Diploma 1

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Analiza diagnostic a competitivitatii in activitatea economico -

financiara
Capitolul I
Importanta economica a aplicarii Metodei Diagnosticarii in contextul tranzitiei la
economia de piata.
1.1Conceptul de diagnosticare si tipologia diagnosticarii.
Una din expresiile cele mai pregnante ale scientizarii managementului o constituie
utilizarea de o maniera sistemica a metodei diagnosticarii.
Incorporarea metodei diagnosticarii in arsenalul folosit cotidian de catre conducatori,
constituie un argument de prim ordin al trecerii de la faza empirica a managementului, la faza
stiintifica, de neanlocuit in conditiile trecerii la o economie, bazata pe concurenta si
rentabilitate.
Cuvantul diagnostic este de origine greaca si inseamna apt de a discerne. reluat
din medicina umana in management, diagnosticul sugereaza necesitatea consultarii periodice
a organizatiei pentru a!I identifica starea de sanatate, vigoarea si capacitatea de a se adapta
unor sc"imbari previzibile ale mediului. #pre deosebire insa de diagnosticul medical,
diagnosticul managerial nu se limiteaza doar la cercetarea simptomelor manifestate de
pacient si a cauzelor care le genereaza, ci, prescrie si tratamentul adecvat.
remizele diagnosticului sunt urmatoarele$
orice organizatie este un organism economico!social viu care parcurge toate etapele
existentei$ nasterea, cresterea, maturitatea si moartea%
in oricare din etapele parcurse, organizatia se poate confrunta cu disfunctionalitati
cauzate de factori interni si&sau externi%
pentru cresterea longevitatii si bunastarii organizatiei este necesara supraveg"erea
starii de sanatate si prevenirea aparitiei unor anomalii functionale.
Diagnosticarea poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor economice,
te"nice, sociologice, 'uridice si manageriale ce caracterizeaza activitatea unei organizatii prin
Pagina 1 din 93
care se identifica punctele forte si slabe, cauzele care le!au generat si se formuleaza
recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si &sau de valorificare a celor
pozitive.
(ipologia diagnosticului
)naliza diagnostic a managementului firmei, poate fi clasificata in mai multe
categorii sau tipuri, in functie de anumite criterii% adaptata nevoilor exprimate de ocupatie,
stadiilor de existenta, obiectivelor urmarite, s.a.m.d.
rincipalele criterii de clasificare sunt $
I Dupa sfera de cuprindere a cercetarii, diagnosticul poate fi $
1.Diagnostic general * in care obiectivul investigatiei il reprezinta organizatia in
ansamblul ei. De regula, acest tip de diagnostic, solicita o ec"ipa complexa, c"eltuieli ridicate
si un timp mai indelungatde analiza +dar nu mai mare de o luna,.-portunitatea acestui tip de
diagnostic apare atunci cand organizatia se confrunta cu modificari ma'ore ale structurii
concurentilor pe piata, cu situatii de exceptie +fuziuni, sciziuni,, etc.
..Diagnostic partial * presupune investigarea unei activitati sau a unei functiuni, fie ca
urmare a disfunctionalitatilor repetate cu care se confrunta, fie datorita necesitatii de a
valorifica anumite oportunitati.
/.Diagnosticul specializat * are ca obiect al investigarii un aspect al activitatii de
ansamblu a organizatiei + calitatea, productivitatea, costurile, climatul de munca, etc ,.
0ecesitatea acestui tip de diagnostic deriva fie din nea'unsurile semnalate, in interiorul sau in
afara organizatiei, fie din interesul de a transforma aspectul respectiv intr!un atribut al
competitivitatii.
II. Din punct de vedere al obiectivelor urmarite, se remarca urmatoarele tipuri$
1.Diagnostic de sanatate sau de rezultate * are ca obiectiv identificarea puterii globale
interne a firmei, avind in vedere rezultatele obtinute in anii anteriori.
..Diagnostic de vitalitate sau de perspectiva * urmareste evaluarea capacitatii firmei
de a face fata unei situatii viitoare, total deosebite, generata de patrunderea pe noi piete,
fuziuni, modificari ma'ore ale mediului ambiant +economice, te"nologice, etc,.
Pagina 2 din 93
/.Diagnosticul de climat sau de ambianta * se apreciaza climatul de munca, starea
relatiilor inter!umane din cadrul organizatiei, relatiile cu clientii si alte organizatii din mediu,
imaginea firmei pe piata.
III. Dupa structura ec"ipei de diagnosticare, tipurile cele mai frecvente sunt$
1.Diagnosticul intern * realizat de o ec"ipa alcatuita in intregime din specialistii
organizatiei. Desi are o serie de avanta'e +cunoasterea aprofundata a problemelor, costuri
reduse, timp scurt de elaborare ,, acest diagnostic este, de regula, mai putin obiectiv.
