unanirni in capacitatea lor de a satisface trebuinfele [lnlror. ierarhiile. in ceea cc lc priveqte. reprezinti. inrariabil. erpresia unorcriterii precise. fiecare din palierele lor courporlind prerogative foarte precisc. Una din caracteristicile de baz-:t ale oricdmi sisteru rnental este tocrnai uranicra in carc sint concepute ierarhia sociali gi rnodul ei de rccnltare. in tirnp ce societiitile zrrhaice sint dominate de ierarlui ereditarc. cele rnodeme sau aflate in pmgul rnodenritalii tind sa se reorganizeze in frrnc{ie de nterit. fird a exclude. insti. cri{criul prcccdent. pe carc. chilr daci la inceprrt il cornbat. dupe aceea. tacit. il rrsinrileaza. Identitatea Sialteritatea (sau. iu cuvintele obignuite. ciltegoria de prieten qi clrrguran) constituie alte dou:i componente ale vielii sociale gi nu dintre cele nrai neinscnulate Dupi cunr s-a obsenat de nenuuriratc ori- nu exista mentalitate colectivd dintre stnrcturile cdrcia sa lipseascd no{iunilc de ..apropiere" enrpatici sau dc inarnic deseutnat. Pe cit dc ..siurpatetice" fati de cei aidoma lor. pe atit de refractare sint. in general. gnrpunle urnaue falri de cei diferi{i prin credinle- rasi. linrba gi obicciuri. pe care ii supril\ egheazi atent gi. nu de puline ori. ii persecuti. Agresir itatea dirijati (adica derivarea iruprrlsurilor distmctir.'e spre ..!iute" exterioare) [ace parte din arsenalul ..reactil"' al oricrirci colcctn'itiiti. fiind. potrivit opiniei nrai tuturor specialiqtilor. o piesd esenliala a cchilibnrlui ei psihologic. Se cur,ine. totu$i. precizat cd ilsemcnea enrp{ti nu sint inevitabilc gi nici nu constituie iu urod uecesar crpresia pure i alteritali. Cel nni adesea. ele au o cutrza precisd. fiind determinate fie de cornplexc de culpabilitate. de sentirnente de inferioritate sau de stari difilze de eqec. fie de nevoia cornpensatorie de a sfida. suscitatl tot dc inferioritatc. Detcnninarile fenomenului sint. aqad.rr. deosebit{ de courplexe. interziI
cirrcl

sirnplificanlc

Parricularitilile distinctive ale conceptului de ..lnentaliti!i_.coledi:,:e'' nu siut radical cliferite de cele proprii orizontului istoriograhc pe care ele il definesc. Daci ar trebui sit identificiinr succiut citera din caracteristicile dornenitrlui. acestea ar fi unuitoarele: lccentul pe atitudinilc (predispozi{iile) colective gi ntzu pufin pe cele individuale. prefenula tratata atit expresiilor non-verbale. iucongtiente. ale spiritului. cit 5i urodului de tlrnclionare a aqa-zisei ..rajiuru cotidiene". in defavoarea (dar rucidecurn prin excluderea) rir[irrrrii corr$tiente. in fine - qi. poate. tnai ales - interesul constaut nu doar pentr.t conti-

nutrtl. ci gi pentru .\trlrctLtro fontrelor elenlellta-re sau elaborate ale gindini. pentnr metaiore. sirnboluri etc.. altfel spus. pentru rnodul clun gindesc oamenii. nu nurnai pentru c(ce ce gindesc ei. Prin toatc aceste insugiri. istoria mentaliritilor se deosebegte net de

18

socrETATE gr MENT{TTATT iN EUBOJAI,CPEy

IA

ttlan unrllirni provoaci ceea ce rnai mul{i specialiqti nrunesc un efect de contagiure lnerltali. [ivelul general al atitudirulor gi cornportanientelor tinzind a se regia spontan. pe ideile gi inlpulsurile cele mai elementare sau ..primitive''. Din unghigJ psihologiei collltlne. sc poate spune ci nlenlllititile reziduale definesc nu nurnai colectivititile urnane - ci 9i pe fiecare tnetnbru in parte. sitrur{iile-limiti evocate sau cazurilc individual reler

actele ca-re par a contraveni modului nostru ($i al semenilor nogtri apropiali) de a fi sau de a pnvi lumea pot provoca inhibitii organice Ei respingeri viscerale. Ele se definesc. asfel. pe bunl dreptate. ca cele mai ireductibile elemente care diferenfiaza tipurile de civiliza{ie 9i. totodatd. ca ,.sinteza dinanticd Si ttie a fiecdrei socieidti 'ttt. determinind colnportamentele. gindurile 5i crea{iile tuturor rnernbrilor acesteia. Altfel spus. mentalita{ile reprezinti un substrtut al specificita{ii. Indiferenl de linrbajul (gtiinlific sau cotidran) pnn ca-re se expnmi. ele reflectd intotdeauna. la nivel conceptual. necesitatea de a explicita anurnite circumstar{e particulare, adici ideile. credin{ele. prejudecafite gnei societi{i. ale unui grup sau ale unei epoci. definite prin caracteristici distincte gi recurente3e. Colective 9i relativ stabile fiind. lnentalitille nu sitt, tnsd. ontogene. in cadml aceSi leiaqi.societd{i. la nivelul tuturor rnediilor qi grupurilor sociale coexisia gi suprayieluiesc. intotdeaula. nenutnirate ,.resturi" care. oricit de profunde gi latente ar fi. ies citeodata la suprafati- cu precadere in sitrnlii excep{ionale (rizboaie. epidenrii. catastrofe. calarnititi ctc ). cilld lesuturile sociale par. dintr-o dat5. s.i cedeze. in istfel de cazuri. prezenta un;r

hl rtlod obiqnuit. insi. cind aseureuea situatii lipsesc. rnentalitatile se rna-nifesti in 5i pnntr-o serie de coclre penttonente (sznt .struclturi -functionale foane generale ale yie{ii ttlenlale)- proprii. indiferent de tirnp gi spa{iu. tuturor grupurilor sociale. singura lor yartabila fiind aceea a conlinutultli. Inarcat de arnprenta epocii. Aceste cadre nu se dezyol1it in rttod egal. intre ele ivindu-se. adeseori. rnultiple decalaje gi defazdri. generatoare. pina la restabilirea ecliilibrulLu social. de grave contradic{ii gi conmlsii. Cel dintii este cadnil '.co.sitrolrtgic". conEliftit din ansanblul cunogtin{elor experimentale gi deductiye. dialectice qi interpretative specifice unei societa{i. referitoare la reprezentarea lumii. a fiinlelor gi lucmriior. la genc'za qi rela{iile specifice respectivei societali. attfel mai pe $i sctill sptls. reprezenlative peltru modelul de iuleligibilitate care predornina intr-o coleclrlitate data Fenrtntenele Si contportametltele religioas,; fac. de aselnenal. parte d;n scria acestor cadre. regasindu-se in asocia{ie atit cu doutenitil ..cosntologic" (de yrerne ce explicatiile referitoare la ongilule. crearea gi cauzele prirne ale Uliyersului sint fu1datnerltale in orice religie). cit gi cu rnorala (asociata gi ea stnrcturilor firnc{ionale). Forrnelc lor generale de expresie (sentirnentul proximitalii supranaftralului. ritgnle de reverenli fa{i de divinitati. noliLnile de dedrca{ie gi renur{are. sacnficiul. peniten{a gi picalul- consacrarett- sacerdoliul etc.) sint. cu vziria{ii de sens gi conpnui. coftlune tunror epocilor 5i colectivitifilor umaue. ranrfpind pmctic neschintbate in alcatuirea lor de bazi.
'^ (laston Boutlioul. op. cit..p. lI .sqq. r" (i.l:.It. Llor,'d. I.)eniusl ifvirrg ntcntaTitic,s. carnbndse

untc. suscitind. gi la acesl nivel. rcac{ii contrare ..nonnelor" couiune.

