Criterion VIRGIL NEMOIANU

STRUCTNAIISMI]t
Cu o culegere de texte traduse de
GABRIELA RAOUTESCU ;i VTRGIL NEMOTANU

Editura
pentru Literatur5. Universali
Bucuregti 1967
-
I
 Cuprins

Coperta de V' Socoliuc

NOTA BIBLIOGRAFICA
ST RUCT U RALI S MU L, studiu uitic
I. Introducere (Succesiunea de ,concepte cen-
trale" ca una din cIile evolugiei cunoag-
terii. ,Conceptele centrale" ca Pafie a
istoriei secunde' Mecanismul prin care se
manifestd 9i acgioneazi ,,conceptele cen-
trale".) tt
II. Conceptul de structuri (Etimologia Iui
,sructuri". Primul pol al noliunii 9i sfcra
sa. Al doilea pol al noliunii e un pas lnainte'
Ridicinile filozofice ale noiiunii' Digre-
siune cu privire la pitrunderea noliunii
in Etiinlele literare. Rezumat : natura 9i
psihologia noliunii') 18

III. Conceptul de structuralism (Nogiunea de

structuri ca izvor al structuralismului' Ce
efecte are origina sa asupra structuralis-
mului. Filozofia cea mai apropiati de
structuralism e fenomenologia. Cind se

transformi abordarea structuralisti in cu-

i
 STRUCTURALISMUL lN DIFERITE
29 ttlENIL Antologie d,e texte.
IY. S:rucmralisrnul in critica literari (Ana- TEORIA LITERATURII:
Ren6 Wellek gi Austin Varren 9i
logie intre abordarea structurali gi orice
&lcnroe BeardsleY . 104
a'oo:de:e critic-literari' Structuralismul por-
c.:t dir lingvistici sau matematicl' Struc- CRITICA LITERARA:
115
turalismul intrinsec critic' Stmcturalismul Hugo Friedricl.r
Jean Starobinski t19
retoric. Pitrunderea structuralismului in 'Wolfgang Kayser t24
metode invecinate : arhetipali, morfologia
42 Cleanth Brooks 9i
culturii.)
Robert Peun \(arren 130
V. Structuralismul in creafia artisticl (ln mi- Maria Corti 135

sura tn care arta e cunoastere, se poate TEORIA INFORIVIATIEI $I

gi acolo inregistra un structuralism. Struc- Abraham Moles I41
turile pot fi gi obiect al artelor. Proza' LINGVISTICA:
Lirismul. Drama. Pictura. li{uzica' Rezerve Samuel Levin
4C
lJa
I

fagi dc ceie spuse') 61

Louis Hjelmslev 164
Ferdinand de Saussure 171'
VI. Semnificalia structuralismului in ePoca
noastri (Concluzii istorice : trisituri ale PSIHOLOGIE:
unei epoci in care constatim dominalia Kurt Koffka 171

structuralismului. Structuralismul 9i rudele

Pierre Guiliaume 179
D. Lagache 1,9L
sale filozofice. Deficienlele structural.is-
mului. Lipsa sa de stabilitate. Tinde spre BIOLOGIE:
o extreml. Tinde spre cealalti extremi. Etienne \folff 193

Alte deficienle ale structuralismului' Con- FILOZOFIE:

cluzii.) Eduard Spranger 199

i
 Notii bibliografici

Studiul de faii i;i propune si ofere schila sumari a

modului in
care se organizeazi (in timp 5i dupi discipline) diversele
accep-

liuni ale nogiunilor structurA $i structilralism' atit de curent folc-

site ; lncercim si descifrim sensul lor lntl-un context mai larg'

al teoriei culturii' Seleclia cautx sI ilustreze orientiri diverse in
slnul structutalismului. Dat fiind cimpul vast al investigagiei'
cele

mai multe din faptele relatate au fost culese din surse indirecte'

Astfel a9 aminti clteva lucriri de informalie generali

: Der
Grcsse Brockbau.r, Viesbaden, 7957, vol' Xl i Diziondfio Enciclo-

pedico Italiano, Roma, 1960, vol' IX; Tbe Oxford Dictionarv'

1933, vol. X ; A' Lalande, Vocabslaite technique et critique
de la pbilosopbie, ?aris, Presses Universitaires de Fratce' 1962;
Enciclopedia litosolica, Yetezia, 7957' vol' I-IV; Istoria filozo-
fiei de Vindelband. ?entru sociologie am folosit mai ales Becker'

Boskoff, Modern Sociological Theory in Continuity

and Change'
lucrarea lui
Dryden ?ress, New York, 1957 ; pentru psihologie
A. \trellek citati ln text, cea a lui P' Guillaume din care am
radus un fragment, precum qi studiile lui Koffka 9i !(olfgang

Kijhler. ?entru lingvistici, multe caracterizEri provin din

compen-

cliulA.Graur,L'\7ald,Sc*rtdistoriealingvisticii'Bucurelti'
1961. ?entru paragrafut de caracterizare a lui
Claude Lvi-Strauss

amfolositgiarticolulluiSergeThion,Iastrlctarologie(Aletheia,
1965) li grupalul de studii din Esprit
(10' 1962)' ln ceca ce
pliyetre modul in care au fost grupate curentele de criticl lite-
ratl contemporanl, el este in buni mi.suri indatorat studiilor lui
Ren6 'Wellek (Theory of Literutbre, New York, 7952 i Concepts
of Criticism' Yale, 1962) 9i articolelor sala d.in Lexileon der Lite-
ratcr des XX. Jahrhunderr, Freiburg i. Br., 1960. In capitolul IV
am iqclus citeva pasaje din propriul meu srudiu in curs de apa-
ri1i.e Cercetarca literatd axglo-saxond ix secolul XX (sub tipar io
Studii de Literutwfi, Uniaersali,, 1967), Aq mai cira aici
antologii, utile mai ales prin generalizirile pe care le incearci,
aceea a lui R. Bastide 9i aceea a lui Cesare Segre. Ia alegerea
textelor precum gi tn alcltuirea studiului am putur iniroduce o
serie de ameliorlri tn urma prelioaselor sugestii ale lui Titus
Mocanu, Sorin Alexandrescu qi Dieter Fuhrmann, cirora le mulgu-
mesc qi pe aceasti cale.
v.
I v
I. Introducere
Succesiunea de ,,cortcepte centrdle'< cd and, din ciile
doud e'oolul;ei crrnodfter;i, CXile pe care pigeqte inaintc
-
cunoagterea sint multiple ; istoria ei Poate fi redusi la
orice mai curind decit la schema unui progres recti-
liniu. Existi, fire$te, calea maiore' spirala conltiinqei
umane, iegatX de evolulia societi[ii ; existi tot astlel
calea cunoagterii gtiinlifice 9i filozofice, cu ProPria ,i
complexa ei logicI interni ; nu putem nega o antlme
N. valoare cognitivl ac!iu11ii, intuiliei 9i sentimentului (in
cunoaiterea estetici' pentru a da un singur exemplu) ;
mai nou, se vorbette adesea de calea tntortocheatl 9i
contradictorie a a$a-ziselor,,unitigi-idei" (cum le nu-
me$te A. O. Lovejoy) permanenle ale raliunii umane,
-
revenind in istorie sub deghiziri direrse -, poate cea
mai dependenti de ,,stilul epocii". Pe lingl acestea (9i
altele, poate la fel de importante) putem si o distingem
$i pe cea a ,,conceptelor centrale".
Intr-adevir, se constatl lesne ci, din ctnd in cind, o
anumitX noliune aPare cu deosebiti frecvenli, ba se
inrpune cu puteri de-a dreptul imperiale; o astfel de
noliune 9i familia ei semantici tncep si fie introduse
in tot mai multe tirtmuri ale cunoagterii epocii respec-
tive, ea devine piatra de incercare a teoriilor, tot lnai
l1
multe nojiuni ii sint subordonate, prin prisma ei stnt
privite metodele existente ; mai mult, ea insIgi incepe
sI dea nagtere Ia metode care si-i fie adecvate, lntr-un
cuvint, asistlm uneori la o intreagi migcare de reorga-
nizare a cunoagterii, ln care spiritele nrai optimiste se
gribesc si vadX solugia magicl 9i definitivi a mersului
inainte, cele mai pesimiste o modi ridicoli gi strici-
cioasi, Existi, curente gtiinlifice, dupi cum existi cu-
rente artistice. Dupi cuvenitul entuziasm gi cuvenita
ori ci rezultatul
deceplie se constat; de cele mai multe
estenu atit un progres, cit o sporire a complexitilii
metodice; gtiinlele dispun de noi grupuri de metode,
noi serii de experienge, unghiuri de vedere inedite care,
Ia locul potrivit 9i in limitele lor, pot fi intrebuinlate
cu bun succes sau care, impletite cu altele, pot inrpinge
lnainte cunoagterea. Iar ca un rezultat secundar, dar
nu cu totul neinsemnat, rimin in marginea drumului
construclii pirtinitoare, absolutiziri ale speranlelor
clipei, pe care incet le invadeazi anatorii de picant gi
extravagant, daci nu chiar de istoria literaturii. Extin-
derea pe care o por lua astfel de nogiuni cu netodele
9i viziunile atirnitoare de ele este variabili: ,,flogis-
ticul" 9i ,eterul" s-au mentinut in gtiinle destul de
particulare; o noliune ca cea de -evolulie" in se-
colul XIX a cuprins mai toate ramurile gtiingelor orga-
nicului, psihicului 9i spiritualului
- ba,decit
zoologia erau mai interesante ca istorie
geologia 9i
altmin-
teri ; in deceniile II-IV ale secolului nosrru, noliunea
de oaloare a avut o anume preponderengi in filozofie
t2
c,
9i gtiingele umaniste. ln sfirqit, anume noliuni
funda-
mentale, cum ar fi cauzd, sPirit $i altele au cunoscut'
fiecare din ele, mai multe perioade de proliferare in-
tensl de pe urma clrora gtiinla a profitat simlitor'
Aproape tntotdeauna este vorba de concepte bine in-
stilate in arsenalul epistemologic al omenirii, care atit
lnainte de perioada de dominaqie' ctt 9i dupi aceea
sint folosite cu necesitate obiectivi' Ele pot proveni
dintr-o ramurl particulari a $tiinrei sau pot fi con-
cepte indispensabile, pot apirea ln. fotma lor normall
,"r, ,ub una deghizati etc. Perioadele in care par a de-
veni ,concepte centrale" se caracterizeazl insi prin
omniprezenla lor, prin imbogigirea Ei epuizarea tuturor
laterri.lo. 9i implicalilor lor, prin subordonarea' uneori
arbitrarl gi nearrerriti, a altor notiuni, printr-un fel de
forjare a datelor cunoagterii 9i a experienlei de cerce-
trr. p..."d.rrti. Proliferarea tocmai a unei anamiie
nofiu;i dintr-o anwmitd perioadi nu este intru totul
intirnplitoare' Nimeni nu poate nega ci acccntul pus
pe eiolupie la mijlocul secolului trecut nu ar fi rispuns
-.rror
nevoi de cunoaqtere stringente in acel moment'
Dar totodatl nu se Poate nega ci valul evolulionist
s-a abitut asupra intregului teritoriu al cunoagterii'
aproape flri discriminare, cI aplicarea metodelor evo-
lrrqiotritte a fost adesea necumpitati: nu o dati ea a
riscat si duci la pulverizarea unitlgii obiectului cu-
noagterii. Istoria gtiinlei este cea care are datoria sI
studieze mecanismul unui astfel de fenomen' Ne putem
muljumi cu ideea ci o anumiti noliune 9i metodi' re-
l3
(n
 vendicare de situaqia cunoagterii la un moment dat (de
obicei pentru a compensa un anume gol, un minus),
dobindesc, prin acceleralie, o inerlie care le face si. se
extindl in surplus asupra teritoriilor respecive, si de_
vini inutile sau riranice. Refluxul 1or care poate fi
foarte lent coincide cu o noui etapi a cunoa$terii.
Bineinleles, istoria gtiinlei nu este obligatL si tini
seama de todte aceste meandre ale conceptelor, de aven_
turile lor mai trecltoare sau mai semnificative. Dar
credem ci ele sint importante cel pulin pentru cI re_
prezinti o punre de leglturi intre evolugia gtiingei si
cea a culturii.
,.Conceptele centrale" cd pctrte a istoriei secuntle. _
lntr-adevir, rerrospecriv, istoria gtiinqei vede, impre_
jurul rejelei logice a unei evolulii,
9i petele mul_
tiple, suprafeqele colorate pe care le-au lisat,,concep_
tele centrale" ale unei vremi. Iar aceastl succesiune de
Iconcepte centrale", dependentl pe de o parte de e\ro_
Iugia obiectivl a griingei, se incadreazl totodati in
matca istorici a culturii de care fne. (De altfel, faptul
cI Michelet sau Burton, ca si nu mai vorbim de pliniu
satr Vitruviu, se citesc azi ca literaturl, dovedegte nu
numai o leg5turI, ci tendinga operei gtiinlifice de a se
asimila la un moment dat literaturii.) Fenomenul acesta
al ,conceptelor centrale", cu curentele pe care le stir_
negte, ni se pare subordonat unui fetomen mai amplu
9i mai general.
Succesiunca istoricl obiectivX a faptelor 9i fenomenelor
de culturl este insogitl gi slujiti de o istorie, am zice
t4
secundl, de o evolu;ie a stilurilor 9i modalitl1i1or ar-
tistice, a gi rineltelor iiterare ; o ,istorie'
formelor
aflatS, in dependenqi relativl, variabill fald de cea
dintii, Din roiul de rnodalitiqi 9i fonne 1 - unele per-
lnanente, altelc recurente,unele pure $ifixe, cu evo-
lugie lenri, secularX, altele bastarde gi obraznice, unele
cl1 luxuriange amegitoare, altele palide gi efemere -
numai foarte puline sint cele care lasi o amprentl
indelebild asupra istoriei ,,majore*, ,principale", se con-
topesc cu conlinuturile de gindire gi simqiminte ale unei
epoci, reprezinte matca in care spiritul vremii se obiec-
tiveazd. E dtept ci, din acestea' pugine devin stilurile
majore (,.goticul",,barocu1" etc.), istorice, semnul ca-
racteristic al unei vremi. Dar qi celelalte Pd,stteaze o
anulnitX sernnificaqie umani : isroria unei epoci ar fi,
fd,ri loiala lor contradictorie, dramaticX, stufoasi - o
schemi aridI, iipsitl de carnea vielii. Tocmai printre
aceste mcdalitlqi Ei forme se integreazi ascensiunea 9i
Ceclinui,,conceptelor centrale".
Am vrea sX adluglm ci, pinl la r.rn punct, aceast[ dis-
tincgie este analogd cu cea adesea enunrati 2 intre opc-
t Am ciutat si ne exprim5m cit mai larg I este vorba atlt de
formele artistice cit 9i de ceJe nolionale, atit de cele personale
cit qi de cele obieciive, atit de cele posibile cir 9i de cele realizatc.
Inlelegern prin,forme qi modalrtig!" de pildn sonetul, genul ani-
malier in prcturS, moda mesmerismului, predileclia penrru noliunea
de,,valoare", werthcrismul etc.
r De ex. D{maso Alonso, La pcesia espafi.ola, lvladrid, 1957,
pp 212-216, sau Nicolai F{artmann, Dds Problem des geistigen
15
 rele de artl monumentale, perene, care, insugite de
atitea alte epoci 9i iocuri, inccteazi de a-9i mai re-
prezenta fidel 9i specific crearorul, gi, pe de alti parre,
masa de producqii artisric-subartisrice care nu poate fi
vlzuti decit in categorii istorice. (pe Harnlet ni_l
amintim chiar daci nu frim nimic despre epoca eliza-
betani, in timp ce de Ducele din Mikn al lui Massinger
ne amintim numai daci gtim destul de multe despre
acea epocI. Faust sintetizeazi epocile gi stilurile, dar
Wanda, regina sarmasilor de Zacharias Verner nu
poate fi imaginatE dectt intr-un singur stil gi intr-o
singuri epoci. Giocond.a se dispenseazl de numele
autorului; abia dupi ce spunem Renagtere, Ferrara,
Cosimo Tura, ne mai gindim poate gi la Sebastianal
sIu,) Evident, 9i distincaia aceasta e subordonati celei
de mai sus. Devine ispititoare o teorie a,secunda_
ruluiu in culturi, a cdrei concluzie ar fi, poate, cd
personalitatea, unicitatea unui moment este dati de
ceea ce are el secundar, efemer, excentric; gi ci supra-
vieguirea sa esre dubli supravieluire ca verigi in-
tr-un proces mai amplu,- ca parre dintr_un intreg (aici
conteazd. numai semnificajia, rolul, valoarea esenqei
momentului in interiorul intregului) 9i supraviequire ca
moment, ca personalitate (aici conreazi cit de bine sinr
articulare secundarul gi esengialul, cit de organici esre
unitatea intre ele). O astfel de teorie ne-ar tngidui sI
Jeizs, Berlin, 1933, ctp. 56 c, sau, mai ales Betredetto Croce, Ia
Poesia, Bari,1925,
t6
cintirim 'r'aloarea ,,conccptelor cerrtrale" gi a curgil.
telor lor.
llecanisntwl piln care se tnanitestd si acSioneazd,,con-
- Oricum, reiese din cele de rnai
ce?tele centrd.le'.
sus ci e imposibil si despirgim discutarea notiunii de
cea a curentului care se bazeazd, pe ea, Este evident
dupi plrerea noastrl (9i dovada o consriruie tocmai pa-
ginile ce nrmeazX), cI de vreo doui decenii tncoace ne
gisim intr-o perioadi caracterizattr de o relativi do-
rninaqie a abordirii,,structuralisteo in rnulte din tiiri-
murile cunoagterii, qi poate chiar ale creagiei arcistice
sau ale activitigii sociale (cel pulin in modul in care
acestea se tnjeleg 9i se intenjioneazi pe sine). Afir-
ma[ia aceasta nu va plrea exagerate daci vom pre-
ciza cd, ni se pare periculos si ingelegem ,,strucrura-
lismul* intr-un mod ingust, ci de fapt el este o mig- l|
care inci mai largi dectt pare, implcind in mod I
precar antagonisme poate ireductibile, ca un stmbure I
al propriei pieiri. Ea nu se limiteazi la anumite prin-
cipii codificate sau la anumite gcoli constituite, ci in-
globeazl o mare diversitate de fenomene inrudite. No-
giunile de ,lntreg" 9i ,,organic" pe de o parte, cele de
,,sistem", ,,funcqie", ,reguh" de alti parte (impreunl cu
tot cortegiul de abordiri ce decurg din aplicarea lor
asupra cercetrrii gi a obiectului acesteia) se suprapun
partial, se intretaie cu,,structuralisrpul", lnlelegerea
limpede a acestui fenomen ni se pare esenliall. Ar fi
foarte greu gi nu cine $tie ce profitabil sI stabilim
daci frecvenqa termenulni,,structurl" a produs,,struc-
2-228 t7
turalismul" sau invers, Desigur, in abstracto, p:utem
construi un,,model" al legiturii tntre clc. Vom avea
intii nogiunea. Apoi vom avea, poten(ial, reducerea
obiectului cunoagterii prin acest uriic divizor (,,struc-
turI"). Apoi vom vedea cum alte instrumente de cu-
noagtere (nogiuni etc.) i se supun, collstituindu-se o
abordare; in jurul acesteia se va forma un curent sau
o gcoald. In lealitate, lucrtrrile nu stau aga. Mai curind
s-ar spune ci,,abordarea" magnifici noliunea, Este
vorba de un proces simnltan, complex de interacliune,
purtat de transformirile din congtiinga sociali, cultu-
rali, istorici a societiqii. Dac[ totugi vom porni de la
nogiunea de,,structuri", atunci nu numai de dragul
unei anumite ordini, a trecerii de la simplu la complex,
ci 9i pentlu ci, in timp, noliunea de,,structurl" este
cea care precede. E drept, avind nn sens mult mai
sirac qi limitat, ocupind un loc mult It.rai moclest in
parada noqiunilor,
II. Conceptul de structurl
Etimologia lui ,,structurd". - Cuvintul ,,structuri" pro-
vine din latini, unde inttlnim substantivul structttra cu
inleles de ,,construc{ie't gi verbul struere (a clldi), al
cirui participiu trecut pasiv era structtts. De altfel,
atunci cind, canr prin secolul XIV, cuvtntul tncepe si
se incetlleneascl tn lirnbile europene (in francez.i gi
l8
cnglezl, de pildn), el cere tocmai acest sens de ecii- [
:iciu, mod de a construi. Procesul de abstractizare I
.,-r'anseazi, destul de incet, gi de abia spre scco-
lele X\/II-XVIII el incepe si fie folosit in mai r.utrlte ,1
Iirnbi 9i in sensul de ,,relaiie reciproci a pi4ilor saulll
elementelor constitutive ale unui intreg, determirtrdlJl
narura sa, alcltuireu.
Printul pol al noyianii si sfera sa, - Sensul inilial
,e menqine, desigr.rr, pini aproape de z.iiele noastre
.Pater il folosegte adesea pentru construclie, iar ln
tcrrninologia construcgiilor navale Ei aeriene sau ale
rez-isteniei rnaterialelor tocmai acest sens este cel care
persistl), dar sensul mai abstract dominl de departe.
Primul mare filozof care folosegte acest termcn iutr-un
sens apropiat de cel modern este Ilanj. In cursul se-
colului XIX, str,,tcturA este in general opus lui fwncgie,. ,
:ii,".:" Jfi i:l 11,,'xt.##'j1:,,:;*i ll::,1 1
di- seniuri: din ea pornegte valoarea acordati ternre-
nului de o seami intreagi de griinge. Astfcl, in nrine- |
n
ralogie se ingelege prin structurl starea [izicd, dinlen-
siunile, dispunerea, forma componenlilor minerali ai
unei roci (se vorbegte de structurE hipocristalinl, gra-
nularl, granitoidi etc.). 7n cristalografle, structura unui
xgregat cristalin este datl de ansamblul formelor 9i
olientirilor reciproce ale elementelor reunite cousti-
tuind agregatul, ea puttnd fi lamelati, fibroasi, gra-
nulari etc. Proprietilile acestor,,structuri cristaline"
sint deosebit de importante tn cunoagterea alcXtuirii
19
 materiei, datoriti felurilor diferite tn care asiguri di-
fracgia razelor X ; pe aceastl cale s-a studiat consti-
tuqia intimi a rnetalelor, celulozei, fibrelor textile,
c*uciucului etc. l-n geografia fizicd,9i in geologlc sc vor-
begte de asemeni de structura straturilor sau zonelor,
iar ln agronomie de str'ucturd solului, In chimie, tot
irstfel, o formull structurall este cea care indici rnodul
tn care atomii sau moleculele sint orinduite 9i se leagl
,* unele de celelalte (mai ales in chimia organici) ;_ este
fl$ limpede ci aici -structurd e aoroa.oe sinonirn cu cionsti-
$ ,G-eg@g4ffirr.r. i,*."'ae se opun celor
brute care nu fac decit si indice numirul de atomi,
iar nu ordinea gi concatenarea. Acest grup de sensuri
este poate cel mai bine ilustrat de opozilia din ne-
dicind intre structura anatomo-histologici, indicind con-
stitulia, 9i fenomenul fiziologic, indicind funcqia. De
aitfel, chiar 9i in psihologie, sensul acesta static, de
de elemente", a fost mult timp cel do-
"combinalie
minant.
Al rloilea pol al nopiwnii e un pds inainte,
- Majorita-
tea acestor sensuri sint valabile 5i astiz.i, degi marcate
de faza primard, mai primitivl, a cuvlntului stt'uctt4rA.
Abia sftrgitul secolului XIX va aduce o sensibili irn-
i bogilire a sa ; el va tncepe tot mai mult si desemneze
l1 nu o simpll configurarie, organizare, ci un ,.tot fornrat
ll din .I",r,.nt. solidare, in care fiecare_d9p1n!{@
. tir",."
nu poate flg94_l!Jgqd$it*u_s,_l:tt-
f[ ".Elultd ei
[[ ele (Lalande), Evident, este vorba de un pas inainte.
{t 1l.g;trr" intre prrgi" (primul sens) este ceva mai
20
:-1in necesar, mai pulin conttlrat, mai aproxit.nativ' mai
: .'.g qi g"o..rl decit sistemul de interdependenii totali
,.. ficcirei cu toete celelalte) presupus de a doua
pirli
,ieiinilie. DacI primui este o suml, al doilea e un
in-
::eg. Punctul acesta de cotituri c,9rn1de cu pitrundergl'
l.,rl; la ln.epr1g apoi ^ri-iitel"iatn,-^-stt''lcturii in $ti-
,nt.l. u."niitice. Punctul dc cotituri il reprezinti opera
-ui V. Dilthev, $i poate mai ales faimoasa sa comunicare
ffii irc I o o l:ilpJggy- ! o t,,ELy a,li 9u'11j1 ic l -
-4-ad --
t a, ;
l8r4). Dil6.-y a folorit consecvent termenul !9 sttuc'
:urd'ln filozoiie, istorie, cult111!, psihologie' dar numai
1'
in cea din ,rire t-,.. impus indiscutabil Este drept
ci aici el a fost inlocuit (strict terminologic) de un
formi'
sinonim, Ei anume Gestdlt, prin care se inqelege-
,ip"r, rt.u.rrrI, alcltuire ale cirei pirqi sint detenni-
,,.t. d. lntreg, sistem ale cirui tnsugiri esenliale nu
pot fi epuizate de suma pirqilor' De data aceasta tlu
,rorb, dc inludire cu sistem, organizare' plan' ci
n.,.i .
1 ]Iai mult : intregul mod de a gindi al lui Dilthey- se se cu
lcagi
ie acesr termen, prin care se leagi psihicul uman 9i viala
;:";;..,"il"';d
sPecificr gtiingclor
,ffinoafterea
umanistice(Geistesuissenschalten)pecaleaintuiliei'-asuPrapunern
J. ,,.o",rri, a raportXrii ststematice a celor doui tipuri de
:iructuri. Degi orice cunoaltere are o relativitatc istorici' relati'
insigi c istoric condilionati 9i deci poate fi
"*"*,
cunoscut[ pe baze ermeneutice pe de o parte ('Lscifrarea condi-
det*minatoare)' intuitive de alta, duclnd la inlelcgcrce
iiilor
rrructurall a raportului om - contcrt iltoric'
2l
 \
cu organism, intreg, entelchic, .Acest tetnren fusesc in_ ;inrp-de valoqi) : tgglgggl, economicl, -cstcticl'-sor.iall'
trod,us de psihologul austriac v. Ehrenfels (dupI
1B9O) :. pulerii, reliIioasi. De altfel, tocmai in accasta ctapa'
cl deserqa trisiiturilc (tntilnite Ia figuri seonletri"o ri: .aiaf.' jufr-deceniului III, incePe sttuctard sa de-li
'mclodii)
pril--aaiG-acesrea deplfr" .rrr.t.if a" ;r;i vini un ,.r*.,, g.n.ric, clruia tip, cEffi6?ie tc' e

o--{g,'x1;fia"Er;firfi
in alt
.;-fiffi a;,*;,o,li sint subordonate.
1930, cercetarea lingvistici in continui
sistem de coordonate,
-i.gor"ti, miritl, modifi_ In jurul lui
cati coloristic (,,invaria_nti
a transpunerilo.,,j. V".t_ d"ruolr^r" incepe sI-gi aduci o contribulie primordiali
heimer, Koffka, \ff. K6h1er 9i algii au d"zvoltat gi 1a inlelegerea 9i folotit., categoriei de structuri'
DupI
generalizat aceste cercetIri pini la o teorie a ,,izomor_ ce Ferdinand de Saussure oferise tn eseurile 9i cursurile
fismului".
.Principiul.
Ges{afu (al fonnei, stnrcturii) trc- ,"1. d. la inceputul secolului aproape toate elementele
Dura regasrr analog in psihic, biologic, fizic o
; aripi n...rrr. unui structuralism lingvistic, gcoala de la
rnai moderati (Biihler, Driesch, Krueger,
Jaensch) s_a Praea.
+ mai ales prin N. S' Trubeqkoi qi R' Jakobson'
mulqumit si_ aplice noqiunea in psrhic cate il instaleazi' Ac:un;,, une$te
ai Jrganic. Ge_ "II
neralitatea loi structurd, in ac"rt ccntext <ie ginclire, ""..,
an.rbele sensuri : 'IWWL
e suficient de mare pentru a se purea spune cI. tip este
ln caz particular din structur.i, o structuri, 'or.".un] ,ffis in evolugia termenului "
schematizatl 1. Pe aceastl cale, structuri incepe si fie ',,;;iffiiipJ" hotlrttor lui Diithev)'
(ca 9i acela al
preluat in gindirea filozofici : ih primul .ini in ,lo- calea spre o identificare tot mai com-
menii ca antropologia filozolicd, filozolia culturii, axio_
intruclt deschide
logia. Uniil din primii care ii dI un sens larg gi bogat pleti intre structuri 9i esengi, a unui obiect sau fe-
este E. Spranger, conrinuaror al lui Dihhey, care inje_ no..n, ,"o mlcar intre structuri 9i condilie de exis-
lege prin stiuiluri un rip de constitutie' umar - tenqi, tntre structuri gi mod de existenli' lntr-un
:" #il;itl:t#i;# articol recent, ccrcetttorul marxist H'-\fel4JR'D' Ccr- )g
-"a ;6anr:J"n;l,r.,rri
- rnani) spunea : ,,Totalitatea Iegitililor-unui obiect sau
/

,\l 1!r1,. - de a cirprinJe uniucrzull' selectiorltn; ;i;

acestl de preferinli anunrite conginuturi de valoif gi
.sini- Springer distiri[e qase strirct'ilililp-.-urnar1 .n q;
proces ln diferitele sale variante e identici cu struc-
tura acelui obiect sau proces ["']' Cind vorbim de
s!ructura materiei ir-r general, ne leferim la ansan-rblul
1 A. \flellek, Gatzzbeitspsychologie and Stuktartbeorie,
tutrlror legillqiior obiectiv-reale" Ei, mai rispicat' ''in
Bern,
1955, pp.45-47. ultimi instanli, [...] structura ide?li ll 9-4!!1"3-499i!
qq 2E
 ,L-19I4!,.1' erq::ualuls! nceeqarg!,
_4ilglrisg_- l.e&t"a :eriele este structuralismul de tip neopozitivist')
in fond
sa de gradul intti., 1.
Problema e discutati mai ales in Metafizica, V1I, unde
ionducltorul celei de a doua gcoli lingvistice
+ turale, Hielmslev. definea srructura pe urnrelc
srruc_ :e subliniazi in repetate rlnduri unitatea lucrului cu
; gindi_ esenla sa (quidditatea; 1031b), argumentindu-se, p.til- ii
I f.., ,o*tui nea?@ifivist R. Caflnap, ca u_n ansamtrlu de tre altele z ,dacd admitem ci esenqa e altceva-decit ll
ll ;."jir!i .iale f"i,lrtr. e1har5ti1{ ,_ 'Ipirtiiq -Iilnf iirit'
",io-Ututui ."trriitoi lucrul clruia'lf arunJ-vom- meree ||
ll lojfnrl.
obierguluf.- Dar intrucitleniru neopozitivism
reTea formali eptizeazd, latura cognosci_
r'o- ,u", fiJI?. ;Erte-Unuf;iar de aIiS pt'* I I
I/f l:::rl,r.:astd
btle (dacd. nu gi reali) a obiectului, definijiile .i.ng"-.Unu-i-.-r1a; p.nttu fi.."lc din acetti doi t:ttrg{ I
sint, q i*f-rf-X;;t.* cii-e o--ilti ;*"re,@r
'"111
I

/, Practic, foarte apropiate. d.prri.-l, ir,finfur(Ior2a, t'a<f-$fl-FezIechf '-LiEa t t

Rddhcinile filozofice ale noSiunii. *

{:_ Ni se pare ci evo_ ti-I.-xIII $i xlv te discuti raportul de anterioritate
I rulra -a_ceasta de sens gi demnitatea neobignuiti la care intre ,,obiectele matematice" 9i lucrurile din naturi';
1I *i ridicat, rlspindir.ea sa, l_au ficut si devinX haina
,

adecvati pentru un conqinut important in PinI 9i o idee atlt de agresiv-structuralisti ca "defi- [ |

istoria filozo- nilia este nogiunea ce rezultl din diferenge" te gXt"lte \l
fiei 9i gtiin1ei, existent de muk, dar ,r"fo.,,uiot gi
nede_
finit, o idee necesari, prezenti, du. .rirtaliroti. la Aristotel (1038 a).
cind lntilneqte termenul stl.rrctr4rL. Aceasti idee apare
abia
Evolujia acestei categorii, anonime inci, poate {i urnli-
p.rrtru prima oarl la Aristotel ; critica sa fundamen_ riti in interiorul avatarurilor seculare ale gindirii aris-
ul
talX la adresa lui platon este ci separi esenla, ideea, totelice ; nu este aici locul si o facem; evident, gin-
fi forma de obiecte, de existengi ; nirnic nu poate fi direa Aquinatului joaci Pe aceasti linie un rol im-
!l explicat, spune portant. Der incl mai important este un alt lilozol
Aristotel, prin ceva ce ii este exterior.
It=:f:-rueq, medieval, Pierre Ab6lard (1079-1142). ln disputa rca-
ff,J
II &Ir" ls_.g31:ts*l_tsu*il ,,a-
il rerre, pentr.u noi ca nu_ e1p1{ decit in materie. (GIsim lir--no.,ri,ffitualismul") a fost
fri-Iat o'icer"l g--.li.i ,rrilr";rli*.. ii implicalia in general acccptati drept concludenti' In implicaqiile
incognoscibilitilii materiei aforme gi a formei ama_ ei metodologice, dincolo de cele strict teologice, doctrina
sa este strimogul indeplrtat a1 gtndirii structu'-'ale' al
1 H. Vendt, Betnerleangen- ztm Struhturbegtilf and z*rn Begrtll noqiunii de structuri ; ,urriversal-i-i19-i' (categoriile, nogiu-
"ph;loso.phie,
Struhtilrgesetz, in Deutsche Zeitscbriftlir SlltO,e, nile etc.) nu stnt nici obiect, nici cuvint (flatws oocis")'
pp. 552. 555,
Categoria e dedusd din conlinuturile senzoriale' rePre-

24 25
 ze ntind ccca ce meritl si fie exprimat din ele, -tn suprapunerea
deci tncoace va culmina
esenlialul. Da1 nu e nici sinrpli exprimare 'umar dc la Dilthey intreb?iri stirnite
I (,,sern.to..),
;ntre acest ,..rn.,, 9i tezallrul de
idei 9i
I nu e ruptl de adevir, exprimi adecvat natura lucru_ i. i*pli.rrillt "lt at la Aristotel 9i Ab6lard ptni in
rilor,.universaliile fiind conforme modufi.ri de existengi
I1 al zilele noastre'
substan[ei individuale. Deci, exprimarea corespunde -. noliwnii in
Disresirtne cu pri'uite la pdtrunderea
Stiinyele
realitlqii lucr.urilor, iar aceasta producerii
prin arhetipuri tt,\
- - g'ii"s't' literaturii ei artelor au adoptat
divine.,,Unir;ersalia, ante multiplicitatern, in mwltipLici_ ),;;;;;;l'-- de sttuc-
tdte et post mwltiplicitatern, sau, cauzal, ante renx,
real, - destul de timpuriu 9i de entuziast termenul
in re,
cognitiy, ?ost rem. Aceastd. raporrare complexi, und,Acestf""ott"sedatore$te'lnprimulr'ind'insi$i
si.intiml a noliunii la realitate, a generalului la naturii operei at de la fralii Schlegel' Schelling 9i
1 cular, reprezintl iarti- "tI;
ll in formi concentrarl o pozijie srrucru_ Hegel incoace, t"l
i\ raln, un echilibru abil 9i profitabil (ca echilibru de lucru) .."irut .i ";6-f if"'oEl-ldtti 'L'f':l' li-lt1q'-ll
t:r* tonrisrn..gi scotism ln momentul istoric respectiv, SiiiI-,"n'o'iale' Un astfel de raport
l\ $r o pretioasl mo;tenire pentru tntre general 9i particular pe
\, viitor. o-ffi"luia
' Mo..l:ele urrrr,itoare Nicolaus Cusa.urs f i T eibni4, care se tntemeiazi orice definilie
a structurii' (Firegte'
V,. carc, fiecarc in
lJ fclul-sint
seu,-i6iffiie la fmboglq[ea no[iunea d" se pe un astfel de
' conginutului de care vorbeam, tot aform irci, d..igur. "t"'u'i' 'ntemeidzA. la el') Inciudcrea
tuPoft [Ari se fie total tedactibild
Viziunea lor a individualului ca microcosm,_ca oglindl, literar-
criticii 9i teoriei
noqiunii de structuri' ln arsenalul
fie ciriar i-p..f.-iX, i uriversffiTn ;n;ntbus partibus deci firesc' ea resPundea aproaPe
.-l% artistice s-a efectuat
retilcet totum-Spune*Cusinus) delimiteazl un teritoriu metodelor structuralc
unei necesitili ot'itt'iut' Ofensiva
de cunoa;tere.. jn 9a re_1oa11_viziuni le organice, _holiste, s-a ficut i'-, mai mtrlte etape,
pornind din centri diferili
structuralisre 9i chiar fenomenolofic"- de mai ttrziu se (vom ciuta sd o schigim in capitotut
IV)' Vom ciistinge
voi putei defini pe sine. Noclul aiesta de probleme cel
structuralistnul o'g"ni" in critici
de- schernat\zatt'
trebuie inleles terme-
clar in sensul tuplin'dtot in care
trece prinrr-un conrinuu proces de definire; devenind
nrai boget, devine qi rnai articulat. Este incontestabil
nrll structuti el un num[r rnrrlt mai amplu
ci, la Kant 9i Hegel, la Goethe qi Schelling adincimea "bst'mea'i
se crede de obicei'
1 rle scoli si abordiri decit
';,;,;;;,',
inqelegerii, ca gi cea ar cornplexitilii sporesc conside- co,cePtul
rabil. Cariera termenului strilcturA p" ."i" am schigat_o -1"\fuJe ,;;;' t' "t"r".'
,'.,\ "'Wj'tip, -
-d3:*o!de, dar
'W "'-
----"-**.:------------^-----
26 27
 si de schemi. gi de organisrn. Decit toate
mai individual, mai interiorizat, a",
.rr.
acesxea este
individual
I1l. ConcePtul de structuralisrn
firi si fie concret, parricular ,; p..i,;m o dis_
tin-c1ie a lui Luigi pareyson).
1.,
,,b*o.ru.iJ^ne oferi o
individualitate
samblu
a abstracelor. poate cI efectul
al pitrunderii acestei nogiuni--f"'Urlrr.de an_
filozofie poate fi cel mai bine ui f,
rezumat d# ,i ,. ,r"
i Noliunea de stlltS!ry|. cd izvor al :trl!9!11'!14.ul!L
",\Tlirrx
ffi.
1ufr-rpun** rn"t sus, s-ir pirea cI o anume
",* ":;;;i'-iiio'ofi'r' dacr este. suficient dc
in ea'
-

ingidui si vorbim, Ia figurat, d"

o ,n;;;' ,,persona_ ;ili;, n...,,';" gtndirii gi cleci inridicinati
a
*, ,,psihologie" ,ogiu,rilo., J.-'o ,ir9e ,rre tendinla unei clezvoltiri neintrerupte' .sttbortlo-
I:1"-pe care o dobindesc" p.o_ *i:t"l''
pne cu timpul, de '-."racter.iza. nirii celorlalte, are tendinla de a deveni et "ll1::
turi fizico gi sufleregti prin care ^t"'rrr.nanume trlsi_
,i:";., tu.l.uite efectiv central"' entte
O astfel de ,,psihologie , .orr..pt.lor',, t :'"n;; ':";;;;,i. ei sugestiile"conccpt configuralia
,; ; la urma j" i'nplit'lii
'i'."i"..
("psihologia' ei) la
urmei, mai mult decit u, ,oi
i. ,.rar".r.'' a felului .t-iriri ,a"
;#; *Ji,n.ntttt^ "no''"otii' posibilitatea lor't^"]::
iar
,, Ior de a fi filozofic.
i;ii,;
il gurozltate,
J:,::'."#'';,J,:,f"f;",,_ ,I::l :" , apoi aceste teoru rnsegi' Existenga T"i ""tl::,
i
p't'*" ei bo'ater.
l$r
de usciciune gi de metalic; are,
in consec_
:? :ffi^"i'u,T"ii,.irJ:':;::-
coresPunzdtor er
venfa sa, o anume strilucire nemiloasi lintrt ghidatl de grija
neutru, drepr 9i lucios. St.y.tura
; esre tiios gi l.rrifr,u" p.in .rr" inltltgt* o orientare
.orgrnicil in schimb, pentru depistu'"',,"'utiu'ilor" in cunoaqterii
obiectul.
sugereazi cate
fertilitate si tup.ilIli tol.,.*tx, ,o.itt'tt, materie sau spirit)' o orientare
marun_ ?rurrrx ,ri,
Q tate senini gi viguroasi, o forgl
reginutX, p..rpi"".irrr. t\#;-;;";;"'""t" din'toott "'p"ttl" realitilii tocrnai
care- poate deveni pedanterie,
dar ,." ,otugi ,i*ur"rrp Pe acesta'

.; il;;;;;'";
in;elepciunii; este o n

cel pujin ingelitoare, vom veclea ;

indati, vorbind cles_
pre curentele produse de proiectarea
,ogiunii cre struc_
turi. cu implicagiile ei filozofice
ti,,psihice,,, arupra
diverselor cimpuri ale cunoagterii.