..Diagnosticul extern * numit si diagnostic propriu!zis, este realizat de consultanti
externi organizatiei. Costurile mai ridicate in comparatie cu diagnosticul intern si perioada
mai mare de desfasurare sunt compensate de obiectivitatea radiografiei si de valoarea
solutiilor care poarta girul competentei si experientei.
/.Diagnosticul mixt * este sustinut de o ec"ipa alcatuita din specialisti interni si
externi organizatiei. )cest tip de diagnostic incearca sa elimine dezavanta'ele tipurilor
precedente, maximizand avanta'ele.
)naliza diagnostic poate fi delimitata in functie de derularea in timp si conexiunile cu
alte analize diagnostic, in diagnosticare directa si in cascada.
)naliza diagnostic este efectuata independent, fara o relatie nemi'locita cu
precedentele sau urmatoarele diagnosticari si se deruleaza intr!o singura etapa.
)naliza diagnostic in cascada este alcatuita, de fapt, din mai multe diagnostice
partiale ce deriva unul din altul in functie de conexiunile cauzale identificate.
)cest tip de diagnostic tinde sa fie utilizat din ce in ce mai frecvent in firmele
contemporane, datorita cresterii complexitatii activitatii lor si a intensificarii dependentei
eficientei de luarea in considerare a relatiilor cauza!efect.
Pagina 3 din 93
Diagnosticarea
calitatii produselor
Diagnosticarea
creativitatii
Diagnosticarea
cheltuielilor de
productie
Diagnosticare
generala
1ig. 1 Diagnosticul general si corelatia cauza!efect
1...Metodologia elaborarii unui studiu de analiza!diagnostic
1olosirea metodei diagnosticarii, ca a oricarei metode de management de
complexitate medie sau ridicata, implica, de regula, o etapa preliminara, pregatitoare. In
cadrul acesteia se definitiveaza premisele necesare trecerii la utilizarea eficace a
diagnosticarii. Dintre acestea amintim$
!stabilirea obiectivelor concrete urmarite%
!desemnarea componentilor ec"ipei de investigare, inclusiv a responsabilului acesteia%
!fixarea tipului de diagnostic ce va fi realizat, a perioadei de desfasurare si finalizare a
utilizarii metodei%
!elaborarea planului de munca ce cuprinde sarcini si termene precise pentru fiecare
membru al ec"ipei de diagnosticare.
)supra metodologiei de diagnosticare exista mai multe abordari in literatura de
specialitate, in esenta, ea structurandu!se in cinci etape$
a,Documentarea prealabila asupra domeniului conducerii supus diagnosticarii,
ce are ca scop cunoasterea principalelor elemente care il caracterizeaza. In cadrul
acestei etape se culeg date referitoare la obiectivele proprii domeniului respectiv, resursele
umane, materiale si financiare de care dispune, etc.
b, Identificarea simptomelor semnificative si anume$
stabilirea deficientelor si a cauzelor care le genereaza%
relevarea punctelor forte si a cauzelor care le determina.
rin simptome semnificative desemnam acele situatii care reprezinta diferente
importante fata de prevederile planului, de norme, de situatiile similare din alte societati
comerciale si care se considera ca ofera indicii importante asupra continutului si eficacitatii
domenilui diagnosticat. 2ezultatele acestei etape se inscriu intr!un tabel sintetizator, prezentat
in continuare$
(abelul nr. 1.1
0r.crt. #imptome pozitive #imptome negative -bservatii
Pagina din 93
Diag.
struc-
turii
perso-
nalului
Diag.
sist. de
remunerar
e
Diag.
aprovizi-
onarii
Diag.
cheltu-
ielilor
materi-
ale
Diag.
fortei
de
munca
din
sectii
Diag.
tehno
-
logiei
3. 1 . /

1...1. Identificarea punctelor slabe si a cauzelor care le genereaza
)ceasta etapa are la baza ipoteza potrivit careia simptomul negativ nu este altceva
decit manifestarea exterioara a unei cauze mai profunde. unctele negative pot fi determinate
de o serie de cauze interne dar si externe organizatiei. entru identificarea cauzelor finale
care genereaza punctele forte si slabe este recomandabila efectuarea unei analize de tip
cauza!efect, ceea ce reprezinta, in esenta, metoda diagnosticarii.
2ezultatele analizei deficientelor se inscriu intr!un tabel cu urmatoarea structura$
(abelul nr. 1...
0r.
crt.