]niversitY press. I 990. p. l5 .sqq.. 137

ts

sr( )RiA MENTAIIrATILoR iN tstoRIocRAFLA

E{ TROeEANA

t7

Problenta este. cu siguranfa. extrern de serioasi qi cu atit rnai greu de rezolvat. cu cit si li se confonneze solufionarea ei corecti nu sint doar exclusiv terrratice ({inind. adlci. de abilitatea de a face ca defrni{ia no{iunii sd reflecte toate aspectele potenlial asociate conceptului rnajo?). ci gi rnetodologi... iptt oa"var. cum si define$tl o nofiune in aqa fel.incit sa indici gi epiSternologiile cornplernentare generate. de-a Itutgul timptrlui- de matricea ei? Curn sa impaci concizia obligatorie a oricirei conceptualiziri- ctt varietatea gi dir"ersitatea ireducnbila a componentjor tennenului ce trebuie. itt cltzul de fafii. larnunt] Unica posibilitate pare a fi. frin runuue. gi aici. do2r lna pur tletcript.it'ri' capabili. prilt etturnerarea panicularititiloi conceptului arulizat. a-i sugera.

rigorile ciirora trebuie

soslntil rrtrlrtiltea Rcpertorierea acestor cluacteristici3'' trebuie. in urod obligatoriu. si inceapd prin strblirrierea faptLrlui ca melltalitatile (inlelese ca uu an&lulblu Je reprezeltal. crediute. eottr ittgcti. irtutgiru dortrittlutte etc.. silutrc lrr liurita dilltre-cousticnt gr incon5tiert,crale atittrdrnilor. conduitelor gi practicilor care le erprinrar-; sint. intoideaura- colective. "rfindifercnt dacii cei ce le aparlin aceteiagi civiiizrlii. culturi qi societali sau. la ur ^redau rrrvel ttrult mai restritls-. fac parte din acelagi gmp social. De reguiii. e.\tre1l d,e .stabile. nefiind afectatc de scirinrbiiri bnr$te (afara de anunilte cazuri-lirnitzr. se intelege). ele collstituie Icgtitura cea ntai rezislertt.i dintre indirid gi colectivitate. sLrpravielirind. fie gi rczrdttal. inclusiv in cazurile de e.ril sau expatriere. Nu este. de aceea. o e.\agerare sa se slruttli ci lllelltalitiitile sint utt adevirat hltnr prin care fiecare din noi priregte gi interpretcazi o forttiit apnori a cunoagterii (dupi o celebra expresie kartra.na). care 1e .lutnea-. tttodcleazi pina intr-atit stdrilc sufletegti gi chiar reac{iile fizice. incit. nu de pu{i1e on.

ptr{ur cite ptr{in. 9i sensul. Este nretoda intrebuinfata de nrulfi diutre cel care s-au definirii rnentalitalilor. succesul ei relativ corrfrnnindu-i cu pri::yl,lt,tll,:,l.dihcultatea

''

.iterchardt) le considerd o ti. descnindu-le prin ercludere, ,,ini inttt dccit oiiceiui tlc. r,iald, nroI'rrt'rtt'i trL)hilitttc lspeoificel si mt doar sintple re.flcctdi ale rapoftrpilor5ocio-ecorronti<.tt", dar. 'sr oricttt'u- rnai vagi. rnai lipsite de coutur gi mai nrdimentare tlecit iileologiile. de care nu pot ti, i1sd, cotnplet separate ((ieorg Igeers. Die lvai1116t tler.ltrtmle.s in l,-rattlraiclt; (it:,sclticltLt al.s integrale Htrnmttu'i.s.sen'sclmft iil idern, Neuu (ie.schichtswi.tsenscltaft Mtiuchen. 197g, p. 9l .srJ.. v. gi editia irt lirtrba englezi. \'at' [)irectiort.s itt Etuopean Historiograplt.v. I{cvised etlition. Wesleyan llruvncrsitv.Press.Middletosn..Corurecticut, lglt4,p.43-g0:RoliReicliardt. up.rir.-,i.'rit,p.13i;. l'elltnl toate ttttonttatiile care untteazi. una din cele rnai sistematice analizi (cu iout. .i .'psrlrologizarrti" in exces) cste de at'lat la (iaston Bouthoul. Les nratrtaliti.r. pans- p.

"eorlcclltrat" ttl ,,ailtudittilor, ('onportanerttelctr si rcprczcntoril()t colectirttt ittcttrtstiettte''' (op. cil'- p l0)- ccca ce- pini la untri. constitr,rie tot o incercare cle deiinitic. Alti autori (ca (ieoig Iggcrs) irr[elee prur..mentalitill ,,otinulini, contportant(nt(;i (rpr(.\ii Llt, rialti" sau (preculr Roli-

lvltchel Vovelle- de pildi. caracterizeazd nofir-urea gi ..istoria'' care se ocupi tle ea ca pe rur

p llv47 l.9i I{olt'Reichardt-o}t.t:it..loc'.t'it..p.

ii consideraliilor lur Flouthoul se giseste la Volker Sellin, op. cit., loc. cir.. p. 567-56g. t- srt,- potnvit delinitiei lui i'atrick H. Hutton. ca ..structuri" pnn care se reilectr gi se rnali. fcsttl accstc reprezetttin. credirtle. convingeri etc., rurcle ..structuriie", inlelese ca tbmte'de regulanzare ale activitdtii rnentale. siltl. atit imaginile cstetice gi codurile tingui.trce, cit 9r ntunle religioirse qi obicerurile care predorninir intr-o societate sau u. gnip (op. cit., loc. cit, p. 23g).

{l F.. 1971. 132-l-l4.oarurlizrenticirextrenr<-lepcrtilenti

l6

@EUROPAMEDIEVALA

ili:l'll}'r:trtffit$li:1:.1'*ri. ':/X
**rrre der'ers*i r..unoll:::^!-e,Ybil.

istoriograficd bine conft'ari- istoria mentaliri-

j;;:;:;iiX':,,j,,,f ';^'..H'jfi i3l:.H"h:H,*

a inspirat.

j,'.'J.Tf#ilfiilltrf

5,;

yij*$i*',:f irly:dtf;l;1te,i';i* *,jl.ilffi :

brrtisard si

.in schimb tpooi. to.,noi de

aceea).

iT#Jf;*flH
departe de aqa

? ;,?i',':::';;:i,lg'll1gTx*d;;"J;:?'#i'i:,ilffi *
isroria econo,'ici si

$:

clar-obscur al sociaiului

in ponda unei necrarita{i e'idente inca ;:':'Ji:ll';;'l'litll.'ti1:.,i,""';,,;il*. nenumdratele aspecte

,,_,,i;^9..1.,]i;;il,,i;J::ff::i:::rtriiilffi';:if'*.H*1,j;
L-littltit^tld','lc.

de llla-re a fonttelor de ..cit'ilizr{ie"". cu loale czi. intre finip. uurlt: " devcnil i'ci si nrai deruta'ri. prin conrinua specraliz-are o .uuo,,r,.rl',f i:"$il,.i;:::rrraa tarmos conccpr. reorerizal odinioara de Tho_ ruras Kulur. dari, se,sulo..r.!.i.i_;;,:::',',i

H?:l'1:,iil* llll,'j:,,.ili:*fj;'##J,*.,:.ffi -.-'!r"'\ rol atlt

jmtii:*tf

ce structurau r,ersantul

:ft

t
I ,

I4

lu

:,T.3lfHl"1'J.'j,il;il:::T'l':l';;;:'1".'Jl"J:1:n':'i'""li*i;":,?.iiJI'r:,T,'3;:;
ri' s r' a i, J...i i i i,,' " "r,. {d' 5t Inotirul pentnr care l::TH il,'ll *l;r:l"iTl, defiiiit11"1,r,r,,,ii;*;.
p

cd

zrlre itt trtalerie fiind. inrariabir.