28
 cirur fali de ea. Este o abordare
i:ssell 9i mai ales ale lui \ilittgenstein' *t*l 9" -l*
adecvati cleci gtiinqei,
adecvat.i artei. Aritudinea sa-.fagi
d. ;;;d-;re :li"r t'in fruute cu Carnap 9i Schlickllcttpt"fl ill
toare: daci o abordar
griii_ ll
f ie mistic-intuirir;) -
*T&929+9e-(fie
ra gionalistS' ,.."rui pur ,,formal" al enunlurilot t:gSct-g-gr9t I I

:liii,"ta'no d.pind" nici de seris, nici de raportarea 1

", numai-de @t ll
1

r#tm cirGr;;;f_. cir;.ffi_-

existentei,
aperf"T"ral-aepa,t";;r.e;;f -n-l;#r";#d#j;.tl
..'r.rritrr.,-ci
j:':uctura (lingvistici) ce le serveste de suport'
t
,,';i';i;;;;.,.riu '^ai"rr ei si faci locaxiomatic
empirismului'
de-
tsi"r"jffi II

r4iicaparrf anfarenerrf -.-. instituiedomnia construcqiilor logice

,unior._ru.ir"r'r,I,"r,*.rr."r,r_ 1' culind de-
mul are aici o .,,'," ain constatiri simple' empirice Dar
aborclare
.inrudiri ;r-;'""';;lecticii,
care 9i ea admite aporia (,,conrradicaia,i-1, :'rrrir.""..rro.temeiiiempiriceseschimbi:glesintnu
ea creator. .o.r"rru *
--_-_1t
Aceasti circumscriere..a iragionalului,
(in arti _ a inefabitrtri)' ; ;;; a inexplicabilului
giunea de srrucruri d. i;'ri.op;._ ,o_
,.."" a" *riit, iolositn intii
r - iu qtiingele fizico_matematice, dar a"
,."f gi in eco_
| [t nomic, Iingvistici. etc. : ,e{e_ql " Jn)entxln iu utilitatea unei astfel
alcl POSIDltttaf,eil 14u
loodel obiect, fie din :
si aritim unde inter-
I I ::3:* _t:_.:tyui' ffi|i"ffi';;'","., f,"Ju. .:: reirliziri ; anr vrca numai
. ine dePirtarea de sructuralism' Reducerea
oriciirui
I iI il"ill'iffi#**-"dtrsi--pcrrqu- Loa$re rea
cu
. ,,i.ct gi a oriclrei cunoagteri
la nn sistem de tiprle
i .i";";-a"reu.,' ;#k##3"t:i:i
nu arbitrar, accepti in mod_ a.fiU..",
lr.,".LfX; ,. n,odel. analoge 9i racordabile este numai xParent
J A' l rrrUti dozd. de ,o,ol; i" fond, acesta consti tocmai tn
|/ aproximalie, ca un r, ',ru.tu.rlir* in ciu-
,::Ji g.xT::l_".,:Ia: ,.n,oplr., deplini a obiectului cu tiparul slu'
;,.J J:""':.,lJ.i }";,iL ,:r."' rr.r.ro-.ii-in-realit'ate, ln aplecarea atenti spre
I { IiI"
in dee6[pq41q4 qr
,ri..r,-1,, Elrs@@!
\ \ : ,i1"_rie".,de acela$i tip a dus ia concluzia trasi de
mulgi ci filozofia structuralisti ..*Li;nr* ,.*tutoi.-.Nitl u" taligi
de iorrnalisrn nu line
p.i. lrJrfe
-i,,i'" ,. ii
neopozitivismul. Intr_adevir,
pe u.;n.t. lrtr.t , Yezi Carnap, Der logiscbe Afiban tier
Velt' 1928

30 8I
 de spiritul structural, oriclte aseminiri metodice : deducqie, de la concret la abstract, de la particular
convergente de scop am consrata.
sau
t .r.n1I, vizute tn unitatea lor' Daci analizele unor
FiIozot'ia. i--,,eler sau Heidegger, Merlcau-Ponty sau Gahriel
_cq1*ny- dpllptlLd_del sLnacturalisn e Ieno-
menotogtd. In realitate, ripul-dE-TibZAfie l.i;rcel sint adeseori juste 9i pltrunzXtoare' aceast'l se
liiiie fi numir srrucuralisr estc , .rr.-
care
:rplici intr-o anurniti rnXsuri 9i prin aderenga lor'
orrro_
"lrul ".J
c3lg-i,rQel5eazi qcoli ., .ea fln6.",r"f"gid, :,: chiar indirectl, la un asemenea mod de abordare
-l9_qrr11,
cea organicistl
::=-::^-.:-: -Y \
precuni
- pi--anuhite turen tFa le*;itio=_ :..ozofic sau micar prin delivarea gtndirii lor din cea
giei t::.:ornenologicl. In asemenea cazuri nu cutezim totttqi -
po I o iiF qi-;ru- Tiiioti" i -tu ltuliil.-fiiiq te,
f ilbzb f .

acesre crrrenre nu se i*fr$ci cu srrucrur.rlismul. Am : r'orbim de structuralisnt, dar dacX ar fi sI alegen' i I

putea vorbi de un ,ap6i & analogie, degi
este vorba -:. nume care sI ilustreze .tiiiruiifis;4jt'-[t":s!g-\il
de ceva mai mult, Ei anume de f"prul .; i11l.ir,rrtrul
-
.lSI^- {, fenomenologiei in deosebi) - rqluqru.rfir;;i*;i_
''.:,ir*alo;."i'@1lroag1Il
hotlrtt al idealismului subiectivl[t91ir-!4J!
-:.iversar
-.1" :.,sao.fie--se-fuadeazi Be -c4qq1e1u-!-P4-9l441 al rea'
linl u{i1o1r_13. ,Lu,rr"4_ U4t"4, ne apar deci
:igii faqi d" "unorgi[ oP;.; t'-t i*'* nlt:t4
. i. r"r;Ei, -ceei -ce .
* au comun. toa-te acesre curente - analiZE a-ptincifiil-or structurale ale fiinqei, o analiznll
este tocrqai.
IJJ
asuera ohiecrutui -6a^ri" -aplecarea :::e cautl sI distingi diversele domenii' sttuctttrilell
[r i:':, a:p-e::ului dinamic insogiti de negli_ -..:lu1ui, principiile comune tuturor 9i cele specifi:"
al realitllii,
ll,t $l tncadraru sale in contextul a transformirii "lit-l
acest context 9i filo-{
I
universului. Reamintirea ..,ria. Slar rnai putea reline tn \
celor citeva idei de bazi proprii intregii gcoli feno_ . :ir culturii (morfologia cuiturii) care opereazii tot cu
menologice (nu vrem sI ne referim ae fJl ' :ruri, teritorii ,1. structurate analog dupi
la husserlia_ "ultutii, similaritiii formale qi
nism ca sistem, intrucit reprezinti o problemi .:. organice unice, prezenttnd
:'.--..biri de substanll, dar forma nu mai e aici haini
deo_
sebiti) este concludentl. Tentagia ei teoreticl sint
\) lu_
::.rioarI. ci spiritul viu liuntric'
' consrrucgie psihologici, empirici, metafizici, clogmaticl. ..[, I tetu^lotuA-llodttg!-!]!tu1llralisti- iusue/t]-?
: -:--Rimtne de altfel un fapt semnificativ,
ci daci no-
[, Iar respingerea radicali a ,,prejudecijii. inseamni ac_ '.:::i ce structurl, Wl:, sistem, model apar Practic
fl/ :?tl1ea
j:,.l11lij1_fl d*!_sbtsr,r5 ca-u,-lliF, :. :oxte gtiiniele *Jd"ti. - despre curente sau gcoli
f

ll1 T*,:
g1url1 citry realitate, care trebu.iElGoscutd .
,,:cturaliste nu se poate vorbi decit in relativ pugine'
It,t" :u.,t"'f. Aceaiii@
"pornire de Ia rIdXcini, de jos in sus, de Ia premisi -.le trei mai in-rportante sint lingvistica, psiholo-ilia"-...,..'-'.-
q9
32 ,re
gi, mai nou, etnologia. Situagia in ptiinjele despre arti
e oarecum aparte. O explicaiie in-rportanti este aceca cI
in cele rnai multe gtiinle abordarea structurall s-a in-
cadrat armonios in complexul de metode existeut, in
timp cc ir.r gtiinle ca lingvistica 9i psihologia (existl
semne care aratl ce le vor urma gi altele) contradicqia
intre obiectul gtiinqei gi metodele mecanic-pozitiviste fo-
losite era atit de mare, incit pitrunderea metodelor
structurale (incompalabil mai adecvate) nu s-a putut
face decit pe cale ,,vio1enti", curentele structuraliste
fiind astfel cIi de acces ale unei ofensive.
Tocmai ata s-all petrecut lucrurile in psihologie unde,
1a sfirgitul secolului, dorninaqia unei gtndiri asocialio-
niste, simpliste gi mecanice steriliza orice efort de in-
noire. Cu noliunea pe care, din direcqii diferite,
v. Ehrenfels (1S90) Ei Dilthey o puseserl la dispozilia
cercetitorilor, t- Krurg.. (1923) de91a^n1e14-L r1r curent
in psihologie, il clrui pri!q--Er1! a fo,st lnllturarea
psilioTogiii ce-se rqgq{a-sc,n+deru=-la 3!ju49.. ne-

proprii fiecirei structuri perceptive s-au putut enulnera :

dependenla pirgilor d. il!I-._c-, pregr4lll (tenciinga spre
,.rorr,r.", regulariz;rre, g.;i";,.iri6l.iic.,larJa, rti-

E4
 f;re viagI, instudierea abstracti gi excenrrici a unor
:.:1ii in telecomunicalii), a cuvintelor in -vorbirc' a
fenomene ipotetice gi depirtate in timp, nu plreau ca-
.ntr trisituri de stil. Eg.jllof!1"-li9i .a..dus la anu-
p.abile si mai punl in miqcare o ltiintl ce putea Ii
nite concluzii privind'E[-ica 9i ptevizibilitatea anu-
limbii' Efecte
socotitl lnmormtntati gi derizorie, dominati prea vio- 'a ba chiar Ei privind straturile
nritor unitili,
importante avut insi, mai cu seami, metoda mode-
lcnt de categorii lndepirtate de natura ei. Dar o datl
i:rii (modele analitice 9i generative)' Alte idei saussuriene
gulgusrug qi elevii sii (un Ch. Bally, un A.'S6chehaye) erau dezvoltate in deceniile III-IV la Praga de
r' ideea limbii ca sistem,__ca_ tSl U care jchjmlirile se N, S. Trubegkoi, R. Jakobson 9i al1ii' Ei au ajuns la
1 .6na!;*-uri-gi-se-genereazi reciproc, r. t.rnrrn'ii,1. dcfiniqii .onrpl.*u (mai ales tn fonetici, dar 9i in
I I"' pait. la-pertq cri meniti iI-ievolugioneze-ginclirea n,orfoiogie 9i sintax[) ale fenomenelor de limbi'- Acestc .
I ti;grFtiea;-"u-rnai*pujin deqii c-.o.qciptilitfi-de p.e-
p-o as i qZ f fi [il-f ri om. n.]o. p ren I, p ri n ppil;
,lefinilii stnt deduse fie din lo99! gcupal in'- sistenl
.Jeci'-For6fia-.Gl;-nniAGa supeii6ari), fie pe
e e
baza
' ziqie, ig-mod-nryiiiil'Tot de 1i-r!-CiIe I
la el porne$te gi ana-
I lii.a semntrlui-iingf,ifrc (ca gi a semnelor in general), rrislturilor distinctive (fonemele ca ,,entit;li oPozi-
tivc, relative gi negative") ca minunchiuri de insuqiri'
,i distincaia intre signifiant gi signifi|, care alea si fie binare, de pildii, ce se opun' (In care caz se line
' admirabil dezvoltati abia de danezii L. Hjelmslev,
gi de fondul sonor pozitiv comun')
l r H. J. Uldall, V. Briindal; acgg4-Jd_in_l8bl an-
sarnblul raporturilor gi dependenlelor in cadrul unui
sau nu seama
Pe aceeagi linie, Andr6 Martinet este unul din pulinii
-==i_
.__-*---,._-i ,.: r lingvigti structurali cate aE incercat si elaboreze 9i o
N srsfeR'rde semne s.[u supgnl!3g !g_le_fsr_ln9lg9tl!_9x9.1 -
abEstEa-Tifrt--i-e6lElie-.sau nunrai posibile. Patru nive-
latlri diacronici : dupi el, modific-area (!gry!gs!cx'
lurr, dlstrncte ln once semn ltngvlstlc, ordoneaza .tcest
rt...,...r..........'..i,l- de pildi) e totdeainl-=1n-drEpad -spr.e -.uILscoP care
priu.gte .o"figotriE-tt rt.g"lui, In sfirqit, in America
: substa!ga conlinutului (ideea de exprimat),
ansamblu
id.i ,s.m;t itoa -e?au
implns-se spre consecinle extreme
for*, .on1ffiiuF1tipo.il iunirtului), substanga ex- de cercetltori ca E. Sapir, L. Bloomfield, Z' Harris'
'pGie-ilzona fon.ti.; in ansamblu) 9i foirrleipresiei
Ch. Fries, N. Chomsky, la care structura tinde si se
, lGnt,iile efective). In orice rtru.tura1lr,,iE-iiilal; existi; sensul ei incepe
,- dezlipeasci de materia tn care
[ .u* ,. aplici el azi in mai toate cercetXrile lingvistice, sn pari neglijabil; cind o formi lingvistici poate fi
accentul se pune nu pe organioitate sau interdependenli,
li definita dupi suma pozifilor in care apare in vorbire,
ci pe noliunea de relayii. Aceasta a facilitat, desigur,
f)
' pitrunderea metodelor matematice. Statistica fonologici aceasta iese din cadrele structuralismului 9i intrl in
cele ale mecanicismului.
determinl frecvenqa cle grupuri de fonerne (cu apli-
E7
36
 Pdcdte dle structilrdlismului. * pdcattl acesta al struc_
turalismului nu este ocazional, ci originar. pe el se
fundeazi toate meritele 9i realizlrile structuralisrnului
(cu orice plcat originar se intimpli la fel). DacX struc-
turalismul a putut da nagtere atltor satisficltoare re-
zultate, aceasta pentnr ci procedura sa coincide cu
\. aceea a oricirei cunoagteri. ,,Pentru con$tiin(i un lucru
I devine obiect abia cind ceea ce o preocupi este alci-
i
I tuirea acestui lucru ca atare, ce <<este> el
i raport cu instinctul sau dorinqa, ci pur 9i simplu - nu ca irr
l; ceea ce esre" spune N. Hartman
r, subliniind cX, in
llaceasti privingS, ceea ce conteazd c nu gradul de
r corectitudine a impiEffi-ifEQiq"" conqriinlei, rno-
,i dul
.t
ei de a se oriert". L, fond,l4illtr*ililBrr},l,
--__orienta-re-- spre consrirugia
l\ ca obiecrului,. {9p[qzintX. un
i ; niomtn t i"d[p@Eil _o ri cI re i cunoasteri gur.ft;;G,
_ : organicl saa cauzald. Insigi esenqa unui {cnomen se
{l il totodati strucuralismul, chiar in straiele sale cele mai
lLf atrlgItoare, rcprezintd. absolutizarea gi specializarea
'rr unui moment (repetin) integrant, esenqial al migcirii
I congtiingei, ba chiar definitoriu pentru cr.rprinderea
lumii de cltre spirit, 9i implicit penrnr constituirea gi
definirea spiritului. $i totuqi nu e decit o absolurizare,
o supraapreciere a greut;lii acestui moment 9i a locului
sIu in cadrul
procesului de constituire a cunoagterii.
lntreg acest proces este subordonat unui singur moment
al siu, O astfel de critic5, fundarnentall, poate fi adusl
r N, Hartmann, Das Problem des geistigen Sejzs, Berlin,
1933,
cap. 10, a.
38
-.i de pe poziliile unei gindiri consecYcnt dialcctice'
,.,oili ie a tn1"1"ge valoarca gi linritele unui fe-
-.:n tn strtnsa lor interdependenli' Din aceeagi di-
::::e vorrr putea inlelege mai bine qi alte deficicnqe
: oricirei interpretiri structurale sau structuraliste'
interpretare dialectici, marxisii, este in misuri sI
::.. o viziune globali, multilaterall a fenomenclor'
::el, problcn-ra absolutizilii untti moment din pro-
,.,! de constituirc a spiritului este sllsceptibil de pre-
::.:i, Caracterul static a1 oric"lrei structuri este un
::cr subliniat firi incetare' Constanqa uuei struc-
-:: este relati'l'i, nu absoluti - absolutX e nunlai miq-
-::r, transformarea 1. Realitatea are o structuri' dar
r se reduce la structuri ; ea e mai degrabl o succe-
:re de structuri, succesiune, la rindul ei, nu incoerenti'
..rine9te in 9i prin dimensiunea diacronici; absenqa aces-
'-::cetarea filozofici marxisti a insistat adesea asupra acesrui
,,,, - t.ri B. M. Kedrow in PhiLosopbiscbe Ptoblenc der
rVendt' oP' cit ;
'.:.,:ett Natutruissenscbtlten, Berlin, 1962; I-{'
'icnzlaff ir Dewtsche Zeiischrilt liir Philosolthie' 7011963 ct''
,:..ie de cercetitori literari francezi 5i italieni, {ie marrigti' Iic
' :lre orientiri lilozotice, s-au aplecat cu mrtlti sirguinll asuprl
:::isrnului raportului intre structqtal 9i istoric in literaturl'
:::iografie etc. (L' Goldmann)' ln general, ei recurg la distincqia
.,ro,iic-diacro,ric, incercind sI-i adapteze fulcqionarca la cazul
.:.iat. lntr-a<levir, tocmai aici se gisegte cea mai izbiroare
':.i- a structuralismului : in accentui exclusiv ptls pe sincrolic'
ircapacitatea de a restitui valoarea elementului diacronic (timp'
:l"qie, isrorie), firi de care ou putem vorbi nici pe dcparte
, o redare completi 9i fideli a fenomenelor vielii qi societilii
39
teia gtirbegte grav realitatea, ii conferi o fixitate falsi, :onsecvent termenul ca un llumitor cornun pe ntru di-
irealE gi consrituie o piedici serioasX in procesul de cu- :;;;;i"-f;"". create de spiritul uman' de.la religie
noattere gtiinjifici a realitSlii. Dupi cum, dialectic, o ,t;; i, produsele artistice 9i pinl la un
organizarea so-
structurl e independenti prin existenla ei obiectivi, dar .i"fe. lfri sistematic, vorbim insi de structuralisrn
;;c,"l"F abia o datl cu Leopold v' W-iese' tntle de-
gi dependenti 9i legatX de aritea alte stru*uri ale realului.
legiturilor ^care oa-
Departe de a anula meritele structuralismului, astfel finegte societatea ca totalitatea
de critici gi complctlri le reliefeazd. mai bine, inde- n.rri, ." un sistem complex rezlltat djn totalitatea
el'
i"r..rqir"if". in curs sau cristalizate' DupE funclio- so-
pd"rteazd,pericolul mereu prezent al unui structuralism
unilateral gi agresiv care si priveasci fenomenele prin ;t;;;;;; ;'ebui si determine interconexiunea
prisma abstractului gi a staticului, Aga cum observam n^U"" p.o..selot sau relaliilor separate. in. "procesul
mai re-
gi in cazul confruntdrii cu fenomenologia, se consrari ,;;irri;"^ total(societatea)' Dintre sociologii
structuraltst este
cI orice filozofie aurenricl, complex;, nu se poate re- cen[i, cel mai tusemnat 9i mai subtil
duce Ia structuralism. Ea trebuie sI il depiEeasci la i"f."tt Parsons. El consideri ci lelul final al socio-
acela al
un moment dat, logiei ar fi transpunerea ei intr-un model'interconec-
Stractaralismul Si stwd.ial relapiilor sociale. u",iui- ,irr.- analitic de variabile dinamice
inslgi - I)e
concepgia materialist-istorici a structurii social-
altfel,
,rr., -oa"t", dupi mecanica clasici 9i care exprimat sub
economice este un admirabil exemplu al depigirii crea- fo-r-, ,nri grup dt ecualii simultane' si ducl
a problemelor dinamice' ca
toare a structuralismului. Baza economici este un com- i;-';;"i;r*r"
^;- nemijlociti
t" direclie, propun sociolog.ia sa in
plex de raporturi de producgie, este srructura econornicl ;; ,ceastr
.lrr.' una. grupuri de variabile sint aproximate
cu
a societlgii, d,ar vdzutd tn continui migcare, in evo- Parsons
lugia sa istoricl Elementul de niiEcare Ei dezvoltare .onrrrrrr. (,,c"ateiotii generalizate")' Bineinleles'
de echi-
imbogijegte aici in chip hotXrttor datele oferite de ;i ;;i; ; ,-r; dediat mai ales problemelor
structuralismul static. Raportul structurE-evolugie, aga libru social'
i-a reugit
cum e vizut el de marxism, constituie modelul stabil O aplicare aProaPe totali a strttcturalismului
pentru orice depSgire a structuralismului. f" .'r".i.*f" lui Claude Levi-Strauss; etnologia struc-
cred c[
ln sociologie au existat o serie de incercXri, nu lipsite turali a devenit exemplul favorit al celor care poate
de merit, de a crea un curent structuralist. Hans Freyer trt-rri pr"f", rea fdtd rezer\e a acestei metode
a fost unul din primii care, combintnd o fiiozofie a ;;;t" gtii'qelor sociale un Progres real' El Porne$te
'arralagie
istoriei de tip diltheyan cu sociologia, a folosit in mod i."h o foarte strinsi cu lingvistica' Prohibirea

41
40
 inccstului i se par.e singurul fenorren sr:prrs simultan ' r.{spindit decit s-ar pd'rea la prima vedere' rar
Iegilor naturii 9i legilor culturii, care ariiuri trecerea
de la cele dintii la cele din urmi gi, dii, .pune el,
::l lucrul acesta e relativ pulin culloscut' aceastl se
-,r:i.i prin faptul cd accepliunea ln care e . folosit
condilia existengei umane. Acesr fenomen dejangeazi
.,-.nrl'" de olicei foarte limitat5: de cele mai tnulte
obligatoriu o seami de fenomenc de schimb gi referi la stilistica structurall' sau e-"entual
"" ."
comu_
nicare (dar, rudenie etc.). Detectar"" ,...rrorj ' :ncluclerea de procedee statistice 9i matematice' Nu
,,rr.u._
turi elemenrare a1e rudeniei" ii di curajul sI defineasci ::.rl e sensul la care ne putem liniita - dimpotriYi'
drept culturi ,,un ansamblu de diferenge sernnificative
-.. asita ci structuralismul, sau cel pulin o abor-
ale cl.rot limite coincid aproximativ, dupl datele ex_
perienlei". Principiile metodice elaborate de ei
.::: structurald, pot ap6'tea in modalitlli clitice dintre
: .: mai diferite- Acest lucru
pare si se bazeze y'e
nomia explicaqiei, unitarea solu1iei, posibilitatea 1,,eco_ -.:.;i natura operei literare' care se preteaze cu ugu-
de a
poate fi cu
-..r: t* ,*f.l de procedee, dat fiind ci
reconsrirui ansamblul pornind de Ia un fragment
gi dc
a prevedea dezvohirile ulterioare pornind de la mai mult' existi o si-
teh. actaale") sint pline de inter-es. Dar, in fond,
da_ ,:rinqi inleleas[ ca structuri;
- i;;;i"", o corespondenti intre orice act critic qi
instrumentele sale (modelul abstract,
"onrr.uir, 9i con_
'.." stroct.rrrlirm, lntre intenliile lor' La urma urmei'
fruntarea cu realitatea) nu por fi aplicate
'.:e critic urmiregte si-gi elucideze obiectul'.si-i des-
succes decit Ia un material destul de primar"o'or.""r."
qi nu par
si ajungi Ia o interpitrundere structurali de pro_ .,..dX liriil. prirrcipale, si-l restituie fidel irr arnei-
' r. f"i interioarS, dar sI-l restituie mai inteligibil'
tunzrme. :'.:1 ca, totuqi, si se abat| de la respectul euvenit
-::-!ru a.utonornia, integritatea Ei unicitatea sa' Prin-
IV. Structuralismul in . :iu1 generator al criticii literare este foarte asemXnXtor
cZ ln
.,: ri ,f stucturalismului, indiferent de faptul
--r.ti.i abaterile pot fi destul de mari' In fond' orice
critica literarS -.ricI literari urmireqte si ne dea structura operei
:: at;t|, numai ci igi arogi adesea dreptul de a pro-
, ..,.n, ir"pt structurS ceea ce
nu este structurr' Nu
Analogie intre abordared. strr,tcturdld
i otice abordare .:i pulin important este 9i faptul ci structuralismul
critic-literard, In cercerarea literaid. (teorie, critici,
- structuralismul ::rti o metodici comuni gtiinqelor exacte 9i uma-
::,te, qtiinlelor naturii 9i culturii; el cautl o unifi-
istoria literaturii), este lispindit, mult

42 4E
 care a domeniului cunoagterii dinspre merodi. Or,
aici glsim o analogie cu cercerarea literari: $i ':eva clecenii, care llrl s-a epuizat inci, ba' am spune'
9i aceasta
u.r.".? te fie ptiinii despre arti, vrea si sintetizeze sen_
:i n-a ajuns incl 1a maturitate, motiv Pentru carc at
sibilitatea gi metoda. Iati
deci cel pugin trei trdsituri nedrept din partea noastri sX incercim sX formulinr
de apropiere, suficiente, credem, p.nrru , explica iudecatX dcfinitivX asupra realizirilor sale'
pindirea strucuralismului in critici.
ris_
,.r au stat iucrurile in mult citatul exemplu al cri-
::ii gi sovietice, mai ales in deceniul II (aqa-
-aici o distincgie fundamentall : lntre srru*u_
Apare ruse
.-.:nritul ,forn-ralism" rus). Grupul Opoiaz unea o
ralismul seami
critic pornit din discipline striine (mai des
lingvistica, dar gi psihologia) acela po.ni,
9i dln .hi", -.trtre ..i *oi sclipitori critici 9i poeli ai epocii'
critici sau din literaturi. Comentator'ii .. $lovski, B. Aihenbaum, R' Jakobson'.
1' Tianinov'
discrimineazi '.-. jirrnu,rrt i Ei B. Tomaqevski sint nu,mai parte clin
cind impotriva celui dintti, cind impotriva celui ,o
din
urmi ; credem cd atlta vreme cir plstrlm in minte .-.ni.l. au ilustrat aceasti 9coali' Tendinia lor
tincgia intre ele (cel puiin ca origine, cici
dis-
:::e in mod "or" vldit aceea de a alinia cetcetarea literari
rezultatele
pot fi destul de asemlnitoare tnrre ele), ambele : lingvistici, de a o gtiingifiza 9i mecaniza; centrul
legitime, chiar daci cel de-al doilea esie,
sint
-,, d.-g..ut"re e fonologicul, filologicul' Limba-poeticl
,orugi, rn"i
aproape de esenja operei literare, de specificul .':. p.rir.o ei pur qi simplu un caz p^rticulat al limbii'
Structurdlismul pornit din lingoisticd'sau.
ei,
,r.,"*..irot p.irrrr-o deformare deliberati' prin aba-
natematicd.
Este drept, torugi, ci in perioada modernl :.:e de la ntrmi, Orice mijloc artistic (tn sensul cei
-ralismul srructu_ -.:.ri larg : de la metru la intrigi 9i personaj) are me-
pltrundc in critica literari adesea dinspre
lingvistici sau rnarematici. Un intreg lanl de ,..,.".le a asigura deformarea Ei organizarea' el ne-
cerceti_
:--r'enind accesibil Perceptiei artistice dectt in momentul
tori, incurajaEi de solugiile incontestabile obginute in
lingvistici mai ales, s-au striduit si proiecteze :ird reprezinti astfel de dislocare' Unii dintre ei
o
cimpului cercetlrii literare metodele, nogiunile
osupra -',.i al.s in perioada de inceput) nu s-au sfiit sir
tincliile din lingvistici. Formalizlrile introduse 9i dis_ :::pingi orice conginut de idei social-filoz-ofic al artei'
Hjelmslev, Jakobson, Martinet etc. in faptul
de ,.-ii lro.lurne indiferenla totali fail de emoliile 9i
de limbi
;indu.ile lntrupate in operi' $klovski
reduce opera
trebuiau aplicate gi asupra fenomenului li-t.rr.,
.r, ,nr_ .r suma mijloacelor sale de acliune (metrici' stil'
mite adaptiri specifice obiectului de cercetare
:ompozijie, intrigi, personaj), vizute de el' -e
sau (cite- drept'
odati) chiar firi acestea. Este un proces in curs de reciproc de-
-., ,nit^,. organici, ca sistem de elemente
44
45
 terminate. (Raportul acestora e determinat la rindul manul este o deformare a succesiunii temporale f ireiti'
liina o suitr organizati de piedici in
calea
siu de ,,ente1ehia" operei ca inrrqg, adaugl Jirmunski.) ;;;J;
T'reptat au intervenit schimbiri, 9i Ailrenbaum, de pildI, ac!iunii.
strid'rnii a1e cer-
incearci. sI fundeze o diacronicX structurali, o istorie Dc aceasti qcoali putem lega qi unele foloseqte
iiterari priviti strict ca derulare a mecanismului intern l,rr.tii"tl cehi 9i polont'i 1"'.' Mfikalovsky'
al unei poetici date. Mecanismul acesta e r.izut ca ghi- .l-,iu.,"rr-r"rrrrlsttacturd,carePentruel-estefoartepre-
dualismul
9i si.inliture
dindu-se dupi o succesiune dialectici a1)ton)atizare- it"t^i*ra ","nit sI depxgeasci
structura este astfel o categorre
care
actualizare, convenlie-revoluqie. Fiecare operl de arti e fo.*i-congir.rt
';';;;;;';;;,4*t" ; el
inqeleasi ca o reactie la ceva existenr, la o operi de cele doui ei le unifici' P-entru
extrcmr^ imPot-
arti anterioarl. Astlzi, ceea ce in intengia autorilor ei de
;t;;;, qcoala piaghezi' o noliune reprezrtlti' In corn-
ar fi trebuit si fie o explicagie exhaustivi a literarurii ,,,;t " si simbolul; prin aceasta el membrilo.r opoiaz'
s-a transformat intr-un sector, indispensabil dar subor- .,"1rt." J- ..t" *oi mutte din teoriile
donat, al cerceririi literare. In privinga iimbii literare, fi;;-;r;tn"in'. t" direclia unui structuralism auten-
criticii literare' nu adus di' altc
ra-
contribugia lor este insemnati : distingerea straturilor ;";i":;.";riu (influenlat de Flusserl
limbii (cu semnificaliile lor poetice) : arrnonii vocalice, ;j.';;;':;jev5r, Mirkalovskf
accepte o teorle
rim5, ritm in prozi, metru. ln general, ei resping no- e.;;i..., Gestaltps"tcbologie) reftzi.si
"iir.t*"tii generale' Forma
qiuniie tradilionale de picior, izocrouism, ca fiind prea , ca ramuri a lingvisticii
nrecanice, ar,alizagrupurilor accentuale ca nefiind destul nu mai este o sumI, ci o organizare coe-renti de
Mai mult'
de specifici poeziei; de aceea ei r.ecurg Ia o noui. uni- motive $i teme' un microcosm 1"o"o*'
tirte de ritm, gi anume Ia intregul vers care e vizut ca itf*rl"rtf.l atacn 9i problema dezvolt[rii
::T"?
o 'lstructura
Gestalt ; accentele, picioarele sint elemente de organi- .'".fri"a despre istoria literaturii ca despre o compun'
care
zare subordonate. Inceptnd din acest mornert, matema- ,r"Jili."* iri,r schimbarea elementelor
tizarea poate si intervinl sau nu ; foarte adesea ea B;r chiar apare un principiu de judecati cle valoare'
intervine; aga la l{olmogorov (un nrare matematician, jupi curn strlrctura p"ctJ"nti este
preluati cu modi-
de altfel), dar 9i la ai1ii. Tehnica romanului, studiati :iciri sau flri.
venit din-
atent de $klovski, Propp 9i al1ii, are tot principii struc- In Anglia gi Statele {'Inite, un structuralism
:;i elevii sii ;
dg71'611'rs T' A Richrrds
tulale: substanga epici e divizati ln motive, situaqii, 'crc limbi.u structuralist numai
forrne recurente, despre care se presupune ci ar pre- .r,. dr.P, ci Richards tnsuqi este nu 9i in teorii 9i
orerge cumva operei, n5scuti in practicl, in instrumentariui siu,
din combinarea 1or. Ro-
47
46
miztncl cu impresionismul critic, subliniind importanqa
tehnicii scriitoriceqti, a legXturii tntre limbi qi poezie'
Allen Tate, John Crowe llansom, R' P' Blackmur,
Cleanth Brooks, R. P. lVarrcn, \X/. Ii' V/imsatt, Yvor
'Winters (cei rnai mulli {ormind aqa-zisa ,,Southern
School") proclaml ctr poezia nu e inerenti unui singur
.I.*.nt, ci erte "rp.i-ati de complexul de relalii, de
organizarea pIrlilor, de interconexiunea elementelor de
conqir-r.rt gi formi. Pentru aceasta se recul'ge la o seaml
de nogiuni auxiliare, de caracter net structural' llroolis
' ri cLt sctnrl in [enomenologie' E'steticilnul cu cel mri
^.,icrnici influcngi este polonezul Rornen Irlgarden cal'e
.;,";;;;; op.r" .1" arti drept Q suprapunere de
,..,ri.i o,rog.r'r. (fonetic, lexical' irragini 9i univers
::etic etc.) ce alcituiesc o existenll autonomt' u11 tlp
-p.opriu,
.'."..itr.rie delimitat qi de real 9i de ideai ;
ope-
:: baza. teoriei sale trebui si distingem structura
ar
l,r].- r.* de valorile suPraPuse ei' cit 9i de imagi-
",ftdespre ea in decursul timpului'
, fo.-rr.
'; i;;;;;;'; g.,p d' cercetetori americani este ei
':.

folosegie ironie (sat paradox) in sensul foarte larg de ;i-:,;;;.irlotiienilo'" din chicago' ilustrat p'irr
=ljn-re Paul
,contrast lntre agteptare 9i realizare, merit 9i rdsplati" ' -. ca R. S. Crane, Elder Olson' McKeon'
deosebire de.'neo-critici"'
Mai mult, unii comentatori interpreteazic ironie ca fiind -'";;; li allii. Aceqtia, spre
suma specificirilor aduse de intregul context fiecXrui ,";i;;;,;;.; d. p,obl'*'i' linbii' imaginii' simbolului Ei
element poetic in parte. (E1 definegte la un moment dat . iri i"ir.rprla itenlia spre acliune qi..compoziEie' Allen
.or"tl"t" structuraligti dectt
,rrorrrrd dr"pt ,,aranjarea 9i relaliile intre episoade, afir- ',i'p"rr"
ince -ai
numai cI vld struc-
de idei ai acestuia'
ma$i 9i detalii ale acqiunii", spre deosebire .de-stil, care ,'..,.'li"r""rtXgii
,-r. ..f..i la ,,aran)area cuvintelor"') Se reliefeazi deci '-::! ca fiind compusi din alte elemente' nu din cele
,,;.'istic"; ei ca.ri; structura operei de arte in in
ceva
clar o preocuPare Pentru lntreg, pentru unitate, pentru anume
,r.r.rr* formali (cu toate necesarele ei echilibre, ar- ,": ;ri specific, mai propriu litereturii' 9i
-:;iune, ir-rtiigX. (,,Formal vorbind' in orice
operi artis-
moniziri etc.). Ransom folosegte chiat strwctard cu in-
lelesul de sens, mesaj unificator, iar texturd
penttu Jrt.,'in raPort cu intregul' ntr pur.gi simplu
r ,'.,., ir-,t.iga
,ist"-.rl de abateri, inadecvlri logice, care definesc poe- - mijloc, "un cadrut satt ttmecanism pur>>' cl mal cu-
..,1 i.tui final pe care tot ceea ce cuprinde
opera'
tic structura, spre deosebire de formularea ei pur lo-
gicI. La late, extensiwne 9i intensiune reprezint'd pla- li . ." ea se fie simliti ca tntreg' trebuie si-l s1u-
nul. denotativ, respectiv cel conotativ' Practica lor cri- ,,t.i, di..., sau indirect", spune Crane in- faimosulrnai de-
tici a fost sistematizati de Beardsley, \Wellek 9i \(/arrcn' .:. esett The Plot of Tom Jones' El merge 9i
intri-
Vimsatt 9i a11ii. Acegtia au citrtat, printre altele, sI te, afirmincl ci subiectul e numai "structura"
pildi, forma intrigii' ei'
constituie o bazi filozofici 9i estetici lnigclrii, gisind-o . ; in tragedie, de "sensul"

51
50
arisrotelic vorbind, este,capacitatea seriei unificate de
acliuni de a duce prin milX gi teami la o catharsis a
acesto.r emolii".) Ci structuraiisrnul lor este extrera reiese
qi din refuzul metodei literare urrice ; credinga lor iu
unicitatea operei de arti e atit de mare, incit socotesc
ci fiecare operi trebuie abordatl cu metoda adecvati
ei, cI valoarea ei rezidd, in modul in care scriitorul a
reugit si rcalizeze propriile sale intenqii.
DupI cum se vede, sursa nemijlociri a unui sructura-
Iisrn critic poate diferi d,e la caz la caz. ln Germania,
Giinther Miiller pleacX din ,,morfologia', goetheani gi igi
gi intituleazi teoria ,poetici morfologici',. Dupi el,
abordarea criticl si porneascX de la nucleul liun-
trebuie
tric al operei, de la forla germinatoare care igi glsegte
intruchiparea in operl; forja aceasta e naturali 9i crea-
toare de organisme unirare, ca toare celelalte forge alc
naturii, Intr-un organism toate pirgile tind sL influen-
leze partea individuali, iar aceasta modificii tntregul.
Poemul nu e numai scurgere, ca o peliculi i forma sa
cregte pini la sfirgit ; sensurile, ideile, emogiile, ritmur.ile
complettndu-se gi devenind (toate la un loc ai fiecare
in parte) tot mai complexe. Adlugirea fiecX.rei noi pro-
pozigii are un caracter modificator, Cregrerea aceasta
dupl legi interne, o arriculare continui, se imparte in-
tr-o progresiune oerticdlA (elementele de acliune, ordine,
distribulie ralionall) Si una spirald (sentimenre, stiri de
spirit, digresiune), cea dintii fiind directoare, cealaltl
expansivi,. Aceasta e meramorfoza ideii inigiale a operei,
dezvoltarea unui tot. (Se mai poare vorbi gi de o meta-
5?
- .rfozi spre varietlgi cle crcirqie, spccii etc') Mai mult'
.it"tea aceasta organici se desivtrgegtc abia prin lec-
- :i; textul necitit fiind n:umai Posibilitate, se simte
:..'oia contribulici creatoare a cititorului care si aducl
-rstanla sa umaui, experienqa sa de triire qi cultu-
-:li. Acest orgrnism-poe7-ie devine caPabil si dezviluie
ri comunice rnari 9i irrrportante secrete ale naturii'
:,i nu direct gi explicit ; poezil poate exprima, intr-o
- ,.suri, inefabilul, 9i anume prin interacqiunea setlsurilor
- r rliale. Evident, tntr-o asetnenea viziurie, atit limba
': gi ideile nu pot avea decit o funclie strict srrbordo-
-::i, chiar dacX, oc,rzional, putem sI le scoatem artifi-
..1 din tntreg 9i sI Ie discntlm separat 1'
- :oria lui Giinther Miiller este exemplul
cel mai fra-
:-.1t al unei teorii structur.aliste organice, a$a cum a
t :t ea dezvoltati mai cu seami de germani' ln afara
-i, un n-iare numir de cercetltori literari ni se dezvilure
: i structuraligti. Volfgang Kayser, de pildI,
autorul
foarte comPlete teorii a literaturii (Das sptach-
-rei
:,,c Kunstoterb), este categoric structuralist - pentru
:. attt genurile gi speciile, cit 9i procedeele sint perso-
-:litiji distincte' cu un mecanism intcrior bine deter-
-':rat; sarcina cercetltorului este urmirirea acliunii e1e-
-entelor celor mai simple 9i intime in higigul de compli-
:::ie crescindi de la strat la stlat al operei' Aqa-numita
'.':zi G. Miiller, Morphologischc Poetik, in Helikon' Y' 1' 1943'
::. 1-22, 9i Die Gistablrage in der Literataruissenschalt tnd
",rhes Moiphotogie, lt Die Gestalt, ed' V' Pinder' V'
Troll'
- \(olff.
58
 striduieqtc sI - defineascl
$coaii ,,existen1ialisti", pe dealti parte, filozoful Martin turalism larg ingeles, care se
comun literaturii 9i altor dis-
Heidegger 9i criticii Emil Staiger, \Yalter Muschg, structura nu ca ul1 factor
H. E. Holthusen, Johannes Pfeiffer, nu ar putea {i re- .ttf *., ca o categorie specific literari' :1:
1^"1 no-
",t't-" mar
"f sint reductibili la un structtttalism
vendicati de structuralism' aga cum s-a ficut uueori' Ei 'otu.il' Hu*o r'i"atich :
"iiri.-.r-*ii spuue "Ptactica .'n:::,t^u
constituie, e drept, un sector din frontul de ,,revenire Iti. producqie artts-
la text" - dar aceasta nu e suficient' Aplecarea asu- e interesati de text ca atare' deci -ca
,i.e, t...] In raport .cu o operl ordinea lite.tard''
<<structura>>
pra textului (\a Heidegger, la \W' Muschg, la guvcr-
H. E. ^re
Holthusen) scopul de a descoperi ideea, nu struc- .rr' "rt.lerrir" a' (Geliige) indici .cxre
interne
,rJ-;"|e"ia ; care-ii-determini trxsrturile
9i
tura. Nu o dat[ pentru ei opera de atti" e numai o calc
a cunoagterii, e instrumentali. Analizele lui IJeidegger ia -i"tmI
externeinaceacorespondengireciprocicesemainu-
se clntireqte cali-
Hijlderlin Ei Rilke sint de o mare profunzirne, inegalati ,rr"tt.^ tt 9i dupi ' te'"i "oq1t;
poate in critica modernd ; el are o mare pitrundcre in tatea oPerei."
Nu vrem si {acem o trecere ln re'risti
exhaustivE a
. semantici, o capacitate de asocialie, o stipinire a cono-
taqiei nu numai in sincronic, dar 9i hr diacronic; am ..r..ru,".if".germanipecaretiputem.descopcrica
'numirul' lor este imPresionant' Inci
spune: pentru el, cimpul conotativ al unui cuvint cu- ;;;;;;iil' chiar- H' \fliilfflin au
p.ir,.le 9i trecutul cuvtntului (etapele sale etimologice), ;."%;i ti (in critica de arti) prin accentul
st'uctor'l"'
I.rr' p..-tlal unei at'orddri pe sistematizarea intregu-
ba Ei viitorul siu (fantezia filozofici il face si constru-
iasci noi posibilitili ale cuvintului, cii de dezvoltare ;;J-;;;;;i zar ea detaliilor' 1" fond' structuralis-
potenriale). Totugi, ceea ce i se poate reproia a'tit lui, i;i ;;t";;it <lectt pe temi' ""'germani contemporani'
cit 9i celorlalgi (poate mai pulin lui Staiger 9i Holthusen) mul permeazi intreaga critici
se datoreqte tn parte influenqei
este cI tind si gteargi diferenga intre filozofic ai literar,
cit"'a ""
si credem cd. aceasta
exemple insi vor ri
si patineze peste suprafelele lor disimilare, sI le uneasci ::;tffi;,'i,i"b,'r"v' a;ndolf' care ln practica sa cri-
gnorti", si transforme stilistica intr-o I'raji runicl de ffit,Ji:l1,l.;il't'h porne$te de la ideea
Iororgt.r" a ursitei omenirii prin stmburii tainici ascurrgi ;il[';;;;.,t de a fi
't"'"t"ali't' (Urerlebnis).- expe-
in miezul intim al cuvintului. "".f r"f"lite$ experienqi originard din astfel de nu-
tWehrli, Fritz Mar-
Hugo Friedrich, Horst Oppel, Max ffiru^^;;i;ori 1t;liung'erlebnis); literare'
tini, H. Pongs, W'. Clemen, Fr. Strich, K' May, B' v' :i;:.;rr" pentru el seriile de tipuri 9i specii ca ei
\iliese au prezentat fiecale in parte (fie in practica lor ;;;,1, i;,ri, cartea lui despre Shakespeare..este' suiti
critici, fie tn lucriri teoretice) variante ale unui stluc- ,r^'^ t"i Staiger despre Goetht' alcituit[ dintr-o
55
54
de analizc literare ; capitolele se succed pr:ecum nrari
mlrgele autonomc i atemporale. Cind Leo Spitzer tra-
teazi cuvintul drept scmnal al spiritului gi sufletului,
cind E. Auerbach (analist de texte gi el) spune ci o
mostri unici dintr-un text, adecvat abordati, poate fi
reprezentativl pentru un intreg autor, ba pentru o in-
treagl epocE, ambele teorii trddeazYa un caracter orga-
nic, o viziune integralist[ a artei. Iar un cercetltor mai
recent, Max Bense, oferl o interesantl sintezi intre
stmcturalismul de tip statistic-lingvistic si cel literar-
morfologic. Exemplele ar putea fi inmulqite, Ceea ce
trebuie limpede ingeles, este ci in Germania a existat
o tradiqie a structuralismului; structuralismul nu apare
ca ceva nou, ci ca o continuare a premiselor solide ale
primei gcoli romantice. Lui August Vilheln 9i Friedrich
Schlegel indeosebi le revin merite in aceasti privingi.
Concepqiile acestea pot fi ilustrate prin geniala recenzie
a lui Fr. Schlegel la Wilhclm Meister (179718) 1 : ,,Poe-
tul qi artistul, in schimb, va voi si infiliEeze din nou
ceea ce ne-a fost infiqiqat, va voi sI pllsmuiasci din
nou ceea ce a fost plismuit; el va completa opera, o
va intineri, ii va da chip nou. El va impirli intregul
in membre gi mase 9i pirgi, niciodati nu-l va descompune
r Este adevirat ci pasajul acesra se referl la ,,critica poetici'
pe care Goethe o face ln Wilbelm Meister la Hamlet, dcci la o
reflectare a unei opere de artl in inseriorul altei opere de arti ;
cu toatc acesrca asem toate motivelc pentru a crede c[ formuli'
rile de faqi constituie pentlu Fr. Schlegel un mod idcal
de
restituire critici a operei.
5b
in elementele originare, care' raportate la opetd' t'ltrt
nloarte, dat fiind ci nu congin mai nnlte unitl9i de
acelaEi fel ca intregui, dar raportate la univels' sint'
ce-i drept' vii, putind fi rnembre sau mase ale sale'
Criticul obiEnuit lace tocrnai din acestca din urmX obicc-
tul artei sale, 9i deci ii distruge inevitabil unitatea vic'
il descontpune in eletnentele sale sau il considell un
simplu atom, intr-o masi. mai mare"' Concepqia struc-
turalisti transpare cu destull claritate, iar ceva ttrai
sus in acelagi text se formulcazi un ,,proto-strttctttralisurn
critic: ,Pentru a inainta in chip necesar de la parte
la intreg, observalia 9i descompunerea nu trebuie s[ se
pialdl in detalii infinite' f)impotrivi, trebuie si tra-
i.r. d..pt unitXli simple acele mase mai mari a ciror
,urono-i" o probeaze Ei asimilarea, plismuirea 9i trans-
formarea liberi a materialului preluat de la secgiunile
anterioare gi a ciror spontan, uniformitate liuntrici 9i
unitate originari o mlrturisegte autorul insugi prin stri'
duinga expliciti de a le rotunji intr-un intreg desi-
.,irgii tn ,in" pri, rnijloace din cele mai diferite, dar
rotdeauna Poetice."
Revenind la critica cr:ntemporani, trebttie si spunenr
ci aceasti orientare sinitoasi, de un textualism lumirrat
(sublim, am zice), nu a fost, desigur, proprie numai
Germaniei : de Robertis 9i Contini tn ltalia, Dimaso
Alonso in Spania, Jean Rousset in Franqa 9i, desigur,
mulji allii il practicE cu distinclie'
Stractaralismul retoric. - Pe llngl aceste doui tipuri de
structuralism am vrea si distingem un al treilea tip'
5l
 jocuri 9i
nu lipsit de oarccare vogi, dar totugi amorf qi retoric, r'Irat. R. Rarthes cauti, in cel rlai bun caz-'
ideii, nu alcituiri ale operei ca tot ;
avtnd particularitatea ci folosegte metodc structuraliste meta,norfoze a1e
fdrd. a cduta structura operei, ci orice altceva nu o dati colecteazi pur $i sirrplu n-ro<Ialitili strrdiate
joc de idei, o semnificalie sociall, - un
construcgia etc. Ne original in alte pErqi (stucliul,,ambiguitIlii"' al
arhe-

exprirnlm multe rezerve faqi de acest mod de abordare : tipurilor).