Deficiente (ermenul de
comparatie
Cauze
principale
4fecte -bservatii
3 1 . / 5 6
1..... 4videntierea punctelor forte si a cauzelor care le!au generat
#tabilirea atat a punctelor forte cat si a cauzelor care le!au generat sunt
asemanatoare cu etapa precedenta, singura diferenta este ca, de aceasta data, elementele sunt
pozitive.
In tabelul urmator se prezinta modul in care se sintetizeaza rezultateleacestei etape$
(abelul nr. 1./.
0r.
crt.
uncte
forte
(ermenul de
comparatie
Cauze
principale
4fecte -bservatii
3 1 . / 5 6
Pagina ! din 93
1.../.-portunitati si dificultati ale mediului ambiant
entru realizarea unui studiu global al mediului ambiant este, pe de o parte, dificil si
complex, iar pe de alta parte risca sa fie insuficient de selectiv in reflectarea influentelor
asupra intreprinderii.
Intreprinderea este un sistem desc"is spre mediul general cu care intretine doua
categorii de relatii$ de piata +cu clientii, furnizorii, firmele concurente, consumatorii finali , si
in afara pietei +cu puterea publica, organizatii financiare, grupuri sociale ,.
entru a intelege presiunile pe care le suporta intreprinderea, este indicata disocierea
diferitelor tipuri de medii in care aceasta evolueaza$ natural, economic, comercial, te"nologic,
socio!cultural, politic, administrativ, ecologic,etc.
#c"ema mediului global se prezinta astfel$
(edinte 7enerale
)lte #ocietati
#istemul de forte ale mediului global, este redat in sc"ema urmatoare$
1orte 1orte
4conomice (e"nologice

1orte
1orte
Motor #ocio!
Cultu!
rale
Pagina " din 93
Cadrul Universal
Reglementari
Universul Specific
Partenerilor Directi
Agenti Economici
Parteneri Directi
I!REPRIDEREA
Concurenta
Consumatori - "inali
"urnizori # Intermediari - Clienti
1orte 1orte olitico!
Demografice )dministrative
4laborarea potentialului propriu se face pe baza intregului sistem de informatii
interne.
entru aprecierea fortelor concurentilor si sectorului de activitate se apeleaza la
informatii externe% anuare statistice, conturile de profit si pierdere si bilanturile firmelor
concurente.
In aceasta viziune, diagnosticul are ca scop sa aprecieze gradul de compatibilitate
intre capacitatile si resursele firmei, oportunitatile si pericolele ce provin din mediu, sistemul
de valori si aspiratii al celor ce o conduc.
-rice intreprindere ce actioneaza in mediul concurential trebuie sa!l cunoasca pentru
a!si evalua pozitia si perspectivele, competentele sale distinctive in sistemul productiei si
investitiei.
1...5.4laborarea 2ecomandarilor
)ceasta etapa a diagnosticului se concretizeaza in propunerile ec"ipei de
diagnosticare prin care se urmareste$ eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe si
implicit, a simptomelor negative% amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte si,
respectiv, a simptomelor pozitive% valorificarea oportunitatilor, diminuarea pericolelor,
cresterea puterii globale interne, cresterea capacitatii de raspuns a firmei la provocarile
mediului.
2ecomandarile trebuie insotite de evaluarea eforturilor necesare aplicarii lor ca si
efectele economice si functionale preconizate.
entru a cuprinde toate elementele necesare valorificarii recomandarilor, acestea se
centralizeaza ca in tabelul urmator$
(abelul nr. 1.5.
0r.
crt. 2ecomandare
Cauza
avuta in
vedere
2esursele
suplimentare
necesare
4fecte
principale
-bservatii
Pagina # din 93
3 1 . / 5 6
8a analiza cauzelor avute in vedere, trebuie avut in vedere faptul sa nu se emita nici o
cauza prezentata in tabelele . si /, concomitent, sa fie incluse in aceleasi formulare pentru a
preantampina confuzii, neantelegeri,etc.
2esursele suplimentare necesare +coloana /, se completeaza doar atunci cand
operationalizarea recomandarii din prima coloana este conditionata de alocarea unor fonduri
speciale, de ac"izitionarea de noi utila'e sau te"nologii, anga'area de personal.
Ca orice metoda si diagnosticul presupune o serie de avanta'e si de limite.
)vanta'ele cele mai pregnante ale metodei sunt urmatoarele$
asigura suportul informational complex si actualizat necesar elaborarii si aplicarii
strategiilor microeconomice%
semnaleaza si previne aparitia unor disfunctionalitati interne ale organizatiei%
orienteaza firma asupra valorificarii unor oportunitati ale mediului extern%
ofera solutii pentru diminuarea unor pericole ale mediului ambiant.