.opl.l,rn'oi'rri..r.o,

*:l::fi ih:TJ,l#"iinci arir o" ain.ita",

sq
t lno
I ---..J t

ted

once co'cepr*aridomeniului a,rulizat.

ec;raicctir,L.at7ate.sinn'tltattilttr-olegatLrrrr;
de ir(cst scns. Irlnch Raulfl. oJt. (.it..lot.. r,,, i.,, ,-ll disociat fut pa(ile sale cornponerrtc (r,. irr ' .r,,.q,.,., l(c'el. arr t,i,,,,,n ,ur,r,t.ir. l' ,,,,,t,,,',1,i,,,)r,1)rol,,-l .,:,,1],,,,,., hi.storitluc.s.pLrh'e sous la cl'ec_

...oi
cit.,l
_::
i

I t

;,,r:H.!i,iizii,*::,,,,:i:?,,:
a'ec I'lrilippe.Tourard)

j:

:::::::"

.,,,,.,,

roc

ci,

^';]'::.::,;''r:.;:::i,'."'."11rttt,tl.'' collectives et ntentalitts. ,\talange.s Robeft l9f{-5- p -r.l ,+.".agi retfrttr,alrr cit.. loc cit..p. I l-.i() pe care- rru inrimpliror. "nl',];,"1I',ll?i'jris , ,r,,,l,,tl,l_lj;10 .<.tp. ,, .1"r,,yu "'l.f:cneratle.a .Artalelor" l-a asociat titulanrii revistei. '' Spre deosebire de Kulur. repreztnti un Inodel iurplicit- prezeut inrrurl scclor particular al ",1,. ;riinrei I c[. 't-tta,t lr,, ;1,;1]:'l]*ila tia a dorLir. i' li'rba romana: ,\.tn.rctrrro tr,,,..t ...:.,,-.,icntific Rcvolutions.. Chicago. lt)62: r.. gi edi_ clrrliiurrr o asociazii nnut I.t'clrhittt.;,i;;";,,i1:llliitt.or yiinliftce- Bucureqti. Ed. Humanitas" isol;. rne. oarc existi intr-o alurnlril .o"J.-T;r.,,,,ilrrillrtatea concep{iilorexplicite gi implicite despre lueptstelnologici- irt serrsul atnhuit t"r,tr",ruiui Tlttrlttas Krrhr- lrce;;i ea parle,r"', ,1. '\land:'ou.l'aris.

la rtitiott a't,i.rtoiiu,i"', nr,,trratit,i.s(enrretiar

Itctq
rovt4

passinr(ieorges Dubr,

ra

oricu
colltp

gralc
cditia
I

o.r*

jtrive
toj

..psih4 a

p.il.i
coni
.l
!

;, ,,,',,!l,jf,,l,i,i,j,X!,:;:i,:,,,::,,: ,t::::,,

"..r,..ii,.)',t;ttta r,"* i',i,, ,llil'[,i;#"j",0,,]Xlj.l

xvll-xvlu. pansJa;i. , r#1"t11'i:'i1',1

',','','''''' '''' Atircea Etiatle...Revue iles Erudes Roumaines"-

;,#':i::ffi;;]'i,,,,,.i;,:,i

lcstir ai

rizare

i
i

oase qii

ISTORLA MENTAIITATILoR iN TsT<IRTII<;RAIIA EUTtT;pgaNA

l5

atitea egecuri de a ajunge la consens

Apare. agadar. tot mai lirnpede astazi. dupi atitea incerciri de conceptlahdie gi tot in privin{a unui inleles general al lennenuluil''. cA.

apropiatd de a lui Herve Martin dar, de asti datd. cu uu cccellt ntai pronruttat pe t-actorul cultural este gi aceea propusd de Aaron J. (iourevitch, potrivit clruia rnenlrlitatea presupune. esentialmente, un ,,echipanent intelectual comun si speciJic",un,,cadnr psihologic impdrtdsit de [to1i] nentbrii unei societiti date",legali prin aceeagi culturi, gratie clreia ,,ajmry sd perceapd gi devin crtrrstienli de meclittl lor anrbiant, natut'al Si .social, praamt Si de ei rirqirri "- hnpresia ci autorul inlelege prin ..ruentalrtate". cel putin hr citeva din laturile ei, un produs sau - la rigoare - url .Jnodtrs operaldi" al congtiillei clare apare conilmratd atunci ciud el scrie cd, ,,valul liaotic Si cterogeil de perceplii Si impresii estc cor^,et'tit de conStiirttd itttr'-o nni nntlt sau nni pttgirt ordonatd pictutd a hrnrii, care iSi pwte antpreilta pe iiltreaga conrportare unnnd" 1cf. Histoical anthropologv and tha science of history in idern. Histoical ailtlvopology) of the llliddle,Jgcs, p. 4). in acelagi sens, Patnck H. Hutton cousiderd ci ,,rnentalitd(ile" - avind, dupl opinia sa. attnitali evidente cu demersun litilld de istoria intelectuald - nu reprezintd altceva decit ,Jrr.rneie de cod" peutru ceea ce nunriru in mod obigmut anltut'd, dar nu acee.r a elitelor sau personalitifilor, la care se limitase tradifia ..idealisti'' a istoriei culturale, inaugurati de Br.rckhardt Ei Huizinga, ci a ornului ,.rnediu", ignorat de cercetdrile de acest 6p (op. cit., loc. cit., p.237-238). Opinia sa este iltrutotul impdrt4itd ;i de Carlo Girzburg, care propune ca substihrt al ..rnentalitdlilor" acelagi coucept, judecat de el mult rnai iu tndsurd a evidengia stratillcirile sociale cornplexe gi relaliile dintre gnrpun, decit celdlalt. sirttia i se reproqeazd insensibiiitatea t-a{i de nuanle qi dit'erenlieri, determinatd de o prea lnare generalitate (op. cit., p,2(), v. in acelagi sens qi PeterSchdttleq )v,[entalitds, idiologie.s, discours. Sur la tlulnati.sation socio-hi.storitlue du <troi.siine niveau> in Allied Liidtke iediteur), Hi.stoire du {lltoti:lien. Paris, Editions de la Maisou des sciences de I'honune. l()94, p 77). r0 Acest elces de conceptuaiiziri genereazd adesea el'ecte diametral opuse celor unndrite. Dupi curn bile a observat Y[vettel Conry, arnbiguitatea uotirurii de.Jnentalitate" este provocati ttu trumai de nedetenninarea ei cronicd, ci- in ultirna vreme este chiar sporiti de o ,,supradeterminare" de sensuri, care o tbc, ipso.facto, ,,.suspectd pentnt istoicul conciptelor stiin1ifi.c". ,,Spcci.ficarea...noliunii de nrcntalitate rdnine dcci - scie autoarea - af ./dattd, pentru o lsel cistiga lasttell precizia pin care [eal rqi vn dotcdi rezistenla intcnrci...Si it.stnmrcnnlibtea efectivd" ((.-onrbat.s patr I'histoirc des sciotces: leftrc ouverTc aux historien.s tle.s nentcilitt.s, cle ".Revue Slnthese", jile Nls ll l-l12, 1983, p. 369--371). Pe de alti parte, aceasti imprecizie sernantici tinde a se etemiza gi ca urmare a existen{ei in aproape fiecare lirnbd de circulatie europeani. a unei pluralititi greu de stdpinit db sinonime care, deEi reugesc intrucitva sd delimiteze cimpul referenltal al tlotiunii, nu t'ac decit si indeplrteze gi rnai rnuit perspectiva unei caracteriziri unanim acceptabile. Pe lingi exemplele deja evocate in legihrrd cu terminologiile alternative (v. npn, n. 2,4 .srrJ). cele relative la echivalenfele dit'erite ale notiunii in idiornurile de pe contiueut meriti de asernenea amintite. Dacd in limba tiancezd, bundoard" ,,rnentalitatea" este adesea redat6 prin expresii curn ar t-r: .,stare de spirit", ,:nanierd,/rnod de gindire", ,Jr,abitr.rdini/atitutlini rnentale,' etc., engleza - care irrtrebuinteaza ,,ntentalitu " tbarte rar gi cu un infeles cu totul dil-erit de cel prezurnabil - pret'erd sinonirnul ,.atitudine", spre deosebire de italianl, rurde tennenii echivalenii (stato tl'aninn, a-ttegtanreilti, comPoftantenti, abitudini nentali) shrt, putern binui, in majoritatea lor, decalcuri tianceze. Lirnba germani fblosegte lrecvent cuvintul eponirn (tvtentalirat), dar ii asociazd gi alte vocabule (Denkgcwonheiter, Denffimwr, DenHnltungen), care ii particularizeazl rnai biue co1tinutul (pentnr detalii. v. Gerd Tellenbach. op. cit..loc. cit.. p. l8). i{eclaritatea provine insi si de la tennettttl-tnatnce (de origine latild) al ,.rnentaliti(i i , nrer,i, care descrie dispozitii cognitive. eti-