nu pentru ci in sine scopurile sale ar fi rcprobabile, P|trunrlerea structuralismalui in tnctode i'nvecinate (at-
cit pentru ci lmperccherea intenliilor gi metodelor ne ttrt;iata, morfologia cultarii)' - O -dovadi.. a fortrei
apare cumva neconvingltoare, factice, lipsiti de adevl- ,.ro.rrr."lir,rriui in criticl ni se pare faptul cX anunrite
rati eficiengi. Roland Barthes $i G6rard Genette, poate metode literare moderne, independente de structuralism
iJ ill..ir. de el, au fost atrase ln zona
chiar Lucien Goldmann, Jean Starobinski 9i J. P. Ri- sa de influenqr
sl pe ciile sale' Aqa. s-a inttmplat
chard reprezint, aceast, tendinII in Franla, l(enneth qi i.r..put pXgeasci
Durke in Statele Unite. Acesta din urmi a elaborar ceea
",
n-rai a1., arhetipali, care, la origine' era incer-
ce numette o ,,gramatici a motivelor". El distinge cinci .or", a."oa ".iti.,
descoperi tn spatele oricirei opere literare
,"rr. -irrtif. prilordiale ale omenirii (sI zicem' tatil
categorii fundamentale
parpose - dct, scene, agent, dgency,
definitorii pentru clasificarea literaturii ; divin, pXmintrl "a rn",oi, cobortrea ln infem etc')' La
-,
poezia i se pare o suiti de misuri strategice menite Maui Bodkin, la C. D. Lewis, la Gaston Bachelard'
si rezolve, sI controleze anumite situagii. Numai ci ar. *ri cu seam[ la Northrop Frye (Anatotny of Cti'ti-
cism), aceste arhetipuri nu mai slnt sonde' ci devin
mo-
aceste situalii sint de reguli ceva in afara poeziei : o
sI minugios cimpul lite-
situagie sociall, psihologici, daci nu medicalS. Poezia dele care ne ajuti rearanjXm
ajunge pini Ia urmi un act de purificare a psihicului ,"tu.ii. P"rrtro irye existl o ordine sever[ a succesiunii
poetului, Structuralismul ,,retoric" rlmtne, chiar daci arhetipurilor : inseqi epocile literare, insXqi succesiunea
rezultatele particulare pot fi interesante, chiar dacl rat- de ,tilu.i stnt dominate de arhetipuri foarte generale'
nuitorii lui pot avea prestant;, ceva hiblid 9i, tn ciuda fo"rr" Dupi cum iarigi fiecare specie li-
"up.irrritoare.
aparenlelor, mult mai formalist decit celelalte tipuri. terard ar fi marcati de anumite arhetipuri (personaje'
Dintr-un anumit punct de vedere el se situeazl chiar tn situalii, ,,titmuri" etc')' Astfel tnctt, cele patru serii de
urma principalei cuceriri structuraliste : aceea de a fi cloriii.I.i pe care le di (folrre de expresie, simboluri'
abolit nrptura conlinut-formi prin tratarea operei de mituri, genuri) ofer[ o relea tn care opera poate fi des-

arti ca unitate ; in fond, Barthes, Burke qi ceilalgi sLrb- .on prsi. $i aici, esteticul propriu-zis este tlai puqin ltlat
ord,oneazd. forma conlinutului, nu le coltopesc cu ade- in considerare, iar unitatea oPerei, firi si fie neapirat
59
58
 de pttl-
ignorati, a trecut totugi pe planul doi. Cu toate acestea, dicinX, manualul cle ,uitologie clasicd' parnfletul
teoria lui Fryc gi coerentX teorie p"fftici, eulogia unui conductrtor sau o bio-
- cea tnai collsecventi ,rg"riu
arhetipall pini in prezent
- a intrat in structuralism. -.if"-; iui ori.liu", sau traseazir continua sporire a
La fcl nu se poate trece cu vederea faptul ci analiza irganizlrii in pictura rrtedievali, prralel cr'r cocrenla
morfologici a culturii, aplrut.{ in jurul lui 1900, se a unor sisterne filozofice ; tot x$a' stilul rrc-
leagi de structuralism. Cind un \fforringer, un Fro-
"rJr"ir.li
clieval tirziu este' aratl el, nominalist' Un
studiu de
benius, un Spengler dezvlluic sinrilitudinilc un.or epoci w*iii ri.-irtl sau analizele lui Monroe Beardsley tn
categorii'
istorice, pun in lurninl unitatea unui stil ce se mani- iesthetics, ,id. ," urmlresc minulios anumite
constituie excmple con-
festi ln domenii artistice sau istorice cliverse - aceasta *aru.i, fo.rr. tn mai multe arte, in acest do-
cuprinde, poate, un anurne forrnalism. I)ar, cel pulin ;i;r;" ale pitrunderii strttcturalismului
metodic, ccea ce se compari lltl po[ fi fenorreneie ca meniu in care, si recutloa$tem' noliunea de structuri
atare, ci numai structurile lor : ca fenomen intcgral, J;;; " pregioarr tmbogilire a caracterului gtiirli[ic'
un fapt din arhitecturl 9i unul din muzici sint incotu-
parabile
- abia cind s-a produs o anumiti reducere
ajung ele in acelaEi plan 9i pot fi misurate unul cu V. Structuralismul
celllalt, Comensurabilitatea aceasta a fost, in {aza de
inceput a morfologiei culturii, postulati firi demonstra-
qie. Dar, treptat, structuralismul pltruns in Gektesge' in creafia artistica
scbichte cere insistent demonstrarea minulioasi a echiva-
Ienlelor intuite, sau operate sumar. Aga ar fi Erwin
Panofsky 1, care asociazi ncraijlocit, termen cu termen, 1n misura i.n c,tre aru' e cunodttere' se poate-Si acolo
't'rrr'iirtr,
jocul dialectic al gindirii filozofice medie'r'ale cu el./o- ," strttctard'lisrn' - ln creagia artistici insigi
lugia planului catedralelor nord-franceze. El urmireEte fu,.L ,o.tri de ur1 structuralism' Lucrul ntr e nefiresc'
manifestatio, acel principirr al esteticii Gi gindirii)
c:rrm
artl a avut
Si nu r.rit[rn ci din totdeauna oPera deor:igini'
La gtiinia'
medievale, pe care ll numegte ,,postulatul clarificlrii a" cunoa$tere' de investigaqie'
"-fri*X
;.Gi;, ,.r^ u. fi fo,t, dupi cum se spu'e' o unitate
de dragul clarificlrii", se reflectl in ,,tratatul de me-
des
t E. Panofsky, Gothic Architcctere dnd Scholasticism, Letrobe, i !g. fleming, Die Euge dls epocbales Kompositions.p^rinzip
4' 195s'
1948. aru'rrriru niiort, in Defische Yierteliahtsscb;ilt'

61
60
din care domeniile separare s-au desprins destul de ane-
voios, pe misura specializlrii activitilii umane qi arti-
cullrii spiritului. Dar chiar la mult timp dupi ce arta
devine fenomen independent intilnim opere pe care le
putern clasifica fie ca material doculncntar al vremii,
fie ca obiect de artl (curare gravurl din secolul XVIII) ;
nu este nevoie sI mai amintim de Lucregiu sau de Ver-
giliu (in Georgice), de Pope sau de cine mai qtie cine.
Se va spnne ci scopurile lor au fost didactice ; dar
chiar acolo unde asemenea scopuri lipsesc, constatrim
ci intenlia principali a lui Balzac era de a da o frescl,
a lui D. H. Lawrence, tn mare mXsurl, de a studia
funcgionarea instinctelor in omul urbanizat (deci nu un
scop artistic in primul rind). Dtrpi cum, iuvers, muzica
barocului poate servi istoricului rafinat drept o cheie
in labirintul sufletesc al vremii, sau dupi cum mulqi
poefi $i romancieri contemporani pltrund cu nrijloacele
lol artistice ln zone liminare sau lntunecoase ale su-
fletului uman, acolo unde orice categorie de laborator
pare inadecvatL gi rudimentari. Este deci firesc ca, in
misura tn care opera de arti esre ea insSgi cunoagrere,
si prezinre tn funcjionarea ei analogii cu metode ale
cunoagterii.
Strwctttrile pot fi Si. obiect al artelor,
vorba aici numai de ttetode analoge, ci - Dar nu esre
9i de intenpie
qi ,,obiect". ln misura ln care opera de arti este imi-
tagie a realului sau o replici de un fel sau altul la
acesta, firi indoiali ci, se va resimqi influenqa ima-
ginei prcdominanre a realului la un mornent sau altul.
62
Iar cind imaginea realului, attt de adesea, este echiva:
lati cu aceea a structurii sale (mai curind decit cu a
aparenlei sau a cauzelor sale etc.) este firesc cI gi opera
cle art.{ (ca replicS sau rispuns sau inlitalic) r'a !ine,
intr-un fel sau altul, dc problcma mai generall a struc-
turii in secolul XX.
Proza. O privire asupra artei din acest unghi de
-
vedere ne poate oferi cheia pentru multe ciin asPectele
cele mai con-rplicate, mai paladoxale ale artei moderne.
Astfel proza. Cititorul, firegte, pornegte cu liudabila
presupunere txcite cX ceea ce ii oferi creatorul este
realitarea cel putin ca felie, daci nu in toatd plenitudi-
nea $i rotunjimea, in toati complexitatea gi adevirul ei.
(Desigur c[ orice operX de arti trebuie si aib[ atare
plenitudine gi rotunjime, comPlexitate 9i adevir dar
-
ele sint ale propriei realitili, nu ale alteia, cu oricit ar
fi aceea mai inaltX ; stnt veritabiie, nu copiate.) Nurnai
cr, raportat la realitate, orice obiect de artX este o
proiecaic intr-un spa!;u cu dimensiuni mai pugine.
Aceasti proieclie viduviti fali de real, care e arta, se
reyan$eazi prin insistenqa asupra unui aspect anume al
realului, aspect pe care astfel il poate transfigura 9i
potenla, Or, ceea ce intereseazi in proza model'nI (sau
intr-o buuX parte a ei), este, din tot acest macro-univers
pe cxre il infruntX, tocmai aranjarea, otganizarea lea-
lului ; inteleseazd mai putin faPtele cit modul in care
sint dispuse ele, mecanismul lor l5untric, prin lrrmare
stractura 1or.
68
Acertstir se vede cel mai tlgor in cazul noii gcoli f.an-
cez-e a romanului din deceniile VI-VII' ilustratI dc
Alain Robbe-Glillet, Michel Butor, Nathalie Satraute,
Cl;rude Sirrrotr, Robcrt Pingec qi alli ciliva 9i imitati in
diferite pir'gi alc lumii. Accati rouancicri au fost flr;l
lncetare acuzali de distrugerea personajului, de descom-
punerea cadrelor romanefti, de nihilisnr. Acuzagii ce
pot fi tndreptilite sau nu; dar abia dupE ce lecunoaftenl
inrenqia lor veritabili avem dreptul si le ridicim' .Este
curios ci tocmai o literaturi atit cle indelung migllitli,
atit de atent cizelati, o prozd Pe care daci o vom
actz.a de ceva, o vom acuza de tehnicitate, cerebrali-
tate, luciditate excesivi, poate fi calificati drept ,,ali-
reratur5." 1. In les Gotnmes sat La Jaloasie, Robbe-
Gtillet reduce ,,acliunea" la un minim, intr-adevIr, iar
personajul rimlne numai ul1 vag arierplan ; ins)i ceea
ce ni se oferi nu e, aga clrm s-a crezut (R. Barthes)' o
suprafaji planX, un spaliu tn care nu mai existl relief.
Ceea ce ni se oferi este o itrcercare de studiu (reulitI
sau nu) a felului tn care acliunea gi realitatea se articu-
leaz-i ; Michel Butor (tn Degris sau Mobiles) ne oferl
srructura simultaneitigii unor fapte sau linii de acliune
heterogene. $i mai evident este lucrul acesta la Nathalie
Sarraute ; ce stnt in fond faimoasele ei ,,tropisme" de-
cit reacgiile automate ale organismului uman la anurnigi
stimuli extremi care, articulagi intre ei, alcituiesc
1 Claude Mauriac, I''Alittltanre contenipor'Ltne' Paris'
64
,,scheme structurale" ale fiinjei umane, ale personal!
tigii ?
Exerrplele ar putea fi inmulqite, dar, desigur, nimeui
nu poate socoti ci acest grup de romancieri de peri-
sabilS. vog5 inaugureazi ceea ce am putea numi ,,roma-
nul structuralist", adici cel pentru care nu acgiunea,
ci mecanismul forqelor intereseazl. Cel pugin James
Joyce, in Ulysses, ne-a dat un exemplu admirabil a
acestui fel de intenqie artistic5. Cele doulzeci de ore
din viaga lui Bloom ni se oferi structurate sever, mitic-
simfonic ; unde oare s-ar pntea vorbi mai bine de
un lntreg precede plrqile, le inglobeazi gi e mai
mult decit
- elecare
? Tot astfel, legltura permanenti a pIr-
lilor intre ele, a ciocnirilor intre aspecte diverse ale
realului asimilat lntr-un microcosm. Planul lucririi, aga
cum ne-a fost el trasat de Stuart Gilbert, este de-a
dreptul o ilustrare a lui Cusanus: succesiunea de scene
ale micro-romanului dublinez, redat naturalisr (cu Leo-
pold Bloom, Stephen Dedalus 9i Molly), trimilind ironic
la episoadele Odiseei, fiecare stind sub semnul unui or-
gan, unei culori sau unui domeniu al culturii (de la
teologie gi istorie la navigagie 9i gtiinqi legate ln dans
ritual), totul restituie un univers uman la o intensitate
gi profunzime arareori realizate. Ceea ce intereseazl aici
este tnsl dublul caracter structural : cei intengionat
structural al operei in forma ei, dar totodati cel struc-
tural al realului inflgigat ; obiectul redat este o srruc-
1958.
turi, metoda de redare e structuralisti.
5-228 65
Tot ideca unei structuri organice, de intreg' mi se pare cedeul din Der Eruiiblte sau Lotte in Weimar.) Sepa-
J"*ir"*e in opcra lui Proust 9i a lui Thornas.Mann' rarea aceasta a plantrrilor este inci mai izbitoare tn
tri_
J.ti",*".a..1e folositc sittt, poate' tntrucitva di{critc' logia lui John Dos passos, U"S.l. Aici, nraterialul lite-
Marcel Proust reconstrtuie intregul uriaq al vielii c;L lar ertc divizat in patru tipuri de texte: segmentele
memorie. Memoria joaci in universul siu tomanesc to- narative propriu-zise, cu o foiali de destine 9i irrrp."_
il
iri ,irr.t"**r, ea oferi limite care psihologice articuleazi' dar juri,ri,
_apoi ,biografiile* scurre relatiri impresio_
;;;;t ii sud.azr ; lanlul asociaqiilor indi- niste ale unor personalitEgi -proeminente politice, econo_
vi.,lualizeaz|, experienla umanl, der o 9i unificl intr-un mice, sociale ale vremii, ,,buletinele de gti.i,, _ arres;ec
are ltn tipar : dezordonat de fragmente din cuvintEri, colon_ritiuri,
rot, Societatea u-ani p'eze"tati de Proust
,f succesiunii de cercuri integrate' dar 9i stluctu- rnelodii ale vrernii, de aminunte specifice in sfirgit,
"..f, ;
;;;;;;r;;"1 La Thomas Mann' rolul s*ucturato. qi lirice pasaje de monolog interior (,ochiul fotografic,,)
int.gi"to, i1 are nu asocialia, ci analogia.' Bineinleles' ln care o congtiingi se confrunti meiancolic ,"rrrg...u
Doktor Faustus sau Zaaberberg' revenirea-continui
"o
propriei vie1i. Dos passos a inzestrat naturalismul
ir, ame_
o'-oairaor, regisirea tiparului motivelor in tormelargi'
tot rican cu o capodoperi Iucidi gi crud. acLlzatoare, a
sin-
ln
;;i';;';;;i;' *"ri ,-pt", p' oiectarea.lor .cercuri tetizat gi a anulat tot ce ficuse acesra timp de trei_
i"- tri.r*e d" ,.-niii"'gii, le conferi valenqe ln ace-
bogate' patru decenii, U.S.A, este un roman istoric, de
tip tol_
;;.t-tir"i. un mijloc de a reliefa ideile autorului' stoian chiar, ln care materialul a fosr reorclonat
in
i;-ttt*, insi, aceasti recuren!5 9i imbogiiire .o
ti*l:- seltare curat despirgite, care nc-ar putea face si
vorbin
lo.ilo. mijlocul de a structura unltar unl- de un anume structuralism.
"orttituiede a line deodati in mtni (qi vii in Dar exemple de strucruralism integral la un tnalt nivel
*rrri
*irr., ""itU.,
"irirorului)
ilele unei acliuni complexe' Structura' de realizare artisrict glsim in rnarea gcoali. austriaci
mod"l.rl dobtndesc un rol proerninent irt -Joseph de roman a secolului XX, iar in aceasta mai ales la
wnd'
-r);",
grl;a*; aici existi un tipar nzrrativ- dat; Thomas A. P. Giitersloh gi Heimito von Doderer. Uriagele ro_
pe care il
ftor".-tui alesese ln mod deliberat modelul mane ale acestuia din urml sint unitlgi .otuncle
; degi
tn roman' tiparul narativ se existi o oarecare progresiune in timp, ceea ce impre-
t.*"i"t*a treptat Peste
;;;;r" un piun mitic, un altul istoric' un altul per- sioneazl in primul rlnd este reconstituirea unitigii
la
,"i^fintifra"gic' u,, altt'l al ideiior' oricare dintre
ele fiecare pas. Aproape fiecare episocl se leagd
d. to"t"
cele]alte prin nenurrlrate fire, le lumiueJzl,
poate fi luat ca punct de plecare pentrtr
descifrarea
dar nu
'r*u",uril cle ansamblu. (De altfel, aseminitor e 9i pro- numai atit, devine pe deplin inteligibil abia raportar
la

66 67
toate celelalte. Aproape am putca spune ci romanele lui
Seite. Aici ne sint descrise fornrele generale
a1e societijii,
Doderer ar trebui citprinse dintr-o dati, dintr-o singurl
tipuri 9i funclii permanente care primesc denumiri pro-
privire, Precurn o pinzi in ulei. Existi, cel pulin schiqatl' venite din pcrioade diferite : strlrctura e alcltuiti
deci
in"arar.a, de a face un personaj sI itrtre in contact cu din heterogerre, ceea ce ii di culoatea, dar
.fragmente
toate celelalte. La inceputul romanului Die Diimonen' totodati o 9i diferengiazd, de o ,,proztr a structurilor,.
povestitorul tnsugi mirturisegte : ,,De fapt, poate cI n-ar strict ingeleasi. Ele au un cara.cter mozaical, sint modele
ii n.roi. dectt si tragi la un loc oarecare un fir din alcltuite din pietre de culori diferite, iar accentul
au_
mai largi' torului cade cind pe
lesitura vieqii, pentrtr ca pe calea aceasta - elementele componente, cind pe
astfel deschis[, si tnceapi si se vadl pe rind, cu schim-
model ca stare.
bul, unul cite unul, 9i celelalte' Cici in cea mai mici Liri.smul.
- Poare cI tocmai latura simbolicX. esre cea
diviziune a oricirei ursite se cuprinde 9i aceasta in tntre- care conferl caracterul structural
: simbolisrnul in poezie
(pe care nu vrem in nici un chip sI tl
gime". Folosind cu gralie gtrengXreesci o gami diversi asociem sau sl_l
de mijloace necesare (repetiri de motive' gestuli, urmi- identificim cu structuralismul) a promovat totugi
o abor_
rire simultanX de personaje etc'), Doderer obgine orga- dare structurall. Nu c vorba aici de vechiul simbolism,
simbolismul secolului XIX, acel simbolism inci atit
nlsme aproape deplin structurate. de
romantic al corespondenlelor, ci de
Un alt grup de scriitori ale ciror opere cautl si redea
net_
,,simbolismul,,
mai recenr al figurilor gi moclelelor sirnbolismul
structura existengei istorice, mai curind dectt existenla ; a
evoluat spre llrgirea cimpului reprezentar, trimiterile
istorici insigi, cuprinde o seamX de autori de romane simbolului au devenit mai ambigue, mai generale
utopic-simbolicel : Ernst Ji.inger, Heliopolis,' H' Kasack, mai abstracte. Cele mai strllucite exempl" o'i" unui
gi

Die Stddt hinter den Strom ; Julien Gracq, Le Rioage rism inqeles in felul acesta le gisirn la Saint
li_
des Syrtes, poate chiar A. Kubin cu a1 siu Die andete gi^
John_perse
la Stefan George. In Anabasis, po.trl f".on.", ,r.
oferl scheletu-l de lirism nu al unei expediqii, ci al
r De altfel, pini |i fantasticul poate avea un caractcr structural : o.i_
cirei expedigii reEeaua de inefabile canale pe care
in locul fantasticului inform, dezordonat, luxuriant, debordant' al -
se construiegte orice
basrnelor qi al romanticilor gisim la Jorge Luis Borges (dar 9i la mare efort uman. Dar gi celelalte
mulli aurori minori de literaturi ltiinqifico-Iantasticl) un fan- poeme ale sele redau tot stnlcturi , ,t..l.turil.
po.ti."
tastic limpezit, atezlt dupi linii de forti implacabilc, astfel incit ale elementelor sau regnurilor (\/ents, A*rrr,6irroo*
intr-adevir vedem mai degrabi motorul stru(turator al intregului etc.). La George, persorraliratea istorici proiectati
declt forfota detaliilor. Un fantastic care amele$!e prin strilucire liric
este luminati intens pinl cind ntrmai .ontr.rl
rece pi stabilS, nu inviluie cu niluci de aburi fierbinli, migcitori' ci negru,

68 69
 acel ne-
- detocmai
itnpersonal dar grlitor, mai rln-rtne
grtiv fotogr"fic cu care a fost atlt des asernXnatl
,rro"r.r.r. Un pas mai departe pe calea "structuralizlrii"
poeziei tl repiezin'td poezia mirturisit investigativi'
(Nu
. ,o.b, aici, bineingeles, de suprarealism; nu pentru
c[ acesta nu ar avea valoare de investigagie' ci mai
degrab[ pentru ci adesea nu ate decit valoare de
in-
,.ltig"1i"'; Mi refer la maniera poetict ambigui qi ste-
rili iescinsX din Eliot sau Benn; aceastl poezic este
destinati si. analizeze zone ale universului sufletesc care'
gtiinli-
cel pulin momentan' par inaccesibile- for:mulirii
fice, ,aliorral" ; spre deosebire tnsl de suprarealisn-r'
nizuie;te sPre un control perfect al sensibilitilii Poetice'
,p.. d.r..iir" acutatd, Ea foloseEte ,corelativul obiectiv"'
.- .o-pl.* de obiecte sau fenomene care si produci
in cititor conota!ii echivalente fenonrenului psihic de
descris, Acestea sint, tn esen!;' tot nigte simboluri' dar
rolul lor de cunoagtere, ba chiar de explorare este sub-
ele tind si alcituiasci un fel de schemi geo-
liniat-
grafici aproximativi a unor teritorii ln curs de
oerire. Stnt structuri imperfecte, ta'tonante'
,fifr*o. - Un alt fenomen din literatttra secolului XX'
a-6rru-e preferinla marcate pentru forme ca misterul
medieval, ieatrul japonez N6, piesa-paraboli 9i cea epici
ni se pare explici prin abordarea strtlcturali' Este
ci se
fi in
evident cI recu,gerea Ia astfel de fonne nu poate
nici un chip numitl o simpli excentricitate' Carrcterttl
lor ,,schematic" (ilr comparalie cu clrame realistl a se-
colului XIX) este menit si contureze jocul ideilor' jocul
70
structurii interioare a acqiunii. La I)i.irrenrrratt, Hoch-
wilder, Frisch, la Camus gi Claudel chiar, dar mai cu
seamX. Ia Bertolt Brecht nu ideea este cea care fasci-
neazl (nu vrem, de akfel, si-i subestimim rolul), ci
structura ideii, mecanismul dialecticii ; tocmai de aceea
piesele didactice (Lehrstiicka) ale lui Brecht, unde ni se
oferi o dialectici bruti a eticii, rlmin partea cea mai
interesanti a opelei 1ui; fapta umani. cste dcmontat:i,
ni se aratl rcsorturile ei, ni se descrie modul de func-
gionare, autorul ridicl in fala spectatorului guruburilc,
pronunji numele cu glas tare, apoi le articuleazE la loc,
ea 9i Ie pune in miqcare ; acliunea se estompeazi., con-
cretul, contingentul Ei individualul dispar, rimine numai
scheletul comun. Este drept cX la Brecht (9i nu numai
la el) ceea ce poate suplra este tocmai abstr.agerea ex-
cesivi, refuzul de a elucida leglrura scheletului cu car-
nea, a pIrlii cu intregul.
Pictura. Nu altfel stau lucrurile in picturi. Ni se
- sI
pale gregit acuzlm arta abstracti ci nu ar fi rea-
desco-
list5. In realitate, ea cauti. tipicul, generalul, esenga, pe
o cale nouil Ar fi vorba intii de toate de tendinga dc a
reproduce agregate ale structurii diverselor forme alc
materiei, cum ar fi grupuri cristaline, relele molecu-
lare etc. Aici ne gXsim lnci pe un plan neartistic, de
prelucrare brutI. Firegte, abia atunci cind, dincolo de
tnregisrarea gtiingifici a unei pirji (tie ea chiar intiml
9i subtili) a materialului, se ajunge 1;r forme autonome
gi totugi comunicabile, putem vorbi de arti. Cu pru-
7t
 se numiri. Husserl, Ingarden, ncopozitivismul, gindirea
denqi am putea vorbi 9i de distinclia intre structura
,rru.,o," fenomenului, cea din urm[ fiind' lui Brentano 9i Meinong.
,Si"lr"f"i gi'
pini gi in muzici putem
si repro- - Credem ci
Mwzica, distinge
cumva, vocaiia artei abstracte' Ea iqi proPune
In ce mi- o evolugieoarecum asemlnXtoare; exisri, desigur, o difi-
si ,,fotografieze"
iu.e n..ijlo"it,'.rr. geteralul'
sall e o simpli himeri' cultate majorl, 9i anume natura muzicii, diferitX de cea
,rr5 ..r, realizabil
a literaturii qi picturii
"u,
rm iara in afara artei, nu ne plltem permite- sI discu-
-
ea inslgi mult rnai absrracr-
si faptul.ca atare' eterici, dintr-un material e\ranescent, substanla ei tnslgi
.i- ,i.i, mullumindu-ne inregistrXm
fiind, oarecnn, ,,structuri". Regisim, in schimb, preocu-
atitea
Nu-. ." Mondrian, Manessier, Arp, CIive Bell 9i citate' parea pentru organizare (comunl, si zicem, qi lui
,1r.1. ,.-". putea sluji drept exemple' Elc-. sint Brecht

i, pla;, d. \(, Tnt"'kiewicz 1 care defineqte astl.el

- gi ,,neo-romanului" francez) la mulqi dintre cornpozitorii
(sau ,,perspectivismul") tn arti : "r\ceasti
cei mai recengi. SI ne gtndim spre pildl la ,,rnuzice
,r.o.rurrlir*ul aleatorie", la muzica pe care o compun un Xenakis sau
conceplie despre arti vrea sX surprindi
natura realului'
linii culori care nu re- un Stockhausen, sau la n-ruzica lui VarAse; ele reprezintl
., ,*r" ci intrebuinqeazi 9i
o clutare, o investigare a felului ln carc se organizeazd.
iroJu" t."ttf: ciutind nu aparenla' ci natura realu-
sunetele. Ca gi muzica concretl, muzica electronici ni
iui. t..-l Obiectul artei se afli dincolo de aparenqe' se pare .a fi nu atit o muzici noui. cir rnai degrabl
Corr".pgiu aceasta pretinde artei ["'] sI conqini
o cu-
cu al sondarea, scobirea universului sonor rotund gi armonios
norgr"r. a existenqei", citindul 9i pe Arp sIu
2' Acela$i cercetitor soco- al tradigiei compozitorul se introduce sub stratul mu-
,,Nu naturi, [...] ci esengi" -
zical al sunetelor, ln subsol, tn sala cazanelor, incepe
,.Er. ci Gestaltpsychologie se taport'etzd la' .ara ab- sI riscoleasci, sI caute mecanismele, si le manevreze
,rrr.ti pr..u- psihanaliza la suprarealism qi demon- (uneori anapoda, dibuind, la inttrnplare), pentru a vedea
st,'eazi cum printre sursele nemijlocite ale
artei abstractc daci nu cumva poate ajunge la o stXpinire rnai pro-
fundI, mai intimi a 1or. Uneori inventeazi. cu tot din-
r V. Tatarkiewicz, Moderne Kwnst snd Philosopbie' ia Jahrbucb adinsul sisteme noi, artificiale, de conducere a manete-
\'tl' 1961' pp' 44-68'
pl')'Aiirt;p und allgemeine Kwstuissenscbaft' lor, sperind si reorganizcze magic suprafaqa" (Cel nai
l"r, ir"n, ci Tataikiewicz consideri' acest curent ca unul din
arta' alituri de reprezerrtativ caz este cel al dodeca[orrismulr,ri, r.nai ales
cele patru moduri permanente de a concePe
.,,.n*1""."subliniaziaspectulexterior,decelcarestrblirriaz.-a la A- Schdnberg. Aici, o relea unifonrii este aruncatX.
r.ff"rrf 9i de cel i"tt'"'at in frumuselea formci' l'I di
i.i"*,"
- pe C6zanue' asupra masei sollore, care, pierztndu-gi prin atonalism
a" pe bizantili, respectiv pe ?oussin 1i
"*-nf" vechile legi c.rganice de funcqionare, se vede aculn gru-
pentru fiecare din acestea'

l5
72
pate dup:i sistemc fixc, recurellle tlccanice 9i invcnti-
,ri,;6 1n cadrul aceleiagi 9coli, orientarea iui
"r-birrrre. ales in perioada de maturitate a acti-
v. \flebern, rnai
vitSgii sa1e, inclici o continuI preocupare penttu alcI-
trire, de corpi organici unitari din noul mat'etial sonor')
1n muz,ici, structuralismul e divinatoriu, curios' nu so-
lemn gi ferm.
Rezerae f ayd cle celc spttse' - Acc:rsti serie de excmple'
alese din diferite qlri 9i tirirnuri artistice diferite'
ilus-
treazi, crederu, tn mod convingitor sub o formi
ci,
sau alta, PreocuParea pentru nogiunea de structuri este
una din irlr;tr.il" definitorii ale producqiei culturale
moderne. In nici sfl caz nu s-ar putea ingelege din
exemplele de mai sus ci abia operele din perioada
moderni se bucurX de o stnrctur[ interioarl, de care
cele din secolele trecute ar fi fost lipsite' O structurX
(a realitiqii, a artei) existi in mod obiectiv, dincolo
9i preferinle pentru anumite noiiuni'
d" Ceea ce
"ur"rrr. pe artigtii moderni citali (Ei pe aliii) de
ii deosebegte
predecesorii 1o, accentul relatio nai puternic pe
"tt.
,..*, ,rp"., a1 realitIqii, tn comparaqie ctt ceielalte' iar
,rr*ori chiu estomParea altor aspecte ale realului in
lavoarea strttcturii. (La Balzac, Tolstoi, David' Seurat
preocupi
aga ceva nu se intlmpli. Ben.l'amin Constant se
tn primul rind de sentimente, un contemPoran in pri-
m.ri rtnd de mecanisrrul lor' Diferenla e numai rela-
tivir, dar aploxpe orice diferenil de abordare e ln acest
sens relativl : caractertll de operl de arti e esengrt ;
sti-
lul, metoda artistici etc. slnt accidenle)' De asemenea'
74
nu am vrea in nici un chip sI IIs[m irrrpresia cI anr
fi incercat sI dovedim ci prin ea se rezolvi toate difi,
cultilile ridicate de lnqelegerea fenomenului cultural
contemporan, gi cu atit mai puqin ci nu ar mai exista
gi alte aspecte, poate 1a fel de inreresanre, a1c accstuia.
Tot attt de evidenr este ci un numlr considerabil de
scriitori moderni nu sint in nici un chip preocupaqi de
t'eproducerea de structuri in opera 1or. In sfirgit, nu
credem de fel cI in produclia culturali am putea vor.bi
cle w cu.r'ent ,,structr.rralist", ca ln qtiinle tocmai
-
exemplele meniionate aparfinind unor. orientIri dintre
ccle mai diverse. Nogiunea de structuri (nu ca insrru-
ment, ci ca obiect al creagiei artistice) poate sluji, dupL
pi"rerea noastri, pentru analiza racordlrii operei la
epocX, de la caz 7a caz, (Ea poate de asemenea contribui
la o definire formali a conlinutului 9i intenjiei operei;
aceasta, binetnleles, tn subsidiar.) Avem prin urmare
un exemplu de noqiune specifici gtiinlelor umaniste,
preocupate de exegeza cazului individual, noliuni care
tnlesnesc pltrunderea in diferenlialul fenomenului, nu se
intcreseazi exclusiv de numitorul comLlfl.
Constatirile noastre sint, firegte, destul de gencrale
ele nu ar \rtea decit si propunl citeva jaloanc pen-
-
tru un studiu mai aprofundat privind rlodul in care
opera de arti reflecti configuragia spir.itului epocii ;
c'Ici este de cea mai mare irnportangl si gtim in sfirqit
exact care este mecanismul acestei leflectXri, sI gtinr
cl;rci e vorba de un raport de cauzalitate, de parale-
lism, sau poate invers, de prefigurare. Nu este de loc
l5
exclus ca rezultatele sX fie multiple : adic5. acest raport
si varieze de la operi la operi, sau cle 1a perioadi la
perioadi, Pentru teoria culturii este indispensabil si
recurgem la exemple din arte diferite; dar o datl cu
ctrttarea unei astfel de generalitlli s[ surprindem ceea
ce este individual gi unic in fiecare operi in parte.
VI. Semnificalia structttralismului
in epoca noastre
Conclu.zii istorice : trdsdtwri ale u.nei epoci in ca.re con'
sittt sem-
statdrn dotninalia structuralismulwi,
- Care
nificaqiile structuralismului ? Ce concluzie putenl trage
despre natura unei epoci pe clre o vedem attt dc pre-
ocupatX de structuri, configuragii 9i tntregrri ? Rispunsul
nostru va fi parlial, poate chiar pirtinitor; el va de-
curge din fizionomia noiiunii de structuri, lncercatl
mai sus. Este, in primul rind, in obsesia structurali o
sete de perrnanenqi, de stabilitate, de certitudine. Gtndi-
rea nu se mullumegte cu devenirea lucrurilor, cu Ya-
loarea, cu cauza sau or:iginea lor, ci vrea ceva sigttr,
palpabil, ceva care si nu se risipeascl precttnt abuntl
noplii. Mai mult, ea nn se ntulgumette cu nimic ciin
ceea ce s-ar afla in jurul obiectului, cu nimic din
ceea ce e simplu atribut, ci vrea ltt'cnn'iLe izre,ri. Nu
76
ceea ce lucrurile au, ci ceea ce stnt, Dar, lriregte, o gin-
dire care s-a scildat goali tn toate iezerele abstractului
nu tnai poate redobindi inocenqa visati de romantici, a
intoarcerii la origini, 1a candoarea primordiall a con-
tactului nemijlocit cu concretul, a anulirii totale a unui
glorios ciclu scurs ; o lntoarcere la izvoare, la lucrurile
inseqi, va fi o inroarcerc 1a esenge, iar cind gi acestea
par prea abstracte, la structurd, la integrarea ideii in
materie, Revenirea structuralisti la lucruri nu esre o
revenire la nagtere, ci la cununie, la momentul impele-
cherii, al simultaneitijii perfecte esenli-obiect. Certitu-
dinea nu este ciutati in aparenla fenomenului, tn
acceptarca flri disculie a concretului, ci in clipa mira-
culoasi a unitijii perfecte intre idee 9i materie, sau in
modul in care cea dintii iradiazi in cea din urmi., rrans-
figurind-o. Structuralismul procedeaztr a$a cum propunea
Kleist 1n eseul siu despre marionete : mininci a doua
oari din pomul cunoagterii; el caut; revenirea la surse
nu prin sciderea luciditigii, ci prin sporirea ei.
Mai putem trage gi alte concluzii : spiritul ghidat de
structuri este un spirit al echilibrului, al organicului.
Structuralismul este, pe linia marilor doctrine con-
ceptualiste, o noui incercare de a solujiona teribilelc
alternative ale spiritului uman : unitate dir.ersitate,
general parricular, spirit -
mater.ie, universal
- lo-
cal. lncercarea de rezolvare -a acestor contr.adicqii -e cea
carc a constituit punctul de pornire a nenumirate filo-
zofii ; structuralismul tncearci si integreze, si impace
nigte opozijii ireductibile poate. $i din acest punct cle
vedere, el este oglinda in nric a unranului, a efortului
permanent al omului de a fixa in tipare eterne perfec-
liuuea, de a anula fisuriic universul.ri gi ale sale insegi.
Omul este o fiingi intcgratoare. Ial structuralismtrl, cind
e integrator, nu tnccarci niciodatii sI forgeze realiratea;
respectul pentra realitate
- iati, o noul tlisituri pe
care Ei-o dezviluie. Lucrurile stnt ceea ce sint, ele nr.r
sint subordonate omului, ci pe acelagi plan cu el; privi-
rea lirnpede, deschisl, calm5, ribditoare cste cea in
faqi cireia ele se deschid. Omul structuralist este lipsit
de prejudeciji 9i iluzii; este un orr corect, modest 9i
practic. Este incontestabili legitura intre orientarea
structuralisti gi pragmatism (nu ca teorie filozofici, ci
ca atitudine de viali). O gtndire integratoare 9i echi-
libratX nu poate fi altfel decit organici
- unitatea $i
unicitatea obiectului ti vor fi in egali misuri. sacre,
va cluta si-l inleleagl din interior, si-i cunoascl legea
proprie de existenli gi funcgionare; o dati glsiti,
acesteia ii vor fi subordonate gradat pirqile gi atri-
butele, intr-o ordine sugerati tocmai de importanqa lor
pentru intreg.
Structuralismul si ruclele sale filozofice,
- Evident, dia-
lectica gi conceptualismul stnt intrucitva lnrudite, o
buni parte din ariile lor se suprapun; acolo unde se
deosebesc, aceasta nu se explici declt uneori prinrr-un
antagonism, iar alteori pur gi simplu prin sarcinile di-
ferite pe care gi le propun. Metaforic, am purea spune
ci dialectica e forma militantl, agresivi, a ,,conceptua-
lismului", iar structuralismul e, tot metaforic vorbind,
7E
odialectici neutri, neexpansivl. In c;rdrul romantis_
mului filozofic, situagia accasra se vcrifici gi clono-
logic. "
"Conceptualismul organic al lui Goethe 9i
Schelling, cel confuz-generos al lui Shclley gi al altora,
cel mistic-profetic al lui Blakc sau Novalis tqi caplti
forma virulentl, maligni, forfecltoare Ia Hegel
,,structuralism" asculit la maximum, paradoxal-provo-- un
cator, traducind in raqional ceea ce la preclecesori era
mai mult intuigie pi intenlie unificatoare, acceprind co_
existenga opuselor, dar nu ca impicare gi estorlpare, ci
prin sublinierea opozitiei 9i luptei lor. Este ,r, pun.,
cxtrem, foarte eficace, firegte, dar care totoclatl poartl
ln sine mecanismul rupturii definitive a unitigii. N, Hart_
rlann folosegte din plin cuceririle hegeliene pentru re_
fundamentarea pozigiei structurale (de ex., raportul
,,structurilor* lntre ele, raportul real_ideal etc.), dar
dialectica 9i contradicgiile slnt ,,imblinzite,, spre onto_
Iogic. Paralelismul pozigiilor strucurale
9i al celor <iia-
lectice ln multe privinqe este dincolo de orice indoiali.;
o deosebire importanti este cI structuralismul accen_
ueazd. gi adesea absolutizeazra" momentul sin.tezei con_
trariilor in paguba luptei lor. (CI studiile srructura_le
aruncl o Iumini interesanti ,i contribuie mult la cu_
noa$rerea acestui aspect este cu totul altceva.) Oricum,
astlzi nimeni nu mai vorbegte despre incompatibilitatea
dintre cele doui, 9i chiar dacI, teoreric, problema nu
a fosr lnci investigari temeinic, in practica diverselor
gtiinEe colaborarea lor strfnsi e un fapt.
79
Deficientrele structuralismwlwi.
- \n schimb,
pe carc in mai multe rinduri le-am atrintit se rXzbnni
deficiengele
asupra strr.rcturalismului insugi. Structuralismul, echilibru
al efortului, este fragilitatea insigi. Tocrnai insistenia
asupra momentului de sintezX, tocmai subestimarea sfi-
gierii din om, a elementului antitetic, a alternativei, a
contradicgiilor universului il fac efemer. Cursul impla-
cabil al rimpului, transformarea continui, perisabili-
tatea toate aceste lucruri de care ginclitorul struc-
- ar vrea si
turalist facL abstracjie se rIzbunS,
- Tinde sltre
structuralismul el insugi (attt de dominat de echilibru,
certitudine, stabilitate) este cel mai instabii, cel mai
precar dintre sisteme. Firi incetare el alunecd iri jos
de pe cumplna strimti pi nesiguri pe unul din cele
doul versante, fird incetare tinde si se descompuni
in componentele sale inigiale.
Lipsa sa de stabilitate,
- In primul rlnd, ea
structuri ins5gi este profund ambigui
noliunea de
s-a pola-
-
rizat astdzi in jurul a doi centri : unul, Ge.stalr, tinde
spre organism, celllalt, pdttern (tipar), tinde
schem5, mecanism 1. ln
prirnul caz, strilcturd, este inqe-
leasI din ce in ce mai mult ca fiind colaborarea in-
timi, pini Ia fuziune, a pirgilor cu lntregul, unicitatea
intregului, dominat de un principiu entelehial care per-
I Cit de ulor se poate trece de la una la cealalti se vede de
pildn qi din faptul ci T. S,. Eliot 9i L A. Richards interpreteazi
noliunea de ,,organism" la Coleridgc (pe care acesta o preluase
de la filozofii germani) drept ,,sistem dc tensiuni 9i de echilibre".
BO
mea?-e fenomenul pini in adincurile sale cele mai
ascunse. In al
doilea caz, srructura devine o relea inte-
rioarl de purlcte esenliale ale fenomenului sau obiec-
tului, devine asemeni unui regativ fotografic obginut
prin eliminarea contingentului, regea,negarivi( ce se
aplici apoi altor obiecte. $i ln primul si in al doilea
caz nu mai este nevoie, de aici, dectt de un singur
pas pentru ca structuralisrnul sI fie pXrlsit cu de_
gi
slvirgire.
o exttemA.
mecanicism cind
- Structuralismul se varsl in
o regea de categorii exterioari obiec-
tului de studiu, nesolidari cu el, heterogeni, se aplicl
asupra sa ; acesta nu mai e structuralism, ci o conti_
nuare a raqionalismului secolului XVIII 9i a mecanicis_
mului secolului XIX 1. O gindire poate rimlne srruc-
turalisti nnmai cit; vreme recunoa$re o structuri
interioard, parre a fenomenului analiz^t,. Firegte, limi-
tele exacte nu stnt chiar atit cle ugor de trasat
spre
- la
un momenr dat, atengia incepe si se lndrepte exclusiv
spre tipar, obiectul tinde sI se reduci la srructura sa,
se neagl posibilitatea diversitljii fenomenelor care au
aceeagi srructuri recognoscibili. O buni parre din pic_
tura absrracri intrl aici, ca gi lingvistica gcolii ameri-
cane. Filozoful german Ernst Cassirer, cel pugin la
tnceputul activir;iii sale, se afll la graniga tnrre struc_
I Vezi, de pild5, Ruyer,
Esqxisse d'une philosophie de la str*c_
tsre, Par;s,1930.
6-228 8l
turaiism gi mecanicism : impresionat de corrlensura['ili-
tatea datului senzorial, de capacitatea acestuia de a se
transforma in simbol numeric, el ajunge si vad[ o rea-
litate superioarl, ese ngiali, tocmai 1n schema dc sirn-
boluri algebrice pe care s-ar funda orice activitate
umani. Este drept cd. in faza sa de maturitate, repre-
z-enratd" de lucrarea sa capitali, Pbilosophie der sym'
bolischen Formen, el poate fi revendicat de structura-
lism : modul in care inlelege el activitatea umani ca
creatoare de sisteme de simboluri, legate de realitate 9i
totugi diferite de ea, ar putea fi un argument ln acest
sens, Estetica propusi de A. Moles este un alt exemplu
aI poziliei extreme la care poate ajunge structuralisrnul,
tocmai latura integratoare, organici, a acestuia fiind
anulari; dupi el, sarcina teoreticianului este tocmai de
a diseca, de a pune in evideng[ pirgile intregului ierar-
hizat, de a transforma opera in program sau algoritm;
in fond, de a o distruge pentru a o cuttoalte, de a o
destrlma in felii, in secgiuni detagabile ; dar itxta'
punerea lor ultcrioari, matematizate, nu reprezinti
cunoagterea ei
- sau cel pulin nuelectronic.
cunoa$terea ei pentru
om, cel mult pentru un creier (Bineingeles,
nu mai intri in cadrtrl discuiiei noastre care se ocupi
de structuralismul pentru oameni, nll Pentru magini.)
Aproape putem spune ci am ajuns la antipodul struc-
turalismului. Se poate vorbi de o intreagi Ecoali a
structuralismului,,funclionalist", ccre inlelege prin struc-
82
tuli ,,totalitatea relaliilor intre evenimente,,1 9i care
astfel voiatilizeazl. obiectul. Oriunde o doctrini gtiin_
lificl este dominatX de teoria neopozitivismului asistlm
la aparigia unor astfel de teorii : ,,funcgionalismul",
care nu poate fi confundat cu mecanicisurul vulgar,
tntrucit gine seama de realitigile cunoagterii mode.n.,
ni se pare totugi numai o excrescen!; laterali a rl.un-
chiului structuralist.
Tinde s'pre cealaltd extremd. La celllalt pol, atraclia
-
pentru plrisirea sferei structuralismului nu e mai pulin
puternici. Caracterul organic al structurii tinde si se
autonomizeze; se simte atracgia doctrinelor organiciste
gi vitaliste care, gi ele, au inflorit in secolul nosrru.
Pini la un anumit punct putem vorbi de o supraprlnere
cu gindirea strucurali. Aga mai cu seaml Vilhelm
Btirkamp, a cirui hcra.re Strahtur der Ganzheiten
(1929) prezinti interes deosebit pune la dispo_
zigie o largl gaml temrinologicl, - ne
distingind metoclic
intre diversele sisreme, de la sistemwl autotactic (,,care
inchide in sine condigiile stirilor sale viitoare,,) pini
la menotaxiile letale (,care poartl in ele insele condi-
qiile propriei morgi"). ln principiu, filozofia organici,
a intregurilor (Ganzbeiten), nu se depirteazl prea mult
de gindirea structurali. Hans Driesch, biolog
li filozof
1 lVendell Garner, [Jncertdinty dnd Structilre as psl,cbological
Concept, New York, 1962, p. 141. CIaude Ldvi-strauss (,,nogiunea
de stucturi. socialE nu se raporteazL la realitatea empirictr, ci la
rnodelele consrruite dupi. aceasra") este gi el un caz reprezentativ
al acestui fel de a gindi.
83