8imitele metodei sunt legate de$
eforturile de timp si bani pe care le solicita aplicarea, mai ales, in cadrul
diagnosticului extern si mixt%
unele bloca'e de comunicare generate de exterogenitatea ec"ipei in special in cazul
ec"ipelor mixte de diagnosticare.
Din cele prezentate, se desprinde faptul ca analiza!diagnostic, ca instrument de
investigare globala, permite interpretarea sistemica a aspectelor economice si punerea in
valoare a importantelor rezerve organizationale si de perfectionare a conducerii, formuland
totodata masuri coordonate de inlaturare a deficientelor si extindere a actiunilor reusite.
Capitolul II
rezentarea 7enerala a #ucursalei
)rpec"im itesti
..1. Caracterizarea #ucursalei din punct de vedere organizatoric
Pagina $ din 93
)ctuala #ucursala )rpec"im itesti este constituita incepand cu anul 19:: cand au
fost puse bazele primei uzine pe platforma petroc"imica itesti, uzina de negru de fum care in
anul 19:9 a fuzionat cu combinatul petroc"imic, care in anul 19;3 a fuzionat cu rafinaria
itesti sub denumirea de Combinatul etroc"imic itesti. 1unctionand sub aceasta denumire
pana in anul 1991 cand s!a infiintat #.C. )rpec"im #.). pe baza 8egii nr. 16&1993,
functionand sub aceasta forma pana la 31.11.199; cand a fuzionat cu #.0..etrom #.).
<ucuresti +a carei structura este prezentata in figura nr. .,.
#.0.. etrom #.). numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a
titeiului si de petroc"imie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca producator de
negru de fum in 19:: Combinatul s!a dezvoltat treptat intr!un modern complex de prelucrare
a titeiului integrat cu un sector de petroc"imie.
1igura nr. ..
entru realizarea productiei sale de baza, unitatile te"nologice sunt structurate in
domenii principale de activitate$
prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si materii
prime destinate c"imizarii +fluxul te"nologic este prezentat in anexa nr. 1,%
petroc"imia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in scopul
obtinerii unor produse petroc"imice, cu o larga utilizare in principalele ramuri de productie
ale unei economii moderne cum sunt$ acrilonitril% stiren% negru de fum% glicoli si alte produse.
+fluxul te"nologic este prezentat in anexa nr..,
#ucursala )rpec"im este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile asupra
prelucrarii titeiului si a c"imizarii unor fractiuni petroliere, formulandu!si misiuni in
dezvoltarea celor mai moderne produse petroc"imice% destinate pietelor interne si externe.
In prezent, #ucursala, este principalul furnizor de produse petroc"imice pentru piata
interna% are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta produse,
importand in acelasi timp titei, materiale, ec"ipamente si catalizatori specifici activitatii sale.
Pagina 9 din 93
S..P. $Petrom% S.A.
&ucuresti
E'ploatare-
E'tractie
!ransport-
Distri(utie
Petro(razi
Ploiesti
ARPEC)I*
Pitesti
Prelucrare
Caracterizarea fortei de munca
#ucursala )rpec"im dispune de un personal de operare de inalta calificare, cu
experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petroc"imie, personal care de 16 ani
acorda asistenta te"nica in strainatate.
#tructura personalului$
199=$ ;:5; muncitori
1999$ :;5. muncitori
.333$ ://6 muncitori
.331$ :1/. muncitori
#e remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la ;:5; muncitori cati
existau in 199=% a a'uns ca in anul .331 sa fie :1/. muncitori, cu 1616 muncitori mai putin.
Cu toate acestea, salariatii #ucursalei )rpec"im sunt integrati intr!un sistem
organizatoric care permite operarea instalatiilor, ec"ipamentelor, mar>eting, activitate
financiar!contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare, dand o
importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi$
cresterea performantelor te"nice si economice ale proceselor te"nologice, drept
criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor%
conservarea resurselor de materii prime si secundare%
prote'area mediului incon'urator prin promovarea unor modernizari te"nologice
corespunzatoare%relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile Comunitatii
4uropene, #ucursala )rpec"im itesti avand implementat si recunoscut Certificatul de
Calitate I#- 933. in toate domeniile de activitate, conform (?@ din 7ermania, din anul
1995%
prote'area resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea
acestora%
asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si externi.
In forma sa administrativa actuala, organizarea #ucursalei )rpec"im itesti este
rezultatul dezvoltarii si evolutiei latformei etroc"imice itesti.