MENTALITATI iN ETROPA MEDIEVATA

decit cel de

,-fonne" sau ..moduri de via1r":7. .,19*. de percepfie", ,,modere', sau ,,paradrgme explicative"r8 , istonca'- ei..l, .Jnrio.*re mai potrivite scopului prop's. :,Tltopgiogi. Unii - curn este Herve Martil- autonrl celei mai noi interpretaii-io aol.niu au revenit chiar la conceptele con:gcora-rg (,,curturr" qi ,,ideologie"l, .""iiJ.*i.'r"ai ',mentalitate"re. Nici una d,intre aleste tentative nu a armt insa parte de suc-

op.rago*i.

cesul scontal.

goar?, core .loacd wt rol i.stotic, in cadntl unei,,socictdli datt:,, Dupi opinia sa- ,,nu ttistri nici utt rtrotit" 'de a lega nrcntali.rzTilt: de arlnic sau de ntirtd, tlc ittcottstiert sau clc ortonn_[exclusiv ] " rlszr qi nici de a le cortsidera, global. ca itructuri atotcuprinzdtoare, inscrise, ilvanabil. i1 ,.durata Iunga''. Dirnpotrivi- constati automl. polernizfurd aici. fhia a le numi, cu i'Lrpietarile mai sus evocale ale lur 'Iacques Lc Golf gr ()arlo Girzburg, existh gi alte ..tipuri" cle rnenLrStili, curn ar h, de pildr' cele sectoriale (specilice elrtelor socialel la un rnornent dai) sau rDelltalitallle aga-zicind efettlere (pasiunea pelltru o modd ves{ttnentard- de pitdn)- depenclente r.i. ,il; nr.llocie gi scurtdi)recturl si,,r'rtptutile ntetiale dcliltcrate, datora'te nrui nietliu sau urtni irrlivid". Degi. i'r!ial, Herve Martin lasi impresia cd ntentalitalile ar fi congruente nrai .ururcl ., p.irno nolrun. (culfura)irt liDal el pref'erd sa le identifice cu cea cle-a cloua (iieologia). apreciati .oiiuia nai potriviti pentnt a delirnita tentonul conceptului de bazi gi preferabili-. totodati. prin drnarnrsrnul caracteristic cotnpotlerttelor sale- tentrenuhri de ..structun nientrle'' (denotincl. p#iuit uutorurui. o constructie totaluretttc illert,l) Alte elenlertte, cum ar ti cele specilice psihologiei .o.lot . .lnt asociate de Herve Martin aceluiaqi inleles atnbuit rnentalitatilor. dar firi a li s! acorcla o i'sermatate speciali. ceea ce face' de fapt. autorui- este url simplu joc tenninologic, lird consecinte de ordil semantic. Iil nu ldnrr're|te qi ruci nu fbce rtrai precis iontinutul notiunii luate in air.utr".'., doar il sirripiific6. ocolind in mod deliberat tot ceea ce nu apar{ine componentelor,,clare", ,.colgtiente'', ale conceptului (Herve Martui, l,Ieilroliti,t ntediataris, xr siicres.p*i., p.rir., i'llo, p. 5_r l). Aido_ ttra tstoricultti francez' RolfReichardt considerd. de ^iiasernenea. ci nieutaliti6le pot ii cel rnai bi.e intelese prirt raportarea lor la conceptul tie icleologie, cu care irnpart aceea;i functie de ..control,. t'ultrral-

Anro BorsL- Leben's.fommr in: lv'littetalter, fstuttgarll, 1973. Heinrich Fichtenau, leb enson]I0' .lahrhurtderts. Studien riber Dcniart ,id E i.rtow int cirts"itigen Karolinge*eich, Stuttgart, 1984 (gi cu o edilie in limba englezl. Lit,irtg irt the Tenth (.,etrtury. lt.lentalities atrd Social order's' Translated bv Patnck J. Geary. The universiiv of chicago pr"tr, ldst Faptul cr traduciviayri,'dil.tittul origihal pirn .,mentititics,,constiture cea mar limpede ::::].iTtTj::t^,:P?:"!:,0, dovJda a cchlvtlcntcl celor doi tenneru.;. 2s J Mietlrke- .1 Fricd, Soziales wandel int lt{ine.lahcr. I[/altntehnnnt54s/omteu,_Erkkintngsnrustet" Regelungsnaclnnisnrtrrr. Stuttgart, 1994. Este interesalt rJe constatat'ci irnensa majoritate a accsior tennutologii altemative (dacr nu chiar toate) au fbst inventate de specialigtii gen'ani- retrcenti in a prelua Inodelele de cercetare ale istoricilor de la,Armales'aiii"auu prezunrater lor allniulti ( dar nedovediti in roate cazurile) cu ideologiile a. ,tiri!u. ru Pritrul tennell- cel de .-culturd". ..t. a.r".i, L H"*. Martir in sens larg, ca ,,vtzirre qsu1tru l.rln^tii si.co ortsanrblu al contltonantente lor - hrclusit, al cttlor nni cotidiorc turci rtt spiritul taimoasei delnilu althusserieue, ,.ideologia". la rindul .,- i; ;p*.- carc i sc aldautorului drept "utr .si.stcnt dc reprczentai - inngini, ntituri, idei .salt concaptc - posuritrr propia Sa rogica ri_ si
ttttttgen des

'

"rpritna odata' 9i aptitudinea de a accelera urtegrarea gi stabiliiatea sociala 1.//r'g} tle dcs ntenralites> t'irt rtt,tt, Dinnn.siort tlct..\62in!ga.i,lticlilt, ant Bei'picl das.frapdzi.scirr,r, i;"ir,r,-iiS;;;. lr;;r._ ziottales Archiv der deulschen Literatur". 3. 1978, p. 132). o alti incercari: de concephralizare.

aceeagi capacitate de a

confbnnis"rnur gi

cre

a detonn,

,";;;,;;;;r,.nr,

arr.