(Philosopbie des Organischen), rcactiveazi ideea atisto'
teliani de entelehie, de forqi creatoare de unitate,
care-qi subordoneazi p5rlile, e inexplicabili prin ele
gi, cumva, independeuti chiar de intregul pe care il
insufleleqte. O astfel de gindire lotgleazi' totugi peri-
culos pe linia subqire tntre misticism gi filozofie : citre
sftrgitul vielii, Driesch devine un infocat al parapsiho-
logiei. v. Weizsdcker 9i Uexkiill merg mai departe :
pentru ei, intregurile sint perfect autonoole, i;i au posi-
bilitatea 9i limitele cle existengX nuntai ln sine; exis-
ter,ga lor este condusi nun-rai dupl scop; ele stnt in
afara cauzalitigii, independente de legile acesteia ; ba,
in cele din urml, numai biologicul e real, natura ne-
insuflegiti e o,,pre-realitate"' Mai recent, Friedrichs
se mullumegte cu ur
anume autotelism 9i cu impiica-
liile ideii de sintezi ca ce\-a calitativ nou. Hoiismul
sud-africanului Smuts 1 pornegte de la ideea unui intreg
unic, cuprinzitor al universului - toate celelalte fiind
copii simplificate sau specializiri ale sale. Acest pan-
teism este clar opus structuralismului ; tot aqa gindirea
unui E. G. Kolbenheyer 2 sau E' Krieck 3 care, pornind
din organic, debtrgeazi tn misticism gi rasism. Un
exemplu interesant il oferl gi istoriografia literarl a
lui Josef Nadler, bazati iniliai pe o analizd de tip
1 Smuts, IJoJirz and Eool*tion, 7920.
! E. G. Kolbenheyet, Die Basbiitte, Elemente einer lvletdpbysib
der Gegenwart, 1925.
! E. Krieck, Das Leben els Pr;nzi? det Weltanschtung.
84
structural a detenninanlilor personalitXgii literare ; con-
joc de factori
cluziile ei
- reducerea operei la acest fiind
rasiali, sociologici, geografici, istorici totuqi
-
lipsite de valabilitate, tocmai prin plrlsirea acelui ca-
racter $tiinlific pe care structuralismul izbutegte de cele
mai multe ori si-l asigure. \filson I(night, distins cer-
cetitor al literaturii engleze (indeosebi shakespearolog
de marci), lncepuse printr-o analizd a imaginilor gi
familiilor de imagini care s-ar fi putut dezvolca gi tn
direcqie net structuraiisti ; dar calea aleasi de el este
aceea a unor pronunliri tot mai mistice, mai oracu-
lare, mai nediferenliate care sfirgegte intr-o confuzie
profetic-fantastici, Herbert Read, contemporan cu el,
s-a lncercat diletantic prin toate metodele mai noi, a
fost influenlat 9i de psihanalizX, 9i de suptarealism, qi
de jungieni, rlminind totdeauna fidel, de la depXrtare,
ideii de formi organici. $i el rimine rnai mult itr
afara structuralismului, totugi.
llte deficienye dle strtrctardlismalui, Concluzii.
- Cele
in ce privegte precaritatea
citeva exemple menlionate
noqiunii de structurl tnslgi sint concludente ; ia fei
stau lucrulile tn fiecare aspect al gindirii structurale
cade ctud pe general, cind pe particular,
-cindaccentul
pe idee, cind pe material. Este acesta unul din
notivele cele mai serioase pentrtl cxre structnralismul
nu poate izbuti si puni la dispoziqie, aga cum speri
apologeqii cei mai optimi$ti, soluqii finale la intre-
sli
birile, mlcar metodice, ale cunoagterii. El egueazi toc-
85
mai acolo unde ambilia sa este mai n.are : adicii atunci
cind vrea si ofere o imagine globaii a universului, a
tiriniului cunoagterii. Cici nu poate fi vorba de o echi-
librare absoluti, ceruti de ultimele consecinqe ale gin-
dirii structurale, dacl nu se vizeazd" intregul. Or, tocrrai
cind vizeazi, intregul, tocmai cind cauti sA lumineze,
si interpreteze, sI ordoneze zonele extrerrre 9i peri-
ferice, si le integreze gi pe acestea sistemului, el trebuie
si cadi (aga cum vedem) pradi uneia din forqelc anti-
tetice pe carc s-a constituit.
In legituri cu aceasta se cuvine si mai subliniem Ei
faptul ci, evident, structuralismul nu esre gi nu poate
fi (9i de cele mai multe ori nici nu prerinde sX fie) o
ideologie
- el este totdeauna subordonat unei ideo-
logii; in funcgie de aceasta, orientarea sa, in contextul
istoric al epocii noastre, poate varia. Structuralismul
poate fi ristlhnicit in direcAia unei tcorii a fixiriqii
auti-istorice, a indiferenEei faqi de translorntare 9i pro-
gres, poate fi folosit penrru a sc combarc idcile de
cauzalitate, de evoluqie, poate fi folosit hr inccrcarea
de a se fiega antiteza, lupra contrariilor, alternativa
ideologia reaclionari il poate intrebuinqa ca arm,'a
-impotriva gindirii lnaintate, a luptei penr,:u progres,
Structuralismul poate fi ristXLnlcit ca oferind soluqii
neutre, abile gi incolore problematicii istorice, Dar toate
posibilitlqile de mai sus nu pot fi inilgate decit pe o
singurl temelie, a cirei gubrezenie am accenruat-o in
decursul intregii noastre lucr6ri : aceea a absolutizirii
86
structuralismului 1. O interpretare ideologic justi a
structuralismului decurge firesc, logic ai, parcla, fdtva
efort, din inlelegerea limitelor sale, a locului sIu li-
mitat tn orice gtndirc bogati 9i variatd care vrea
intr-adevir sI rcstituie o ir-nagine adecvati a lumii.
Prin natura sa, el poatc f i aplicat numai in annmite
zone ale universului cunoagterii, iar in altele nu - a9a
cr.rm fregatele devin inutile in labirintul unui arhipelag'
Gindirea structuralistl purl nu poate funcliona dia-
cronic, ca se rezervl provinciilor de mijloc, linigtite 9i
asigurate ; revoluqiile gi turbulenqele ii scapi, Previziu-
nile gi retrospectiile o gisesc nesatisficitoare. Nu ne
poate spune nimic despre originile unui fenomen, despre
in.orr,".rren1.le 9i impuritilile sale, despre detaliile
rebele, despre mongtri 9i deformiri. Cu atit mai puqin
ne vorbegte despre sensul lucrurilor, despre semni{icaqie,
despre valoare; nu le poate ierarhiza declt rudimentar'
te lul omului qi speranga sa ii sint strline' Mai
grav'
poate, structuralismtrl nu Pare a avea in sine suficiente
resurse pentru a se acorda in toate aceste direcgii, nu
are antene care si ii aduci semnalele propriei salviri'
rInit, tqi lntoarce tncipi-
Greoi, ca un animal strivechi
1 Cit se poate de evideltc sint lucrurile mai ales tn cercetarca
literari. Aici structuralisrnul este prelios, dar numai citi vreme
e pilte, Opera literari ntr poate fi de fel epuizati prin metode
,rrr",rrrl". Aspectele sociale, ideologice, psihologice .ioaci un rol
tn defrnirea operei I iar conceptul de util, nlzuinla su-
esenlial
premi a cercetirii rtrrcturale, ar fi anular de absenla dimensiunii
istoricc.
87
linat puterile asupra sa, se chinuie sL igi secrete o cara-
pace definitivi.
Obiecgii metodologice fund:rmentale am ridicat mai sus
(capitolul III). S; adiuglm inci una. Mulgi structura-
ligti admit : strucrura nu inseamni esenja fenomenului,
ci definiqia lui operagionali. DacI prin,,definigie opc-
ragionall( ingelegem ,un minin indispensabil al esengci,,
sau mai ales ,o aproximare a esengei,,, atunci nimeni
nu va putea obiecta ; dar in clipa in care, tn loc de
aceasia, ea lnseamnE ,,swbstitut de esenji,,, ,,ceva care
ne permite si ne dispensim de esenli,,, lucrurile
schimbi caducitatea structuralismului e deplini.
Intre cele doui accepqiuni, distanqa e foar.te mici :
alternativa structuralisti e tordeauna foarte delicatl,
cumpina tremuri mereu lntre dezastru gi triumf. RI-
mine faptul ci termenul ,.structuri" a fost folosit, nu
o datE, lntr-un mod iresponsabil (ca mai sus). Un exemplu
de supralicitare la un alt nivel ni-l oferl qi doctrinele
filozofului existenqialist italian N. Abbagnano 1 I pentru
el, ,,structura" e totul : istoricitate, remporalitate, fun-
damenr al lumii (ca un tot din care ,,exisrenga" e nu-
mai parte), normarivirate 9i fidelitate faji de moarte
(ca posibilitate legati de toate posibilitilile umane).
Dar, desigur, insXgi definigia pe care o propune (cea de
unitate a sirualiei inijiale cu efortul realizlrii esenqei)
se deplrteazi prea mult de oricare alta pentnr ca si
1 N. Abbagnano, Ld sttt,ttt.ra /ell'esistcnza, l93g
all'esittenzialsmo, 1947,
88
putem vorbi pl'actic de structuralism; aici e vorba, pur
gi simplu, de un transfer de termeni.
Nu am vrea si se creadi cE am incercat sX facem un
bilanj al structuralismului. Am vrut mai ales sI sub-
liniem cI este vorba de un fenomen ilnitar, dar ne?n-
cbegat, cd. tocmai aria sa largi de risptndire duce la
un intreg tumult de polariziri gi reuniri, la o compli-
catX dialectici internS. Dar tocmai din aceasti cauzi
este apt si rlspundi unor nevoi dintre cele mai diverse
ale cunoagterii moderne, si se insinueze in toate cotloa-
se nele gtiinlei 9i culturii. Semnificalia pe carc am ciutat
si o schillm corespunde, credem, tendinlclor mari,
istorice, ale epocii noastre. Contradicgiile sale corespund
contradicgiilor social-istorice ale epocii, stnt generate
de acestea; credem cd a,r fi foarte folositoare o celce-
tare care si arate felul in care lupta de idei a contem-
poraneitilii iqi gisegte reflectarea fideln (degi indirecti
pi indeplrtati poate) 9i tn confruntirile din interiorul
stnrcturalismului.
Nu este cazul si facern nici un pronostic, afard potte
de acela ci privitorul secolelor viitoare va izbuti cu
greu si separe cercetarea deceniilor noastre de valul
structuralist
- el va reglsi adesea mlcar o urmi, o
umbrl de stmcturalism. Tot astfel, in contemporaneitate
structuralismul poate fi criticat sau elogiat, ciar nu
ocolir,
i Introl*zione
 STRUCTURALISMUL
IN DI].-ERITE
DOMENII

Antologie de texte
 RENE \trELLEK, AT]STIT{ NTARREN 1

Astfel,. adevirata poezie trebuie conceputl

ca o srruc-
turti de perceputi doar pargial in experienqa
.non.ne,
propriu-zisX. a nunrerogilor
ei cititori. Fiecare experienjl
in parrc (cirir, recirat 9.a.m.d.) cste numai o incercare
Tri mult
-a sesiza sau mai pujin rodnicl gi cornpletl _ de
acest sistem de norme sau standarduri.
Aga cum il folosim aici, termenul
,norme,, nu trebuie,
desigur, confundat cu acele norme care pot
fi clasice
sau romantice, etice sau politice, Cele la care
ne re_
ferim sint implicite, trebuil extrase din fiece
a unei opere de arti ln parte, gi in totalitatea"*p..i.rgl
lor alci-
tuiesc opera de arti ca intreg. E drept, daci
comparlm
opere de arti intre ele, se vor constata intre
acesre
norme aseminiri sau deosebiri, gi tocmai aseminirile
ar trebui sX ofere posibilitatea unei clasificiri a ope-
relor de ani potrivir tipului de norme pe care le
in_
truchipeazi. Se poate ajunge, in sflrgit, Ia teorii
ale
genurilor gi, in ultirni instanql, Ia o teorie
a literaturii
in general. SI neglm aceasra, aga cum fac, indreptlliqi
in parte, aceia care subliniazi unicitatea fiecXrei opere
1R. I9elltk. A. Varren, Iheory of Literilare, Harcourt,
S11^5
and !/o,ld. 1955, pp. t3B-1{4.

93
artistice, ar lnsemna si tmpingem conceplia de indivi-
dualitate ptni intr-acolo, inclt fiecare operi de arti sX
rimlnX complet izolatl de tradiqie gi, in cele din urmi,
incomunicabilX gi incomprehensibill. Presupunind cI
trebuie si incepcm cu alnali'za unei operc dc artX par-
ticulare, am putea totugi cu greu t[gidui ci trebuie si
existe unele legituri, unele aseminiri, unele elemente
corrune sau factori care si apropie doui sau mai multe
crpere de arti date, 9i astfel sd lactr loc tranziliei de la
analiza unei opere de artX individuale la un tip ca
acela al rragediei grecefti qi de acolo la tragedie in ge-
neral, la literaturi tn general, 9i in cele din urmi la
anumite structuri atotcuprinzitoare, comune tuturor
artelor.
Dar aceasta este alti probleml. Trebuie totugi si de-
cidem unde gi cum existi aceste norme. O analizd mai
aminunliti a unei opere de artX va arita cI este cel
mai bine sI o considerim un sistem constituit din mai
multe straturi, fiecare cuprinzind propriul slu grup
subordonat, $i nu pur gi simplu un sistem de norme.
Filozoful polonez Ronran Ingarden a folosit, intr-o in-
genioasi si foarte specioasi analizd a operei literare,
merodele fenomenc.logiei lui Husserl pentru a ajunge la
asemenea distinclii intre straturi. Nu e necesar si-l
turmlrim tn fiecare aminuut pentru a vedea ci deose-
birile generale pe care le lace sint valabile 9i utile : ln
primul rind existl stratul sonor care, desigur, nu tre-
buie confundat cu inveligul sonor al cuvintelor, dupi
curn trebuic si fi reiegit din cele de mai sus. T'otttgi,
94
acest tipar este indispensabil, pentru ci numai pe baza
sunetelor se poare construi al doilea strat : unitllile de
sens. Fiecare cuvint in parte 1,a avea irrjelesul sIu, se
va combina tn unitlgi din cadrul contextului, in sin-
tagrne gi tipare de propoziqie, Din aceasti srructurX.
sintactici se ridici cel de al treilea strat, acela al
obiectelor reprezentate,,,lumea" romancierului, perso-
najele, cadrul. Ingarden mai adaugi doul srraturi care
nu trebuie neapdrat considerate separ.abile. Stratul
,,lumii" este vlzut dintr-un anumit punct de vedere,
care nu e neapirat afirmat, dar e implicit. O intim-
plare prezentati ln literaturi poate fi prezenratd,, de
exemplu, ca ,,vdntti" sau ,,auzitX": chiar gi aceeagi
lnttmplare, ca trlnrirul unei ugi; un persouaj poate fi
vizut cu trlsiturile sale caracteristice,,interioare,, sau
,,exterioare". $i, in sfirgit, Ingarden vorbeqte de un
strat al ,,calirlqilor metafizice' (sublimul, tragicul, teri-
bilul, sacrul) pe care arta ni le oferi spre conremplare.
Acest strar nu e indispensabil 9i poate sE iipseasci in
unele opere literare. Poate ci ultimele doui straturi
pot li incluse ln ,,lume", in domeniul obiectelor repre-
zentate. Dar ln acelagi timp ele sugereazi probleme
foarte reale ln analiza literaturii. O deosebiti atengie
a fost acordatii, in roman cel pulin
- de la Henry
James gi de la expunerea mai sistematici a teoriei 9i
practicii jamesiene ficuti de Lubbock
de vedere". - ,,punctului
Stratul,,calitigilor metafizice" ii permite lui Ingarden
sI reintroducl probleme ale ,,sensului filozofic,, al ope-
95
 relor de arti, fIrI riscui obignuitelor nedesivirgiri rimine o anumiti
,,structuri cle
tualiste. nare", ca tn orice alt obiect d.."rroo;;;;.,'- determi-
E util si ilustrint aceasrl concep;ie prin paralela care Lingvigtii moderni au.- analizat ,un.r.l"--ror.n
giale ca
1 poate fi stabiliti cu lingvistica, Lingvigti ca cei din fenomlne; ei pot analiza l" f.t
fi-;;;;;r,li"'r,
mele. propoziEia, de exemplu, poare ,,nr**_
] gcoala de la Geneva sau Cercul Lingvistic de la praga fi ;;;.;tJ nu nu_
I fac distincgie intre langae gi parole, intre sistemul limbii mai ca o enuntare ad hoc,.ili
un-r-i-jrr"rlnrr.,i..
I si actul de vorbire individual; 9i aceasti distincgie co- o1"., fonematicii, .lingvistica ",
frr;;i";;ln- moderni
respunde aceleia dintre experienqa individuall a poeziei 1"^rnca
e comparativ nedezvoltatl; dar problemele,
qi poezia ca atare. Sistemul limbii este o grupare de degi
dificile, nu sint nerezolvabile .;r;
convenlii 1i norme ale ciror funcgionare gi relalii le ele sint rnai degrabi formuliri
i.rJri.r,* ,

., purem urmiri gi descrie ca avind o coerentl 9i o iden- tactice gi morfologice trarare tn""1
,[ nr"ii.r]a". "", ,lr-
g.r_"i;.i1. ;"i vechi.
f titate fundamentall, in ciuda pronunjirilor vorbitorilor Anaiiza unei opere literare este
confruntati de pro-
lu^ jri.i* ,. ,i".
f individuali, foarte diferite, imperfecte sau incomplete. bleme analoge in cazul ,niugilo.-
| ln aceastl privingl cel pugin, o operl literarl se afll stititor ;i a organizlrii lor specifi." in -'r.opu.i
,rr"_
i e*a.t t, aceeagi situalie ca li sistemul limbii. Noi, ca .
tice, Probleme ca semanrrca poeric;, stilul 9i mijloacele
i indivizi, nu ne vom da niciodati, seama pe deplin de artistice sint reintrodur". irrt._o f;_;i;;.*";r;,
' aceasta, pentru ci nu vom folosi niciodati propria atentl. UnitXgile semantice, propozigiile -rr.o.rurifu _ui
i noastri limbi gi perfect. Aceeagi situagie se
complet propozijiei se referi ia obiecre, 9l
lconstati de fapt .onrtrui.r. ,.alitigi
in
fiecare act de cunoattere ln parte. inraginative ca peisaje interioare,'0..;";;j;;-;:1iuni
sau
Nu vom cunoa$te niciodati, un obiect in toate calitlgile .idei. Acestea pot fi de asemenea
analizate intr_un rnod
sale, totugi cu greu putem rlgidui identitatea obiecte- care nu le confundi cu realitatea
empirici gi ,u igno.;
lor, degi le vedem din perspective diferite. Intotdeauna faprul ci ele apargin srructurilor lingrrirtice.',]n
surprindem vreo ,,structuri de determinareu in obiect, de roman se dezvolti numai din ,"id9i;;;r;ce, ".oo
este
actul de cunoa$tere nemaifiind asrfel un act de invenqie alcituit din propozigiile pe care l. ,ort.'t"
sau--care se
arbitrari sau de discriminare subiectivi, ci respectarea rostesc despre el. Are o srrucruri.
nedeterminati in
anumitor norme impuse noui de realitate, In acelagi comparalie cu o persoani biologici
., u, ,.".u, .or..rrr.
fel, structura unei opere de arti are caracterul unei Aceste discriminiri intre strat;ri
,lrr.rr"jJ ci in_
,datorii pe care trebuie s-o indepiinesc". O voi inde- locuiesc tradiqionala distincjie t"r*"u
.;r;;;;'li forn,x,
plini intotdeauna imperfect, der in ciuda unei oarecare care didea nagtere la confuzii. Conjintrrul .rr,
^pI..u
96 7 -- 228
97
 din nou. in_ strinsi legiturl cu subsratul lingvistic de Afirmagiile limitate a
care e implicat gi de care depinde. o^tli:':la,"riui definesc drept
,mistic,, r*u,,-.r"fir,.ij,, o,ce
Dar aceasti concepgie a operei literar.e ca sistem stra_ cepgie foa.te "i;;;;;t nu concordi cu o con-
tificat de norme lasl totugi neclarificat modul real de ,,u,r,i ron.,rui .',i,u,r'r"lt'jft]rril:it'fi;,olTj:
existenqlal acestui sistem. pentru a trata aceasti pro-
bleml intr-un mod adecvat ar trebui si. solujionlm
stnrplu o ,,dcscr.ierc .tiirrlilici ,, ;..;; 'i""'rrort
ir..,,
;
a, ignora p,obre,n"
conrroverse ca acelea dintre nominalism gi realism, :yl,,i
norme gi abateri de "J.,;;;;i i'".u,,our,"_
mentalism gi behaviorism
- pe
principale ale epistemologiei.
scurr, toate problemele
pentru r.opr.ii" noasrre,
totugi, va fi suficient sI evitim doui pozijii opuse,
:T:i: F+;;'
vrorrsr esre
I
;;
;:'il:::'i,[Ji jTT..,I" T;i]
in intregime br:"r:.
grepiti
in- ,..*u'ili"r.ru, o.
a
-abstr.ac-9iunii. Nr-...i.'9i'no.*.1.
platonicisrnul extrem gi nominalismul extrem. :-:."^:r:
Nu tre_ srnr ceea ce sint, ,,.
buie in nici un caz si ipostaziem sau si utilizim r;;',rJ: Desigur,
,,concretizim,, ,.".. l:
eu efecuez actut numrri.ii,
acesr sistem de norme, si facem din el un fel
de idee_ tarea unui numir sau
il ;;;;;l'ori...or"r.n-
arhetip care guvernerz;
esenge. Opera literari
nn domeniu atemporal
nu are acelagi regim ontologic
de a ceraei. ru c,u l;,
su,etului /r nu coincide
;;, i','J,, T;T^,,l,Tl.
;:.:T:#X";
ca ideea de trir,rnghi sau de numir, ,ru i calitare
cu fonernul ;:"]i;;;;;ur*,
ca strucruri. de norme in
cadrul- .."lir;gii
aceea de ,,rogu". Spre deosebire de asemenea ,,subzis_ pur si sirnptu construcgii uj'll,,ln".r,r_"
tenje", opera literari este, inainte cie toate, creati la "..br,..-o;;:i,i^.u ir,,.'r, ,.*,
norme doar prin
un
_momenr
dat in timp, 9i in al doilea rind este supusl I 1..:rr.
ca nu Putem evita
acte cognitive inclividuale
9i
schimbirii 9i chiar toralei distrugeri. in aceasrX pri_ sau. depiyi acJste ,.,.".r," ,"*",
vinli seamini mai curind cu sistemul limbii, degi mo_ solidi. Este obiecaia
."." ;-;;;';ai,x. .,itt"ii
ll::1,".
mentul exacr al crelrii sau dispariiiei este poate mulr si poate ii .u_r;tu,l-"lu
Illl..,i,l,,!lnoaeterii u.*u_
mai greu de stabilit cu certirudine in cazul limbii decir
Este adevirar ci noi ir
in.cazul operei literare, care de obicei este creatie indi_
viduali-. Pe- de alti parte, trebuie si recunoagtem cI ;"
:P:inseamni
nu il;, ;,ci i #il:iii.;1:..-, jx::,,tx.",.:;::"
criticul
nominalismul exrrem care respinge conceptul de
al limbii" 9i astfel 9i opera de artE in sensul pe care
,,sisrem a. critica
tindeci
r"r.r.*.*r" *Tli'::I^',
;:'J' JXr:?, Tn
sesizeazd intregul perfect
j:
i-l dnm noi, sau il admite doar ca ficAiune ,,ilfu,u norme ln al sistemului de
cadrul vreunui d" irrriri"'lrr.f*,rrfI.
ca ,,descriere griingifici,,, nu sesizeazl intreaga probleml.
".r
Mai degrabi criticim o parte
a cunogtingelor noastre
9E

99
 in lumina unui criteriu superior, stabilit de citre o alti
patte. Nu inseamni cI trebuie sI ne siruim pe pozilia
cuiva ca::e, pentru a-9i controia vederea, lncearci sI-gi
priveasci propriii ochi, ci pe pozijia omului care corn-
pari obiectele pe care le vede clar cu acelea pe care
le vede neclar, face apoi generalizdri ca privire la
felul obiectelor care apargin celor doul clase gi explici
diferenga printr-o teorie a acestor imagini, lutnd in con-
sideraqie distanja, lumina gi aga mai departe,
ln mod analog, putem face distincgia intre o lecturi
buni sau gregiti, a unei poezii, sau intre recunoa$terea
gi deformarea normelor conlinute intr-o operi de artd.,
prin acte de comparare, printr-un studiu al diferitelor
realizdri false sau incomplete. Putem studia adeviratele
funcjioniri, relaiii 9i combina{ii ale acestor norme exact
ata cum poate fi studiar fonemul. Opera literari nu
este nici un fapt empiric, ln sensul unei stlri de spirit
a unui anumit individ sau a vreunui grup de indivizi,
nici un obiect ideal, imuabil, cum e triunghiul, Opera
de arti poate dcveni obiect al experienlei ; este accesi-
bil5, recunoagtem, numai prin experienga individualS, dar
nu este identici cu vreo experiengi anume. Se deose-
begte de obiectele ideale, cum ar fi numerele, tocmai
pentru cI e accesibill numai prin partea empiricl a
structurii sale, sistemul sonor, pe cind un triunghi sau
un numir pot fi intuite direct. Mai diferl de obiectele
ideale lntr-o privinji foarte important5. Are ceea ce se
poate numi ,,viagd". Se nagte la un moment dat in tinrp,
se schimbi ln decursul istoriei gi poate pieri. O operi de
100
arti este ,,atenrporali." numai in sensul cL, dacl e
plstrati, are o anumiti structuri fundamentali. de
identitate inci de !a creare, dar esre gi ,,istoric5". Are
o dezvoltare care poate fi descrisi. Aceastl dezvoltare
nu reprezinti altceva decit seria de concretiziri a
unei opere de artd. date in decursul istoriei, pe care
putem s-o reconstiruim tntr-o anumiti misuri din mir-
turiile criticilor gi ale cititorilor cu privire la experien-
gele 9i opiniile lor 9i din efectul operei de arri dare
asupra altor operc. Congtiinga unor concrerizlri an-
terioare (lecturi, critici, interpretiri eronate) ne va
afecta propria experiengl : lecturile anterioare ne por
educa pentru o inqelegere mai profundi sau pot cauza
o reaclie violenti impotriva interpretirii lor precum-
plnitoare tn trecut. Toate acestea arate imporranla
istoriei criticii sau, in lingvistici, a istoriei gramaticii
Ei duce la intreblri dificile cu privire la natura qi
limitele individualit5qii. PinI la ce punct se poare
spune despre o operl de arti ci se schimbi gi rimine
totugi identicd,? Iliada existS incl g adicd, poate de-
veni mereu eficient5, qi astfel diferi de un fenoruen
istoric, ca bitllia de la \ffaterloo, care e in mod cert
fi reconstituir gi efectele
trecut, de$i cursul sdu poate
sale sepot vedea plnl azi.
ln ce sens putem vorbi totu$i de o identitate intre
Iliada, aSa cum au auzit-o gi citit-o grecii contemporani
ei, 9i lliada pe care o citim acum ? Chiar presupunind
cI cunoagtem textul identic, experienEa noastrl trebuie
si fie de fapt diferitS. Nu putem confrunta limba ei
l0r
 gi limba curenti a Greciei, de
simqi abaterile de
9i aceea nici nu purem Nu este nici reall (ca o statuie), nici spiritual1, (ca
Ia Iimba .olo"ririx-p.^lrr." r..uui. senzagia de lurnini sau durere), nici ideali (ca triun-
si se fi bazat in mare parre efectul'poetic.
Sinr.. ghiul). Este un sistem de norme, de concepte ideale
incapabili si tngelegem rnuir" o,r,big,",irr1i
reprezintd o parre esenlia.li a intJnliei ""rirf" .r* care sint intersubiective, Trebuie si pr.esupunem ci ele
Este evident necesar un.plus de
fi..aili po.r. existl in ideologia colectivX, transfonnindu-se o dati
efo.i ir;;i;;;;", .rr. cu ea, accesibile numai prin experienga mentalX indi-
poate reugi numai tn mici misurd,
p.nrru
", ,"
pune in Gtecia credingei in zei 'a. ,r"nr_ viduali, bazatd. pe stnrctura sonori a propoziliilor sale.
qi t,
scara de valori morale a grecilor.
f"rrli,"i;ri"r.;
.r--g..J pu,.rn
tigldui ci existi o identitate ,ubrrrni"ii ";;-,,il;_
ttrri" care a rimas aceeagi de_a lungul il""r.ilo,.
Aceasti srrucrurl e totu;i dinamicl
,. ].hi.bj in d._
cursul istoriei pe misuri ce rrece prin
minqile cititorilor,
criticilor 9i ale artigtilor celo.lalii. artf.i
norme cre$re qi se transfornrl gi va rimine,
,irt._ul d"
intr_un sens,
intotdeauna incomplet gi realizat i-perf".t.
nrr-r".rrte
concepgie dinamici nu inseamni numai subiectivism
- gi
relativism. Nu toate punctele de vedere ,in, i., .grtl
juste. Va fi inrotdeauna posibil
',isuri si ,. d.r.rn.,in"
care punct de vedere cuprinde subiectul
mai temeinic Ai
mai profund. O ierarhie de puncte
de ,redere, o critici
a inlelegerii normelor este implicati in .or."prut a.
adecvare a interpretirii. Orice ielativism
.rt. i"r' ,tti*e
analiz.d. invins de lngelegerea
faptului ci ,,Absolutul
:: ,fF in
(Troeltsch).
relativ, desi rru definiriv
Ei .o.pi.r- fr, .t,,
Opera de artt, a$adar, se prezintl ca un obiect de cu_
noa$rere sui generis care ere un regim ontologic
speciai.

t02
 supune ci vorbitorul a fost martor la inccndiu, ;i enurne
unul dintr-un grup de marrori,,,Ijlicirile dc la in_
MONROE BEARDSLEY I cendiul casei familiei Jones luminau cer.ul noplii.
nu
pomenetre nimic de vorbitor, dar presupune
urrul al
clrui post de observalie se afla L orr"."r" distanli
S1ru;tura unei de casa in, fllciri care era, in acclagi timp, mai
opere literare se poare defini
pitolul precedenr: ea consti ca i^n ca_ - 9ivizuald.
conqtient de imaginea
in relaqiile majore din in_ decit de peiicol sau de
teriorut operei, Iesrturil" rrj";". consecingele economice.
de srrucrrrri posibilr,
;;l;;i _l1l"",,rri"uqi Cind ceea ce se descrie nu e doar un fapt, ci acliunea
$i ,_, ,;;i; ffi;;;.'ere. pro_ unei fiinqe umane, e mult mai fir"sc ca descrierea
blema noastrl este de a vedea si
ce s_ar putea face in indice relaqia spagiall a povesritorului fagi de acgiune;
sensul unei clasificrri generale,
cu care operlm, Imoirgirea majori
." iar daci descrierea tinde sI devini o naragiune mai
";r;;Ji;itincaiiior
mai intti, diferitele ..r"tii p"riiil. .rr. Jr;. sirr, lungi, e aproape imposibil ca aceasri relaie sI fie
situalia r"r." i,'jluir". exclusi.. Naratorul gtie precis ce se intimpll in
sa ; si le num: ui mintea
ti,ati. rn
"r
;"il;"i
atitudinea vorbitorului se schinbi&,i:'jjf 'J,,f"",,!,"!,{r?r{i" personajului sau nu, ii poate observa irrfi1igr..,
,ru
yu. De aici se nagte ceea ce se nume$re -?tunct de oedere
relalii posibile inrre frr.l. h ;;;
-;ri^ i.il'o,r.lr" in literaturl :perspectiva spaliali din care urmiregre
schimbirii ; si Ie numir pe
.J. ,*;:nte ate vorbitorul faptele pe care le descrie. Existl, desigur,
layiei, "*"'!n acestea strttcturi ale ezto- un numir de puncte de vedere posibile, sau de schim_
Structurile perspectivale sint biri ale punctului de vedere, 9i de aceasti perspectiv;
de doui feluri, s?4lidle vor depinde in cea mai mare misuri ,.ru.nlt" calitlEi
si temporale. sr Ie examinr_
.
,,l inJi r;;; spaliale.
se poate face o relatare scurti generale ale operei.
fapt, fdri a se ,t ;;rr";;;; a unui Existi o aiti relalie pe care limba obignuiti o congine
sugera d" lo" ."i"9ia--lorrrrir'
torului cu acel fapt: ,Casa familiei j;;; ,-, **r_ gi care e indicatl de tiap. ,Casa familiei
Jones a ars"
relateazd, faptul ca petrecut in trecut gi stabilegte
Insi ,Am vizut cum a ars casa familiei ".r". o
Jones* pre_ relalie temporali lnrre momentul relatirii
9i momentul
r M. Beardslcy, Aesthetics. prcblems relatat. Timpul poate fi mai complex : ln
fi plecat (deja)", existi timpul (prezent) j.,Miine
voi
in tbe pbilosopby ol Criticittrl
Hercorrt, Brace aud co., Ney yorL,
195g, ,n,'riii_iri.'
I" ."r"
se vorbepte, gi timpul (viitor) de la eare se privegte
in
104
105
 urmi spre un rimp (inci viitor, dar apoi tr.ecut)
al
acliunii de a pleca. S-ar putea spune ci o operi litc-
rari are un rimp prevalent, qi de fapt de aceastl tri-
situri depind unele din calitX{le principale ale anu_
mitor opere. De exemplu, unei opere de prozl ii este
tipic -timpul trecut ; suni, ca o inregistrare de acqiuni
efectuate sau suferite care s-au terminat o dati pentru
totdeauna, clci povestitorul se plaseazi pe sine in mo_
mentul din care privcate totdeauna inapoi. pentru
variagie se poate, desigur, ca ultima intimplare din
carte sI fie la prezent sau chiar Ia viitor : ,,Scriu
aceastl ultimi pagini in ultima mea noapte ; miire
voi fi spinzurar". Poemului liric, inclusiv celui dra-
matico-liric, ii este tipic timpul prezent * timp pe
care il folosim in mod firesc ctnd relatlm o partidl
sau transmitem un meci de baseball. Se petrece ceva
al cErui rezultat e inci nedecis; triim in momentul
respecti'/, r,orbitorul simte chiar acum ceea ce rclateazi.
ci simte, Autorul poate si retrliasci in linigte, nu Ei
vorbitorul. Nu atit de clar e ceea ce s-ar putea spune
in acest sens despre poezia sau pror, -.ditrtiv-reli-
gioasl sau filozoficS. Acestea se aseanrini intrucitva
cu lucririle atemporale ale matematicii sau ale altor
gtiin1e. Si lulm a treia lege a lui Nervton, care spune
cI acgiunea gi reacqiunea sint egale, sau Ultima Teo_
remi, incl nedemonstratl, a lui Fermat, care spune
ci nu existi nici un numir lntreg x, y, z pentru qa fir+
*y":zh, dacd, n)2. Acestea nu foloiesc cuvintele
,,sint" gi ,,este" strict la timpul prezent, ci la nici un
r06
timp ; adevirurile pe care le enun[X nu sint la ttecut,
prezent sau viitor, ci in afarl de timp. Astfel, tn pro-
pozi[ii ca acestea, vorbitorul se plaseazi ln afara, sau
deasupra fluxului temporal. Poate la fel ar trebui si
se spuni despre vorbitorul din Esewl despre ont' al hi
Pope sau din Testamentul frumuse1ii de Robert Bridges,
dar e probabil eronat, cici in asemenea opere existi o
evoluqie a gtndului gi sentimentului, o dezvoltare di-
namici, 9i deci vorbitorul e integrat in scurgerea
timpului,
Structurile evoluliei se pot grupa in trei clase prin-
cipale: logice, narati"e $i, in lipsa altui cuvint mai
potrivit, dramatice.
Daci alegem la intimplare dintr-un context doui pro-
pozilii principale sau fraze gi ne intreblm care anume
este legltura dintre ele care le face si aparlini ace-
luiagi context, am putea eventual da rispunsuri ca:
prima o justifici pe a doua; a doua face parte din
consecinqele logiceale unui ansamblu de premise prin-
te care se numIrI gi prima ; prima oferi o definigie
a unui termen care apare in a doua etc. Acestea sint
legituri logice. Logic, douI propozilii ca ,,Materialul
didactic are nevoie de reparalii. Pendulul e rupt" se
pot rosti succesiv, deoarece reiese cI cea de a doua
oferl un exemplu dintr-o clasi de obiecte la care se
referi prima. Cind intr-un context mare existi un
numir de afirmalii legate in mod logic sisternatic - de
exemplu, o afirmalie si poati fi dedusi din celelalte
r07
 sau unele din afirma;ii si reprezinte, este o stfirctard naratiod. Ce deosebiri lntre o nxra(iune
virate, justificiri ale celorlalie _ daci sint ade-
,r,;;; se poare qi alta trebuie si fie socotite deosebiri de structuri i
spune cI contextul are sttactard
logicd. De
"" exemplu, Dc exemplu, putem face distincgia lntre irttrigd Si
in sextetul sonetului 94 de Shakesp;;;;;
ss.biect : intiga este lan1ul de intimpliri luatc in or-
$i lloarea oerii, oerii nalt i_e dragd, dir:ca in c^re silbiectal este acelaqi lang de in-
DeSi-a trdil Si moare pentra sine, timpliri luate ^par,
in ordinea tn care sint povestite. Mai
Dar spre gunoi cind, a_nce?at sd tragd direct spus, urmitoarele doui propozilii au aceeagi in-
O-ntrece-n ?rel ,ln simplu mdrdcinc,, trigi, dar subiecte diferite :
Cd,ci nuruai loarte clulcele se_dcrc;te,
$i-un crin rniroase_a boz cind prtrrrrstrr, 1. John gi-a sirutat nevasta gi gi-a scos pillria.
2. John 9i-a scos piliria, dupi ce ;i-a slnrtat nevasta.
versurile 11 9i 12 reprezinti o concluzie a premisci
penultimul din
vers. Dar aceste doui propoziqii au intrigi diferite:
E probabil incorect s:-
nn drgurnerrteazd in,*ilrt#rril:^t;: 1. John gi-a sirutat nevasta qi pi-a scos piliria'
:1!lil. r, sint enungate i.rt.-"ierri. _ :::::':: :;:;
a"-'"."rr,x air_ 2. John gi-a scos pillria pi gi-a sirutat nevasta.
rrnclre rre vom ocupa in cap. IX,
rolul de drgament, a$a cum cineva $ 23. poezia joacd Un subiect nu e pur 9i simplu un iang de intimpliri,
joaci rolul lui
Cyrano sau al Iui Nellie Forbush.
ar"'mig.r.., qi .._ ci un lanl cu oarecare continuitate, pentru ci 'fiecare
Iagia abstractl, articulagia rr.i r;;;;;,'-u, etapi creEte clin etapa anterioari 9i duce in mod firesc
_e un lucru important in poezii ".."r," la cea urmitoare. Dar continuitatea nu e completi,
"l *ru' irrrrc o*,
Despre ndturd lucrrtrilor, Canonizarea altminteri n-ar mai exista nici o structuri ; in guvoiul
bitei sale st'ielnice de Marvell, t
lui Oorrre, Zz-
,rprr_'t,i"'1939 de de evenimente se disting episoade, 9i tocmai asemini-
!f. H. Auden. rile gi deosebirile dintre aceste episoade constituie struc-
Nu e, cred, necesar sE definim ceea ce tura narativl. De exemplu, unele episoade sint scene
qrai exact declt am e ,narativ. in care atentia se concentt'eazl asupra dialogului gi
f,cut.o, degi nu. a..rria.rrr..
"ri, aminuntului de acqiune, tn timp ce altele reprezinti
I Trad, Ion Frunzctti. rezumate de fnpte, ani lntregi scurgindu-se intr-un