(e"nologia de fabricatie
rodusele #ucursalei )rpec"im sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza
procese de inalta te"nologie. In cadrul #ucursalei )rpec"im intalnim, in 2afinarie,
urmatoarele instalstii$
Pagina 1% din 93
1,Instalatiile de distilare atmosferica si in vid. )ici din prelucrarea titeiului se obtin$
1ractia C
/
!C
6
, ulei mediu, ulei usor, etc.
.,Instalatiile complexului de reformare catalitica$
a,Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta "idrocarburi gazoase%
b,Instalatia extractie!separare aromate, unde se separa "idrocarburile aromate$
benzen, toluen.
/,Instalatia de "idrofinare a petrolului si motorinei. )vand ca materie prima petrolul
si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu!se gazele cu "idrogen sulfurat%
petrolul "idrofinat si motorina "idrofinata +fara sulf,% care aduse in conditii normale de
calitate sunt trimise la parcul de rezervoare.
5,Complexul de cracare catalitica. )ici distilatul de vid prin procesul de cracare
catalitica se transforma in$ propan, benzina, motorina.
6,Instalatia de "idrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de dezasfaltare
cu propan se extrage uleiul "idrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se obtin diverse
sortimente de ulei pentru motoare si compresoare.
:,Instalatia de "idrofinare ulei$
Uleiul deparafinat este "idrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea
compusilor cu sulf, obtinandu!se uleiul finit de baza.
;,Instalatia de reducere vascozitate$
Materia prima o reprezinta rezidul de vid. 2educerea de vascozitate prin
decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu "idrogen sulfurat,
benzina si reziduri grele.
In petroc"imie, principalele fluxuri te"nologice se bazeaza pe materii prime din
2afinarie +benzina nafta, propan!normal, butan, obtinute in procesul de reformare catalitica.
rincipalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile de piroliza I si II.
rincipalele produse obtinute in petroc"imie, in speta in instalatia de piroliza II sunt$
4tilena * se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic, oxidului de
etilena si a glicolilor.
Aidrocarburile aromatice * obtinute din concentratul aromatic din piroliza, benzen, ca
diluant la fabricarea de vopseluri toluen!xilen, iar benzenul la fabricarea acetonei.
1ractiile de benzina usoara sau grea * din cele doua pirolize se folosesc pentru
obtinerea benzinei auto.
Uleiul de piroliza * utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept combustibil
pentru focare industriale.
Pagina 11 din 93
olietilena inalta sau 'oasa presiune * se obtine in stare de granule, colorate sau natur.
)cestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase plastice, de unde se obtin
cele mai variate bunuri de consum$
!ambala'e diverse pentru productie de masa +saci, butoaie, pungi,%
!folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse%
!acoperire cabluri.
(oate sectiile, atelierele si modul lor de grupare, sunt prezentate in -rganigrama
#ucursalei )rpec"im itesti, dupa cum urmeaza+#c"ema nr.1,
.... iata de aprovizionare$ principalii furnizori
4xceptand .6B din necesarul de materii prime pentru instalatia iroliza II
care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de ;6B se asigura de #ucursala
)rpec"im de la celelalte rafinarii din tara +in special )stra, Darmanesti, etromidia, 2afo
-nesti, cu nafta propan si normal butan.
(iteiul, principala materie prima, este asigurat din import.
Celelalte materii prime$ metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de catalizatori si
c"imicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara.
robleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza +amoniac, metanol,
clor, soda si materii prime pentru piroliza, se intampla in anotimpul friguros din cauza
limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.
Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei fabricati in
2omania, c"imicale si reactivi de sinteza fina de mic tona' cu utilizare limitata. De regula, asa
cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export!import a fost pozitiva.
../.otentialul te"nico!economic
!7radul de utilizare a capacitatii de productie existente.
In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite, in primul
rand datorita lipsei de materie prima!titei, care a generat principala strangulare in productia
de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt principalul furnizor de materii
prime pentru petroc"imie.
Pagina 12 din 93
In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se leaga si
de dezec"ilibrul creat dupa 1993 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului
economic general.
!atrimoniul net al #ucursalei )rpec"im se calculeaza dupa relatia$
)ctive (otale!(otal Datorii
In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator$
)nul 199= C /1/33/51.9 * .6.3=:3.:5 C :391;.=56 lei
)nul 1999 C :36.:65;63 * /9:;5=6;93 C .3=61:=9:3 lei
)nul .333 C 9/;==6./69 * :1/5;3=5;/ C /.5515/==: lei
)nul .331 C =13.5==5;= * 5:1.936.65 C /5=96=/..5 lei
Datele prezentate sunt luate din <ilantul Contabil si din Contul de rofit
siierdere, prezentate in )nexa nr / si )nexa nr 5.