*_

ISTORTA

MENTALITATILoR iN istoRtt,lcRAFIA et rRopeaNa

13

autor al unei tentative mai pufin sofisticate de definire - istoria rnentalita$lor are in vedere. pur gi simplu. ..atitudinile oamenilor obisnuili fa[d de viala coticliand", mai exact. ..ideile referitoare la copildrie, sexualitate, familie Si moarte, in felul in care .s-au dez'

t,oltat acestea in civilizalia europeand "--. Altora- ca Georges Duby gi Alain Boureau. exasperz[ea provocati de anbiguitatea concepfului le-a sugerat fie s.I renun{e la .,rnentllitligi" -ca la un tennen depagit-'. fie si recurgd la terminologii alternative (,,cunoagtere sociala"". ..unaglnar' qi .,reprezentin ale imaginamlui"-'. ..istoria reprezentdrilor"-".

Ca .,malalitate de .sinlire"^ menlalitatea cuprinde, in general, toate stereotipurile gi automatismele, manii-estate tre in tbrma atitudirdlor, a judecdtilor de valoare qi a sisternelor axiologice inscrise iti st-era gindrri superioare, tie ca moduri ,,cotidiene" de a vedea lucrurile, prea pu(in t-rltrate de rigoarea spiritului cilic. ,,('otltinutuile .sin(iii " rndicS" la rindril 1or, emotii, at-ecte spontane. percep{ii stereotipe ;.a.rn.d., atlate la linlita diutre conqtient gi incongtient, t-rind - ca Si ,,nodalitdtile" specilice cu precddere colectivitdtilor, indif-erent de dirnensiuni gi, totodati, unei ,,peioade de tintp " variabild ca intindere (lungd, rnedie sau chiar tbarte scurtd). ,,('oncluitele" trebuie, de asernenea" intelese in sensul lor cel rnai larg, atit ca obiceiuri, morar.uri gi necesitili proprii unei anurnite culturi Ei viefii cotidiene (cu ranctiile comporLamentale induse de ele). cit gi ca erpresii sau fonne care transpar dincolo de mesajul manit'est al textelor scrise. bLurioar.l din t'elul in care un autor sau rnai mr.rlli explici anunite evenirnente, aralizeazl structura societdtii cdreia ii apar-tin, dil rnodui cum coreleazd diversele thpte- cn alte cuvinte. din nivelul irnpersgnal al scriinni tiecdruia (cf Peter Dinzelbacher, op. cit..loc. cit.- p. )C<I-XXVI). -' Patrick H. Hutton, Tlte History of L'lenralities. Thc Ncv, lllap of ('ultto'al History,,fiistorv

and-f1reon", >O{,3, 1981. p.237). -; ,,.-l,stdzi - rnirturisea Duby cu aproape rur deceniu iu unni - eil nu mai folosesc cuvintul <nrentalitatc>. El este insu/icient si ne-ant dat seann de acest lucnt deabia ttniu" (apud L'hisk)it'(, ('o,ttittue,Pans 199t. Citatuieste dat de Hans-Heruilng KortiiLm (op. cit.,p. 9aj tlupa eclipa gennarii a cir1r.i, Die andcre Ge.schichte [Berlin], 1992. Nu tot atit de categoric ca Duby (cdruia, paradoxal. i se datoreazi cea dintii analizd sistematici a dorneniului, intreprinsi in l96l: v. supra, rr. -l), Alain Boureau consideri totugi cd rstoria rnenlalititilor a devenit ,,uSor denrodatd" (legdrenen: alitn6clait:), cear ce-i irnpune o grabnici redetinire a felurilor, iu sensul rurei rnai precise circtrrnscrieri. prin resbingere, a perimetrului ternatic, metodologic ai conceptual (v. Propo.sitiotr,s pourune histoirc restreinte des mentalitts, ,Arulales. Econornies. Soci6tds, Civil.isations", t. 44. uo 6. 1989. p. l49l-l5t)4). 'u Autorul ei. Ono Gerhard Oexle, o detrnegte drept ,,totalitatea cunoStinlelor nornntive $i c'ognitit,e, specifice anunritor epoci, societdli, gnipun Si'ittiivizi" (,,die Gesinrtireit tles kogtritivirr und norntatiten lI/issens bestinntter Epochen, bestimntei'Gesellschafien, Gnppur und Individacrr ") proprii atit niveluiui viefii cotidiene gi gindirii "colnulle" a tlecdrui indivi4 cit qi gindirii ,,elaborate" (teologice, tilosot-rce 9i giu{ttrce) (cf. Deunngsschcmata der soziqlen ll/irHichkeit inr .frihen urd hohen ]vlinelalter. Ein Beitrag zur Geschichk: dcs lV'issens in Franti5ek Graus, op. cil., sao- />- 16. 'D. O> :! runbii tennerd sint tblositi cu incepere din anii '80 rnai ales in istoriografia Aancezd, cu sensul de ,jstorie a capacitE(ilor/facultdfilor/modalitS[ilor de reprezentare, individuale qi colective, a creafiilor fanteziei" (c/ Jacques Le GofI, Bild des europtii.schen l,Iittelalters,,,Francia", 17, I990. p. 14l-158). Mai mult decit in cazul notiturii de ,:ner.rtalitate", accentul cade aici pe trltrarea
socialS a reprezentlrilor qi paradigrnelor colective de interpretare, ceea ce nu i-a impiedicat insd pe

unii specialigti (Otto Gerhard Oexle, printre al{ii) sd considere cd etbrtul de precizie conceptual6 al istoricilor tiancezi nu a orodus clariticdrile asteDtate.
t" (J H -W. Goen.lvlenschliche Vorstelinigen untl lvleinungcn al.s Dintension der l'crgangen/rcil, -Archiv ttr KLrittngeschichte", 61, 1979, p. 253-27l.

SocIETATE $r MENTALrratt iN EuRopA NmtrevALA

.Impresia" de mai multe ori confirmati.

I f I I

Si continuturilor gtndirii Si simlirii,"caracteristice unei anumite colectivitdti intr-o anumitd perioadd de timp [, carel se manifestd prin conduite " 2r. pentru patrick H. Hutton _

insA. pe ardenlii zelatori ai defini{iilor succinte. Potrivit lui Peter Dinzelbacher. Oe pitae - und ain auiorii care inci mai persevereazl pe aceasti cale -. ,.mentalitatea istoricd este un ansamblu al modalitdtilor