108 109
 paragraf; proportiile mixajului
lntre aceste cloui. tipuri
reprezinti deosebirea dintre un gi avem o recere de Ia incercarea de a pitrunde ini-
roman gi oLrut-"" formi
Forsyte Saga fagd, de Aclio, 'Argiirnil'"
or*r.
I untrn la aceea de a ademeni si iasi pe al treilea
operl se deosebesc intre dinrr_o purcel ; din nou sint trei episoade paralele - napii,
ele numirui a.- pr"rorrr-;'" miml 9i putina - care se dezvolti tntr-o anumitX
implicate, o nuveli poate fi -dupi
i^n
"r*qi ,;r1", ,"1r-
jiilor dintr.e doui persoane (Sherwood dirccgic, pentru ci de fiecare dati lupul e tot mai
And..ro.r, So_ deconcertat, In episodul gapte, cel final, Iupul rccurge
t'isticare) sau dintr_o familie (Alph;;;.
din Arles). O operi se poate deosebi iloi"r, ro,o din nou la forli 9i incearcl si coboare Pe cog, cu ce
vinga numirului de episoade
de alta in pri_ rezulrat $tim cu togii. Privitl in acest mod abstract,
sau ,.ri.i J" .piro"a, intriga pare aproape traductibili intr-o diagrami, dar
liniile povesririi, sau ,,intriga.,
-darr_", nu e nevoie sI insistXm asuPra acestui punct. Pentru
sau ,,inrriga secun-
care merg paralel ,*, ".on*llr."r;"i"rr" a lua in consideragie alte trisituri importante ale struc-
dupi cum familia polonius _ .,.,
Laertes _ Ofelia este turii narative, chiar in povestea aceasta simpli, ar tre-
::..".,I Oin conrrasr fafi de Claudius _ bui si notEnr, de exemplu, ci existl un tiPar a doui
Hamlet. Ci'.,.ua. _
naragiune poate avea nrigcarea
complexi, succese inigiale (mi refer la versiunea in care lupul
diversificatl a unui roman d. reu$e$te si minince doi purcei), urmat de egecul cu
Ald"; Hr;iy"lr, ,,iq-
carea directi repetitiv; a
unei anecdote. attt mai mare. Existi gi un tipar care restringe dra-
Astfel, daci ar trebui si descriem,
tura nararivi din Cei trei patcei
de exemplu, srruc_ matis pefionde de Ia patl'u
- firi a socoti pe mama
in..-o l,...-rior. tn_ ptrrceilor la doui, cu concentrarea in consecinqi a
miliari, am purea spune ci ea -
consti in doui suite conflictului. In prima parte existi o deplasare sPaliali
lineare de episoade, c.l.
mai rnulte dintre ele scene_cu_ a acliunii de la casele celorlalgi purcei Ia casa celui
.llus un episod final. In o.ir_ nrr* *rrrl
dia.log,
de al treilea, qi in partea a doua din nou o deplasare
trei intimpllri paraiele intre ele J fr*rtr.' tn aceeagi direcgie, de la locurile dinafar6 inspre casi
fiecare..dintre case ,r* i"
dar care se dezvoltd intr_o gi,in ultima sceni, chiar inspre vatrl.
miti direcaie : paie,-, nuiele, anu-
O operi literari ca lntreg, sau o anumiti parte din
varea slnt din ce in ce .clrimizi; ;rilJ;-; "r.._ ea, nu poate avea ln acelagi timp o structuri logici
-.u.T1r1t;:::'
qi, se 'ffi qi una narativl, clci migcirile sint diferite' $i nici nu
.incheie o.i,,r.-un r': ,i1:?
schimbl tactica din aceea de forgi "ff
Intr_una a. il.t.ri., trebuie neapirat si aibi vreuna' Dar existi un al treilea
tip de structuri pe care trebuie neapirat s-o aibI, cici
Il0
lll
 daci exisrl miqcare.
,^t;rxr; il,i;iiil,, 'J1 '-1i:': ei o. variasie in rnunrite
impri.x ;.;;;;';;' ,"1:: ^::t",i''. t:":" ceritrri, care
Ie ttumim ca in
a'.,n^*'*i.l'r' irr':ll)^*'.ten'iunii'
nurrri accst al tr.cilea ripar
a"ruot,r.l..lrJr r,,.)iouo,,
d ramntic.d a operei,
structu* dramatici
in desfieu.l.i;"';;;":"i"u.in variaqiile care au Ioc
in ritmul si dinantismul ei, pi
.r.d .x-;;;;;'fi"";'"
numit tija.ur .r*i.'li"i,,l",If '':';,,:'
identificim calitili cineric. .'.il,,ii,jl
ri.,I;,:..i.',**l,nftu,
episoade sau secliuni por un.t.
avea ,,.*rirl. lrr."lr.r,rr. ,
prezenrarea, apariqia
personajelor, pounlui'"a.r..ipriu
preliminar, profilarea ,1CJ.*"r,*_
unci
enigme
davrului), crearea mistcrului.
cfiate c.ar1 sinr publicate
nr,:"r.rr),""i"rllu. rrun_
_ la rubrica ,Cea rn1; 1"r_
cinanti intimplare a siptiminii,.
provin din reporteie din The Neut yorker
ai" ." *.i" r.' :;];#:' .ir".1'",fr.iIil.j, l1,Il, Ji
,
i,1;:J::l""fe
seamrni _,i _,r;';'.:;il:,:' crecir
In
general, inrr_o nuveli
rlmine pugin loc pentru
rroducere; ea consti in_
expozitivi,,, 9i acest
mai ares ,; ;;,:;;j;'.J"l.rti,or.
lu
roman : urmrrirea, o,.'.T: J
J"1#.i:"i.,l#_,i, :1,;
complicalia, cilitoria,
scenele de conflict.
rntcnsi acexsti calitate. Unde e mai
rar senzasia de risturnare
.i,i"; -;i;;;r, ;il: de-
culminanti gi curba
cinetici a operei Iir..^..tTl
"t'."t^
poate fi, in mare, norati
sub
112
lotma unor linii care se dezvolti spre 5i de la scenele
-
de culminalie mai inalti sau mai joasl :
rlsturnarea,
confruntarea, revelalia, ciocnirea, catastrofa. Asemenea
de
scene por trece rapid in episoade care au caracterul
concludent sau de rotunjire
al unei incheieri.
Astfel, Cel tei purcei are o introducere foarte scurrd. ;
purceii sinr trimigi de mama lor in lume pentru a_;i
ciuta norocul, ei cer materiale de construcjie gi-gi
clidesc casele. Toate acestea sint rezumate 'lapiclar.
Apare lupul. Egecul lupului de a dobori cea de a treia
casi constituie prima culminaqie,
ameninqarea lui de
pe acoperig (,,Cobor si te mininc,,) e a doua,
9i mai
mare. Moartea lupului di finalitate acliunii, rezolvind
ca_
incordarea provocati la inceput de aparilia sa, degi,
desigur, nu lasi lucrurile a$a cum fuseseri inigal.
Un ragionament logic are sau poate avea structurl
dramatici : premisele introducerea duc Ia o con_
cluzie care e intr-un-fel de agteptat-sau de prevlzut
mIcar, oricit de surprinz-itoare ar fi.
a $i, clesigur, e
aproape imposibil ca unei naragiuni s5-i lipseasci struc-
tura dramatici de un fel oarecare, chiar daci e dezli_
nati, plictisitoare, precipitati sau anticlimacticX. Dar
chiar gi o poezie lirici, degi nu e nici logici, nici na_
rativl, are adesea o succesiune de emogii sau stlri, o
urcare sau o coborire a tensiunii. Curba e de obicei
simpll ; identificim culminalia din plaja din Doaer
de Arnold ln versurile : Iubito, sd ne
lim credincioSil
Unul altuial,9i culminalia din poem in Octombrie
8-228
ll3
de Dylan Thomas in versurile : $i misterall Cinta incd
viu / In in pdsdriLe care ciripeau. Aici inima se
-apd si
revars.i.. Ln Odd ai.ntului ({a dl)ls je Shelley u..X.i*
creltrrea spre o
t,t ,?)ot .culminalie care ar trebui si fie r.ersul : HUGO FRIE,DRICH 1
t)tt1 l,rdbil.jesc, spi;.ti ai oieyii ! Singet.ez
atunci cind vine nu e suficient , 'ro"ri
l, d,ar

sentinrentnl c "" ""iot.iuit,

afirrnet, nu demonstra, p.np.iu_i_ir,
ioc o rr"rpturi in tiparul cinetic.
"r" Problema este, in ce misurl structuralismul lingvistic
se poare dovedi util gi in critica literarE. ln aceasti
privingi sint sceptic, din urmitoarele motive :
E drept cI termenul ,,structuralism,,se leagi tocmai
de termenul ,,srructuri", de care se folosegteln rnlsuri
tot mai mare gi critica iiterari din ultimii ani ; cu
toate acestea, cei doi termeni au semnificalii diferite
in glotologie gi tn critica literari.
ln glotologie, termenul ,,structuri,, desemneazi un model
lingvistic definit care prin numirul siu limitat de
foneme gi morfeme produce un numlr de combinagii
destul de ridicat, desigur, totugi limitat. Stnrcturalismul
concepe lirnba ca o impletire de relagii inrre semnele
fonetice gi sintactice gi pe baza acestor. presupuner.i
dezvolti o $riinli a acestor senlne, linind seame de
funcaia distincjiei semantice. E o gtiinti a valorilor
funcqionale ale glosemelor care ajunge la o tipologie
formali, de tip nou, a limbilor luate in parre, in care
considerarea dezvoltlrii (diacronice) a lirnbii joacl
chiar un rol subordonat.

t Din ancheta lui Cesa.e Segre Snutturalisnto e critica, Il Saggie-

tore, Milano, 1965, pp. XXXII-XXXIV.

115
 Diferenga dinrre structuralism gi critica literar
d.
imediat irr modul de abordare a unui ,."r. p..,r...
structuraligti, un text e interesant numai
tn mlsura
in care e fapr de limbi, mai precis _ linrbl ca sistem.
Critica literarl e interesatl de text ca atare, deci
ca
producqie artisticl. In acesr c^2, limba
e consideratl
nu- ca sistem neurru, ci mai curind ca stil
$i ca ma-
"il:r11.:. a unor conginuturi de mare valoare. Scopul
criticii Iiterareeste ingelegerea. Scopul structuralismului
esre cunoa$terea combinagiilor, a posi[:ilitiqilor
limitelor lor, a fonemelor gi mo.fem"lo, unui rexr
cit 9i
con_
siderat numai in neutralitatea sa lingvistici.
Calitatea
textului este indiferenti.
Cnrica literari inlelege prin termenul
,,structuri* ceva
mult mai simplu. Acest concept poate fi redar ln ger_
mani la fel de bine prin cuvlniul Get'iige (alcd,tuhe).
Se vorbegre de alcituirea (structura) ,rrrrl ,o,
orru*.
sau a unni gen literar, sau, ln sfirgit, de alcltuirea
(structura) stilisticl a unei intregi epoci.
In raporr cu
o operi literarl, ,,stnrctura,, sau ,,alcituirea,. indicl
ordinea care guverneaz.d, opera gi care ii determini
trlsiturile interne gi externe in acea corespondengl re-
ciprocl ce se mai nume$re 9i formi diupi a
9i cirei
reugiti se cfntlregte calitatea operei. Condijia existengei
unei asemenea forme ca gi manifestarea ei cste
coerenfa
prin care autorul acordeazd,, armonizeazd toate ele-
mentele operei sale. lntr-o cercetare structuralistl
de
accst gen, procedeul metodic esre cu precldere
des_
criptiv : descrie forgele stilistice, ideile funclar,entale
116
apare
cu cuvintele lor cheie, simbolurile care rezulti din ele,
in fine, tratarea specifici a spaliului, miqclrii 9i
timpului.
Vorbind de structura unui gen literar, se pitrunde in
legile sale imanente, descoperite inci din timpurile gre-
cilor, acele pe care Goethe le numea cu o expresie fe-
riciti,forme naturale ale poeziei". Ceea ce surprinde
fn structurile genurilor e supraistoricitatea lor. Si luim
de exemplu comedia : se poate spune ci multi vreme
dupl stingerea comediei literare clasice, tn Franga sc-
ai cirei
colului XV a apirut o noui conredie literar5,
autori nu cunotteau tradiqia anticl gi totugi au creat
aceleagi ambianqe umane in aceeagi perspectivi comicl
9i in aceeagi tratare dramaticd ca a comediei antice de
la Menandru incoace. ln aceste cazuri (care se veriticl
gi pentru nuveli sau roman), critica literarl se ocupi
anume de structurile supraistorice. Pornind de la cazuri
particulare, ea ajlrnge nu numai la o teorie a genuriior,
ci 9i Ia o teorie a iiteraturii tn general, in care ope-
rcazi ln chip evident alte forge, dincolo de cele ale
schimbirilor istorice. Acest studiu al structurilor ge-
nurilor a fost acela care a peruris revizuirea radicall
a judecilii greEite dupi care legile genurilor sint o puri
invenlie a pedanlilor.
ln sfirgit, comparabilX cu structura genurilor este alci-
tuirea (structura) stilistici a unei intregi epoci. Ea
poate fi descrisl ca o structuri coerenti ca atare, d,ar
intretiiati de altele. De altfel, a$a s-a 9i procedat in
timp, lndeosebi in literatura criticl existentl despre
lr7
 clasicism gi romantism. Dar_
9i aici se poare merge mai
depatte gi se poate ajurrge Ia
o limirx'rJ. inl.t.*"r."
istoricl singuri nu mai--e ,uf;.i"J.-
cazuri in care, firi sI fi
tu""rrii,
""ir,u I
srructura stilisticl a unei .fost exercitati nici o.influenii, JEAN STAROBINSIiI
epoci ..rrirr" intr_o perioadl
ulterioari. Aceasta n" du.. L p;";;;;;.] ,.u
cordanga-diverselor cpoci igi ,..'ridt:ili; .on-
mai profundc decit acelea ' ,1. inflr;;;;i;; i,"' ,r."ru.i Actualitatea interesului pentru stl'ucturi se datoreqte,
in,acelea care sc pot numi structuri. ,o.rri in critica literari, unui efect de contaminare de care
l,olosrrea conceptului de structuri
in critica literari. nu sint insi ultimul care s[ mi pltng. Cici f[rI sI lie
are de fel pretengii exclusi'iste. gtiinql gi firl si dezvoite cursivitatea coerer-rti a filo-
Ei ;-;;;.;;"in ,.,,o.t
firesc acolo unde va fi sugerat zofiei, critica literari se situeazi aproaPe de rcfleclia
de obiect. Acest iucru
sc va intimpla, desigur,
-"i .r. f" *;ri..-'fir..r.x a."i, filozofici 9i in imediata vecinltate a gtiinqelor uma-
ln
.lingvisticl. DupI ce vor fi fost ,..ifl.r*, ie.; fr_ niste, Le ia pe acestea ca model gi iqi insuqegte de aici
doiali cE metodele,,structuraliste" rf. ..lri.ii'lir.rr.. acele concepte gi metode de pe urma clrora igi ProPulle
se vor intoarce ca Ia o sursi
a lor Ia tipJogia lri si beneficieze. Aceasta e ceea ce se inqelege astezi
Dilthey acesr istorist radicar .r." ,ri.f,r'i"ri""ro.rr",
-
prin a ajunge prin structuralism.
la existenga consranrelor in inrerior.ul
toricitiqii. is_ In apliclrile la critica literari, soarta actual5 a struc-
Un motiv pentru a fonda un structuralism turalismului nu se explici numai prin aportul lingvis-
Ii1e1a1
al criticii
in emulalie cu srrucruralir_ut iiniri*i.ii ticii post-saussuriene, ci gi .prin contribugiile gestaltis-
_
vid. DistincAia care trebure respecari intre cele
,, mului, fenomenologiei qi gindirii sociologice (incluztnd
ptiinge derivi din obiewele fqr'aife.ir..-" douX
etnografia gi antropologia). Confuziile 9i neinlelegerile
sint in acest caz inevitabile, N-ar fi lipsitl de interes
examinarea risptndirii terminologiei structuraliste,
pentru cel care ar dori si analizeze structura verbali
a vielii intelectuale conicmporalle.

i Din anchcta lui Cesarc Segre Strattudlisno e ctiticd, Il Saggia-

oie, Milano, 1965, pp' XVIII-XXI.

119
 Si observim,,in primul.rind, cX
preocuparea de a
ceta structurile, adici cer_ potrivit reqelei de relalii intertre care le defincsc
coerente 9i semnifi-
cative, coexisr; io.ro]-"rcgurile coerenra.
,d,pr,di;;-;;;# J."i: ilff::l :;,iiT;ff.ff jil: Studiul operelor literare poate constitui deci unui din
cu incoerenla, domeniile privilegiate de aplicare a nTetodelor struc-
3*tfu gi pierderea valorilor
rrosrrea "bru.dul,,r,i.r*.#'"rimbilor", turaliste.
gi ";U"#";le
aga mai departe. Strucuralismul, culturii Dar structuralismul nu este, ca marxismttl, o conccplie
este instrument de descifrr* in mlsura in care asupra lumii, nici, ca psihanaliza, o tehnici interpre-
tuleazd posibilitatea de " ii*i.r;l;;;.", o"r- tativd bazatl pe un ansamblu de noqiuni aproape in-
a.. descoperi
prehensibile. In consecinrl, in el entitili com_ variabile. ln definilia sa cea mai general5, structura-
zenga imanenti
i*pii.i ir...a.r."."1"
,*- lismul nu e altceva decit o propensitate lucidl de a
a unei .rgiyri ,r.r.*."rr.-
firi vreo tangentl cu ralionalismul ur'.._l.rdr.r, gine seama de interdependenla gi interacqiunea pirliior
universali. Chiar in cazul vulgai, o ragiune in sinul intregului, De unde validitatea sa universali
examinirii ,,sistemelor*
,organismeloru bolnave (care sau care ll face aplicabil tn lingvistici' economie, esle-
au ;i-.f';"*;1." Io, tici etc. ; de unde gi necesitatea precizdrir programului
presupune ai" pr,,."-
o
l'"llli],r"ljllsra-
prejudecatl in favoarea JtrJ."lr",,,,, analizei structuraliste, printr-o definilie, metodi spc-
inteligibilitate. Structuralism"I_sensuiui, opgiun.r' p"nr.u cificl, ermeneutici eficace, Pentru fiecare disciplini,
dramaturgii a absurdului.
;';;:rp;i..j""r r".,,., daci nu pentru fiecare obiect tn parte.
turilor difcrite si inchistate 1D.rigur, .to'#;;;; ,rr"._ Dar ou numai atlt. Structurile nu sint lucruri inerte,
f, pr"p.i"-i"r"".?rr,.,r_r.
lasr ncrezolvatr problema rrli"r'rir;rii"';r",)!!rt,ri nici obiecte stabile, Punctul lor de pornire este o re-
existl simultan structuri'h.r..on.r".i""'"u, rn lagie care se stabilepte intre observator gi obiect ; se
-carc
un sistem nu e constirui, Ji"' *.r'i'pirrjitor, nasc ca rlspuns la o tntrebare preliminari, 9i numai in
intregului este imanent fieciruia ,.rrrt funclie de aceaste intrebare pusi operelor sc stabilegte
dintre elementeie sale ordinea prioritilii elementelor lor descifrate. Abia 1a
constitutive :aceasra e il;;;**["I
turalismului.,Trebuie .intuiqia
s-
,r.u._ acest contact interogativ se manifesti gi devin sen-
t lnrreg,;t,;; sibile structurile intr-un text fixat demult pe pagina
aces
mentele
;;;:,'",.0:t?;';,,i,".#ii,,i.",li cirjii. Diferitele tipuri de lecturl aleg gi separl strtrc-
Ie conqine" fr. i" sirrrr*j.'r","0"
care
.pe
structuralisti incearci si inqeleagl t-;;; turile ,preferenliale". Nu e indiferent dacd, analiza
organismele ,0".u* unui text se face din punctul de vedere al unui istoric,
complexe in organicitat., lo. oigli".e sociolog, psiholog, stilist sau pur gi simplu al unui iu-
9i

t20
t2t
 bitor de frunros. ll
d" ,il;lr;;"'"r".'' .lt:;'_'*. ficcale clin .rcesrc rn,)(L/ri expresii ale unei coni;tiinge str,4ct:lrrdnte. pentru ci
tregulai, ir;rj;.;"*:j-"ct schirnbarca configuragiei lz- atunci te intrebi : Cine e acela care vorbegtc ? Cui i se
graniee' inte,ni' t11:"t nou, trr"rrr.r rtro.
;u-*"i:':.^-/a coresPurlde o alti lege a
adteseazl. ? In ce scop? Care a fosr situagia in care
coerenlei. S. p;""'i^-"^ autorul a fost constrins si scrie ? g.a.rn.d. Aceste intre-
resnc colrstata ci
ope.i permirc,'l;';;, un: tj.,l;::.i: biri, neignorate nici de rctorica clasicl, situeazd opera
mai multor rrr,,.ru.,nt^il
-d",t';;;'';; *.,1, in cadrul unei relagii umane gi aceasta, la rindul ei,
"

il"i.,.{"n,.*,
rn
;' ;L ;;"j;::J', J',;*t:,qcrtnt
nr rsu ri, u
ca pat.te
sa in cimpul istoriei. Srructura imanenti a operei defincgte
srsteme nrai vaste. .yd
.",: depi$ind-o'
;^^'; substanla relagiei, dar tensiunea trIit5, de care depinde
Nu :':":i:e'
accra
o inglobe'rz'i' aceasti substanql, e un vector istoric,
""ttu"Jl;;'l
anatiza ;;;;;;;il:,; care hotirrete
; dirnpotrivi, Critica structuralisti, scoqtnd la iveali reqelele imanenre
,n.; a".t.iil;"ilr,1r-1' poate. si fie decit consecinqa ale operei (forma.le, afective etc.), e in mIsur5 si re-
ccrcetirii' fileazr scala 9i i'tt"'"I.
Fi.; inaolrli
',.iJi.l;,,i'j,,lll,
1^1-e, liefeze punctele sensibile in care re{eaua structural5 a
r, .oo,jo#.1 .u,'.. intreg va duce operei se intersecteazd. cu tot ceea ce o strXbate, cu tor
rite, Ia tratar.r acestorinterPretdri dife-
r". .r'illl'r
elemcnte alc unei ceea ce gragie artei tinde spre ceva care sE nu fie
care ar fi ..-ri;;;";, t,acro-s1vv46vo,1
numai o rezolvare artisticX organicl. In acest sens,
toate nrorivere pentru sensul exhausti,r.
a :llli'il Existl consider structuralismul complinirea indispensabili a
constiruie un a..rn.n aceasta mdcro-structtu.d
;^;;'.;:,La conqtiinjei istorice. Nu existi istorie in afara concre-
Rcqcaua rrrr,ji".''r,.,1:11:i?' numai asimptotic. tului operelor, instituqiilor, raporturilor umane. Cunoaq-
taneitate' ': desrxeoari
i;;;"J:::lx'"]'constitujti' in simul-
totul e contem-
terea mai intimi a lesutului opcrei literare nu poarc
p,oran * ,inrrrr;;'.";l,ra--vot decit sI ajwe la mai buna inlelegere a fiintei care prin
cx srructuralisrrl lg# conchide de aici.
flrc$te, propria operi s-a creat pe sine insigi libertatea
exclu.de
cum ar putea si r.i;;;:. ;t devenirea'istoricl.
.itictrl si confe'e o falsi care gi-a ciutat imaginea ln structura -inventati de
".rpo.riirrr. ,;.;.r;li1::t::e ea tnsXqi.
t.-, il .ffi.jo,:-:c..care stie foarte bine cI
"u;a.ngir,
;r'i:,.Ti tiiti#l*l:: "Sffi
::i:i+j
ntt'-t'n f916xlitm
;il:":;
poate evita, i, mxsura anistoric se
(opera, fn -strtrcturile
obiectivate
rf.r,rrru*j ]," iornrall)
er "t"* stnt analizate ca
122
 anume tendinld morfologici. 1n epic, fragmentul este
incomparabil mai independent decit in liric sau dra-
\UTOLFGANG matic. [ ..1
KAYSER 1
Ir-,tr-o iu.i*r. furtdamentali pentru orice studiu mor-
fologic, A. Jolles a determinat fortnele simple, iile'
rioare,literaturii'. Limba insIgi, dirijati de o,preo-
epicl originarl
l1tlrt,"
povesre$te - e urmiroarea : un povestiror cupare spirituall", este cea ca;e pune aici stipinire
;",1.,r;; ;i ";##:ii, p.^ un fi"g-ent de univers 9i il leagi in formi' E'l
unui audito

are de povestit
:;':";.il ;,Hi, ::; JXl.,:i include printre aceste forme I legenda, rnitul, ghici-
; nu poate. inr...,r"ni ,ilj'.o..onropi.", tour.a, zlcala' snoava' amintirea, basmul, anecdota'
,,.*r.
[...]Recunoagtem cu uqurinli ci in
Expresia
il "^..u.u ""li.rru"r'j ,l f,,.t".itur,
]:- ceea ce se po'esre$te
ji pnn
numeroase nara-
:1i: se prezinrr .. .Jr"
,.."u, giurri cuprinzitoare se ascunde, de fapt, o forml
$r, urmare, invariabil, rororniJ.-Lt,Lr"'9i
pirile epice rrti.i_ ,irrplX. tiad o serie de romane din ultimele decenii
-ru';;;;""'id aceeagi.
pornesc
atitudine' Povestitorul gi-r., turt numele de sdga' a,ce sta ne indici- faptul
i.lrr""rr,
.X 1p.in intermediul acelor saga islandeze) nucleul lor
j" 1;'# i,T1'il,,';,?,1'.:,1l., "fl lT,,# J: TliH
;r
londere.. EI inregistreaze.bogegia
" il constituie o ,,istorie a unei familii"' Ba s-a afirmat
|- *uirril"U, ,"i_ chiar ci gi forrna majori a eposului are drept celuli
.;;;,1, oun.,
J:'ffi#:"ii;;;,t;t' ochiror" ;ir"".".,":,,;;t generativi tot o sdgd, Iar dacl votn tnqelege, ca
A. 1oll"r, prin basm o formi ce cuprinde universul ca
ri".,." p ul'.
cu neribdare spre un
i ; ff Jil, ;;i;:.:i r:# ,,int1mpla.e in sensul moralei naive", aqadar ca
o in-
" fl, ttmplare cale se petrece ,,aga cunl ar trebui, dupl pi-
pasulu ,.i'rXUor.;," .r,"Oii? ,, *,
aceste rinduri..ale.lui in lume", e
(21 mai- il;;-;;tGoethe ,e*ea noast.i, si se petreaci lucruriie
1797) se bucuri azi nucleul multor romane, ba chiar al unor
de considerarea teoreti- limpede ci in
cienilor, ca o formulare
epiculu.i. Acel pi"se de teatru, se ascunde, de fapt, un basm' (Iar altele
cu drag" exprimi ,"rr3-.'lr" ,zibovim
l'tlva autonomie a eletnentelor un anti-basm : acolo undc totul se Petrece exact pe
parliale din universul care dos de felul in care ar trebui si se petreacl')
ne confrunti, 9i chiar o
[...] Existn trei elemente constitutoare de univers, c'lre
i,I;,r.T:'i;:,, K. ;i;!:;:' KLn'tue,h. Fraocke, Bern ."p..zinti deci gi elementele structurale ale formelor
cpice t figtri, spdlitt si acyiune. Ele pot si participe
ao.r

124
125
 in lnisuri diferiti Ia constiruirea universului.
mer.itl si fie discutat..si Faptul ca exemplu istoria fetei inecate din'Wetther' ca' su'
lulm fi.;;';;;,.rr gerind in modul cel mai imprcsionant o figurli'
tural parrc. SI ,,.orU;n, in,ii srr.uc_
-in
Sub forma rnrjorl se
d;";i;,r;:",. Alt .l.*.nt structural al fonlelor epice e acyittnca'
s. .u,o"1,.'il"ri,o"; i"XH Ialigi se poiltc pttne intrebarea, dacl nu existl forme
cunoa$re
I#]i.;
insi 9i forma majorl ."." ,_, :ffi,,'i::r,* scurte deterutiuate exclusiv de acgittne, c:r si putelrr
ea ; naragiunea derectivi- 'In -.ri*_rrir*ri
i"zvoltat din urmlri cum se plimidegte substanla ,,ac1iune"' Astfei
crimI, 9i criminalul se
ea se de ltorme scurte existi lntr-adevir' Una din cle sttr-
0",* o:" prinde acqiunea, am spttne, numai in pr'rnctul ei cul-
:., i,j,,,, i .;;" ;, ff :lTJ "ff f
srnrpl;i pr.obi de persoi T,T,1.' T::1,, *ir*nr, gi anttme sub forma intilnirii' Itlsemnitatca pe
i',";i; - care trebuie s-o aibi tnttlnirea pentru a putea 1i po-
.";;;.;:
uman, irr
fi :- T:;11T.H; vestiti poetic st[ tn caracterul hotilttor 9i <iefinitiv
-JJ":::;.:;'
dezlesarea enigmei ,r. ;.;;';;rrJ.ir9X T:,J;
.gr_ al intilnirii : ea e purtitoare de destin' Forn-ra tn care
in drepruri, a".i".p.in ir.o'irr'"r**]"'irilduitor
liratea
esteplnl in ziua de o acliune e cuprinsl 9i reiatat[ ca tnttlnire cruciali
p.iniezregar.,ri,"L,il',"J,XI,i1,,i,,,11""J:i,:r?;] lntr-un destin se numegte baladd'
-;; [...] O alti formi cuprinde o acliune ca fiind
in pri-
Iitarea jn dr.pt,.ii
9i este. in.t,',, rr-,iri'r,;. adici bine determinat[ in
fiunea detectivi se enigrnat tzeazd. o ,rr^- -,rl .ind,,reail" 9i unic5,
crimi ; dacl dezle_ timp 9i spalitr. Apoi, o cuprinde ca ertenime.nt, asadar
r I umi i c.rim in't'' 1iu to..o,, ,,u iu i,.,fiptuire liniari a unei intenlii, ci, dimpotrivi'
:.t:;J#t:i'";,11:1;":' :
rio.o,
.io.*
pla rclatare
;;*.jr,i :H-il:* :: :;";1,:,[.r,,;:
., o .oir.idenlI brusci, neaqteptati, care contravine
intenliei. Pretutindeni existi astfel de ptrncte ciudate'
a unei astfer a. ,"-ir;ri il" lli*,nu,
inci '.f"j n,, 1.got. in chip tainic intre ele, pini cind evenimentul'
:: conrureazi,
se :,d,"u .nici o p.obl.n,;. A-[i_ jou..r,iro.ut in prrn.tul crl,-,-,inant, devine iarigi hotlrttor de destin'
Iimpede c a ar'^re pot sE participe
povestiri la lireraturi. aceste Forma aceasta care' pe ctt ne arati istoria literaturii'
'rtrt glsit o tntruchipare
qi-a stabill (lui Boccaccio cu al
[...] In naraqiunea de
;";,* ieromrrone revenindu-i rolul de mare exen.rplu 9i
;fiI1
;Jil;;
r

u; i.1?:,,1,:rll'H;...j:,,;
forme scurte ln care animator) se cheami rtttoeld' Ntrmele ca atare indicX
am
e cea care dete,nini ,r.ffi,t1X":r:: nu o fortni constituitX, ci caracterttl de povestile'
ea insiei
o (anume) figuri. A. J"ll*
lil:il'T: [...] Aceasti structuri de tip evenin-renqial se videstc
"bi$;;l]-rf.,r.r. itrx ir gestica velball tipicl. Formule ca " se ?ntimpli
126
t27
 i1si, ca.,., aSa se
ldca,.deci, abia se..., cind deo_
vor Iipsi din nici.cd...,
o
Iili...: "r,
nrcl nu pot avea der nuveli. Aici, figurile prevedea. Teocrit 9i Vergiliu sint maegtrii clasici ai
nu
#;:il[,:,,irjil
.,,,.',, ci'
"r. rirnine loc pentru ,,rr.i
*,.,u{o,rr::lrj;
:dilei; astizi, ce-i drept, ne gindim mai curind la
varianta dati de sentimentalisn-rul secolului XVIII. Ni
gini despre lume. ln fond, a"r.ri..i"ii "oir"ra. 9i ima_ .e inalti in faqa ochilor imaginea unui spagiu paqnic,
nuvela ,u naiv, stilizat ln care oamenii (pistori), animalcle (mai
nu ziboveste cu drag I" ,; "'iil""pl.x, ."
;;r;i;.j,"or"rll"."nrrarea ales oi), plantele, apele 9i constelaliile sint pllmidite
er asupra evenimentului
$i tensiunea .i ,.rnpo."Ii, ,u cu totul de spagiu, au o valoare funcgionall uni_
:j':'i';'j;,.jl1l"l'i';"nl'll "Y;1 *' i'#'*'e ri rari. [...1
u,;. * .J,,.#' ;J:,,T,"';.':oljlfn:l;
ci e impresionat el lnr TJj:,,ffi
o cuprinde ei . pu,.lll;,"o",ji}::*,a rumii, a$a cum
r-raca descrieri prea
intinse.gi autonome ale
Juraroar.e.contravin spiritului nuvelei,
lumii
incon_
concepe lumea, ne aflim. *oiuli,i.,.i a. ,
fn ,.hi;;'i"";;,l.tu a._"t
treilea elemenr srrucural.
secgiurrca
rreiaA
-' "uvJ!4r!t4
,rurrllrgi"^"p;a .
de univers
sau spasiul.
Din nou punern int."be..r_ .la.i
scurte, cx.e nu consrxu nu existi forme
decir diu pUn,zul..i ,..rr.i
substange, astfel i\rcit si pttrem studia asupra
,spagiului".Nu insearnr lor esenga
I',**u, "oiil'i,,i1,,,lf ,;l',il",iilil"T,
1ii,,i
stmplu pcisajul. Dar ele -".1n,rr.,JT;
sint determinri.
spaqiu, i9i au imporranga a"
._ *r._"
torml scurtl, acesta ar ""p;;r;;";"*rr,rLll]
tt tuPtint ca o secgiune pro-
prie, unitari. Ar I,a ,r, imagine' Itnagitre, sru
mai curind inrrgi'e n,;.rlXttli -o
si ic)ita ;;,;" il;;,; "*_'ill,li 'J#,1 rl.-:T..J ,:ri!!,::

128
 CLEANTH BROOKS,
ROBERT PENN 'STARREN
Arn vIzut, agadlr', ci o poezie nn trebuie ingeleasl pur
gi simplu ca o inmlnunchere de lucruri.,poerice" iu
sine. De aselrenea, nu trebuie inqeleasS, dupi curn s-ar
pXrea cI doresc ,,vtnitorii de mesaj", ca un fel de re-
cipient, ornamentat sau nu, tn care s-a pus la plstrare
un,,adevir" sau un,,sentiment nobil".
ln nici un c z ni trebuie tnlelcasi ca un grup de ele-
nrente combinate mecanic metru, rime, figuri de stil,
idei 9i aga mai departe
- sunetului stnt esengiale pentru ca Shaliespeare sL ne
puse unul peste ahul pentru
-,
a forma poezia, precum clrimizile unui zid. De su-
premi importan!; esre relaqia intre elementele poeziei ;
aceastl relalie nu are un caracter mecanic, ci unul
mult mai intim 9i fundamental. Daci e sI comparim
poezia c! alcituirea vreunui obiect din narurl, vom
alege nu un zid, ci ceva organic, asemenea unei plante,
Putem cerceta acest principiu general, luind in consi-
derare clteva exemple. Versurile care urmeazl ar purea
fi cu greu numite melodioase. Bir, s-ar purea spune ci
sint mai degrabi guier5toare, sibilante, decit rnelodioase
, Cl. Brooks, R. P. !7arreu, Und.erstanding poe*y, ylolt Rineharr
ancl Vinston, Ncw York, 1961 (prirna ed. 1938), pp. l6-20.
130
It' it were done wben 'tis done, then't,werc uell
It utere clone quickly: i.t' tbe assassination
Cowld trammcl up the conscqaence, dncl cdt.cb,
1
With his sr.trcedse, saccess, than but this blow
Might be the be-all and tbe end.-all here,
But bere, ilpon tbis banh ancl sboal of time,
\Ve'd jwmp the lile to come.r
Stnt cuvintele lui Macbeth atunci cind examineazE uci-
derea lui Duncan; nenum;ragi critici au considerat
acest pasaj drept poezie mare. Nu trebuie sI conchidern
ci pasajul este de o mare poezie in ciuda , absen11ei
efectelor melodice obignuite ; mai curind ar trebui si
ingelegem cI
ritmurile frinte gi tendinga spre asprimea
comunice ceea ce doregte. De exemplu, tngrimldirea
de sunete s ln versurile 2, 3, 4 contribuie la formarea
unei impresii de grabi desperatl, de enervare gi emogie.
Versurile dau impresia ci ar fi goapta unui conspirator.
Efectele de ritm gi suner din acest pasaj sint, prin
urmare, poetice in singurul sens legitim pe care l-am
constatat: sint poetice pentru ci contribuie la semni-
ficaqia totali a pasajului.
t Dc r-ar efirgi o dati sivir$it, / Si-l slvirsesc degrab' ; dc-ar gti
:morul / Sl ia-n voloc urmirile, prinziud / Cu ele 9i izbtnda,
.:vitura / De gi-ar afla aici qi curs 9i capit, / Aici pe schimbl-
-,r,rl vad al vrenrii, / Ne-am pune-n cumpenr viaja.
(Trad. D. Dugescu.)
131
 Putem aborda aceasti problemi generali celui de-al doilea vers coincide cu faptul cI poctul vede
unghi. IatI doui versu.i d. R"b;;;--;ir'l'J. Ei clin alt in aceasti priveligte a naturii un exemplu al patosului
.r..
,rrulr-,-' ''
\flilliam Butler yeats lc aclmira for.," scurgerii timpului qi a propriei sale viegi. Plasind excla-
ma[ia in oricare alti parte, impietim asuPra.acestei re-
Tbe uthite moon is setting bebind
the w,ltite ua<te, laqii intre ritm gi celelalte elemente implicate imaginea
And Time is setting uiti me, O 11
-
asfinlitului de luni 9i afirmagia poetului in leglturl
cu scurgerea timpului. Yeats a rezumat efectul general
SX presupunem ci versurile ar fi fost scrise dupd cunr
urmeazi :
al pasajului 9i relaqia intre pirgi in felul urmitor:
,,Daci luim din aceste versuri albul lunii 9i al valu-
The ohite moon is setting beltind rilor, a cirui leglturi cu asfinjirea Timpului e prea
tlte white wave,
And Time, O t is setting uitb me. subtil5 pentru intelect, le vom lua o palte din frumu-
sele. Dar cind sint toate laolaltl, luna Ei valul gi albul
Considerate literal, s_ar pd,rea
cd. cele doui versiuni pi timpul asfinjit qi strigitul dureros de la incheiere,
spun exact acelagi lucru : ele descriu
o-.irr"
sceni qi reclau
'i,Jsr" ele evoci o emolie care nu poate fi evocati de nici o
o exclamagie provocati de ea. Totugi, alti grnpare de culori gi sunete gi forme" lTbe Syrnbo-
doui versiuni -a.r.op.r;..t.
cu. grijI, aterr la ,ir., ,, lisrn of Poetry).
mutarea exclamaqiei .;
O a schimbat .orria..oUii rnigcarea. DupI cum se vede, observagiile lui Yeats se pot aplica
Dar importanqa fundamentrl;
"u .o;;;; ir) i; ,r*pt,
in.faptul cI, in sine, p.i." u"rrirr.'""-o[i*'r"i,n._
atit la elernentele priveligtii insegi, cit 9i la ritm. El
nu laudl versurile numai pentru ci sccna cu luna albi
lodioasl decir cea .1" dou.. In p.iur* lI.rjrr.,'rr,r.^_
" ales pe,tru care apune in spatele valurilor albe reprezinti in sine
rea este superioarl mai
efectul de ansamblu, ,ru I" ...,
ci .onr.ibuia I" un tablou plicut. Poate ci, de fapt, o lunl albi poate
.. ;J;r;;;'rr",n, ,n_ si ne aparil mai pulin frumoasi ca o luni de aur, dar
terPretarea de ansamblu a sccnei.
Exclanratia plasatl daci rescriem versurile cu o lun; de aur, an pierdut
inrr-o pozigie accenruarl la sfirgir ;-';;;r'^rr_:;;;; ceva din ele:
cI vorbitorul abia dacl ingelesese'irr*.ugr-io.6-t,
priilor sale spuse, pinr i, clipa i, .".; n.o- The gold moon is setting bebind. the gold waae,
i:_*';;Jir. rr.._
tinirea ritmului cauzati de pozilia And Time is setting for rne, O ll
tr-rii.gltrt
"r,.t"*o6.i
r Luna^a.lbi-_asfinlelte ! Lunr dc aur dupl valul dc tw I 6i Timpul asfin-
dupi valul alb / 9i timpul asfingepre cu
asfin{e$tc
mrnc,Ol(N.trad.) tcftc penru minc, O I (N' trad.)