..5.)naliza in dinamica a principalilor indicatori economico!financiari pe intervalul
199=!.331
)ceasta analiza a indicatorilor economico!financiari pe intervalul 199=!.331 este
prezentata in urmatorul tabel$
(abelul nr. ..1
0r.
crt.
Indicatori Indicii B
I
1999&199=
I
.333&1999
I
.331&.333
I
.331&199=
1. roductia vanduta
+mii buc., 1;6,11 1;:,15 13.,6. /1:,./1
. Cifra de afaceri 1;5,99 1;:,1. 13.,61 /16,91
/ @enit. Din exploat. 16;,61 1=/,5 13/,9: /33,/
5 @enituri totale 169,/9 1=1,:= 131,:9 .95,5=
6 C"eltuieli totale 16.,;= 19/,=: 1.6,== /;.,=6
: C"elt. De exploat. 16.,/3 19.,6 1/3,5/ /=.,5.
; #tocuri 1/:,5/ ..3,9/ 1//,/: 531,9=
= )ctive circulante 16:,:/ 1:6,.= =6,:/ ..1,:9
9 Disponibilitati
banesti .39,6. 15;,33 =3,:; .5=,5;
13 )ctive totale 19/,/; 165,96 =:,/9 .6=,=:
11 Capital propriu 53.,3/ 169,6 13=,;: :9;,51
1. Datorii curente 169,95 16;,.; ;:,.; 19.,;3
1/ Datorii totale 16;,/9 165,:. ;6,19 1=.,9=

Pagina 13 din 93
Datele pentru calcularea acestui tabel, au fost luate din )nexa nr / * #ituatia
patrimoniala pe baza bilantului contabil si )nexa nr. 5 * Contul de rofit si ierdere.
1ormula dupa care s!au calculat datele din acest tabel este$
x
133% I
n!1 x
133 sau %

I
n x
133 % dupa fiecare an in parte.
I
n!.
I
n!1
De exemplu, pentru calcularea roductiei vandute pentru indicele 1999 fata de
199=, avem $
66=65..;.5
x
133
I1999&199= C /1=9:536:. C 1,;611 x 133 C 1;6,11 B
In asa fel calculam toti indicatorii% luand datele din )nexele / si 5 si aplicand formula.
4xceptie face indicatorul Disponibilitati banesti% pe care nu il gasim in cele doua
anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula$
Disponibilitati banesti C Conturi la banci in lei D Conturi la banci in devize in tara D
Casa in lei D Casa in devize D )creditive in devize D @alori de incasat D )lte valori.
entru anul 1999
Disponibilitati banesti C ;=9;=11. mii lei D 111/9==/ mii lei D 6:/5 mii lei D 1636
mii lei D .=.3;1.3 mii lei D .;3=6: mii lei D 5:5; mii lei
C11=::;;6; mii lei
entru anul .333
Disponibilitati banesti C 16;:5=5/ mii lei D 99;3.9=/ mii lei D 115./ mii lei D
/=36/mii lei D 6;66:5/= mii lei D 1/6:55= mii lei D 1::3/ mii lei
C 1;5559;91 mii lei
entru anul .331
Disponibilitati banesti C .:.;396. mii lei D :/.;.195 mii lei D :1/1: mii lei D ;361
mii lei D 5=:=;363 mii lei D ./=:3.= mii lei D 5;.:1 mii lei
C 153;/1=6. mii lei
Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti indicatori. De
exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 199= avem$
I
1999&199=
C +11=::;;6; mii lei&6::/;:=; mii lei, x 133 C .39,6. B
Pagina 1 din 93
I
n!.
I
n!/
In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori +acestia fiind mai
importanti,% pentru a se vedea mai bine evolutia lor% prin luarea unui an de baza si altul de
analizat in functie de acesta.
entru indicatorul roductie vanduta avem figura nr. /
0
50
100
150
200
250
300
350
Productia
vanduta
(%)
1st
Qtr
2nd
Qtr
3rd
Qtr
4th
Qtr
Indici
1999/1998
2000/1999
2001/2000
2001/1998

1igura nr. / 4volutia indicatorului roductie vanduta fata de un an de baza
#e observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. )stfel productia
vanduta in anul 1999 a crescut cu ;6,11B fata de cea din anul 199=% cea din anul .333 a
crescut cu ;:,15B fata de cea din 1999% ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie
pozitiva a acestui indicator economico!financiar. Insa din .331, productia vanduta a crescut,
dar intr!o foarte mica masura, cu numai .,6B fata de .333. Insa fata de 199=, productia
vanduta a crescut in .331 de peste trei ori.