se lasd mai bine descrisd decit

definiti nu i-a desanrajat,

cI mentalitafile par a fi o categorie istoricd

ce

rii' Ernst Schuiin

prii anumitor perioade, cit gi ca rm ansamblu rerurind ,,idei cdlduzithr"'i thou4lrngrleitinde Ideen), ,,conduite furulamennle" .(Gntndhaltungen) si ,,ntoduri de a gindi" (Gcstnrungin), inclu". Subordonate siv rcligioase ,,inconttientului colectit,".t*rltutitaiil" se 4ezialuie qi ca "credinte stlucturi particularizate, in fonna unor modele de comportarnent rezistente gi durabile, atit la livel9l mo1 categorii socio-profesionale distincte (negustorii 9i intelectualii din Erul Mediu, de exemplu), cit qr la cel al societifilor, in genere (cf Geistesgeschichte, hfiellectwl History urtd Histoire des ntentalilds seit der Jahrhundertwcnde rn idern iraditionskitik und RekonstruLliortsversuch. ztr Entu'icklung von (ieistcstvisscn.schart und histotisclten Denketr, Vandelhoeck & Ru"Sndicn prechL G6fttttgen. 1979' p. 158-160). Iln alt istoric (Wemer'K. Blessing) se ret'erh la mentaiita{i ca 7a o ,,oientare yecifica Si atotcupinzdtoor.. o gindiii Si simyiii", c"are i:rtegreaza atit atltudmi lirti de rnuncd qi Inodele de..sociabilitate farniliaia, citsi',,r,iziinea asupra fuhii" 7fi/eltanschautttrg)Si "identitatea Polilicd" Qtolitisclrc Selbstverstcirtdni.r) a utui grup. ,,Dispoziliille virtuale spirituale si 'suflcterrli - scrie rnai departe autorul se transfornd, irt uita apeluriior ti" context, ilt predispttzilii reactive, Iegate de anuntite sinagi Si ht atit;diti concrete, ,oro ," realizeazd nrht ionr potTantettte" (c/. Staat und Kirche in der Gcsellscha.ft. Institutione lle Autoitcit utul ntcntalcr W,andcl it Bavent v'rihrend dc.s I9. Jahrlruntlens, Vandenhoeck & Ruprecht- Gofturgel, I 9g2. p. l4). r Explicincl' pe rind, fiecare termen al deiirufiei,autorul considera ca mentalltatea istoricd este ntai irrtii wt ,'an'san$lu " prin faptul ci rezulti din interactiunea, irtrepdtrunclerea gi iltercondi{ionarea tnai multor eletnente care coabiteazi hr mod dialectic, deopotrivi armonizindu-se gi liind in corrt-licl irl plus- acest ,,ansanthht " nu constifuie o structuri omogend- cornponentele sale putind fi ". - scne Diruelbacher - ,,actuale adicd in pas cu epoca. <lar - cil pupn iriparte _ gi ,,rezie1ute", proveurtld diri sisterne tnentale rnai vechi. Acesta este, de altfel, gi inotiwl ientru iare categoriile mentale- degi se inscriu ilrtr-un orizout nrental bine deterrninat de expresie, ciat.e modeleazd atitudinile ;i comportameulele, nu exclud totugi gi unele devien cle la ,.regrila" ladici dr1 tiparele sociale, culturale pi cronologice dominante;. potenlate tocrnai de cornpozilt lor eteros.eua. Mcntalitatiic sirtt. in al doilea rind. ,.moclalttdli dc ginrtiie " prin a..ea r:i. fiiud specifice urei epoct.date ii/sau umri.grup. i;i purt anlprenta indelebilS asupra'modului cum sint tf,atate itt m(xl (ott'ftiettt toate.categoriile de mfbmratii. fie acestea reiative la lurnea exterioara, naturalh gi sociald. ori la utuversul psihic intenor. Linthajul constituie. din acest pun.t Oe u.Oerelcel rnai bun revelator- intrucit trunite.la utilajul nrcntal al culturii gi epocii respective- prin care se dezviluie ,,nrcdali tdti I <t dc gindire " nren[ionate. ,,Continulurile " acestei gindiri - cel de-al treilea tennen al defuriliei se referd la convingerile- credurfele Ei reprezentirile trurdarnentaie irridicinate intr-o cultwi qi, pe rle alti parte - ,iun. atttorul la conceptele ideologice. politice. religioase, etice, estetice exprirnat! fie ,,'c:oistu:nte", -verbal' fie.prin repiezentiri.conexe (imagistice- iretaforice, aiegorice .i. y. Fr".u.nt, dacd nu chiar cel rttai adesea. conlinutwile con;tiente de gindire dau lagteie, p.in *i.rloitzare, la atitudili gi cottiportaniente care devirl cu titupuf ..automate"- iltrind iri stnrciura ,.habitus,'-ului culturai. curii o denrorlstreazi- illtre altele. 9i istorii nonneloietice, a celor sexuale inrleosebitribil;; il.;, il; spaliul d'uropean, preceptelor ieologice cregine. fonnutate in perioa4a auii.ntutii tirzii.

consider5, la rindul sdu, ci mentalitEtile se definesc atit ca o sensibilitate colectivd, ca ',via1d afectivd" a epocilor mai vechi, oi ca ,,modalitdli de inlelegere Si interpretare" pro-

ISTORIA MENTALITA ILOR iN ISTORIOGRAFIA EUROPEANA

tdrilor supraindividuale, de grup Si -datate". ..unitatea (comunitatea) existentd in cantluitele Si reprezentdrile colective " '', H.M. Schaller, mai lapidar. considerd cuvintul (de intrebuinlal dupd pdrerea sa doar la singular) ca frind sinonim cu insaqi ,.structura n(Ieteascd a oamenilor". determinindu-le ,,atitudinea fatd de lumea exterioard"'o.
Unui alt autor germarL Hagen Schulze, mentalitafile
realitate

ii evoci

imaginea

sociale". de ..universuri de semnifcalii colective Si paradigme de legitimare", cu criteriile.sale pentru ceea ce inseamnd conduitd corecti sau falsi. toate laolaltd formind o ..realitate colectivd subiectit,d'. care constituie .,premisa cauzald deci.sivd" atit pentru
cotnportamentele sociale. cit gi pentru cele individuale". Ceva rnai elaborat decit autorii citafi. dar. in acelagi timp. qi inutil de complicat. Frdnti5ek Graus vede in mentalitdtile colective ,,sun1a analizabild a mecanismelor de reaclie Si a reprezentdrilor structurale specifice anumitor grupuri tntr-o perioadd de timp precisd..., a5ra cum se dezvdluie'' acestea in opiniile.gxprimate ,ti in modurile de comportare, [precum] Si in lumina izvoareltrr [esistente] " 'o.Faptul ci istoricul gerrnan recurge. pentru a caracteriza mentalita$le- la expresii intmciwa uzuale precum .,mecanisme de reaclie" Si ,.reprezentdri structu-. rale" nv trebuie totuqi sa ne ingele: nici acestea nu sint de natura a conferi noliurii o coerenfd sporita inlesnindu-i. eventual. conceptualizarea. Dirnpotrivd. dupl cum observf, tot Graus. lucmrile se petrec exact invers: nanrra e$reln de complexd Ei eterogend a mentalitatilor. reunind opinii. tipuri de condu-itd- reprezentiri. atitudini deosebit de variate ca vechinte. prol'enienfi, intensitate a manifestdrii. duratd i. a. m. d. (ceea ce. in treac5t fie zis. le inscrie nu nurnai in ,.timpul lung". curn credea Fernand Braudel. ci intr-o pluralitate de durate), face ca. deqi lirnpede percepute, ele si nu poatd fr niciodatd clar explicitate. nici cantitativ qi nici terminologic''. indiferent de precizia cuvintelor folosite penftu a le exprima. Nu este. de aceea, intimpldtor. ci rnentalitifile au ajuns. nu de puqine ori. si fie identificate, atit de cei ce le ,,tr5.iesc", cit qi de cei care le studiazi, cu atitudini 9i tipuri cornportamentale tot atit de spontane ca gi ele. cum ar fi stereotipurile qi prejudeca{ile. dar fera ca acest lucru s[ contribuie, la rindu-i. in vreun fel. la limpezirea conceptuala,a$teptata sau cel pufin. la clarificarea unora din componeniele.,stabile" ale tennenului-''.

pe care gi-o face despre sine o societate, cu alsamblul ei de ,,norme Si axiome

transfigurati in

FrantiSek Graus, op. cit.,loc. 'o Ibident.

't
tt

Rolf Sprandel, Mentalitriten und cit.,p. 12-

Systeme. Neue Zugange

zur Geschichte, Berlin,

1972:

Hagen Schulze,L,lentalitritsgeschichte - ('hancen und Grenzen eines Paradigpas derfranzdsisclrcn Geschichtswissenschafi, ,,Geschrchte in Wissenschaft urd Unterricht", Jahrgang 36,

Hetl4.