132 tt,
 Accl
"ceva,, carc s-a oierclut depindecvident de re.lagia
intre culoarc si celclalte .1.r.r,.-ir-'.rj.rf ".r..rrfri
i.n"'rl:.
de
Albut lunii $i ,t.
,,asfin1it" 9i apoi, mai "rt;i;i
f;'j#;# ju ,0..,
MARIA CORTI l
precis, ;;
scurgerii irevocabite a Timpului ffi;; L id.."
inconetient pentru cei
;r;;r"-J;;;ui"i,, n.,od
paloarea a ceva care ",,"i
_,iir;i;;;1i""ujuru.r
lj ", RXspinrlirea principiilor structuraliste in zona diferite-
r"sr.i,-a,i;i'::'ff ;i'JTI;.,,?,i
:ij: ::.
crnd ":*,relatia...
spune l::i; lor iiscipline gi, in consecinli, caracterul interdisciplinar
al cuvintelor sttucturd ti struct"rdlisn au dat naqtere
e
a,,",,'.,'in;;;;;";;J"l;:i,:"*l?"rr.,,J,J,"+:."';;
acesrea nu inseamni decit.cl unei semnificative polisemii a acestor termeni' lucrurile
frumusegea * prin carc
drpi pI.;;;;"lrii ,."r, mergind pini acolo, hrcit din mai multe pirqi se
pro-
er. rrr"Lg. :;ffi ol'.r," ,. norri.h."r; o clarificare semantic; sau de-a dreptul
ansamblu al versurilor _ decurgedin relajia plrgilor inlocuirea 1or prin noi termeni, specifici fiecirui
_ dorne-
intre ele.
niu qtiirfifi.-.ultural 1., parte' Ni se pare posibil sI
Jirrirrg"* in cadrul cercetirilor structuraliste in mod
schematic doui direclii fundamentale, 9i anume
aceea

pe ideea cI structura aparline obiectului' reali-

baz*tl
txqii inseqi asupra cireia se indreapti cercetarea' Ei cea
bazatl pe icleea ci structura nu aparline obiectului' ci
fiin4eazi rnai curind in programul qi acliunea
metodo-
i;;1;t cercetirilor domeniului resPectiv' In cazul dintii'
"
arJici in disciplinele in care se postuleazl apartenenla
structurii la obiect lnsu;i, afirmalia e justificati prin
natura
diversele moduri posibile de a lnlelege 9i aprecia
obiectului: de exemplu, ideea obiectului ca organism'
in-
ca in gtiingele biologice, san depistarea ttnui sistem

I Din ancheta lui Cesare Segret Strltturulismo c eritica' ll

Saggiatore, Milano, 1965, pp XXVII-XXXI'

135

I
 Iluntrul obiectului, a$a..cum
se petrec lucrurile cu Iimba
in lingvistica srr.ucturalr, lingviqtii Cercului de la Praga, demult, prin 1928-1929
lntre ele, a$a cum au fost "r, ;.h;;i;rilo.l,'rr'._" ,.rrr. (Mukalovski, Jakobson, Karcevski etc.), legaqi dc migca-
economia politici sau in
;;;;;; i" pitd;, in rea formalisti rusia Opoiaz (Societatea pentru studiul
sociologi". i;;';j";de
mai existi discipline acestea limbajului poetic) 9i de Cercul lingvistic de la Moscova'
c Ia
Ii,irii ;;.;;;r".;"..;11" 3"-:" d-e
*
inselegerea rea- Sint binecunoscute problerneie teoretice ridicate dc ei 9i
, n,",i ii*;il;. ";"^:T: aceste
i t,- ; tipicr e
-unitariconcePiii
t- Ge sta t analizele de structuri sertantice, sintactice, metrice, de
obi;;ui;";r"";;;"::-"* sau definilii ritm gi asociaqii sonore, de legituri sintagmatice, de dis-
'1" "
., d.;;; ;i;;,. ", *i. ii',T,. t locare a cuvintelor etc. menite s[ demonstreze pe de o
naturii.
:;
J
"
obiectului insugi. in ,.frirnf,
::','};'I
^.*irre :H ,;:,fi parte cum, ln interiorul operei de arti, se constituie
i1:.,
apartenenlei structurii 1r'
iirrnf,". f, un ,irt.- de relalii ce caracterizeazl fiecare din elemen-
:i::
uner concepgii a structurii
obi..i r.-1-rr.g.""r; tele lingvistice care il compun (recent, Jakobson a exem-
avind un caracrer metodo.rogic .principiu fi iur.g;rr,.,
ca
plificat aceasta \n Les chats de Baudelaire), pe de altl
tive sint, pentru
d';ffi;;"i, ,'j_nili.o_ irrr., ." semoificalii au aceste structuri aie mesajelor
etno.
r6,i-st.ol,i ;;;,;":"j:.*'';,'T::;:: artistice in contrast cu sistemul din langwe' Principiile
o!.iet ; tot aici se cuvine
#Jff :; :1,,)i: qcolii structuraliste de la Praga 9i ale ran-rificaqiilor sale
amintiti ,ri definirea srructu_ .uroparra, americane, ruse ln ce privegte limbajul artistic
rilor matematice ca outilag" *rntoi.-
Se pune- probiema, care acc-epgie ,u fort reluate gi aplicate in ltaiia, la nivelul actual al
sau care accepqii ale problematicii critice 9i al realitllii lingvistice italiene'
structurii gi structuralismului'sint
cu bune rezultate, fn dorneniul o"rfiif" j..*.*pii.rr., ie qcoala bolognezd a ld I{eilmann (vezi, printrc
.rlri.ii lir"r"l". ,. orr. "itr"
altele, P. Valesio, Problemi di metodo rtella critica sti'
ci trebuie sI distingem mai multe pilr;.;;
investigaqiei este Iimbaiul obiectul listica, in Saggi linguistici d'elL' Isti.tuto di Glottologia
al uneia din operele 'sale".rir;;';;";;r,"r.n,r., 'i.'' *, al Universitilii din Bologna, 1ll, 7962, pp' ll-69 ;
literarel _ir;
.
eminamente conotativi, fn.
f
,,rrrre L. Rosiello, L.a fa'tzione lingwi'stica del mesag1io poetico'
care, irr'f.f,"iiff"rf te, torrt
se tient, 9i care diferi de planul in Nuooi Cotente, 31, 7963, pp' 83-93)' O astfel de
de .r_rri.i." ,i fi*Uil,
accepgia cuvlntului srnrcturl analizd e, incontestabil, fecundi: 'tvem de-a face cu
.lria.nr,-jr*.r_rori o munci descriptivl crgatrizat'l care, in ansamblu, urmi-
din lingvisticl ?ocmai aga gi"rr.,stau tu..uli. i"r'.lrtir"r.,
crci primii.care si-au pu, i' nrod re;te sI ajttngi la ,,perceperea intelectuali" a acelei

semnificaliei structurale a limbajului

;i;;;'prout._" reqele cle raportnri interne ce constituie structura operei
p;.;i;';, fost de artd. Daci rimtne totugi un aspect problernatic'
I56
t87
 subliniat de po,zijii metodologicc, s_lr pirea ci
-anurne
referl dependenga artelor, genuri literale. Printcle exctnple
accsta se Ia subordonarea analizelo. par.ticulare
finalitfuii din langue, gi anume ,, fi uo.lrr'de critice ln acest vast 9i complex sector ne-au fost oferite
darca.devier.ii fa$ de sistemul oarecurll
eluci_ de formalismul rtrs al deceniului III ; tnci de atunci
al limbii au aplrut lncerciri de constituire a unei poetici struc-
sau alternativa structura.li pe care o "rron.,l,
,.p..riori op.."
confruntati cu cadrul. de opozigii tun.gion.rt"- turale care au proliferat apoi mai cu seatnl in Statelc
pe care Unite in trecutul apropiat: scheme generale corespun-
o reprezinti structura limbii. E evident ci forla
metode izvorlgte din sine numai ,imirre
oricirei zind viziunii lumii, poeticilor dcfinite pini atunci strict
I totugi int.e-
barea daci, accentuind o,astfel j" finalitatl-rru istoric (baroci, simbolisti etc.), genurilor literare ; s-a
gem si facem pur qi simplu lingvisticE.
,1r,r_ vorbit de structura tehnicilor literare, de modclarea
Cu ali" cuvinre, obiectelor ; ca sI mI limitez la un simplu exerrplu, a9
daci admitem ca indispensabii ,I pure_ oil..,ut
a" trimite la culegerea de documente ale formalisrnului rus
examinat in raport cu ceea ce se afliln
afara
la langue, identificarea criticii cu o astfel obiectului, publicati de V. Strada (Questo e aLtro, 6-7, 1964,
implicX riscul climinirii fiziononriei ei de
i" ..trgi. p. 63), unde se fac referiri la cartea lui V' I' Propp,
Jisciplini MopgSoaoaua cKa3ku (Mofiologia basmului), studiu de
autonomi. Slntem convingi ci acest r.isc nu
e necesar; gramatici pur descriptivi a acestui gen literar la
9i ci critica poate folosi metode gi instrumente ate
strucuralismului lingvistic in scopuri lntru nivelul unitililor de situalie (motive sau ,funcgii"), unde,
torul proprii, pe baza a o sutt de basme, se verificl o scheml prin
care si protejeze integriratea scriitorului, precum gi
firnclia criticii sub aspectul ei formal. combinalii de,,func1ii".
Evident, aici sintem departe de conceptul lingvistic de
[...] De aceea, in secorul valorilor strict formale
pot fi refer.ite la limbajul artistic inclividual carc structurX, chiar daci teoreticienii metodei se rcvendicl
sau Ia adcsea de la principiilc lingvisticii strlrcturale ; intt-ade-
Iimba literari a unui anurne moment sau
Ia confruntarea vIr, acestei tipologii structurale ii lipsegtc, ca trisituri
momllte diferite ale unei limbi literare, ..r..rrr.r,
i3t1e
rara a se lclcntlilca cu cea pur Iingvisticl, pornegtc fundamentali, conceptul de opozilie din structura ling-
la un concept analog celui J. ,trr.iu.I, Urror -p. de vistic5. Procesele de schematizare 9i modelare sint inru-
...r_ dite mai curind cu cele din Gestalttbeorie declt cu cele
noa$terea unei realitEgi sistematice inerente
lntr-un domeniu mult diferit intrim cind oUo.ie_
obliectului, din lingvistica structurali; vreau sI spun ci obiectului
metode structuraliste probleme de poeticX
., ii este mai adecvati noliunea de formd xnitard decit
sau fenomene cea de sistem. ln concluzie, definirea raporturilor intre
generale ale culturii sau artei : migciri
.ulturnl", int,.r_ structuralism gi critici literarI, existente de multi vreme,
138
119
 cere si se recurg;
turalismului. _
Ia mai nrulte accepriuni ale struc_
gansele apliclrii. mctodelor
,l:: ^r:rol:.
rntr-o tradiIie criticl is srructurarrsre
slntem convingi
cum s-a mai afirmat
,'-otil"t;l
Itngvistica structurari.
ci, aga ABRAHAM MOLES I
curn a confir,rr, ,a."r,'n tuy]-trrr;r";;;"'l;rji"J,li
cere .our metode ,,n, '
spunc complemenrare n.comPle''"entare ; Ldvi-Srrauss ar
din fizici, undc doui Punctul de plecare fundamental al acestni studiu' care
etape A 9i B nu
oo, '".tt"'u.l decurge in mod natural din materialitatea comuniclrii,
aaice Ia ;";,i.;.:;"li-studiate simuttan din a[ard,
structural' ei din intcrior, e faptul cd inf ormaSia e o cat titate mdswrdbili ca're
"a;.; in;n"*cig-t;; ;::;',:Jif' caracterlzeazd procesul comunicirii. A colnunica, de
...1;r; ffi;;x,:il:ii[:.i,:.:'T:#,
::,':
crngl evidentl irtegra..u
rnregrare pe care critica
r"rulrr."ior'l.f* a",rit.r"a.,i;*: aproape sau de departe, inseamnl a transporta cer:a :
acest ceva care e transPortat reprezinti' complexitatea,
Iiterarr, p.i; ;;r;;.oui..rrtul iar primul rezultat pe care ni-l aduce teoria este ci
gt a scopurilor sale,
o or ca necesari si o prc- informljia se deosebegte in mod esenqial de semnifi-
,;"a. ,,,i ,J,;:;: ;":i",teazi
t o disciplinl pur Iingvistici. cagie: informaqia nu e decit mlsura complexitilii.
Semnificagia se baze*zi Pe un ansamblu de convenqii
a priori, comune receptorului 9i transmigitorului, ea nu
e deci transportatva, ea preexisti potenqial mesajului' Nu-
mai complexitatea e transportatl de transmilltor la re-
ceptor, ea e tocmai ceea cc nu e Prezeflt pentru recep-
tor, e impreaizibild, Si mlsura inforrnaliei nu consti
nici tn numirul de sirnboluri transportate, nici in rlsu-
netul eficace al acestor simboluri, ci in originalitatea
grupirii acestora, opusd banalitilij previzibilului'
Astfel, originalitatea e plasati printre valorile funda-

j
mentale ale teoriei, gi studiul Pe care l-am flcut asupra

t A. Moles, Tbioria de l'infotnation et Pciception esthitique,

Flammarion, PaLis, 1958, pp. 196-203'

l4r
 percepgiei formei
n, deterrninat si opttnenr
nalitatca intetiRibilit;",? origi- (ranking) a formelor' Mesajul trausferi cot.nplexitate:r
nu mai f o r m c-le
s il,i I. ri., ;;;;' "t rin t in t"ii- dintr-un putrct irrtr-altul al ltlrnii'
li;;.; ;r;r."#'i'^o]l"atea' dlci ori gi rrr ita tca. o ri- ficir:rcl me-
;i," ^i,1"',','.!:,:,ici I
Printrc trcesle lotma calc' recluc originalitatea
;,n,,rc/i;.i;;ffi;: ":1; :*; r^urf"'rti-lf"til, .,,,.1t au un caracter permaneut' din
cle

F:ut :,;r."ill. *i"r""'ja.rt ,int, nrr*olirabile si omologabile' s\ttt' simbolarile

l]j;,.,.,1"r,,n,
operagional u.r"urjrli "iil:, psiho-
Jurur. sensul etimologic *.r"_
,r .rrrr,riri-.,#,,iilru : inter_ ."r" .l<lrre o multiplicitate 1T aceleaqi elemente.
modul de gru-
ttg.ere, explicd. faptul iiri.. ,,f" mesajului, in conformitate cu
pue care giseqte convenlii conservate tn memoria indi-
; lr
;ll" ;:Ei,::reselele.
;:" ii' Astfel, x,l
:.I:: {:gindirii'
",
.:::".-..:l l,iarrri. Air. iot-" din acestea n-au decit un caracter
,i.-*.ir, apropiat, 9i nu ne dezvlluiepercepqiei'mai
;nt"l;dlii i;;;r".rr."i cel mai nirnic mult
viitorultri pornind
j:T*,J}i*:j"i,Tffi ;'i.n';rl decit un pronostic asupra
t de la starea sa trecutl 9i prezenti' Printre
aceste lorme
,,u,",.. "l'J'lllf:lFIn:l,?I
il,i..p,,l, ,[r-"i care se exprimi prin reguli de structuri ce
drn acele conce?te de
,l11,,,l,:.
"lI:,::: I *f:i inlocuiesc simbolizarea p'ectdenti'
una din cele mai irn-
periodicitdted' care e mai puqtn o pro-
.* ir r.n gi':,t;::: :,
:: giue.;ro.. portante este
o n,
ron, . ;:, T: T.,,T, ffi ,,:j cit o mirime misn-
de ingeles ^i:rr,
ci dezvoltarea sa tld ;;;;; absol,rti in sens matematic'
dezvoltirii spaliale sau
marr teorii $tiintifice. nagtere unei rabili, o misurl a regularitXiii
Mai precis, studiul forn indiferent dacd are loc sau nu
t1 ,.r"pirf" a ^conqiienti
percepgiei,
noastri
d" p..."pgi.
or*ijori"l"'. :n. ansarnblu de elemente l*il*ptor*, a mesajului' Intreaga
.
,t i.nrtix'gii fie fn momentul scurr
i..r.rrli],t"inciz-ind
- "*""r,i.edominatldedoui"spaliialetimpului.fizic":
d.' ..;;.;;;; *
il, ??i, *'T' ;;i?;;. tint d"finit, relativ bine mdsurabil' este
l-11'i'
tnrt uctseil :"3 : ;:' prezentului"' celi-
al prezentulu ";":;l: acela pe care l-am numit ,'densitatea
duratei imediat
:ffi: lT.'#'ij''1i..#,#.T ; :::T:[fl:*
-u't;'.t:;:'"t:-1e auto-corelare
il,-J"i iib.r, variabil,
-,i este extensia
fenomenelor fizice'
*li.*iirr"' In cimpul periodicitd;ii percepgie de grad.l
*i'l ain si sE dinl iltffi;;t;r.t,'rti "p"'e "tt
o
"i,';"T.:1, u" care. psihologia n-o al periodicitilii in misura i'
,ubrini"se ;,;;";-. ;;';;;;i".ir"re ritmici
,u a. inr**nl"l:iiJT1:,j;,.d:lllil: a percepute temporal sru
:, ..1,iforme. f,ir"'-Z- rAr,tote substanyei
a unei
acestei Teoria informagiei ne ,oritrl, ui o perceplie directi a 'sn:ui ritm sau
furnizeazd, o ,ar.; previz.ibilitnli a evenimentelor viitoarc'
142
143
 Astfel, periodicitatea sl fenotnenologici trebuie sl llmbr;rce rtrt
in sens fizic a unui sunet auclibil rant. Studierea
(care se impune gtiingei acusticii) este ignoratd
ca at^re
de citre percepgie; ea este conceputi ca o calitate
;ilil;;';;"rsucceslv
:?.,d':;3'':":il:',lj:#"H,:::'i"::l
ca

aprehensibili a swbstangei sonore-(Klangstoif care)

direct
untple
subordonate "
ll li' r1," *l ; i,ft t:r;;,:,'#"
" ( :::5, i.:I"*: :. ll:
durata, analogl culorii unei impulsii vi'zuale, In do_ auditiei. Acestca, unltc
meniul sonor, aceasri analizd. face din il:::;;J;"f'"r' a'- armonie ei de tir,bru' con-
,,inilgime,, un cuantumul de duratd'
caz- deosebit de important al timbrului (liiangiarbe) struiesc simboluri p""nit in -a
obiectwl sonor' e',tt'
cind acesta prezintl o dominanri stabilX dincolo de :;,lT'""G; '".niot'te constituie acestor obiecte
densitatea prezentului. perioclicitatea nu e per.cepuri ;;; ';;;;;it16 '*p"i*'n"l' Grupirile imediate celuie
sonore constituit i" "*"n'i'
decir dacl afecteazi. durare care sI fie ele lnsele me'iotiei '
apre_
o'" in 1o'*o lor' care intri in macro-
hensibile (ritrnuri, melociii, mlsuri etc.), fn ,rIru.a
i, :,llill il;; neregulati de banalitate
care sinr fenomene ciclice, pracic neglijate pini ,;;;:t;,i;tnd o
acum 'i"'n"n1i
de gtiinga fizicii. 5i originaiitate -..^ -^ ^ furnizeaza
r,,
Din proprietllile simbolurilor gi regulilor formei in dia- i;;;;';;t"turilor mesajului pe c.are ne-o
posibilitatea de a realiza
lectica infornraliei rezulti cd iuboidonarile succ)sit,"
alu teoria informaliei suget"azi cu pe- '
utilizind
acestor simboluri 9i reguli, fiecare restringind
, pugin ;;;.';i; ;;'"ep1i"i-senzoriale 'maeini
aleatorie' Programate
mai mult repertoriul de elemente primitive pr-in ,po.i.ea rioadi controlati, cu funclionare
redondangei acestora, constituie ,n i.,rpurror,,
aport Ia in funclie de aceste structurl'
cunoagterea structurii mesajrrlui. Orice teorie
a nresajului, Mesajul muzical t"t tti *'i tipic exemplu al
mesajului

in spegI a mesajului arristic, trebuie si. numere prinrre artisticreal.or,acesta,carenise.prezintiade'searepe.

preocupirile salc deterrninarea acestor structuri
subor_ ,,i'ii.il*'li:*:*':l i:*I':U,l""l.T]:"li
donare cu legile 9i repertoriile lor : acesra va
fi obiectul si
sugereazi -'i-tot"'ito'
examrnal
unei,fizici a mesajului,,, parte consrirurivi a estericii ::iJ;; ln ctteva .tiluri.'d1 extsti 'l::i]:
muzical a'rard cd in realitate
experimentale. ffi;;:-i;;na1u1 qi simultane ale dementelor
Exemplul cel mai net al acestei fiz-ici a mesajului ne doui structura,i ai"i*it
cii'e mesaj' deci doud' mesale
e-dat de mesajul sonor gi in particular d. .rr.rryrl *u_ ,tfi-iirr* furnizate de
zical, care trebuie abordat tn materialitarea sa imediati, prrqiale
iar nu prin intermediul schemei operatorii artificiale universall traducti-
mesajul setltdnt'c : simbolizare
- de o tnetalogicd
a partiturii care nu prezintl interes decit pentru
execu_ bili, care Pregiteqte acte qi asculti
145
144 70 228
-
 interni (indiferent ca
preocupar ,.o,i^ inio.ll.l,l,
n# obligi subiectul receptor s-o epaizeze prin reprezentirri
,ll,,l'l'#,'
un obiect de rra,smis p.nr.u u ;;r;r,r;;; *:ffi,l succesive.
receptor, reacqii ra Structura n-resajului artistic, chiar dacl nu e complet
* mesajul estetic, ale
cirui simboluri ne sint necunos-
determinati de aceasti inteligibilitate, este totugi condi-
pugin cunoscure, care e intraductibil lionati de ea gi trebuie sd. realizeze un fel de contra-
i,"tjl ::r,reSulile
gr partrcular. punct intre cele doui tipuri de informagie care se impun
Iiecare din aceste doui. mesaje alternativ qi neregulat receptorului prin pachete de
complexitate care se supune unor
transmite propria sa informalie succesivi, evoluind spre o banalizare pro-
legi de structuri auto- gresivi in decursul timpului sau al exploririi mesajului.
nonre, gi amindoul sinr prezente "in
p.opl.rli four,. Astfel, rnesajul muzical, foarte bogat, se folosegte mult
variabile in diferitele tipu.i de
,n*r",j.,'d-J,p";trolul pe de repetare, care climinneazii progresiv lnlsura infor-
care trebuie si-l joace acestea
din ,._i. Arrf.i, un rnesaj rnaliei.
telegrafic congine infor
Limita de apercepgiune a receptorului, care introduce
puternic dominanti,
rl'lilo"llljfi ;;:;l T:::':;
comporre. in general proporgii
o condilie cle inteligibilitate, joacd un rol eseniial irr
echivalente structuririle complexe, plecum Ei ficind si acgioneze
aspecte ale informagiei. Cit "i. ..to. aoul
_url..t, ar.;
despre mesajul unele asupra altora mesaje multiple care folosesc un
partea sa semantici este foarte fel de concert de diferite canale senzoriale de infor-
structurat;, deci trans_
,ite o informagie slabi (,ota1ii ;r;il;j, magie (cinema sonor, balet etc.) sau de diferite moduri
estetici transmite o inf lrrr." .o
de exploatare a acestor canale (recitativ, operi, carte
bogari
u s",u^t, ;i,;,;lffi::T.111;T,.r. care,
ilustrati etc.).
De fapt, receprarea mesajului .ri.ri" Materialitatea comunicirii, asupra cireia noi am insis-
condigionati
de existenla unui debit de irrf"._"r,"" tat mult la inceputul acestui capitol, arage dupl sine
clin punct de vedere semantic
i",rii*
-irr-'fur.g,.
atir faptul ci aceasta trebuie si se supuni legilor funda-
.ir 9i mentale ale fizicii obiectului resPectiv, dintre care cea
atit de cultura din trecu "ri.ti.,
cte potenyiatut,i" )I),#;,IT::::,0:,'TJ::,,1',I mai de seami este aproximayia tealizati de cantificaqia
ne fie inreligibil trebuie ca pragurilor perceptive, 9i d.istrwgerea realizatd de zgorno-
complexitat." O. .rr. o poo.,l in
si nu fie, in medie, prea bogatl ; ,oruSi,- .r-,.*
tul care creeazd. incertitudinea mesaj.

inrordeaun:r cazul mesajuh,i ,...r;. Zgomotul constittlie ecranul de fond pe care percepem
artirri., ui f"rrioi-i"*ir;_"r. mesajele universului inconjuritor. Acestea trebuie si se

146
147
 detageze suficient de fond pentrlr a se impune percepgiei \fodul dc distrugcre folosit vafi funcgie de:
:loa:rrc, 9i agiragia perpetui gi dezo.donati a a..rtri artistic (sonor' vizual etc')
tond atrage dupE sine d.oud principi; j) i."oit.,
mesajuiui
'a in
auno"lt".., griori care se poate avea deja
irrrrt;todrrc le-
in pcrcepjie : :,
leagi pragul exrrcrn al :ituri cu acesta (forme, subiecte etc')
; L::I] sensibilitlgii noasrre ;:"i;;"'i p. .r." tncercim si-i punem in evidengi
:reeularitate, originalitate, semantici ctc')
::f :fu ::i:i"!,!"',!,i"iii,,i,'I",ff ff:'I"';,T'*'l
rnceftrtudlne asupra semnalului percepribil X ff;;;;;-;;.id..l' """'"i
dis*ugeri' sint cazuri de

'.";;;, incertitu- speli in Parte, dar semnalirn :

frecvensei sate
-
.1"':-::,:,:: cd nu putem cunoa$te ei n. ,.r,a, 1'd,irtorri,rrite (Verzerrang), care aclioneazi pe o di-
:e .ex:mplu,
decit fictndu-l si se cletageze
un sunet foane slab
mensiune oarecare a de transmisie 9i pun in
dintr_un ,go.o, a. Iona ""''l'loi dimen-
qi cu condigia de a avea o id,ee '"Jrpl., evidenli parametrii perceptori legagi de aceasti
a pr;r,:; iref_
limii sale ; siune.
(apla'
d:,1., leagi semnalul perceptibil E*"rnpl.: distorsiunea elipticS' aplicatl vertical
:_?l de intervalul distorsiune optici ori-
mlnlm cerur pentru a_lpercepe , ln.e.titudine A;r") t" un tablou de Greco'
semnalului X incertitudin" asupra distorsiuni trapezoidale
,rrp., j;;;;;;";i;"_ .""_ ,""t^ia aplicati la un Daumier'
punctul de
stanti, ..eird frir" perspective sau care deplaseazi
Aceste reguli universale joaci
in cadrul percepgiei un rol ;;;.;. ".r*;l ,ir,."t al tabloului ; distorsiuni prin ilu-
analog principiilor de incertitudine informalia colorati
miniri monocromatice carc fikrea;zd'
in cadrul lumii materiale ca obiect rt"' tui-.fi.ir.rrUrrg in spectrul sonor al
Concepqiite dezvottate mai jos
al fizico_chimiei. orirnirX; bcnzi de frccvenli tiiate
;;ir;^,;;':;;..ure un scmnalului muzicel etc'
,go^or.rl, adicl distrugerile aleatorii alc
oarecare numlr de metode elcntcn-
de esteticl .*p-.ri_.nr.le.
Printre acestea citlm :
A. Unul din procedeele euristice cele telor.
proieclia la aerograf de pete negre la
nrai generale de inttrn-
estetici. consti, pe baza materi.alitat;; printr-un zgomot
ao distruge progresiv pe aceasra
oierei i"'l.r;, in "".-rf.:
plare pe o copie de tablou; mascajul
prin cantitili per_ fonetic sau nruzical'
ceprive cunoscute, 9i a urmiri
,ra.i"iiil. ,;;lti "l- -.r";rrlui
"lb Derivind din aceast[ metodi generali' trebuie si
tice, de valoare, de cunoagtere ,rr._ B.
a operei in funcAie de metoda
rn.r*".U- seParat, in virtutea importanqei sale' care
aceasti distrugere. E o metodi prin
de variajii .on.lrrnirrrrr".
iist*sui; priiodir, ln timpul sau tn spaliul
148
149
 se fragmenre
azd," derularea mesajului il prezinti tntr-o situalie dife"
:ratcrialul artistic' dar
,,
esretic, susrri_
periodic atenqici. A.",, qi ii tulburi pe.rspectiva'
:l*,
vrt in--mesajul scris (cap.. I) gi ;;;:;;", ."..''n._, ,.._ .i,n,
"*bilnoiti, ,^T '1"""
studiul
(cap. V) penrru a determina
in ,.*rrrl"l"- ,"n,po.rl. :"ltr*f ,*"ei lucr[ri asupra aplicirilor sale,la
de
..ao"arngo'".1 o ,rrto".. ,nformaqiei estetice, dar ea oferi un cimp aclrune
foarte generali, deoarece sustrage parti-
metodic o parte ..fr.itli r, toate artele timpului' unde .percepgia ordin'e
mesaj,
.fdrI. a schimba profund J.afr*"0,=.*t!rii din jpi];; rr"i a. e'"enimei'te temporale .lntr-o
tuia. Astfel, in- mesajul ,irurl,- .,rr'JrL" 'i""r," n..r_ o adevr-
suprapune o grili (Eesitu^ri.periodici ,, :;i;,1;;t, ilen animat etc')' reprezentind
peste un tablou
,.rgr; ,", cenugie)" ,ati exPerienli cu timPul' pe analogiile
9i, ficincl. sI varieze i.rrr"i.rrrf i.*r*triii-irrr- *r,oi't'o' - baztndu-se
grosimea barelor acestei grile,
,. ,;;-;;r; ;r',ij, .,rr.i"_,; ,;r.;;;;l:";;r. "at"^ in evidenqi ln tot cursul acestei
giile estetice care rezultd de de la o lege' o ex-
precaugii de utilizare :
aici. E ;;"";;'anumire -,., sistem"tic, plecind
lucriri - larrti
mai ales t."bui" ;;;; r,. u' oi"',':i';:;
"uitrt,'*l" ,t"rrEi,
t
receptorului sI se fixeze asrrnrn L.o,,.X-.:,^-^ (raus-"'-' 1i..*:
i:li ::,::
in detrimentul -"ro;rr,ii.o'trpra haguririlor .
propriu-zise
:,,',:, ru-r'
dc mesaj, carc ar lr echtaatenttt'
cum
"il
s-ar exprrma
dir', lor intr-un alt mesaj'
C. Procedeul de distrugere parqiald, "1.-.nr"1" acest rezultat 9i daci slnt suscep-
sau infiniti esre aceasti expericngl sau
strins Iegat de metodele d. dectt metodi este-
.lirro.ri.. ai- al""r._,r.*U tibile de a ti ade'rirare' Mai curind
un semnal temporal sau spalial
la modul ..rJai., u, ,. tici propriu-zisle o metodi earisticd' urmirind mai
vlzut ci accasti posibile dectt s[ afirme
operagic, tratind ;nto.,rr1iit.
,.nrrrri.. degrabi si enunqe experienge
gi estetice intr-un n.rod foort. t"'"'" care existr
ait"rir,-;.r# ,, rifr.r;
i' avantajul cerei dintii : am vizur aplicarea ;;i;;;;, ,.r',1t""1o' lor: la "'o"'urx
i, dome- incanalulsonor,lacutarelegedeseleclieaelemente}or,
niul sonor. ln domeniul vizual, .o..,iunat tn t",,-'1"1 vizual al unui
tablou
exemplu
metoda ," ,r" ,rfi., a. ; ;;;
prin procedeul rup.r.onrrrrruiul"'fJtg.rti., unei secvenle cinematografice
sau al'r;*;
?

po.li1d. de Ia o imagine_ a pattic"lata a metodei precedente

care
punind in valoare compozijia
maselor de negru
-ri"trr"Ei alb ;.-" este cer-
cle masi ,
muzicii
;;-; t;.;tt in mod frecvent in studiul vocal rnuzical'
turati studiului liniilor
r de
dc forEi "r - "- "f U_
{n.rx ale 9i
(vahlen). ^,^- compozigiei ;;;r; ."..rnondenqelor tntre mesajele

Acestadintrrmltransportioinformalieestetic}iale
D, Inoersianez esre o metodi autonomi,
cirei legi ne vine greu si le tlefinim
: de fiecare datd
mai
aplicabili nu_ si se cer-
;;;; ;n;'. o dificultate serioasi' e indicat
artelor timpului. Ea nu degrad"rrx
irr IriJL
"rup
150 151
 ceteze corespondenja elernentar5 gi transmiterea. cuvintului
structurali din cimpul simbolizirilor, la telefon pentru
fonetic ai si
se derermine -odrl fu .;;;"r;'prezinti pentru a cipita.idei despre
dificultatea analogl. Daci muzica .r,.
ti*U l;.; ,.._ ,i *"ri.ii, la televiziune (Gestalt) ne-a edifical^'d' nt-
nificagie, studiul limbii cu semnificagi"
,,. po.r" ,do.. .;;i;;;; ui d.,n" forne la artificiu ca
indicalii cu privire la morfologia .a"i
a;"Ji (firegtc, ;;t;;; ori ; " atti indicat si recurgempsihologice $i si
de minuit- cu prudengi, Iucru ce"nu
,*U"i"-'rJr"O. mod de cQncePere a mecanismelor
,.*t otol 'l gtndirii in numirul rnetodelor
G. ln sfirgit, trebuie si se claseze oilrurn
f,lrrr."'"n.,.roa.t.
curistice generale din domeniul p.r."pqi"i-pro..d.ul
p. euristice.
care l-am folosit constant in
"..rrti'1u.r."i.,-
carge la canalele artificiale de ,o*rriro'rrl "
a" ,._
stl, din punct de vedere istoric, la originea d""rr^
teoriei
informajiei. Orice problemE perceptivi
irn"pti.X, fnrr_o
psihologie obiectivi, e*irt.rrga
urri n."riirii p.nrro
rczolvarea sa, gi e indicat si ciutlm cel puqin o idee
aproximativi cu privire Ia acest mecanism
..."r*Ua f"
canalele tehnice realizate Denrrrr a?ri6,l^:^^--:^
d incoro de rimiter e
altfel t'Ara
;;il'. 5:T::,r,',,,#;,ffi :::::
a impieta
in
_nici un frl orupra iientitdpii
intre m.ecanisme artificiale
si procedee ,*rriirl, Orr",
pe care nu purem si_l subliniem indeajuns,
dat fiind
ci pare sd" fi cauzat, mai ales Ia *a..1.
mlrate erori. ,rlii., ,.rr_
Mai precis, existenja mecanismelor
logie fu.ncSionald joaci. tn gtiingele
care realizeazd. o ana_
,_"*--ffi ,rorr_
melor de existenld din logici. F.irI si
asupra solugiei reale, ne demonstreazi "" *"re
,i.i.
pusin unei- solugii gtiinjifice obiective "rirterrm u ."1
p.or.u 1rrobl.nlo
pusi. Apelarea la telegral p.nrr, ,rrjiul
codurilor qi

t52
 para-
.n comun numai rldlcina sau baza cuvintului' in-
ji**r,-rl, cum a fost ea conceputr de,la.Saussu'e
SAMUEL R. LEVIN ,";'. ;" .on."p, infinit mai bogat 9i fertil' ln funclie
contura sin-
l.''"*.."*f sintJgmatic definitoriu' putem
1

,;*;;';;;; ,t ,iia, a" la caz ta caz' o naturi rono-

Este lim-
Saussure, proclamind interdepe'denia
:"ii"e" -"tf"fogici, sintactici' sau senrantici' fel sau
a ceca ce el numea ,".?u-'"a-*.rrlblii u"ei paracligme sint.lntr-un
-io."i
,'dpports slntagmatiques cu
associafit's,
pitrun- i;i ;;;;t. i.." a paradig-
omogenitate
d.ea. adinc .rdppor.ts
io ,"tura organiri.ii -pd. "i literar - uneori pe
L"b;ilJ'"i;: zvottatd. ;r;i;. fi folositi ca artificiu
si
.limpeziti, intuigia sa fecundi , i;-i; T .,.iziune
a limbajului irrr- alteori pc baza contrastului'
ca fiind coordonarea pf"rrfJ "l.rta.erii, sintagmatrce se
cu cel paradigmatic. Aceasra . ,iri;;;^ ri"rrt"g.rti. Dupe .orr-, observa Saussure' relaliile
(sau paradigma-
p"."'."ru ,. rifi.e in piaesentia, cele asociative pentru
\?r"*1 qolcepria englezd. a structurii 9i ,il*n utui ., rlce\ in abientia. Importanla acestei
qlmenslunl rnterdependente, ierarhiile de relagie
lajie ale glosematicienilor, precum gi gi core_
'iiirr"'\"*^ri"'"'iie i" fapiul ci ea -conceplii
fvnizeazd o bazd'
acea construcqie ;;;;; a"iul critic nu numai judecili
tt#*tt..; se tmbina t"vcrificate
americanl, ,rg*.r,i, unir^r. ting.,,iri]j
." ,._ ;.;' ;;; fi pe text insugi',ci qi ju-
1eor1ti1i
rntersecgia axului sintagmatic recurge la consl-
:f:jl
otgmatlc.
9i a celui para_ J.Ji1i p.nr.o a citot formulare se
i.rriii de text, la rclaiii' deci'.tntre clemente
,a::1".:
acestei, concepgii despre
modelul lingvistic, o ;;;ir;;a;;radigmatic' Rima e o relalic de acest fel'
srntagm, e unIang alc cirui verigi reprezin"ti
selec_ ;;;u' ;;- "r.eir" si *'t"1' ln acelaqi fel poate- fi explicati
giuni succesive de serii .le paradigm{ "r,. :; ;;i' mai virtos folosirea irnaginilor ei
digme se definesc tocmai pe a^ri. ,r."_
""i.;;;;;l.rnU.ilo. i"";*r*;";; lntr-adevir' in cazul
, p^r;ragii it"..t.f" Jrrri de limiaj poetic'paradigmei.
lor de a reveni (ca ,..isi; ir, (fonologice)
".;;i-;;;r"""*-p.*aig.,
frr_ ,ir,-,.i"-;i ri *"tt'l"i, -"rnitii
'aktfl.ffi aceste pro-
lului sintagmatic, Astfel,. Astfel
sintagmele a"fir.r. rit, -p"*i.l in planul sintagmatic' expus. de Rorran
si paradigmele rcalizeazi sintagmele. Sp.. a.iJ.S;.. a" ilustreazi principiul
paradigmele gramaticii tradilionale,
ai ;irei;;;bri ""J..
j"i"itit t poeti"i p'oi'e"r"a'd principiul echi-
au "ou"c1iu pe cea .a
valenqei de pe axa selecliei -combinagiei"'
I Dia ancheta lui in text -Ctt
numar
Cesare gsg-y_s Strnttpralismo e critica, Il t"lr.'r..""* ln cazul metaforei lnttlnim ce ceilalli tre-
Saggiatore, Milano, 1965, pp, XL_XLIU.
,nrrt4i membri ai paradigmei' in timp