Pagina 1! din 93
0
50
100
150
200
250
300
350
Cifra de
afaceri
(%)
1st
Qtr
2nd
Qtr
3rd
Qtr
4th
Qtr
Indici
1999/1998
2000/1999
2001/2000
2001/1998
1igura nr. 5 4volutia Cifrei de afaceri fata de un an de baza
@olumul de activitate reflectat cu a'utorul cifrei de afaceri atat in perioada reflectata
cat si in anul precedent, se prezinta astfel$
199= 1999 B
Cifra de afaceri
din care$ /196./5//= 6691./=1.; E1;6
2afinarie 1=19:69356 .=.1:5:/13 166
etroc"imie 1/:99=161; .;:/;;:51; .3.
@anzari marfa 669/;;: 6=16533 135
2ezulta ca in anul 1999, volumul C.). a crescut cu ;6B, determinata in special de
cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele petroc"imice, pe
piata interna cat si pe piata externa.
1999 .333 B
Cifra de afaceri
din care$ 6691./=1.; 9=5;399.61 1;:,1
2afinarie .=.1:5:/13 6/..5.:6.5 1==,:
etroc"imie .;:/;;:51; 5569:.9:6: 1:1,/
@anzari marfa 6=16533 :635/3:: /;=,/
Pagina 1" din 93
2ezulta ca in anul .333, volumul C.). a crescut cu ;:,1B determinata in principal de
cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la produsele petroc"imice pe
piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la alte vanzari +servicii si marfuri,.
@olumul de activitate a C.). pentru perioada .333 si .331 este$
.333 .331 B
Cifra de afaceri 9=5;399.61 133951393:/ 131,6.
2ezulta ca cifra de afaceri a crescut in.331 fata de .333 de aproximativ 1,6. ori, ca
urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petroc"imice.
1ata de anul 199=, C.). a crescut in .331 de peste / ori ca urmare a cresterii preturilor
de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport cu dolarul si a
cresterii inflatiei.
0
50
100
150
200
250
300
enituri
tota!e (%)
1st
Qtr
2nd
Qtr
3rd
Qtr
4th
Qtr
Indici
1999/1998
2000/1999
2001/2000
2001/1998
1igura nr. 6 4volutia @eniturilor totale in functie de un an de baza
Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu 69,/B fata de
cele din 199=% cele din .333 au crescut cu =1,:B fata de cele
din 1999% iar cele din .331 au crescut cu 1,:9B fata de cele din .333% ca urmare a
cresterii$ veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor exceptionale.
Pagina 1# din 93
0
20
40
"0
80
100
120
140
1"0
180
200
Che!tuie!i
tota!e (%)
1st Qtr 2nd
Qtr
3rd
Qtr
Indici
1999/1998
2000/1999
2001/2000
1igura nr. : 4volutia C"eltuielilor totale in functie de un an de baza
#e observa ca si c"eltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 199= cu 6.,;B% dar
intr!o mai mica masura fata de venituri% ceea ce a dus la un profit cu /:/B mai mare in 1999
fata de 199=% pentru ca avem$
I
1999&199= profit
C
B 9 , 1/:. 133 :.9 , 1/ 133
.11;;:.6
.==://9:/
x x
In anul .333, c"eltuielile totale au crescut cu E95B fata de 1999% rezultand o pierdere
de 19/:;5/:/ mii lei in anul .333 datorita cresterii intr!o mai mare masura a c"eltuielilor
totale +115.:./;3/5 mii lei, fata de veniturile totale +11./.6:.:;1 mii lei,.
In anul .331, c"eltuielile totale au crescut cu .6B fata de anul .333, ca urmare a
inregistrarii unor pierderi de .9:391.:/9 lei.
@aloarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta, ca urmare a
cresterii c"eltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor si taxelor. #ituatia
acesteia pe perioada studiata este urmatoarea$
199=$ 53;/==1/= mii lei
1999$ 1/995/=.5= mii lei
.333$ 1;193=::.: mii lei
.331$ 516/333:56 mii lei
Pagina 1$ din 93
1ata de anul 199=, valoarea adaugata a crescut de peste 13 ori% dar ca urmare a
cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii c"eltuielilor cu personalul, a
maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea rezultatul exploatarii este
negativ, inregistrand o pierdere de .9.;:=93=. mii lei. #e impune luarea unor masuri pentru
a redresa aceasta situatie economico!financiara negativa.
Capitolul III
Metodologia diagnosticarii activitatii economice a #ucursalei )rpec"im in vederea
cresterii competitivitatii.
In scopul relizarii imaginii globale a sistemului de organizare si conducere al unitatii,
se recomanda utilizarea unei metodologii * cadru, care sa asigure evidentierea problemelor de
ansamblu si a celor specifice cu care se confrunta unitatea ca sistem social * economic
complex.