1985, p. 259.

. ., tt Este, de altt-et, Ei motivul pentru

,Jbrmulaf in felul in
care poate

'o [hidem-

o.28.

care mentalitatea (mentalit6{ile) rmui grup sint imposibil de

h o ideologie sau o teorie. O intrebare de gemrl: ,,care este mentalintea Dvs? ' ', pert'ect normald in celelalte cazuri este, in aceasti privin{i, complet lipsit6 de seus (c/ franti5ek Graus. op. cit., loc. cif., p. 10, 17, 321 Ei passim). " Pentru alte tentative de conceptuaiizare, specifice indeosebi spatiului german, v. gi Ulrich
Raultl, op. cit., p. 7. De asemenea, Volker Sellin, op. cit., Ioc. cit.. p. 559-560. Urmdrind sI delimiteze rnai precis dorneniul istoriei mentalitililor in raport cu cel specil-rc istoriei ideilor gi a cultu-

l0

socrETATE $r MENTALTTA1T iN ErrRopA

wnnvalA

fionalul 9i ira{ionalul care constituie, impreuni cu celelalte, domeniul istorieimentalitlflor". In incercarea de a fi mai practic, dar ferd a fi neapirat qi mai convingdtor. Michel Vovelle propune o definifie a conceptului in func{ie de ivatamrile succesiv-e adoptate de con{inuful sdu in scrierile de gen elaborate de-a lungul timpului, considerind ci, mentalitdtile brchdtoate formele de expresie cunoscute, de la cele specifice culturii sau sindirii clare (cum au crezut la vremea lor, Lucien Febvree 9i Robert Mandrouro). pinr li nivelul ittcortStienr al sensibilitifii colective, oglindit de atitudinile. comportamentele gi reprezentdrile cele mai cotidiene (cum ar fi cele referitoare la familie. dragoite. sexualitate. nloarte.1.._,-212li1ate pe larg in studiile lui Georges Dubylr. Jean_Louis Flandrinr2. Philippe Ariesr3 etc.)'4. Tot astret, dace pentru Rolf S-prander gi r.l. Schmale. rnentalitilile (specifice. in opinia lor. numai ansarnblurilor umane) definesc. ca sumi a ..reprezen.lar:ques Le (iotl. Histoirc des sciences et histoire des nrentalitis, ,Renre de Spthdse'.. 3*. serie. tt- I I l-l 12, 1983. p. 408 Istoricul consi<ieri cd tocrnai no{iunea de ,.ansamblu" este detertnirratitd in defirurea rnentaiititilor, iltrucit trimite la caractenrl de sistent al acestui complex wrivers lJn sistem, constatd mai departe Jacques Le Goff, ,,plin de brcoerenle, de contradicyii, de ete-

colectivitili umane. emblematice pentru supraviefuirile gi arhaismele, ca gi pentru emo-

Ginzburg vorbesc despre mentalitifi ca despre .,un ansamblu de idei gata Jdcate, pe care indivizii le exprimd spontan, intr-un anumit mediu uman si intr-o aiumiia ,pori", sau ca struchrri care cuprind elementele cele mai ,,inerte, obscure [g1l inconstieite" a]e unei

rornind: Onul in-fato mo4ii.Tradtcere

I

" tf. Lt'prohldne de I'incrovance auX'['f siiclc: la religiortde Rabelais,Pans, A. Co]in, 1942 (acrrrri 5i in lirnba rotndnd. sub titlul: Religia lui Rabelais. Problema nccredi4ei itt secolul at ,\1,7/aa-.vol. I-II. Traducere. introducere gi note de HoiaLazAr. Cluj-Napoca. Eci. Dacia, 1996, l99g). 1,0, c.{. Ila la culturtt populairc aur')'rrf et ,y-t'TIf siicles,uoi. t-n, paris, 1964, 1975. " cf. Le chct,alier, la.fcntnrc. le pratre (,e nnmiage dan.c la Ftancc.ftiodal,), paris, lggl (in lirnba rorndnd: ('m'alcnil,.fcntaio.Si preoml (Cd.satoria in Fran1a.fcudaizi). BucureEti, C E iJ press, Editura --Du Stvle", 1997). Altile Alqvcn Age. I)e I'antour et autres e*ars, paris, Flarnmariou, 1988 (r' 9i editia in iirnba romiuS. Evul lv:tediu nn.sculin. Despre dragoste Si alte escuri,Rucuresti.-td. Meridiane. | 992). (:l..intcr.alia, Le scxc .\ I'Occident. Et,olution des anitutlcs ct des contporTenrenls,pais. ,,..'.l:drtions du Seuil. I 98 I I I irr tenp.t pour entbrasser...4ux oigirtcs dc la ntoralc sexuclle occidental<: (l'f -.,\l' .siiclel.Pais. Editions du Seuii. 19g3. ''' Es.sari sur I'histoite dc la nort en Occident du Mo1,qt Agc a nos jours. paris. Editions du Seuil- I 975. Z 'hontnrc devant la ntor7, vol. I-II. Paris, Editions du Seuil- isgs (u. gi
()90 cle

rogeilitdli, datorate diver'sitilii stratuilor istoice care au contribuit la.{omnrt:a sa (succe.siunea dc ntostenii culturale si ideologice) pi [deopotrivd] pturalitdlii surseloi salr: carc, nni mult dccit scoala, strtl m"edii de.fomare prh intpregTare inconStientd: .familie, loeuri publice, tradilii orale Si scisc etc. Inttlnint aici una din caracteisticile pincipale alc mentalitdliior:.. aparenta lor incoerLtt.ld irt raport cu ghtdirea rationald. Dar- incheie istoricul - [acesta] .zste un dat carc trcbuie acceptat,.ittnrcit tocnoi in acea.sta constd oiginalitatea nrcntalitdlitor" (ibirten). " Carlo Girzburg- Brinza Si viernii. (hiversul unui morar din iecolul al -YII-lea. Traclucere de Claudia Durnitriu. Bucuregti;,Ed. Nernira, 1997,p. 19.

An<lrei Niculescu. vol.

I-I,

edilra i1 limba Bucureqti, Ed. Merirliane,

).

" Michel Vovelle. Idlologie.s

{.t

meiltalitds- Paris, Editions de la Dcouverte.l9g5. p. 10, g7.