154 155
 buie dcdugi, ca sI nu
spunem descoperili, o semnificalie tempornli'
cititor. de citrc iorme ca ?.i, art, timp, are
ln pofida accsrui fae1, din punctul lnqelcgind a grief ago ca o r.uetafori' contopim semnifi-
de noi aici, p.o."rul^1" de vedere discutat ..ii" a lui grlcl (durete' .suleritzpd) cy lmnf-
e
,rr.i*;'ul]n.,,.T,.rrro.. n, "frilrri*
ficalia ten-rporall la carc ne tlimitc colltcxtul
slntag-
de afa naturl, incit pentru
adecvar sE poatr fi luate
clutarca semnificatului *rti. in ."r. ," giscgte' Mctafola rczulti din aceastl
Acest procedeu, al fc
io..or,r;iil[:;;;1" fortuite. ;-r;;;;, care la ii'd.'l ti nu poate fi ingeleasiling- just

buinlat cre cititorur ,l'i:-'::]:''

poate fi'. desigur, intrc-
decit pe baza cunoagterii anterioare a modelului
pentru ingclegerea unei
ntetafore' In astfcl 6.'^l'.li-i1t"'; .or..prt de Saussure' De altminteri' analiza din
"iJ" a.
i;'*
: l:,
nafrel
;;:;il;'
gr a$a mai deoa
:' fl:l
il",l:'::i,l :, "i,1" i f ; I I
0rrr", ".aere
;;-;;.;x, printre
paradigmatic
-altele,
o
a acestor doui. metafore
baz1' Pentru a distinge dour
criticn'e 11,.",1i,i,'jj'?i'fiHf# jT;,,:,'J:il: tipuri diferite de metafori'
;
cul orientat spre acel model jrrnrrir' j"-*r",lro.b.r.
al In cadrul evoluliei atalizei lingvistice de la Saussure
net de
tncoace, poate singura teorie care se detaqeazl
,TJi.,i'l.i,l1l,L ji ;l':l*:: ."*r"'. #T aza inie-
"
icleile lui e cea a gramaticii generativ-transformagionale
delzvnluie*ir;,",."'r'j-l'"ijr.'"rt'5'..iri.i'#i1]ir,.rj creati tn Statele Unite' Partea sintactici a
glamaticii
?ntrucitva rrrru." *.rrfJ..i, un nivel structural de bazd (consti-
de acest tip cuprinde
ajuta si expliclm ce se.ascunde $i;-';;;r";rilr",tr. n""* ,int coordonatele sintagrnatici
l, ,if..irriii. 9i ,sal- tuent) in^."." cuprinse
turi". Expticatria aristotcticl un nivel
, ,; il;;;lt'j" ,,",,u,._ ,i p*rai*-rrici ale lui S"o"ut", Precun 9ice lipseqte
gul vicjii,, pc baza a,alogiei p..*rrrr1iontl, care reprezinti o dimensiune
. l" i;;'; l*pli"*gi"
(p.argial) paladigmatici
i dmurg e zi :: bdtrinete lu S"rrrur., degi este menqionati tn operele gramaticie-
ttiasd, Dar sI consider nilor tradilionaligti ca Jesperscn' ln cadrul acestui
mocl
o parte din interes
lrl* aici
negte $"*,'*;;;;i:r:, T'#,".T,J',^.\1"^ olii
o paradigmi. care, de
de abttere a gramaticii, mare
indreapti spre descoperirea de raporturi intre
se
propo-
pe y,riet' ca mernbru. Aceasti .uguli, ,ru 1"np.i.rd. zigii 9i pirli de propozilii' Astfel, faptul ci. existi
un
or.";;;,":e include pasive e utilizat pentru
t Titlul uneia ,upori irrrr. propozigii active 9i
din poeziile d" tinerele ale .lui Dvlaa rromerrclatutii gramaticale' aritindu-se ci
cu sensul ,acurr o dr."ru.._ Thornas, "orrrtitui.ea de un fel se afld intr-un raport de trans-
"rj,,i"ui.'" -
.,"in,ur ao,r,u *,,,"t,lo"lJi",i*:",.lrJi. - ".a.
propoziliile
?or*or" cu celelalte' In acelagi fel' substantivlri
ca sosi-

t56
t57
 red sd rd?idd slnt vizute ca tnsuqi' Cici'
poziqii imanente ca el
transform;ri ale unor pro_ ticul trebuie s[ se preocupe de textul literar
i.,,,ir oi. ;;;;i "
;f:i:;::i:i"',1' lH :, jll',i.:1
poziliilor, utilizarea perrnutagiilor
clupd cum am vizut, prin structurE se
tnlelege mult
,nui *ult decit interesul limitat la textul insugi'
Fie cI
snnplifici enornr cod' i'eguli' gralnatici'
construcgia gramaticii, tnrucli ne referim la notiuni ca lang,ue,
inliturS 0--scrie crc fie la altceva, in realitate intercsul se tndreapti
spre
dublete.
O alti. pe care o prezinti acest mod
deosebire ceea ce ar Putea fi sistemul aflat indirltul producliei
dare al analizei lingvistice .*"e de abor_ de texte, .. le face posibile' In legituri cll acest
f"--irprJlu ".."
proces s-ar putea vorbi pini Ei de istoricism'
tica e alcituiri dintr_o. serie de ,"grti'p.nrii *rrn,u_
cerea tururor propoziliilor tlin limbi p.oau-
qi numai a .lor..
r-lna aculr, gramarica era sintetici,
Dar deoarece tjin
regulile de formare a propoziliilor purem sd derivlm
structurt constittrtivi a turrlror prr:pozigiilor
,..,.^^-r*,,,^_ .Iormate,
gramatica devine pur ;r',:r',:;'
O gramatici de felul celei schigate
mai sus poate fi
folositi in multe moduri penrru scopurile
criticii 'n".rrr-
Ca si mengionim numai doui : concep;i--;; literare.
tagie poate fi intrcbuingat penrru a demonstra
asemdniri
de structurr care in alt fel nu ,. pur"r-ii-'i),
mate sau sugerate. pe de_ alri parte, "li.-
aceeagi gramatici,
degi se limiteazE numai l, g.n..r..,
bajului obignuit, poate fi folosid Or#rrr,r[, ,,,n_
misurarea diverselor tipuri de
ui ."-;;;;;'o.rr*
obut"." inrr"gi*o," i"
limbajul literar.
Pentnr crit.icii liter.ari, metodele
structurale slnt impor_
tante prin aceea ci se sitneazi dincolo
de convingerile
-penrru
Ior teoretice sau filozofice.
$i aceasta nu numai
ci, indiferent de toare eelelalte preocupiri
.ri_
"i.'1"f.,
158
 .ate, ul1 structrlralism drdnt la lettre ; ln toate epocilc
i-au recunoscut gi s-alr stabilit sisteme fonice (sau gra-
LOUIS HJELMSLEV 1
:ice) gi sistemc morfologice (sau gramaticale) concepute
in principiu ca rcgele de raporturi (mai ales de corelagii)'
I-inguirtica struct,'r.a1[ n-a ficuc decit si furnizcze
.rces"tor discipiine o forn'ruli care se adaprctz'a, Ei
tuci
Chestiurrea care se pune in discuEie gtiin-
aici s_a niscut din foarte bine iurmdrind intreaga curbl a dezvoltlrii
urmitoarea situajie.
qei noastre, incerctnd si privim lucrurile de sus 5i si
ImplicatE deja in noliunea de langue ln
suriani (opusi pe de o parre lui parole
accepqia saus_ in."n ,Uri.r.1ie cte dezbaterile care risuni inci in
9i fl'a. ot," junrl nostru, vom descoperi, desigur, in cele din urmi
)ui langage), ideea de structurd a pus utili-
nreie multor lingvigti
srlpinire pe spi_ .i o .ornpn.or. itopa.qi"lx a metodelor practiceclasici
in ultirnele d.cenii G^bia cire anii zate in fonologie 9i morfologie de citre lingvigtii
treizeci,. termenii ingigi de stractarA, snu'ctwral, lasi si se vadi
ralism devin uzuali in ligvisticl) ,_" i_prr-'iirx
structa_ ii ,..f.u utilizlte de lingvigtii structurali
* indo_ ,oai degrabi o continuitate dectt o rupturi; contribuqia
iali oricirui Iingvist din cele dou; a"."nii ural r..orrl
idee se impune atit de net, incit pare indisfJnsabiln ,..*o, discipline de lingvistica structurali consti
:
"Jrre
tr, .r.r1; int.-o lurr. de cunogtinlI, o precizare de
planul expresiei, pe de o parre (foneme,
grafeme), pe p.fJpf, diriitnd metoda, care la rtndul ei se 6i dove-
de alta, domeniul morfologiei. br.l firi_ i"'-o 9i
unele abuzuri, cum ar fi acelea .omir. 0".,. dise inevitabill.
J. o stilisticn Ou.X *o.iotogia 9i sintaxa sint considerate doui
disci-
ce se voia exclusiv afectivi gi de unele se incrucigeazi
tendinEe ale pfir. air.ir.t"- (9i r-ru doui axe care 5i
foneticii experimentale clasice, abuzuri ."..-li^'"o.u,
faptul de a fi pierdut din vedere fun.1l, iinguirri.X .I*in int...1"p*d.rrr. : axa ,,asociativi" sau paradig-
datelor studiate, caracterul evident ,r.u.ru.",
, maticl gi **, ,i.rrrgrnu,icl), concepgia unei sintaxe struc-
vul-
Ior examinate crease in chip obligatori,
oj oU..r._ turale, deosebiti de rnorfologie, este de la inceput
9i o"r*u* ;n"_ nerabili de citre scePtici' Astfel credem cii nu
va Ii
vitabil, in cele doui domenii carT urmeazd g- decit cu condilia de
fru inai_ .1. .orr..pu, o sintaxi structurali
I Raporr prsentat la Coagresul-VIII ,- ,. ,U*aona tradilionala ei separalie de morfologie'
al lingvi;tilor 9i reprodus
de a, rupe barierele dintre aceste doui "discipline" 9i
de
in volumul Essais litsuistiqaes..(Traoaux a_ irrrtr-ini;rtiqw
Copenbague, vol. XII), Nordisk Sprog_ d,
a se recunoa$te ci corelaqiile (rnorfologice) qi relaliile
x,,i,r.i"lj"o rrs,
",
pp. 96-102 (lrour une simantiqua structurale). reciproc
(sau rapolturile sintagnratice) sc condilioneazi

r60 16r
ll - 228
 pradx
pi ci
secretul mccanismului gramarical se afli in jocui :;11i, parc sortiti eiecului 9i devine cu tlgurin![
rimtne- un capitol
combinat intre categorii morfologice care contracreazi icepticismului. De aceea, lexicologia lucru'
relalii,,sintaxice" (de ex., prepozijiile 9i cazurile) q: ,nl i, sisteflitica $tiinlei noastrc ai' prin for;a
unitigile sintagmatice car.e cortracteazi cor.elaqii 9i for- l;^'""";'";;;n. ao",' lcxicogra!ic' sau siffplr cnunlc-
rnlrir,i prost
n:eazi categorii, gi c5, in consecinqX, r:rorfernelc trebuic ,.,;;'-;";i;i.ctiu in'tabil qi nehotrrit dcincxtricabil dc
concepute ca elernente funclamcntale care, prirr forla lor clefinite cirora li sc atribuie
un teanc
de a crea relalii,fundeazlpropoziqia (E. Sapir, Language, ;;i;;i. utiliznri, diferite 9i aparent arbitrare-
rod lntirziat prin-
7921, gp. 89, 107,133). Numai astfel ne izbegte necesi- i" ,ir.uit, iatl de ce semdnilc;' acest
tatea unei metode structurale de ordin nsintactic*, pi ;;.;il;k"le iingvistice' s-a ndscu,t .din ' diacronism
opozilia (incluzind aici concordanga), fapt eminamente qi, tn parte, dintr-un psihologism exclusiv'.gi de ce in-
in- cadrul
structural, revendicl locul care ii revine. iiirrni'I" iii"ultili in- gisirea temelt'1. '"", fonologie
Daci existl un domeniu in care scepticismul, in ce pri- deosebire de
unei lingvistici ,tt"tut'"1t' Spre
vegte punctul de vedere stru*ural, ili gisegte cimpul strtlcturali' o semantici structurali n-ar
9i de gramatica
de acgiune gi adeviratul teren de joc, acela este r-tocabu- O separi un abis
ayea cum si-gi reclame predecesorii'
larwl. Ln opozilie arir cu fonemele (tn sens larg; 9i cu o semantict universali
grafemele etc.), cit gi cu morfemele, elementele vocabu-
J" in"...x.il" vechi de a stabili
;-';;;;"r"^, culminind ct scientia generalis sa'.. cha'
larului, vocabwlele sau cuaintele, se caracterizeazL prin ')'rrrrlrr;ro"g,n"ol* Disse rtatio de atte
a lui Leibniz (\n
faptul ci sint numeroase, chiar de un numir, in prin- 'r,o,*,binorori), al me'
1666), dar bazindu-se' ca principiu
cipiu, nelimitar gi incalculabil. Mai mult, vocabularul Raimundus
este instabil, se schimbi permanent ; intr-un stadiu ,"i.t ui esen1i a ideii, pe Ars genetalis de
sistem-ingenios de
anume al limbii existi un du-te-vino neincetat de cu- Lullus (sec. XIII), care, utilizind un :
....u.i'.on..ntrice, ajunge si stabileasci
9.8 531'441
vinte noi care slnr pllmidite arbitrar 9i dupi nevoile
care sint
cLrvintelor vechi care cad ln desuetudine gi dispar, pe ."",Ui.rfii ale categoriilor sale fundamentale a atdtat
scurt, vocabnlarul se prezintl la prima vedere ca negagie nrnritoarele (9i care, de altfel' dupi cum
1901' p' 37' te-at
unei stiri, a unei stabilitigi, a unei sincronii, a unei L. Co.rrr.r, \n La logique de Leibniz'
structuri. La prima vedere, vocabularul pare capricios, putea permite sd ajungem la 5116:17'804'320'388'674'561
1'
cel al lui Ltrlltrs)
pare contrariul a ceea ce este o strilctwtd,. De aceea, combiia$i, printr-trn calctrl diferit de
orice incercare de a stabili o descriere structurall a
vocabularultri gi, mai indreptilir, o semxnticl strucu. t A se vedea seherna allrutltfl'

163
162
 Lingvistica a fost cliberati
de accstc speculalii datoriti
':r!5 .x ^i .s : ,s ";;;t;-se
separirii care ze continuu' intre lingvistici
;: \ I -:" \ -i r'.: 'c""n'u"
qi logi'o reali sau logica conceptelor
t-
; i ! * i ! r F
-
!S
:?T:
II ;; ;tr::riri sciziunea aceasta istorici'
drs mdgna
un impas' comPa-
[ ;t ;;;; l.utni p""" ligvistici d.e a sta-
-
H -.I.: o * .:- ,rU,f ,I"fr*
""'t
dt inccrclrile mai modctnc
l\
4
n'Ini:r
.i\ biliofonologieunivcrsalisauqtiinliuniversalIasu.
t::F-E!..;r netelor(fonemeinsensdespeciifonice),incerc5ricu
'I.q*-!r.:.$ini. gregita tnqelegere a caracte-
c'rre are in comun tocn-rai
t.rnti ti'"li intr-o etapi datS'
B ,rirt .r."ir.-'i 'i"t"itti putem numl
Fr
U
r!
I-S*l
:r ,j r i- xs
dintre limbi' ln acest sens
tt$'ittt:- "--ijl
1s.,.: 'l1fJ;;;.1. empirismul
-! Y : S ."
s T" t i ; E :i ii ll.rr.''r".lt"u'i--'p'io'itt' buni zi va-fi.reluat prtn-
aa
b
: LL: :" .1 " }i;i"';;Jiin;'' ri"n tntr-o
astfel de incerciri se-
cipiul mare Pe care se bazeazd incercirile acestea
+s totul alti,bazi:
\-\n mantice, atunci pe cu
!H
z{\ 5
s { i }" s
o i ;: x i E I I tr au marele merit de '"ii t'n
preludiu l'
':- 1:"""
numai din "
"i*nu *-,:
aai
o,a<ri *
-n X i i r
3 3 n i f. S
: i a.
E
R
i
:;";*;:.;;;ile;
ii-ior,
't' '"
,ptio'ice' Se poate
'qo"
spune ci au e$uat prrn

o,r".ii r"' "',:li

care au supravleturt o
.:,.:;ai;J. t tfi ,:il'"hff:l'1';
a: fireper-
;;;; ;ilhate si rintni ' a$a
efemere
rtoca-
U*1
eo t.:e:!$
:s"85'iS:sI ;t;r;t;-;;ttl"r tablouri semantice medievale
al '\n
lui P' S'
fiind
o< .a
A-\ S St I- st: I * bularia harmonica (cel mai faimos-
Pallas, Linguarun tot';;
;;bis oocabularia comPdrdtit)d)
lexical care' constituie
t! si culegerile poliglote ie ordinp" un sistem ierarhic de
z un soi de onomasiologie b^'^'e
8-So
F.

\b
kl S=HRXET
a<a\o-\\*\:
F.5;:D><55ci5
! ,.r"*i.euniversali;aceastareprezintii'-desigur'un
compromisintreanumitenevoipractice(pretinsacu-
sau cuvinte "elementare"
q lirc/qqkjC/c/5o loa$tere a anumitor "ogiuni
165
 sau univcrsale, care s_ar reglsi
o supttnenr discuqiei i structura este o enlitd'te
d'uto-
in oricc limbl) gi ecou-
rile, indepirtare, ce-i dr.pt," dr. ;"."ri.rrrfrifJ 'i,ro*a se intrebuintreazi
ale ma_ dZ dependen;e interne' Structurd
rilor sisteme de tipul celui fu.nizat ;;-ffi;; com-
bucurar de succes mai ales i" ,t"
care s_a .i.i ,,p"rrrro a desemna, prin opozilie cu o,.simplidin. tenomene
,^t"i*lirri)', ,inr1i. d" eletlente, un tntreg alcituit
rotdeauna gisim in fruntea acestor qi nu
,,zeu", nl.n_ge'", ,,cer.., ,,om... Repercusiu,ile
^oro^0,
liste noqiuni .,, ;"lid;;,-;u" fel incit fiecare depinde de- celelalte sa.cu
,fi, Ul _"i ii ..., ". este declt in qi prin relalia ele'
evidente in primele incerclri je clas.ifi"a.c ';;;;
il;;J ii". "rr. centrul a ccca cc mai numim 9i teoria
pentru Joseph Justus Scaliger, principalul s.n.ti.; , consti
in clasificarea limbilor
criteriu' adoptat i"r-.f"t" (Lalande)' Teoria formei sau a formelor
nu ca o sunll' de elemente
"urgele e cuvlntul ,,Dumnezeu,., in a considera fenomenele
care.ne oferi cele patru familii: limbi cu "irur' lto,ino r" ""r" inainte de orice trebuie si le izolim' si le ana-
'iZ)erS tl le disecXnr, ci
lytrix),.limbi cu @e6g (Grueca matrix), Iirnli-.o
iirX,", ca pe ansamhluri .(Zusammen'
(Te.utonica matrix), limbi cu corr
bog 1Sclaao'niro")^irr*1. unitili coerent[
C_hiar dacl problema m.tod.i analitice "t""i*uind 'u'onon't' Iidi:d : modul
proprii'.Aqadar'
ln
Lrnri.; i;"tJ.x $i pe legi
rimine, 9i rlmtne neschimbati, ,r"p., -fr....Ulito"
bizuinclu-se
a" J" al fieclrui eletnent depinde de structura
odinioari cortina s-a l;sat i.".,ro""bil, "*irt"rrgx ei de legile care il stvernetzd'
Elementul
principiului insugi care evocl nevoia Er,-.u-"r""pfi, ;;;;l;il
*.lL"i, nu .*irr: r" anrarnblul nici psihologic' nici fiziologic :
nimic in metodele de odinioari "r.*a.
nici mai nemijlocit, nici mai vechi ; 'cunoagte-
"r." ,t';";;l'ii
de o semanticl srructurali , ,litorul.ri. ,.tum ," i".
tuai,ia actuald.
irri-a" * ,i_ ,* fr".grfrf 9i a legiior sale nu poate fi de. fel dedusl
a difeti profuJ d.."-
semanticii a pirgilor" (Lalancle)'^Sl mai
altor discipline lingvistice. Iati de .. ,._rnti., "", , aln .uno"rSr..Ja separate
;il*-; t idt"' de formd' trebuie.. tnqeleasi
a avur rendinga sI se piardi in eseuri literare "lrri"; "itrt sistem unde nu putem elin:ina sau
de alrr; lJrp? *"aarl unui
q.uasr-anecdoticl (A. Darmesteter,
La vie des ntots, lgg6, ;;t;;, parte {ir6" a le akera pe celelalte sau liri a
9i imitatorii sii), iar semantica structurali nurn"i
t, "
deterrriua o regrupare generall" (P' Guillaume' JournaL
inceputuri, In sftrgit, iati motivul p.nrro " -r.*rr_
.rru de tizs, p' nz1' Lingvistica structurali se
psgchologir,
tica structurali meriti atita inter"r.^
Pentru a putea rlspunde la tntrebarea pusi,
b;";;i ;;^...rqi idt"' Asa cum arrtam mai pe larg
si
intii ce inlelegem prin st_racturd. Ni se pare definim
il-;il p'arte, lingvistica structuralS trebuie ingeleasi
ca

ci ling_ o ipotezi dupi care exe legiti'nt' sti'inPif ic sd - caracte-

vistica structurali a 9i lndeplinit aceastd
rizim limba ca structuri ln sensul Pe care l-arn
dat
rrr"in;-Ui ,._,
furnizat, o definigie bazatd pe argumente. N. O.i*ir.* mai sus termenului.

!66 167
 Si nrai insistint totorJati (cum am
altfel, tot a$a stau lucrurile 9i in ce
rnai ficur) asupra prive9te semantica'
caracterului ipotetic
al.lingvisricii-;;r;;;;"k,": deci,
ce sc tnuliutnc$tc cu o existcnli
pur anccdoticl'
in spe1i, al semantic ei
.;,"piu'.1 ;;,. l;ilJ':i',jTJJ:';; ;;;;" ;'ni-.rnei se va obiecta cr, daci a$a stau, lucrurile'
experienga un.i r.*onti.i
lir::JT[,il,'; *.totlt structuraliste nu este impusi dc
I:.:.r,
r.raca apreciem ci trebuie
r.;.;;;ri;. ";;;;;;; i""*tigaliei, ci ci ea e aleasi atbitrar de cer-
pentru ci sintem convingi
ficutl experi"ngr, ,.arr,, "Ui.".J
;;;il;i n"t"ni.n astfel la 'echea Problemi' dezbrtuti
ci
poate realiz.a o scmanrici gtiinqifici. ", ,..r, pre! se
numai
in f"ut Mediu, $i anume daci noiiunile (concepte sau
-i*r;r,
Firi si recurgem Ia trn principiu structural _ .L*l e de analizd' rezulti din insigi natura
ceptiunea pe care i_a* ,tribuit-, in ac_ .ti..trfri (realism) sau din metodi (nominalism)' qi depi-
;i;;'.-,
exista.nici_ cunoartere, nici-.der"ri*e -sri]"Uila,,u ,orr. ;;;b6; .rt., ",'ii"nt, de ordin epistemologic lingvis-
a unui obiect, oricare posibili r*.-.rita. expunerii de lald 9iproblema e inevitabit
competenqa
.ar fi el. o.i..'-;;:.;e etiingi-
ficl presupune ci obiectur ;L: ;";;;;". t; ;' akd' parte'
a.r..i.,ii ;'":;;;"or, ., ,l"r""re in mintea lingvistJui modern' ca 9igtiinli a lizicia-
srrucuri (deci anarizat dupi o
metodi *r,rl."*iorx ."r"
si ne permiti si recunoagrem raporturile ;;il';i i, g.n"',I, a tuturor oamenilor socotinan-
de
ci
intre pirlile Totodati
care il constituie) sau ca pane
dinr._o ,r.u.tr.I (deci
;;;;;ti't" cfrestiuni metodologice' printre cele pentru a
sintetizat problema aceasta se numiri
cu alte obiecte
Ier.. t"r"f*re epistemologia esie silit[- si recurgi'
cu-care contracteazd. raporturi in
mulgumitr cirora purem si profite
""uru ii-...rlo'r"i'i"* ou;.., la
rnai ;;;;;. ;;;. misJri, etlinlele speciale ei
.extins din care fac parte atit obiectul considerat ;;'; ;;;; .*p.'itng'lo' lor' Mai socotim eiProblerna ci ling-
cir 9i celelalte). Ne oermitem.sl
atticol (Structural Aialjt-sis ol
indicim cititorului un vistica va putea contrrbui util la rezolvare'
;;";r"; irrri ,.u' ln semanticl' a cd,ei metodi
Language,194g) in carc cste
an, argumentar aceasri lp"r.;.1;;; in principiu
rZ" i"",^lrr, *- ,.rrrf*.rr. cel mai pugin dezvoltatial-dar
roborati manifcst de a"rrotir.-Jr""ll;o;;'el''rr"diul
"' De
actual al semanticii. S_1 ;;-;;--ilp".. mai pulin nici ln .studiul expresiei'
.1{ta_t
(deziderat evident al oricrrei
mai sus * t"*l.otu6, ,ftf.f, tu-'"t ,. "tt"di ci numai rezoltarea nomina-
ri"g"rrri"i"""'r."il." rir- ;i;''r;;-i;. mai multe analize la undecit singur obiect'
tematici) se redusese obligatoriu o a.,aliztr'
Iexicografii; 9i de ce? Rispunsut
l; ;J ui.,"i' ,irnpt. 4il.';i'i;;az,l cind existi mai mult
,,u-"'gi.u', f*rrl_ s[ creadi ci
t"t[lfi, nirni" n, tl trnpiedic[ pe realist
mente trebuie ales intre
-caracterizarea st"ructurali gi
cea ne$riinlifici ce se reduce echivoculeinerentnaturiiobiectuluistrpusanalizei.Cu
Ia pr., .;;;;;;.r. nu ofrr.r"ir"t,rezolvareaproblemeiepistemologice(ca
I08 169
 problerni
hsm, nu ii.teorerici), fic prin tealisur, fie prin no,ina_
revine lin,
po'* ."uri'd;';;: #:ilstului ; Iinsvistul ca atarc sc
d ei ri.''.
1
;;, ;, i i : i'"' i,::, J;:ti.:i ITERDINAND DE, SAUSSUIIE
9r a principiilor de analizd ir"r.Ul -t, ;:iT:,i:
1r.,
"nri,rul :;
gtiinlei speciale in parte. rind
Astfel, griinget" ,f""irt"
rcpc^rcusiun i as-up.:a
epis.r:Totogi.i' la principiul
ramine comunl linevistj *:;;;;;;, u"i,,ll, o b r. r,.
"u
anumite pcrsoanc, Iir"nba' reclusl
".r."irf'
Pentru
n,etodei'i,'-r;;iill "','ili[i'"$'';f,i#T; ,1" reprezinti o nonl"nt1"ttri' adica o listi
cadrul unei gtiinqe date _ i:t" ,;;'i;r;rr;:,:, ;r- ;:;i' la tot atitea -obiecte' f)e
migind totugi generalizlri orr_
"o"'pun'tnd
oildi : un arbore la "t"i"ul arbor'
tn cal ia cuvintul
care dspigs5g- a"e't.yoo o:
respective. cad,ul gtiingei
o dati ou.r..a.arti ;;;#,'lii,rain., i';;:, ";'. i'',"r'" o'i'in(:' gata l.::.1:i ":::
fictrte- prcextstrno cu-
"',iiu " ..iti.rtrit. El presupune idei
d. ..,J;;;;
:.T,',#:1 :'J' j:'i:'Jr tl,,,l:l,# e de naturi vocali'
. vintelor; nu ne spune claci iuttl"
considerat-atit s'b
lon greriiror. ii;.,,"' #'i, j:T,":;,"11 ,r""rr*t.u, tri'"h* "U" poateinfisfirqit'- di de inleles
sau nomina.tistr, singuri p-ur.n,," -^"lo'ili..;;;ir" J,::;
"i,",ur,, * ,"*."r,'"t, 9i sub celilait ; obiectul reprezinti o
Ievantr^. Dintr_un punct, ."_ ci lesitura ce une$te numele 9i
de ,;;* J;;;'!il.rrt ;E' '""' " e <leparte de a fi ade-
invegmintim cu termenu
cmpirisnr, care
o ;JIiliil: ne poate apro-
susceptibil de o definiEier #ffi:,f:r. e i"*li, ,.t"1' concepgie simplisti a ceva
"'e."i. ariti"du-ne unitatea lingvistici
;;';"';il;'',
lifr", ."*tr,ui' ain apropierea a doiatdrat
am
3erlenir'
mal sus ca
V;;;J-;" circuitul cuvintului' au' amindoi' un
;;ienI implicali in semnulin lingvistic
noastri de o le-
;;;;;; ;;ilil ti 'i"' onifi 'ii"t"acestui punct'
geru.e,ro.i"tivi' Si insistEm asupra
Semnul lingvistic une$te nu
un obiect 5i un nume' ci
urmi nu
o imagine actrsticl' Aceasta din
""'."r..nt"ut
Perir'
t F. de Saussur e, Conts de ling*isti'qu ginitale' Payot'
1960, PP' 97-100'

l7l
 consti din sunetul marcrial, realitigii' qi
care estc un fapc exclusiv rile consacrate de lirnbn ne dpar conforme
tizic, ci din amprenta prihid pe
tarea pe care ne_o facl1
;;;rr,"rrr# reprezen- ,.*frr.t" iiri .*..pqit pe oricare din cele care

clln; ,,ri.rr;i^;i;;;urilor; ea le-atn ntai Putea inregirra'

are un caracter scnzorial,. clc ter-
numim ,,mareriali,,, atunci 9i
daci ,l ,. irrrilrpre ,x Aceasti definilie pune o impottantl chcstiune
n.r.ri ir-r*rr'.r"r, u, o.r," nrinolouie. Nttminr sozz combinalia
intrc coflcePt $l
contrast cu celilalt te acest ter-
in general
al asociagiei' to"ctptul, i*"gi"l acustici; dar in vorbirea curenti'
" -ri "a" men desemneazi in genere nun-rai imaginea acustici' de
Caracterul psihic al"b;;tl.
imaginilor
noasrre acustice iese Ia ;ili-;;".;;l{i @,io, etc')' uitrm ci daci poarti
atbor se
iveali clar daci observlm in mlsura ln care
.prop.iui ,o-rrr" irnir;. ,Ur, numegte semn, aceasta numai
a migca nici buzele ,j.j i,n-fr,';r*"' o'tf"t incit ideea pirqii senzoriale
noul ingine sau si recrtim ,r,,J. vor:binr ;;.&i-;;;pu.",
mental versuri. Tocmai de_ o imptcn Pe aceea a intregului'
oarece cuvinrele limbii trei no-
s,r.,i ,: A-Ui*rirrt.^ ar dispare daci am desemna celesi amin-
".
u,i H:j:;il :'.il:: ]ij;:[qf ;tr;;'?;;;;. care e vorba prin denumiri care
alcxtui. Acesr'x* i::T:
rermen, i_pri.irri
se poare aplica decit Ia
ii..ffi.,":J
,fiuni, n, ,."r.i ,n" de cealalti, opunindu-se totu$i' I'ropunem
"."r*t"x- p"n"u desemnarea intre-
zarea imaginii interioare.
cuvintul n."*r*i'L *rri_
in vorbire. Vorbind .de sune_
ru cuvtntul
"in 9i imaglne. acwsti'cii rcs'
si lnlocuim conce?t
tele gi d,e silabele oricirui "rfri si signifi| ei signifi.ant; termenii din urmi au
"rrirr,' ;;#; aceasri il;i"';.i; ii:epari fie intre
llY:*:*, acustici. condilia si nu uirim cI e vorba de o avantajul de a marca opoziqia care
cu_
rmagrne
.i, fi.'d. intregul din care fac parte' Ck despte sem.n-'
Sernnul lingvistic e deci
o enritate psihicl cu douE .la.i ne mulgumim cu el, aceasta Pentru ct nu $trm
co poate fi leprczentatl feqe fiind cI linrba cnrenti nu
artfel : ;. ;; ,e-l inlo.uit, dat
ne sugereazi alt termen'
1, ,to""ot-
I rmaglne acusticl
I
$
Aceste doui elemenre sint stins legate gi se
trnul pe celIlah. Fie ci cheamd
,"t"i iui,-'))i"; .T'i,10,..1'rl,
Iatini conceptul
,* :l,,fffr ii,""rlH
,,arbore,., . Ii.;;;; *'rrr.,,1l-0,.-
172
 cirqi 9i lntotdeauna de
termenul in
folosit"nrtfr"f"*ii titlul acestei
gestaltigti' Conline in accepqia sa alter-
.*.
KURT KOFFKA nativahaos-cosmos;aspunec[urlProcessauprodusul
1
nu
;;;t ;;;.;t esr,e Gestalt lnseamui cE prin
acesta
.Poate
combinarca i
i

;i;.;lt.;; pur ei sirnplu priu haos' esenla sa este

*rUi a. cauze in fond arbitrare' ci ci
:

Ce esre conceptul d,e Gestal.t, de la care gi

."rr, *"ntl.i sale existenge' ca si folosim de
nurnele I
acestei cirli ? Nu am folosit in mod direct ,limbajul
atitea
cuvintul in id"i prezentate
metafizic in exprimarea un'i
i
ace$ rezumar, dar l_am subingeles in tennenul
,orga_ cit poate de striine I
nizare". Cuvintul Gestalt ,,are sensul de endrate
con_
.r.r., ,J."", in noliuni se
a creti individuall 9i caracteristici, care existl ca ceva ".r--f"
de metafizici'
deta$ar, avind o formi sau un conrur enuniat in primul
ca ulla din in_ $i-a realizat aceasti carte Programul ale cap' I
lzuSirile
sale" (Kcihler, Gestalt psychology, 1929, p.
192). .rnirJ, lntorcindu-sc la ultim"le cuvinte
Gestdlt este, agadar, un produs al organizdrii,
ii, orgr_ careconlinceeaceeuconsideridealulpsilrologiei,citi-
nizarea aceasti' carte Pen-
- procesul care duce la Ge-stalt. Dar ca defi_
ni1ie, aceasti determinare nu e suficienti daci ,o..rl-".r,"'r.d.a cit de pulin a ficut
,,inga a"est ideal' Dar va mai
nu se putea observa
subfnEelege natura organizirii, asa ,ru
fort Cici lucrarea a in-
mati 1n legea de priignanz, daci se"r- " din vedere
".pri_ eforturile ficute pen*u a-l atinge'
pierde acelea care
ci priviti drepr catego.ie este diametral
organizarea tu cxplice ?aptele cele mai complexe'
".t."r- civiiizalia, tn termeni aplicabili 9i celor mai
opusd simplei juxtapuneri sau dhtribuqiei
intimplitoare, "r""^re *is.Arile de electroni 9i protoni tntr-un atom
In.procesul organizirii, ,,ceea ce se petrece
cu o pafte
^intrinsece
,i-pt., dintre
a intregului este determinat de legi
I O. care qin J;;i; fn a a anula cituei de pulin deosebirea sint tentat
i"ru feluri de fenomene' $i din nou
II p. _1",1.* . (Vertheimer, tlber Gestalttheorie, lgl2,
7). Pe baza acestei definilii putem califica procesul ".i.
si-l citez Pe Browning :
. de organizare drept ,gestaltet,, in aceeagi
misuri cu Say not ,,a small eoent" ! WbY "small"
?
produsele organizirii, gi in accst ,"n,
.ui larg a fosr Custs it more pain than tbis'
ye call
I K. Koffka, principles of A ,,great eoent", should come
to Pdss
Gestalt psycbology, New york,
courr, Blace and Co., 1935, pp. 6g1-.6g4, -" FIar-
Than shalt? tJntwine me lrom tlte
mass

174 175
 Ol deeds which mahe up life, one cleed Aprecierea
Power sball t'all sbort in or cel pulin s-o faci, trebuie, cred, accentu-at'
exceed.t ;;;tir;i depinde ln cele clin urmi de adevirul qi
"t
r"libilitrr." .-tnc"ptului de Gestalt' CIci acest con-
tl:r.istl faptc urari ca 9i fapte mici fagir
sc poatc arita insuficicnti sau
cle care puterca ..pt--r".fi"r.rzd' inpd,riitea in domenii de existengl'
i,, .urpi,-,r, cici o viziune irr'ri fieciruia dintre ele' I(6hler' demonstrind
Cestalt in fizic[, a pus bazele unei noi
;';;t "pir*urf uni-
ff lT,'X'J.T":":li,T;":,:'":::,:-$;el"op,i,,,i,,our domini natura
nunara stabilir.r" iineri naturii 9i a viegii ; daci ordinea
ri r'.I','.i.' I'l fi i'li,,lji';i? :i
nimente perfeoe, ca simplitatea
.r;i;-;''.;oitanului
#: ^
,"".**f.e, nu existi nici un motiv Pentru a postula
izomor-
noi iacto.i de ordine specifici vielii' Principiul
"
Scott. Cea din urml nu va pierde psihicul
nici o pnriicic; din
frumusegea s-i qac, o ing.l"g"n.,'itiingifi.,
iirn.,uiri al lui lil/ertheimer qi l(iihler a integrat
Ii.:!r,li
rel I" naturii gi vielii. Acest p'intipi' s-a clovedit excePlional
;;" ;;;i. i' cercetx'iit t*-pt'i*tnt"le' pentru c[ dr
brne ca pe cea dintii. Va rlnrine
-cle
gi frumoasi, o acqiune mare
chiar daci ,i.."i nj"r-qri'al''.1, to
f.t orientiri precise ipotezelor psihologice' care
la rindul
dupX cum cristalul ar avea aceea;i Am demon-
chiar daci n-ar 'rr* perfectl
sir.netrie
-"..r*"la noi
1o. condul experienge psihologice'
fi
ochi care ,_o mingi s_o ,rrr, amplu, cred, pe parcursul acestei cIrli'
priceapi, "ra:
Nu voi mai continua aceasti llrri. J. ,rqio_ Dar principiul acerta ar",'t" acelagi timp' implicalii
de
namenr, lntrucft m.ar afiage in metafizici conduce inapoi la o
departe decit sint dispus si
rirlt ,.,rai ,rro'inr.*nxtate filozofici' Ne
spun attt,
merg. Dar a trebuit si
-."r.'Pe care o plrlsisenr' Daci un
controversi Proces .dc 1\

concluzie' tl'loitu
^ ca nu cumva lncercarea nte" d. intag.u.a
fie. Iurtl drept conrrariul a ceea ,; ;;;i;" dr.. la o noui .1,ti \l
.. i"r.rrilr"rru , ort.t a. vedere logic, ili are corespondentul
t'?rnt-l.t]:
l\
adic{
{r9nt o egaTizare a rururor f.nor,ren.lo., in frpt. psihologice, iqi pierde el oare asttel strtngenla
aplrfnd la fel de orb gi de lipsit de ,"rr. --"'' fieca..
11

Ca si fiu mai concret : a contribuit psihologia iogicn^ qi devine pur 9i simplu un Proces.Tt:ii: :,T ii
fiziolosic'
la integrarea naturii, vieqii, psihicui"ii Ci";- noasrri ,o?rt, *., ,r., t,.Lttit si atribuim procesului
incercar iro*o.li" LalL de gindire, necesitatea intrinsecl a sitl- 1fll
1^,,Nu spune ofapti clirii ? Incercarea noastri de integrare
t"l'nt'.u"t:rr::
mici" ! De ce *nrici, ? / Cere mai nulr astfel sistemului nost W
eforr. ccea cevoi nunili / .fapri de seanri" decit
c"-al"lta I I D"r_
o douo idee, incorporind ci
evident
prinde-nri din masa / dc acliuni
."r" go.i" ,1. semnificaqie' Mi se pare perfect
"l"x,rGr"'o;;;;,';;"", ,r"
i.r.rolrrr." teoriei va avea de lnvins mari dificultiti
silguri / penrru care forla si fie insuficjentii
,r.'*-rrirr*"*r,"
(R, Browning, pippa ?asses,..) de 1a acest puncl tncolo' ln acelagi tirnp trebuie si re-

i76 177
12 228
-
 i

cunoa$rem cii a fost ficut lnceputul pentru fntimpina.

rea gi invingerea acesror dificultiji.
DacI existi in lucrarea de faqi vreo urnri de spirir
polemic, el nu e indreptat trnporriva perroanelor, PIERRE GUILLAUME 1

impotriva unci forlc culturalc pute.nicc' i,, -.irilizalia

ci

rroastri actuali, pentru care am ales numele

dc pozi_
tivism. DacI pozitivismul poate fi considerat
zofie inregrarivi, integrarea lui se bazeazd. pe
o filo- ln 1890, un psiholog vienez, v. Ehrenfels, publica o lu-
ci toate fenomenele sint la fel de neinteligibile, dogma crare asupra psihologiei calitililor formei, care Ia
iralio- inceput trecu aProaPe neobservati; mai tirziu, Promo-
nale, lipsite de sens, pur faptice, O
esre, "r.n,.i.,
totugi, pentru felul meu de a gindi,
integr"r. to.ii teo.iei Sestdltiste il descoperi 9i se declarl
iclenticl unei adep$i lui.
complete dezintegrlri, Fiind convins cE o
astfel de per_ se comPune din sunete, o figurl din linii 9i
'

spectivl e profund neadecvati realitlEii, a trebuit O rn"toaiu

atac, cu atir mai mult cu cit are o prizi puternici
s_o puncte, Dar aceste complexe au o unitate, o individua-
generagia noastrL A fi un pozitivist .orrvlm
Ia iitate. Melodia are un inceput 9i un sftrgit, pdrli; dis-
influenqeazl intreaga viali a cuiva. Cred cI
sau nu, tingem firi ezitare sunetele care ti aparlin de acelea
o filozofie cari, chiar intercalate printre primele, ii r[min striine'
cu adevirat integrativl atrage dupl sine o viagl mai
buni decit una pur desrructivl. ba. omul de gtiingn La iel, figura se detagi;eazd in cimpul nostru vizual in
nu igi poate permite sI se lase influenqat de raport cu alte figuri i cutare puncte gi linii fac parte
asemenea din ea, in timp ce celelalte slnt excluse' Melodia 9i
consideraqii. Singurul siu criteriu e aclevirul. figura sint forme. Von Ehrenfels enumiri un mare
numir de alte varietigi.
ln aceste exemple simple apar imediat proprietilile
remarcabile ale formelor' O formi este altcec)a sau
ceaa mai mult decit sumd PAtilor sale' Ea are proprie-
tigi care nu rezulti din simpla lnsumare a proprietl-
lilor elementelor sale, E ceea ce v' Ehrenfels face

t Drn P. Guillaume, L4 psycbologie de la lotme' Flamnrarion'