rsroRLA MENTALTTATTLoR iN rsrozuocRAFrA ErrRoptaNa

rnoment dal intr-o societate sau un ,,model" intelectiv gi de percepiie specific urei pe-Oupi rioade de tirnpa. Astdzi. insa- la ffei secole de la cea dintii fonnularL gi mai multe decenii de utilizare in cele mai diverse contexte, pufini sint cei care inai indrdznesc sa pilriez.,e pe transparenfa sernantici a termenului sau se arata dispugi a-l prelua. ffua schirnbiri. in fonna-i irufali. Concept prin excelenfd ambiguu sau ,,slab,' (cum il caracIertzeazd Peter Dinzelbached). ,,ntentalitatea " lgi asociazi. de la autor la autor. confinuturile cele rnai variate cu putin{a- frra a lSsa sd se intrevadd vreun acord asupra a ceea ce ar lrebui si constituie .,calonul" siu referenfial. tematica exacti a cercetdrii bri modul de interpretare a iz"'oarelor. Lui Gerd Tellenbach, de pildi- cuvintul (folosit de autor fapt setnnificativ - in forma sa singulara) ii sugereazd mai degraba ..o'atitudine ,sau o di,rpizitie relativ constantd a spiritului, o tnclinalie de a reproduce moduri de gindire o'biSntrite"- ru.r...r/i/ deviatd (Leben,sduktus. spune el) prea putin reflectat". decit o strucnud episternicd dotata cu o coeren{d proprieu. in acelagi sens. Jacques Le Goff Ei carlo
Dubv, Histoire des mentalitds in L'histoire et se.s ntdthotles, sous la dtreotion de p 940 Potrivit altor opinii, transferul termenulur in lunba trancezd a arut loc abia la mijlocul secolului al XD(lea, tiind pentru intiia dati intens folosit in contextul atacerii l)reytus. cu o conotafie_preponderent poierniii. Cu toate acestea, cuvintul ii apdrea lui Marcel Proust- in jurul anului 1897, ca ,,unul nou",,,le.fin clu.t'itt ct, contnt4 ot't tlit, le <demicr cri> " - ceea ce iildicd o utiiizare rnai curind restrinsS- Odati cu inceputul secolului uostru. vocabula irtcepd sd fie tblositi, tot in Frallta, ca epitet monclen, circumscris tiind. cu precidere. efrtei soc,aie a vrernii' penlru ca,_dupd primul rizboi rnondial. s.1 o regdsirn 9i in spafiul g..,r,*, asociati" cu intelesul de ,.stare sut'leteascg", ,.rngd de gindire", ,,spirituaiitate;', ,,p.bdu. j,rrin1il" etc.; celor mai vanate contexte. Petttru Eduard Eugel, br.uiioarS, cuvintul ,,ltlentalitdt" - de.tinit de el. in 1917, prin seruurile tnai zus evocate - se cuvellea epurat din limba gemrand, aiclorna tuturor neologismeIor de origine rotnanicl. Pulin rnai tirziu, Joseph Schumpeter, intr-un taimos eseu (Desprc siciolo, gia intpeialismrrllri). inlroducea tennenul in expresri precum: ,,nterttalitateaform'ei di viali capitaliste". ',mentalitatea itrepinzdtontlui", ,,stntcturi sociald, mentalitatea"si stnrctura specijc,i a unui popor", q.a.m.d. La rindul sa3, Th99d9r Geiger utiliza (in 1932),,rnentalitatea" * i" o noltrme a sociologiei economice, cuvintul t-rind sporadic folosii chiar Si i lrtoin Kampf, publicat6 pentru prima datu in I 926 (penm aceste detalii, v. Hans-Henning Koririrn, Mar *chen wd |v{cntali!aje|) Elflfntng in L'orstellungswelten des Mittelalters, Akarlimie Veriag, Berlil, 1996, p. l5; Volker SellirL op. cit., loc. cit., p 555J56) Ocuren{a cuvintului ,,rnentalita-te" in opera lui nousi t;l lo.rycllerghe du temps perdu, vol. [I, Du c6td des Guermantu", p-ir, 1969)'este **ra"ia a. (ierd Tellenbach in studiul intitulat ,,Mentalittit", publicat in volumul Gcsclichte Wirrsclnfi Gescllscha.ft. Fe*schift frir Clemens Bauer zum i5. Goburtrtog fr"**g"g"ben von Erich Hessutgtr' J. Heinz Muller und Hugo Ott, Berlin, 1974, p. I l). Autorul ofera-qiatte arndntmte interesantf gTpYpanfa circulafia termenului, sub diferite sinonime, in limbiie europene (v. infra). !i ' Peter Diruelbacher, Zu Theoie und Praxis des Mentaliteitsgeschichte in idem (Hg.),"Eu)o4aiylte L{entalittitsge.schichtc. Hauptthemen in Eirceldarstelluigen. Altied Krriner,-5*ogo.,, 1e93. p. XVII. o ,,O mennlinte - scrie rnai departe autorul - este o cowluiid pi [totodaEl o reaclie natumld, de la .sitrc inlelcasd, adesea chiqr inpukivd, o gindire Si o opinic spontand, care afecteazd fprea,i pu|itt constiinla" (op. cit.,loc. cit., p. 18,20; v. qi Frantiiek Graus, op cit., loc. cit.,p. 12.n. l4).

dupl transferul cuvintului in lirnba francezS. petrecut in veacul al XVI[-lea. un loc cotnut al limbajului cotidian- evocind rnaniera generald de a gindi. predominanti- la un

, Charles

o_(ieorges

SarnaratL Paris, 1961,

ii Istoria mentalitifilor in istoriografia european5: emergen{I, caracteristici, domenii de investigatie gi izvoare. Vocafia interdisciplinaritifii ca metodologie

Transformind radical modul de a infelege qi practica istoria (sau. potrivit expresiei rrrult rnai plasice a lui Jacques Le Goff, oferindu-i adevdrate ..guri de aer proaspdt"t), mentalitdlile au ajuns astdzi._.la mai bine de gapte decenii de la primele taton -ri conceptuale Si la un sfert de veac de la intruparea lor intr-un amplu cimp de cercetare. un cuvint la modd pentru cele mai diverse aspecte ale viefii din trecut gi prezent:. tntens utilizat deopotrivi in limbajul cotidian qi in cel propriu gindirii qtiinfifice. termenul este insi departe de limpezimea semantici pd care ar trebui in mod normal s-o oglindeasca impdrtagind prin aceasta soarta mai tuturor expresiilor noi sau cu rezonan{i mai veche. inclusiv pe aceea de a h definit in cele rnai variate moduri posibile qi - poate tocmai din acest motiv - de a-gi pierde pinl la urmd sensul. Initial. insS- nilnic nu pdrea si anticipeze o asemenea evolufie. Apdruti pentru prima data in secolul al XVIIlea in scrierile filosofilor englezi ai epocii. ca derivat substantivizat al adjectivului mental / mentalis. aparfinind vocabularului scolasticii medievale. nofiunea de mentalitate (,,mentality", in idiomul insular) era menittr a desemnafelul particular de a gindi Sr simfi al unui popor, al unei colectividtr, al *d gryp de'persoane etc.r. Explicitat in acest mod. inlelesul ei originar a devenit. foarte repede, mai cu seami
' Textnal: ,dcs boffies d'air''; cf. In Nowelle Hisfoire. Sous la direction de Jacques Le Goff, Roger Chartieq Jacques Revel, Paris, ReE, 1978, p.233. Caracterizareg ii apadine lui FrantiSek Graus, Mentalitlit Versuch einer Begifstimnrung und Methoden der Llntercuchang in idem (Ilg.), Mentalitdtm im Mittelalter. Methdische wd inhaltliclrc Probleme,Ian Thorbecke Verlag, Sigmaringen, 1987, p. 9. r Jacques Le Goff, Les mentalitds: une histoire ambigte rn Faire de I'histoire. Sous la direction de Jacques Le Goff et Pierre Nor4 vol. IIL Noweaux objets, Puis, Gallimar4 1974, p. 82. Dupd toate aparenfele, cuvintul ,,mennliry" apare pentu prima datii in vocabulanrl englez in anul 1691, la originea lui aflindu-se substantiwl de origine latitr6, mens/menrrs, taductibil printr-o pluralitate de termeni" cum ar fi: ,jn{elegere", capacitate de gindire", ,.comportamenf', ,,specific sufletesc", dar qi ,,pasime", ,,cunoattere interioard" etc; cf. Volker Sellin, Mentaliat und Mentalittitsgeschichte.,Iistorische Zeitschrift", Band 241, Heft 3, 1985, p. 556. Pentru aceleaqi sensuri multiple gi contradictorii, zugerate de etimonul latirU precum gi pentru urmdrile lor asupra conceptualizirii, v. qi Ulrich Raulff, Vorwort. Mentalikiten -Geschichte in idem (Hg.), Mennlimtm - Geschichte. Zur histoischen Rekonstrulaion geistigen Prozesse, Vedag Klaus Wagenbactq Ber-

'

lirt' 1987,p.9-10 9i l7(n. l0).