Paris, 1937, pp. 16-24,

t79
 al
ln modul urnritor. Fie o teml compusi d:: un esPect foartc irnport'rnt
sesizabii :cnte neglijcazi, aqadar'
tt sunete consecutive gi fie un numir egal de persoane :ealului, aspect care at'itt'
i" raport cu eleutentclc
fiecare sI asculte cite un suller ; acesre percepgii n_ ,'i;; originalitete'
avusese -"ii"f at a Pune
"'incontestabild o probtcnrl
--r. ;
confin ninric din calitilile nelodiei insiqi, nici una di: .. Ehrenfels confuza' Nu
.-""r.r"itl,. i"'1, qi gl;;i;"' sa rlmtuea
calitigile strLrcrurale sau calitigile de complex care apa:
cind toate acesre sunete sint date succesiv unei aceleia;. r;;;;; i1.", a" ,.n,,ri";j:Jrl.i^fl:;iJ.Hff 1i
con$tiinte. :ealitiqi Psihice : calltatl'
Deosebit de remarcabil e trnul din aceste caracrere : ; pentrtl el' acestca reprezentau doua
Gestaltqwalitiiten)
raelodia poate fi transpwsd in alri tonalitate, Ea ri- ,tiri distincte
')i'rr"atrgrl
to.nttiinr''J:' ptlln'f" gy:'':*I'it11
mir-re insi pentru noi aceeagi melodie, attt de ugor de
"1"
celor din urmi ; puteau exrsta $1 1:
recunoscut ci uneori nu observlm nici o schimbare.
Toru4i, toate elementele ei sint schimbate, fie ci roare
i",i",p .J.l::1Y'"'"
melodia, calitlgile senst
tr:'l;j;l*
cu
l:.,:fiffJ''ri:
{rccvenqa 9i' ilrtensttatea
sunetele sint noi, fie ci unele dintre ele ocupi alte duse de vibraqiile sonore'
talitxtil" fo-rmale ? In
locuri cu alte funcgiuni. Dimpotrivi, daci se schimbi lor proprie' t-' tt to'i'pund quasi-sensibil' par s[
o singurd, nori din melodia originalS, avem alti ciuda caracterului lor ""rniito"i"
lodie cu calitigi formale diferite (de exemplu, cind
me-
ir" iti"."*""i p'"p'i"' ei'i
t""t"' si spui ci ele re-
schimbarea inilgimii unui sunet o lace sI treacl din
intre aceste vibraqii' t
prezinti PercePerea. 'upottutilo'
gami majori in gami minorl). Intr-adevir, tocmar ;il;"';;;";;J" :ll'.'':l''"" i
transpusi qi ii dcter- |
e
'Ioate acestea slnt banale ; dar ele ptrn psihologiei o rimln constante cind melodia izol"tt'd" suuetc I
problemi care n-a fost snficient reliefati. Senzaqiile mini conturul, "'uttuo'l'"Joiiri"x'lttri m'9difi*
care corespund suneteior izolate par si constituie inslgi sint cele ,"" ^l'"'" )l''t"r"ai'- ui' :"t::)' \
lucrurilc ridicl rrrert I
realitatea percepliei. Dar melodia tgi plstreazi identi- ltil. ;;.t;, ;cest mod-'de a pri*i tr-,,ttrtls qi pe con- |
tatea qi calitiqile sale proprii chiar dupii ce roare sune- dificultili, ceea ce r-"'rilul Jt'"'
tele, gi in consecinji toate senzaliile, s-au schimbat tinuatortr si-l abandoneze'
iui sa-r
tinuatorii lur ""i""r"r""lirru - a melodiei -rr existi
.--^r^r:-: nu exist,
intr-un anumit fel; invers, aceleagi sunete, ln trans- judecisi de relalie'
puneri, dobindesc o alti funcgie, cu toate ci senzaliile I
k,1"": ffi::y"r"a"-"r" ti'itii' ti" ln cea a teoriei muzi-
lcirora le corespund au rLmas identice. Intregul este enun[ate fie in limba
s[ enunle ase[lenea rapor-
II cleci o realitate cu acelea;i drepturi ca Ei elementele. cale' Chiar daci e in stare
intr-rrn fel ctnd ascultd
Analiza unei perceplii pornind de la senzaliile compo- turi, ascultEto"l lt;";;;;t'z[
r81
180
 naiy fruza melodici, 9i intr-altul cind ii descoper:
raporruri. Analiza e o transformare reali * sixr,.
i a;t \
aceste
de congtiingX. A crede contrariul lnseamni a confund;
realitatca psihicl cu aparenga variabill pe care
o ia ir:
iili:r ;:*'#.r[1h*,"':#i
:#; ,i#ir"' : (de excmplu ce.Scrccncla-1;
sau rr-
perceplia subiectivl. Analiza unui obiect fizic a egalitilii razelor'
face si i,t"lt *t."."1"" in "ttt"i'' t'ieo alti relagie caractcrrs-
i se_ observe noi aspecre, noi detalii, noi relagii; pe :
latiei x2 * !, R2, sau
bunl dreptate spunem ci ea ne face siJ cunoagtem nrai
bine. Ne di, agadar, o alti perceplie despre el; psiho-
llH' n;, ; "' ".,.1. - fr -1'-, j'. 1;, l;:, Iil ru,'i.il.,u "Jl';
t n at d a
al l.''*
logic oorbind, cunoagrem alt oblect gi n-"." sens si
ci ll';iii'li- -TJi'$::ir"' observi
1ar..7
..1c
cercut'
afirrnEm
il
acesra e identic cu primul sau era conjinut :";:1";;';;, la subiectul carc
1, "1. lfeino-nC
distingea ,complexelen (adici formele) Hr"';;;' inexistenla a relaliilor i:^ :.'"n"'" a fost cu
logic,,ultimele pot fi ficute sI corespundl
:- o consecinlE- care
si
f/ .reladile dar formei atrage dupa "'i"
ff nrimelor; psihologic, ele decurg din acestea prin_
de transformiri care, teoretic, pot merge la
;;i;";;i ;,n' .:1"::i1J',f*;' ;:[il'X?' ilfi
ll rntmt.
l.:? .*.f
II
I)acI perceperea primitivl a melodiei era aceea
I a relagiilor,
ffii; i. r' c'"''calitlgilor
i::'rl;",:;. T;l a#-t1-do""ina tMeinong' Be-
formei'
\ ar trebui sI se spunX gi despre ce relagii e nussi) care continui
vorba. Relagii intre notele consecutive ? De ce
de acestea n-au indrizni"e -"1!e-'pii,i "''oto' l-l-::..tn"'^tu
pro-
gi nu de altele ? De ce nu, de exemplu, de
relagii intre incia ce ttine sd odaig' senzaliilor clcmentarecincl
fiecare notE 9i notele fundamentale ale tonalitiqii " it pontit t1' 'l'':::. se
sau duse de o multiplicitaf DacE simiurilc nu
lntre note o*recari, considerate dupE inElqime, durari, percepe tn ele o ft"'a
o- melodic'
intensitare etc. ? Logic, existi la fei ae line gi dt"it nut#'L'---'n t'utt'T G:':!:i:l:
altele, ca 9i relagiile de al doilea ordin ai ciror
unele 9i furnizeazi' 'o
percepliei
slnt. Dar nici una din
termeni i".rl-i"tittfe ru f:t comunica ca for'
^o'rganrzare
spun^ei'
.aceste relajii nu are existenjl ne carenu o au "'"' ;"tt-;b'ie^deci' formatoare originali'
psihologicl propriu-zisi in simpla percepqie a melodiei.
A spune ci ea le conjine virtual, potenlial, lnseamnl
L"le ri rezulte dintr-l'ltiit'i"'"
'il'.,"p,"a...,ii r,#[ffi
"
a spune ci psihologic nu Ie congine; inseamni
ff -
a eluda "i;k*U,;,-,,ir,"
printr-un cuvint gol de ingeles problema dificih a con-
diqiilor reorganizirii care ar putea face si apari o hrq
orice raliune de a tt
,*1x
t
ru J,i:T,.
ale analizel'
relajie sau alta. Acelagi lucru se intimpli
9i ln perceplia toncon,iteni:; ti;' sint produse
porturile 9i":'.1i:1;?;..]l:.fl
183
182
 $

poate nici mScar si se du-

adici ale unei noi articullri a formei. Ele nu apar nrulte cazuri an'liza nu
realitili psihologice independente dectt in mlsura in
care intregul e dezmembrat, progresul in cuprinderea
.ca
;i.;:" ;-;",.T::.1"j:*ijl ;:,;n'T #:,,]i:'T;
acesrea nu .sint absolut
diverselor raporturi e corelativ cu progresul in cuprin- }jl:J'it"',i,',ffi:;:'J;..."
P"lff de forme variabile' de
care aPar-
derea diverselor feluri de elemente. Aceasti disociere t;:' a"'Jtpi'a
are limitele 9i condigiile sale ; formele li opun rezistenli
mai mare sau mai mici. O melodie simpli. e destul
il-;i i; ..,:.- i,l ,i:1,"iu:1.,'J,?",ilr formei se rnve_
psiho-
de ugor de descompus ln note (cu toate ci acestea, Ia l:'"";' l"'"'""i" n'"otemi . de
::'.1',? "l"l'ilnti oblinute in
fel ca 9i intervalele dintre ele, nu slnt inregistrate cu logia gestaltisti' Putem
;;;; ""ltuttltla care ne vor
exact acelea$i valori ca atunci cind sint singure, asrfel noile probleme
I citeva formule 9i schrga
I
ci nu existi o permanenll veritabili a calitiqilor lor conduce. '.zdtorice
\
p,dicd' wnitdtri organt
i
sensibile in diversele combinalii melodice), Dar intr_un irri.f.'r,tttt e sint' forme' I'i';'';'o'a tn-";-p"l spa- |
i
acord, unde legitura e mult mai puternici, ne dim ,oi, ,, ind'iaid'uatizea'{'i; sau reprezentare' Formele I
j foarte bine seama cd, izolarea componentelor, presu- tial qi tempomt a" pt"tplie
tpunind ci poate fi flcuti, "
j"'""^1 P:I:'PJ:Y%
e cu totul altceva decit
simpla percepere a acordului cu calitatea sa proprie.
I"rr,]i,
obiectivi, de o constela
*:,1\:::t ,!:,':#:: \
La fel stau lucrurile cu acele elemente provizorii care """r*urii, ]iite u'at din proprietelil"-'?:--':'-tonserv'1 I
1
sint notele, in care urr progres nou ne poate face sI i:':i;';; i,l"ro'*x'lo'Formelecire ar"ct"azi tntr-un "::'T':: '
I
iit t",, ,.i'i-i"'o'i' ?ot P'"'::':--o dtttct't'
,elemente noi (sunet fundamental gi armonice)
auzim
I *en''bre naturale avtnd func-
II si si discernem in consecinql raporturi noi. Iare interioatd' p;'1i
"'
Senzagiile psihologiei analirice nu au deci
realI, daci nu cumva vrem si numirn astfel percepliile
existcngl
'{J,i',J "t"yiy,,i1j
::
s5u unitXli sau- t:rm
jl ;: *, *"".:':L,ll';::ffi*
care rczukd, in condilii destul de artificiale, din dez_ il.t".i"t' rtruri de elemente li raporturr ^c'orespunde
u:ui,l1*es' care
membrarea structurilor cu legituri interioare slabe, :[H;; *i*i de orsanizare'l^u""ui""l:.' co-
percepfii alese arbirar 9i fIrI vreo precidere reali Ht::".";'i;;; *'airi' ut
:*lective- I

asupra celorlalte. Nu e cazul care se plate stabili

intre componenur na- |
^"n -

- e o problemi falsi respondenla

9i anumite elemente
obiec- i
- si ciutim prin care operalie de sintezi suprasen_ turali ai unui lntreg "t'i'f"t aceste elemente ll
zoriali s-ar grupa aceste senzalii, deoarece ele nu sint tive nu ,t -t"1int'"tn- *t""f' -cindO parte dintr-tt'nl\
oUiectiv'
decit produsul dezmembririi formelor naturale, 9i in apargin unui alt ""tUfl-
181,
184
I intrg cste altccoa dccit aceo.std parte izoLatd sau si- sr se caute originea-r"::,.lToil.# i:,J"
) tuatd tn alt intreg, din cluza proprietllilor care 1in dc ":#xl;[
Jio'*e"io' *' I
t

fi locul qi funcqia sa in fiecare din ele. Schimbarea unei liii,ili; :'.'J,.:: r1,,'.' u"'i;;;;T
ll conditii obiective poate uneori sI produci o schimbare " :":;';,;- ti n.o,i11 j;::Xf
; ,f t':.Xll",*' :J -
\[
locald in forma perceputi, iar alteori si se traduci "
"
printr-o modificare in proprietigile tormei totale, :ffi ;,"t":l#'o.n',[ff il'Jli'"'""'n*a-riecireirorme
dintii care modificl struc-
Orice teorie porne$te de la date pe care le consideri X;:fir;";i-variasiile celei
primordiale. Psihologia clasici pleca de la senzalii mai multe^variabile'
funcqie de
elementare (sau de la reproducerea lor) Pentru a con- ;T:"r'itLr*?'.'#'"
de mai multe elemente"
Pentru ca
lstrui cu ele, fie prin mecanismul asociagiei, fie prin il,'"r';;tmi '" c-ond.uce
poat[
loperajii sintctice ale spiritului, obiecte sau fapte mai aceasti cercetare sI si
"]:::$1rsi,perntt" o
dt loc necesar
lmult sau mai pugin organizate. 'feoria gestaltisti pleaci oreviziuni precise,
ld. h forn" sau structuri considerate ca date primor- H;ffid; - "u
obiective t:.,1ifi;;;,il-ii
. ,';:'iJl:T:Xl;
'existe

Idiale. g, nu imagineazi o materie firi formi, o puri situasiei =:,:j:-*"'','"'ff; r' o,i.. .", ,u
lmultiplicitate haoticl, pentru a cerceta apoi prin jocul corespondenji--1:-:X"?;
clror forle exterioare se grupeazi gi se organizeazl se menline constanta' i.i." -ri departe exemple
aceste materiale brute. Nu existi materie firi formi.
Putem deci sI prevedem incl de pe acum cI toate Pro- *:fimf .lr"l'ott"-' sr capete intreaga ei semni-
ji*"rtut.''' Pini aici noliunile de
blemele, fie de descriere, fie de explicare, pe care psi- si o
ficatie, trebuie ca pur psiho'
hologia elementelor u-ar ajungc sI le solulioneze, culn forml si dt
pt""n'""
am vdzut la inceputul acestui capitol, trebuie sI fie
""t'o'i't"o
i:# I;;,1.xil*l
ori ori puse intr-o manieri nouI, de vreme
suprimate,
i:#::1.:r JJJil,.'u.'"li.il,
" care
un'renomen"
ce a displrut noliunea de element. I:1I;'i"'.ii!itt"'" ";;l;riurui
Asupra a';e3tui punct
Se va spune ci in acest fel teoria oferi gata solugionate il:ffi; t"""*"r"'*fo'ttlo'' ievendici titlul de
toate problemele pe care psihologia analitici nu ajungea de acord dife'itei"'u'toii't"'" o studiem noi in
poate si le rezolve, dar cel pulin nu le eluda. Dar am
""d
osihologie a formei'
it"ribffi; Pe :ar:
t""t'-ittgt^*'i departe; intrebarea
vd"zut cd. era vorba de false probleme. De altfel, pe in
"oecial ""'*a in domeniul gindirii' sint
misurl ce dispireau, apireau altele, mult mai con- :':;.; i"'''r" ',.*t';;;i ii ia' in inlelegerea noirstrd
forme obiqnuingelor gindirii gtiinlifice. Daci nu e cazul ele doar aspectul Pt- ;;
187
1s6
 subiectivl, o arlume realitate fizicl, strEini in prin_ schila o. teorie a
sale desPre mi$carea stroboscoPici'
cipiu de orice organizare ? Sau mai degrabi Forma e en baz^td pt idtt' ci procesul t:l:L::l
acestui fenom
o noliune generalX care 19i afld aplicarea qi in afara l. .utre cele doui
-unit"" stinruldri succesive
-
P.rezruta
? Putem oare adiuga Ia fenomenologia for_
psihologiei "..irt
::.ili ;;.,- a' ca $i miscarea vizibili' Pa-
ele'nentare' ci intre
melor gi o fizici a formelor ? r"i.rrt-ti "-rtt[, uu iutre fapielepre.zinti *T:t':i::
Termenii de formI, srrucrurI, organizare qin arit de i..-."rlri"i"uice 9i psihice care.
?.
limbajul biologiei cit 9i de acela al psihologiei. O fiinqi Aceasta e principiul izomorJsrnwlut ptrn
-rt".ir
de strnctur[.
noliunea veche de para-
vie este un organism, un individ separat de mediu, in ."." Formei innoiefte
ciuda schimblrilor materiale 9i de energie care au loc i;;:T;i, u..""i dott'ine' plinn de co.nsecin11,-f11-1
intre ele; e un sistem ale cirui plr1i, jesuturi organe
9i ;;i;; ut ;rr;ti pe amintite proprietate de. organrzare'
depind de intreg, gi acesta pare si le determine carac_ si stabileascl o ruptuti intre spirit gi corp'
::rele, Aceastd. organizare nu e numai statici, ci gi ir'.i'i- "., . . ri,t. ,::::":::',",T, :1",.::','0il",'1,'i
"""r"n"e
dinamicl, deoarece jocul tuturor funcliilor este solidar, misterios, Printr-o actlv:
9i viala fiinlei respective rezulti dintr-un echilibru d" Procese fiziologice
ar tace sd apard dinr-un hao' streinl'
rnobilal ruturor proceselor locale, Cuvintul adaptare li tornpt"t Ktihler dn
o ordine care le-ar .$i .
lui Goethe:
re_zumd aceste rapoturi complexe ale intregului gi salc cuvintele
pir_ ca titlu al unuia din capitoleie
1ilor, Se poate face deci o apropiere intre iormele psi- ;'t, i't 'ou'i'n (ceea ce e iniuntru e qi in
Was innen
hice gi cele organice. afarl). probleml'
Cum ar putea fi altfel ? Nu e vorba numai de fapte ilrr"irt.trtrl izomorfismului duce la o noui
"or.u'iro,Ji
nsihologic f o"dr
comparabile, ci de fapte conexe. Viaqa rnentali a caracterele
apirut "l^1-t'""-
ii^l sint ProPrrr' -t:1,'
in_ sinul viefii fiziologice; e legati prin toate
rId5ci_ LJ[ii.
P# i"ru'explicalii' Acesre caractere
ale vielii' fie'in virtutea
nile sale de organism. perceplia 9i gindirea sint Iegate i;'ril;'-iJgir"t
';il'gt;t'utt'^speciale tezi este vitalist[; ea
de funcgiunile nervoase. Organizarca pe care o studiazi i.;il' Prima
psihologul trebuie si fie apropiati d! a..ea pe vie' cauz-alit[1ii fizice o alti cau-
care o ,;;;;.., in Iiing* prima ca instrument. Forma
studiazi fiziologul. Daci percepqia noastri e organi_ zn)itate care se Serve$te de
zati, procesul nervos care ti corespunde trebuie sd fie cafinalitatearfistrdinilumiipurfizice;-ingridirea
la fel, $i daci nu existi elemente psihice independente, care anterior fttsese ncgati
la trecerea de la fizic la
cu atir mai pugin existi procese cerebrale fiziologic ar trebui plJsati
intre biologic ;i mental ;
forlele organizatoare'
"l-...rr,*ra
independente, 7n 1912, \ferrheimer, in concluzia
lucrlrii de-abia in aceasta ar interveni
189
188
gindirea con$tienti nefiind dectt una dintre expresiile
palticulare aie acestora. I
Teoria Formei respinge aceast; interpretare, Faptul fi- D_t
ziologic, faptul nervos, in toate aspectelc lor accesibile
lA_GA:l1E
$tiintei, shtt fapre fizice; fiziologia vorbegte limba fi-
zicii. Dar aceasti concep[ie atrage dupi sine ipso lacto
extinderea notiunii de formi la anurnite fapte fizice. rn psihoparorogie, ca
^$i ll,r:#*|i:Jt'fi:'il"1i:ili:
*. "."i:]::"J;;"i;.rr.
Va trebui sI cercetlm formele fizice nu numai tn fapte s-e constituit se fac rereririle
fiziologice, descrise tn termeni fizici (la fiinlele vii), logic. concept'l o:,.::T;)',iri.. t" loc si se consi-
dar gi in faptele pe care fizicianul le studiazi gi le est acelagi, de uutas ' ,-^-,^ ,lo qimDtofiler se cautl
reproduce tn laborator. Nu sintem, desigur, obignuigi dere rabloul clinic,ca:"#;'H ;;;i, ; de exemplu,
si le considerlm sub acest aspect. Nu e vorba totugi o': afla in rela-
ceea ce formeazi.
T::;;iilir. po,
srau';"ri,'ii..rutu^i (structuri para-
de a modifica cunoa$terea lor pozitivi Pe care ne-o mania persecutiei
dd fizica, ci de a arita ci ea justifici aceasti limbE sie inteligibili
* t-t:_t"t;';;""riit. ,noi psihism alterat
nouE gi aceste clasificiri noi. Plecind de la studiul noici) sau Po' P'T'l::,;;;;;.'i"r".it simptomele nu
nostru asupra ingelegerii formelor psihice ne vom stri- qi disociat (structuri ,i:,:;'"r;:ifi;e ,nei anumite boli,
dui sI depistim in faptele fizice anumite analogii. ,tnt ,p"r9.sno'i""; 1llii"';il;;1. e tocmai :r.:1.1:::
Acestea, imprumutate din cea mai clari gi mai precisi ceea ce distinge ,'l::I'T;;.;;;." ur,"i srructuri permite
dintre gtiinge, ne vor permite si ingelegem mai bine structurii lol. +dttt1;, ;"'t'.,i'ii-l.tu,i.r. a, sim.ptomelor ;
formele psihologice, Adevlrul principiului gestaltist va un <liagnostic, i, PottXa obsesionalh in
lipsc
trebui sI fie dovedit de cursul pe care il va lua la fel, se Poate vorbl "i*"rrrrr.
Etiinqa in viitor. obsesiilor caracterizate' psihopatologiei in r.rpor, t_:
In situalta Pt"'"f.i::^:"-;.
consecinqi' l.',. ,i se mal
]J"i;;; ;'tl' *:l: " -il,,T "3i":::; J l'":"": l, ."n''n-
considele tulburarea r".,'dupi lero, idece
incePTT;; ii.u
telor Psihicului'
ed' R' Bas-
dn firne sttnctfie'
1D.
',,I;, Lagache, in Sers er uwges
8)'
il';;;;: dcn Haas' 1e62' P
191
 a bolii mintale. De aceastl
specificitlgii ireductibile
concepgie se leagi numele lui Eugen Bleuler (1911),
I(arl Jaspers (1911, 7913), Charles Blondel (1914), Kurt 1
Goldstein, Eugen Minhowski, Goldstein, de exemplu,
ETIENNE \(/OLFI"
ficind abstracqie de tulburlriie pur rnotorii, consideri
tulburarea vorbirii la
afazici ca o manifestare speciali
a unei modificiri generale care afecteazd. lntreg orga- Poate ci unui grup de biologi i-ar putea trece prin
nismul, In timp ce simptomele negarive relevi o de-
lrrintesiorgarTizezeuncolocviuasuPra,,sttucturilor..
ficienEi capacitari, simptornele pozitive expr.iml reac- io ,-r, gtndi insii si organizeze un colocf itr
gia bolnavului fagE de modificarea persoauei 9i lumii
tl, ii"f"*i..
orrrpru lrorrlri termenului ,'structure"'
E de ajuns pen-
sale personale. Subliniind originalitatea bolii, psihopato- e
tru a ne da seama ci lcest termen absolut limpede'
logia se apropie de conceprul de ,,mentalitate", aga cnnr noastr' i9i pistreazi
r il gisim la L6vy-Bruhl (mentalitatea primitivi) 9i Ia ci nu e discutat' ln disciplina
pe care il
,- Jean Piaget (mentalitatea egocentricd, a copilului). ,.rrroi' .ri-otogic, sensul seu banal' acela
in care e cli-
' Psihopatologia se strlduiegte sd descopere structura la *iri* a.fi"i. {n Petit Larott'sse I "modul sint aran-
diverse niveluri de investigarc. La nivelul cel mai des- iit un edificiu". Mai gisim : ,,modul tn care
stractttrd' corpaLtti" '
cripitiv e un ,,moment evolutiv" al bolna.r.ului 9i al intreg
i"r. frrrr. ele pirgile unui asupra ' acestui exemplu 9i
bolii pe care ea o descoperi tn explorarea cimpului in pofid, ^n,r*i,o' rezelve
prezenr al relaqiilor subiectului cu lumea sa personali, t".l acceptiuni atit de lntinse a termenului'
cu el instrgi, cu rrecurul siu. Intr-o perspecrivi rnai pro- "rrn*
aceste doui definigii corespund
foarte bine folosirii ter-
.."rfri in biologie' Trebuie oare si regretem ci dis-
fund5, dar mai ingustl, e vorba de srructura perso-
nalitilii, organizarea trisiturilor personale gi predispo- alte gtiinle' la dis-
;;'il t;;tre ,,i aa loc, ca atitea
de cir-
zijiilor morbide. La nivelul cel mai radical, srrucrura .uiil ,rlrnrr., Ia eforturi de abordare' lncerciri
devine constirugia psiho-biologicl, adici ansamblul dis- care scapi mereu
cumscriere a unei noqiuni conlplexe
poziqiilor ereditare gi innXscute subiectului, al a.ii"iti.i ? Refuztnd misterul, biologul va pierde cl
posibi- poate
litigilor 9i limirelor sale.
ceva din prestigiu. Dar rlmtne in
picioare faptul

t Etieure Volff ln Sets es usages du terne strrctsrc' ed' R' Bas'

tide, Mouton, den Haag, 1962' pp' 23-26'

193
71 228
-
 dezviluie stracttl'4 ce'
noliune simpli,. ci ea corespunde unui O observarc mai aprofundati
structura eo constanti la toate
qi nu numai unui lucru rntellgrDlol' lulard. Celrrla are 9i ea o organizare
lucru dat,
t*; lii. r compusi din citopiasmi' dintr-o ar ti
mem-
iu;;i; de ,tructu,i corespunde' cu oarecare aproxi- celulare
;;;;;; nucleu, iif"'itt organite 1u1 siiu'
nrare, celei de organizare' la rindul
Firi indoiali, exemplul din I'arousse' structura corpu- .f."."Jtf. Fiecare din aceste elenrente'complexi' Pro-
f"i-a.p;u.$.'pu1in accepgiunea obignuiti 1 "t"ti:y.'-' ;;";t;;tt'i mai mult sau mai Pulin
cate
Se tindl spre limitarea utilizirii la forme de
";t;.i;t
organrzare ;;.; ,. limiteazi la acest tip de organizarc Pe
concentrind intr-o
;;t unde elementul fundamental este celula' i.--*- p..f..lionat la trn grad ridicat'
care orga-
il". iriti, tr" cuprinde o intreagi ierarhie de- structuri'tn il;; celull toate funcqiile speciale. Pe
inorrrr) histologica definegte dispunerea celulelor ;;il ,rn..i,"t le cu ajutorul. a foarte
indeplinesc.
Celulele sint materialele insele nu ies din aceasti
i.r",r.r, " 1.ro.uJlo' tn organe' numeroase celule' Bacteriile
i. Ure ale edificiului, ca piatra de zidirie la o con- ,r-r*rrl' Cercetirile recente au aritat ci 9i ele po-
sedi un nucleu care sclpase multi
de-a lungul sciirii vreme. observaliei'
struciie. Aceleagi structuri se regisesc
,"r-rf ". Cel.rl.le poliedrice, aliniate regulat in
jurul distinge de structura
oi"a"r, structura bacteriani se In
unei cavitili sau la periferia unui organ'
formeazi un reintri regula
firi ordine ."i;i"r; propriu-zisi' Astizi' bacteriile
**r*. Ceiulele ,t.1,'. '"' fuzelate' dispuse
general['
i., tifr" (mai dense sau mai destinse)' constituie !esu-a cu a'utor rul mij-
impingind investigalia mai departe'
tul conjunctiv din care derivi cea mai mare Parte care deplgesc puterea de analizi
a celor nrai
loacelor
umplere' Celulele
1.rrtrr.ilo. de susginere sau de
cu
microscopul electronic'
puternice microscoape op'itt -
forme gi proprietlli speciale se grupeazi pentru
a
tle exemplu -, " p"' in evidenqii 'ultrastructurile"'
fo.-a l.rotorile nervoase, musculare etc' Priu extirl-
celulari' Ult. Ot structuri
; ;; tot de morfologia
dere se vorbegte chiar de lesutul sangvin' ale clrui ne pernrite
foarte fine, Pe care ^'^li'^ microscopici
elemente, degi dispersate, au o morfologie 9i o
reparti-
,t"t a.rr"Ui si le binuim decit si le discernem'
Mem-
zare constantX. Orice organism metazoar sau metafit
brananucleului,mitocondrii,ciliigiflageliidezviluie
este un ansamblu complex de celule' Teotia celalatd lor' Ultrastructurile astfel
o structuri constantl 9i complexi'
mulati pentru prirna dati de Schleiden (1838) 9i Schwann o imbogllire
(i839) nu are nevoie si fie demonstrati' Ea a trecut i.r.-**n, nu sint dtttt o complinire 9i
in domeniul faptelor, sau, daci preferali, al legilor' a morfologiei celulare'

195
194
 unanim' din doui
formati' dupi cum se admite astezi
Ba, microscopul electronic permite chiar allordarea aia- i,it* tti"t i,,pt"tltu ca un cablu electric ai
;";;i
lizei structurilor gi mai fine, subordonate structutii ce- intlrite prin nrrmeroase legituri'. Aceste
lanluri lungi
lulare: e vorba de structwri moleculare, si se con-
;;;i; f',rr,.ti" at condilii' si se tntindtr.sau
Puterea de separalie a microscopului electronic ne Per- proteine fibroase sau glo'
tracte: se vorbegte atunci'de
mite si vedem fie grupiri de molecule, fie chiar mo-
sint specifice proteinelol' deci
lecule de proteine complexe' caracteristice intregii ma'
ilrfr*. a""rr. 'ttt"tu'i le poate
;;;;;;;ri"i"" materiei vii' deoarece numai ea
terii vii. Anumite forme vii - ezitem s[ vorbim dc elabora, dupi ctte pu"*
in stadiul actual al
organisme nu prezinti decit acest tip de structuri, 'i"ti''
gi nu pe
-
aceea celularl : e cazul virugilor, bacteriofa- cuno$tiolelor noastre'
Proteinele se des-
Si mergem mai departe ct analiza? aceetia in atomii
gilor. ,i'ipl", '-ino-acizi'
Mulgumiti absenqei morfologiei celulare s-a putut ob-
;;"i;';;;t* P' Ne aflim
lor constitutivi C,H,N,O' eventual S Ei
1ine, prin tratamente chimice moderate, cristalizarea deci la un nivel de
de
care line orga-
-chimia Dar
anumitor virugi ; de exemplu, virusul mozaicului de viala't'uttu'e
9i tr5sdturile ei au dispErut' care
tabac. Astfel se aiunge la paradoxul matelici vii crista- "i*,'it""""te stnt materialele fundame ntale din
,""1r"
Iizabile, care si nu aibi akd otganizare ln afara struc' "i.*"nte materie vie'
tarii sale chimice. SI nu ne ingelim lnsi :
e construitl in ultimi analizl intreaga
asemenea
il;-iii.,;-o opt"lit inversr' pornim de la mate-
structuri moleculare, extrem de cornplexe, stnt carac- tndrepta tptt-:::tl:;
;"1. ;;i. mai simple Pentru a ne
reristice tot pentru materia vie. EIe slnt actualmente de la structura atomlca
,*ii. .af" *ai comfl""t'
--it'o*olt*l' trecem
studiate de biochimigti 9i biofizicieni cu ajutorul me- td" de la micromolecuii la
;;"t;r;;;; structurile vii ele-
todelor optice, chimice, fizice. Exemple ar fi difraclia t'
razelor X, fluorescenqa tn lumina ultravioleti. Daci
macromoleculi, "t'i "i""1
mai
"pa'
departe la structuri ci-
mentare ; de aici "j'ng"t
e relativ uqor de stabilit formula globali a unei Pro- 1a organizarea 1e-
,'o*rpur.utr.t, 1a structura celularE' in fine
teirre sau nucleoproteine, in
schimb structura stereochi-
1, organului ei
mici a unor astfel de molecule e inci in disculie'
;;;;i1;;; morfologia
"..g""1t."fui' ,1 ,i:::1
Se tnqelege ci numeroase vletultoare
Ceea ce trebuie eflat e modul ln care se grupeazi ma- "; ;;?;;; i, unul sau ain aceste tipuri
terialele de bazi, amino-acizii. F)ird indoiall, e vorba "t'ui ^str"llll:
- nu ci
atagrm acestut
C.l. -"i evoluate
-nici ca organizare
de structuri periodice, de laniuri lungi ale clror verigi o jud"caie tle valoare, *nei
J"frif"*" .ideea
slnt aproape identice qi ln care diferiqii amino-acizi complexitili relative - prezintl deci o ierarhie de
reapar ln aceleagi poziqii. Ei corlstituie astfel o relea
197

196
structuri incadrate. Fiecare din ele cste ficut[ din
asamblarea de unitili ale structurii subordonate. E oarc 1
vorba de simple juxtapuneri, se reduce fiecare formi de EDUARD SPRANGER
organizare la suma elementelor sale ?

Tocmai aici, printr-un fel de salt propriu fenomenelor

viegii, fiecare grad de organizare prezintl proprietili spiritualc pornesc' dintr-o
Prin insi$i natura lor' actele
noi. Astfel, un lesut prezintd, alituri de proprietllile
elementelor celularc care il constituie, reacqii, facultlli ;il"'","' ;; ; -n
::l'"::it:::. " ll",il,,,*.i'
dreapti asupra unur tl'i"iir,r.#^
;:.,;l;
noi care depigesc pe acelea ale celulelor simple; s-ar
mod de cuPrindere nt se
*ri tirnp.a. a".e
putea spune : proprietili sporite de eliberare ln raport
cu materia inerti. Fiecare nivel de structuri definegte ;;fi ;;J;i siy *ti:t ":::';;,;i,'ffi:"i:iJ:'xi,*:1:
ar caPabil cuPnnda
o unitate cu un caracter complet diferit de structttra d::l::"I"" "'
gradului inferior. dividuale ale viegii sprrrtual-istorit^t"9itconginurul aceici
reugim si o facem at"i''lt"'fizind"Ut conrpli-
alcituiri obiective pt'n'tJ-"'i"-sl caracrerizd'm
"l::tj:: acel X
niri de semnificagie' Incerctnd ti'1t
ce confrunti eul (ceva-"'op" decit 'll:^j'ilctionat"repre-
;#-;;i;i;;r1e ei care nu estevom constata
"oa'recum-
ci nu il
no"t'i)'
^:; in;,;;il 1': :,.1',,":1,i
zentat experienla

Jii]J'i;il.'.: ;.::::
au fost desemnate.pe_:ilt a,
,,oricare centru
de il;;';)rii; semni'ficalii.
"^tt'.1 I' fir.e izolat, mare-
Nu Putem aborda ceea "*orf, plteru defini
cum ntopl'tonitii nu-gi
rialul brut, dupl
il;',;; i:,ei;' aceasta
T*' : i:fi*1!l',X'
t:
",1'"'i"',"]ii I*1
c[ Pentru
(Saale)'
I Din E. Spranger, Lebenslormen'
Max Niemeyer' Halle
re22, pp. 85-88. o

,{ouUri Ue r,)i,rq1[
/ 199
 referim' .evident' la
de determinare, sau simpla posibilitate de a primi de- Cind vorbim despre ,,naturlu ne Crci natura ca
terminiri. Ne rnai putern insi pune intrebarea, daci J.* .ri -rft dectt la o "experiengi"'
ri obiectul unei experienge; La acest
nu existi cumva un fel de pllmldire primordiali, fuu- i',t;';;'poot" mai pe
t;;;;;;';f;rim numai in gtndirea noastrr sau'
damentali, pe care si se sprijine toate celelalte, astfel tnsolitoare acordate
inctt sE ne apali ca dedusc din cea dintti sau fundate .^rrrr nrrrrra este o idee. S"ensurile

pe ea, Existi in filozofie tendinga de a privi formele l'.lril,t'*'r"r"in* air"ti mult intrc cle' Nu cste ne*oie
p'::^-,
gindire sr fie prin colot'atut'a .o
teoretice de deterrninare (gtndirea Ei cunoagterea ca "r',iii""""", de
;;;;J;
t.o'""'it' Aceasta s-ar Putea inttmpla numat
extindere a gindirii) drept o astfel de fornri prirnor- ii'tt- lnchis' o- insu-
diali. Lucru lesne de tngcles, dat fiind ci filozofia daci am inlelege natura drept '" se comporta
tnslgi e o gtiingi 9i deci pune atitudinea teoretici in ;;t; ; .ttitiri identic recurente' care o capiti natura
fruntea tuturor atitudinilor spirituale. Este insi o eroare ,i"ti r"*t ii;tii*' Aceasti semnificaqie
ei releaua de
-ii
pentru cefcetltorul care arunca asupra
imensi, a$ spune : picatul originar al filozofiei, ci
transformi pe furig particularitatea instrumentului ei irr"-iii r"tme ale gindirii' indiferent d':1^,^Tt:::
;1";-1, o cuantificare totali in ecuatii matematlce sau
intr-o insugire a materialului. Filozofia trebuie sI fie
intotdeauna cunoagtere. Dar obiectul acestei cunoagteri :i":#; l;';;;;;10',i de expricare ar rormeror sub-
mai mult gi altceva decit o simpli relalie tn'e ei-posibiliiatea *.' 1l^:.11' ""
s[-i "intuim"'"viaqa
este totdeauna
teoreticil Dupi cum estetica nu trausfortnl. atta in
';,;;;;';;*re
chip acest tnt..g ,"'tttt-u* : putem
in bogilia ei de nttunlt 9i tulo';' in Parfumul'^ritmul'
$tiinti, tot aga filozofia nu poate reduce sensul viegii "ei natura lnter-
la simpli teorie. Atit filozofia, cit 9i estetica pun in io.trl de forme, armonia ei' Aceasta e
alt e conceput; cind scara
lumini structuri ale vielii pe care nu au ficut dectt ffiatl ,iirrir."t"'eti in chip
[ffi;t";";; f;;.ti' de utilititeaIn- ei pentru menlinerea
si le descopere, gi anume tocmai in lumina proprie lor, sfirgit'. natura ca
a analizei teoretice. Dar in forma teoretici tre- ii^i.J*r"r"t.a vielii omenegti'
^ceea intreg (pe care numai teoreticianul o vede ca fiind
buie totdeauna si se pistreze gi conlinutul ateoretic. fi deplasatl intr-un con-
Am linut seama in cele de mai sus de acest fapt, afir- -.t." ii*ri.i cu sine) poate
text de semnificaiie r'eli'gios 9i
poate a:t: httT"1.]l
mind : in orice experiengi purtltoare de sens sint cu- iI domin[' vrala unl-
prinse sirnulta\ toate direcaiile de sens, chiar clac5 una i=r*ti. de cliversele valori ce
singurl domini, dI tonul hotirltor. Aceasta nu era declt careil poarti gi ocrotegte pe individ, sau treaPta
o afirmajie preliminarl metodici, Putem si oferim ut,
"";*ra
;il# a mate'iei 9i cirnii' sau chiar o afli aparenll
ade-
"lt;;; abia se
exemplu doveditor,
,ulo"t, ,,inopoia" cireia
201
200
 ale obiectului ca un frag-
virata semnificalie a viegii. Ba mai mult, s-ar Putea terminim contururile exterioarc
ca unii si califice drept metafizic-religioase toate intet- mentallumiirealwlui,PercePemanumiteregularitilide
at':t::-i:::
pretlrile amintite, lntructt se referi la naturi ca tntteg' ittu"'1' ale unor
ffi."ui'i. proporgii, se
niciodati nu ne-ar fi dat nemijlocit' Diverselc ;il-";;. ln; dt aici leagr anumite impresii estetlce
"are ingelegerea finalitilii'
ai"ugl
coloraturi fiinleazi totugi tn continuare' chiar 9i in ca- elementare. La aceasta
'" putin'li o
zurile cind se cuprinde 9i se integreazi in diversele zonc ;;ffi;i deplin ar acesteia religioasi'.,care
"i : :l -,firiju-
implici
de semnificalii numai cite o mostri a aga-numitei naturi' ;'J#ltffi"d"-'tt"'ltgt" Dom'ului !" La aceasta se
spre exemplu o Planti. il.lr" ir.rie : ,,o casi a
-prop*iri' :
Fi..gr., ,rtf.l d" delimitiri ale unor mari zone de semnr- ;;; latentl de cunoqtinli-- istorici 'Un
ficajii'nu reprezinti, la rindul lor, dectt abstractiziri ffi;:"Ji;i;*i".' tn in'ui"*forsei
proPorliilor..construcliei
realizirii umane ;
implici ;;;.;";;;;goric $i mdsura
ale unei reflelii pur teoretice. Efectuarea unui act
,ir1, in ind'irizibilitatea ei, iar la fiecare act global p.,,. .e dii,..",,1-:; :,.tiT.,Ii'::';
p".ri.ipi toate direcgiile de semnificagii, dupi cum arn teoreticE' abia surprtnsa
;lt.j:il:.il
oe culrl(tEtrL "..- -'-
cafe nu ar fi- fost cu putlnla
".
,r;tat -"i sus' E drept ci aceasti primi precizare a fost iir" ^ colaboririi umane,
destul de aproximativI' Sarcina propriu-zisi a -analizei
Pi:b:bil ci aceasti
fdri o armonizare a sufletelor'" - Impresia finali
ir, , d.t"r-in" stratificarea actelor (diferitl de tesituri de sensuri .rr. in.e
mai bogati.
la
"onsti
la caz la caz) tn interiorul actelor globale conferitoare se ei tnttrnpli
:;";;;" tt ;na religioasr' asa cum pe care
de sens, stratificare ce reprezintd' tnsigi structura
acestui
;"ii. ;. de alti parte poate fi 9i fundamentul
Cici semnificaliile nu constituie un complex se lnalli un act estetlc
in"*'^to' I experieT'ld ernqd'ticd
"o.pl.*.
ii"irr, .l se intretaie in repetate rinduri, astfel tnctt a fotmei dobindite d'e sublin'
,tr"t*il. pot fi dispuse multiplu-recurent' a$a ca intr-o Sau, mai simplu : "Att"'
(e vorba- de un, inel) str[lu-
baterie de elemente voltaice' Mai tirziu, vorbind despre este de aur" (tco-
structurile vielii, vom trata doar complexiunile
primare' i.u..; irnr.. estetici o'imiiiui'
'1"t' ceva"El
aseminltor)' Judecati
Dar inci de pe acum trebuie spus ci e vorba de o sim- retic). ,Aurul " t"*
de Ia mama'".'IransPare
flifi""r. -.rodi"x. Voi cita doui exemple de stratificare ll-"4"r* economici' 'tt "* at drlSoste'
sensul vital ,l "tt"ti "t"1ii
j:t ":-*:::
multipln, care aparlin celor relativ simple' (Comperalie a valorii economtce
Ac$urrea esteticd a unei catedrale medievale este
bazati ;;; " dati cu viaga"' Sensul deplin
pe o bogilie de acte heterogene' Stratul cel de ios cu cea religoa'i') "Ti-l'Jet'it'" !ie"' - ni se prezinti
urmi
*l acestai gest, care in ttlt din
-mai
it .onrriioi. actul de cunoa$lere primitiv' prin care de-
203
202
numai sub forma unui act individual concentrat, se Dar prin acestc xcte 9itrliri se Percepe Ot {t":t-i:: Ut"
semnittcalte spe-
f:undeazd agadar in sens spiritual pe un complex de alte J"'rJrt',n..ific care di o nuanqi de Fiecirui co'llinut
acte spirituale gi nici nu poate fi ingeles deplin dectt prin :;;';'", .i,ii".r,-rt.ri actelor 9i trririlor'
corespunde ca un corelat un
realizarea ulterioari a unor astfel de stratificiri de acte, il'"'1',lrti",iJ;;i;;t" ii cuvinte:
Pentru analizcle separate ale gtiinlelor unraniste se des- ;r;;;;;i; de semnificalie al eului' cu..alte
chide aici un cimp nesfirgit. Problema este de a studia infiecarezonidesemnificaliesedezvlluie.orelalie
ce poate-fi.luminati din
tipurile extrem de diferite de fundamentare a actelor subiect_obiect cu totul ,p..iri.i, obiect'
de valorificare, a triirilor valorice 9i a organizlrilor lrrr.l, atit dinspre subiect' cit 9i dinspre a
permanente de valori, Pentru a putea trasa citeva linii "*U.i.
Plastic, ne Putem rePrezenta
semnificagia -variabilieul
clare tn acest cimp de infinite posibilitili, vom apela la eului sub formi de tt"u'i "onttntrice' -dtoarece
in diferitele con'
o constructie simplificatoare. Ea consti in aceea ci ;;;; ,;-r. extindi 9i si se contracte
In caz' fiecrruia din.cercuri
vom acorda fiecireia din principalele zone de semnifi- :.-,.*t:;'t't;ii' "t't specific' Cici prin
calii pe de o parte orientarea corespunzltoare a eului, i-ar fi coordonat un strat obiectiv
fundamentall de acte psihice' de sem-
pe de alti parte forma de existenli caracteristici a obiec- ;1..r;; ;;;;;e
telor. Chiar daci contururile trasate aici nu pot fi decit un mod existeniial aparte'
"it."ir.-"r."lprehendeazi
categorii de obiecte ti cotespunde o
foarte aproximative, mi se pare cI, datoriti 1or, ni se Invers: fieclrei
r'alorici specif ici' Nici aceste realitili
nu
deschide un intreg univers de probleme, pe care pinl .",*.." de filozoiie
acum filozofia abia dacd le-a luat in seami. au fost luate sistematic in considerare
Influenla unilaterali de pini acun a qtiinqelor natr,rrii ptnl acum.
asupra psihologiei sc vldeqte 9i ln interpretarea plani
a nofiunii de eu.
[...] Dacn raportim aceste elemente interpretate poziti-
vist ale ,,pur" psihicul,ri la actele prin care se cuprinde
concretul, oblinem tot atitea aspecte, foarte diferite, ale
eului, cite zone de semnificalii ale obiectului existi; in
ele se irnpletetesc efectuirile individuale de act ,si triire.
Fireqte, aceste acte gi triiri stnt ele insele procese tem-
porale care se constituie, din punct de vedere psihologic,
dintr-un numir limitat de funcqii gi conlinuturi elementare.

201