(ipologia analizei * diagnostic impune adaptarea metodologiei generale de abordare
in functie de obiectivele urmarite si necesita stabilirea unui anumit grad dedetaliere pentru
diferitele domenii analizate.
In cadrul analizei * diagnostic se utilizeaza o serie de metode, dintre care unele sunt
independente de tipul diagnosticului, altele sunt specifice atat tipului de diagnostic, cat si
momentului analizei.
entru diagnosticarea activitatii economico!financiare a #ucursalei )rpec"im se va
utiliza metoda de diagnostic global$ #F-(+streng"ts, GeaHnesses, opportunities and t"reats,%
adica in traducere * metoda care determina punctele forte, slabiciunile, oportunitatile si
amenintarile sau pericolele.
)laturi de aceasta metoda globala se mai utilizeaza si altele, cum ar fi$ modelul ).7.
+)lexandru 7"eorg"iu,% 2olland * <erger% <.C.2. etc.
)plicarea acestui model de diagnostic presupune stabilirea unor criterii economice
+care evidentiaza toate aspectele esentiale ale activitatii firmei, pentru a incadra firma intr!o
anumita categorie +viabila, neviabila din punct de vedere economic,. In interpretarea datelor
se vor folosi ca baze de comparatie rezultatele perioadelor precedente, datele de plan
+evidentiate in capitolul II,.
Pagina 19 din 93
#e mai utilizeaza si datele care reflecta valorile medii ale indicatorilor din sectorul din
care face parte intreprinderea.
entru stabilirea punctelor forte si a punctelor slabe este necesara identificarea
simptomelor semnificative.
/.1. Identificarea simptomelor semnificative

e baza Contului de rofit si ierdere, vom stabili pe perioada 199=!.331, activitatile
realizate de #ucursala )rpec"im itesti, evidentiate dupa cum urmeaza$
(abelul /.1! mii lei!
0r.
crt. 199= 1999 .333 .331
1. )ctivitatea de
exploatare
@enituri din
exploatare
/:=/=1/;;: 6=3..1/35. 13:513;/5:. 113:.6;;33;
C"eltuieli din
exploatare
/:6=.=;:// 66;1;1./1: 13;.665653; 1/993.::3=9
2ezultatul din
exploatare
D.66.:15/ D./3633;. !=55;1956 !.9.;:=93=.
.. )ctivitatea
financiara
@enituri
financiare
1956:6=.5 /;:;.;:.5 6=659=/=1 /:35.:6//
C"eltuieli
financiare
1=93;=956 /356.19.: :6;5.93:3 99/:63391
2ezultat
financiar
+rofitDierdere
,
D65=:=;9 D;..36:9= !;19/3:;9 !//../66;
/. )ctivitati
exceptionale
@enituri
exceptionale
6;6133 /:6119= 6993=.= I
C"eltuieli
exceptionale
1351359; 1;;./:69 5/.:.6:; I
2ezultat !9=/6/9; !153;.5:1 !/;.;1;/9 I
Pagina 2% din 93
exceptional
5. (otal activitate
@enituri /=;=965;33 :1=.691=:5 11./.6:.:;1 115./33/651
C"eltuieli /=6;;;;3;6 6=9/96;931 115.:./;3/5 15/=/91:1=3
2ezultatul brut D.11;;:.6 D.==://9:/ !19/:;5/:/ !.9:391.:=9
1.)C(I@I()(4) D4 4J8-)()24 s!a realizat in anul 199= cu un profit in suma
de .6.6.:.15/ mii lei.
e activitati, uzine si sectii, acesta s!a realizat astfel$
248UC2)24 (I(4I * la activitatea de prelucrare titei s!a realizat o pierdere in
suma totala de .:.:9..1=3 mii lei, determinate in principal pe seama c"eltuielilor
conventional constante ca urmare a nefunctionarii instalatiilor din 2afinarie la capacitate.
e intreaga perioada a anului 199=, gradul de utilizare a capacitatii, luand in
considerare capacitatea nominala de /.633.333 tone titei pe an, a fost de :6,=6B% materia
prima supusa prelucrarii +titei, a fost de ../35.69= tone&an.
Corelat cu instalatia primara de prelucrare titei +D)@, si celelalte instalatii au avut un
grad de utilizare redus, astfel$ instalatiile A< * 2C au realizat un grad de utilizare a
capacitatii de 61,53B% instalatia AM. :.,93B% instalatia Cracare Catalitica 6;,5B.
rincipala cauza a nefunctionarii instalatiilor din 2afinarie a fost opririle neplanificate
* 963 ore de nefunctionare din care$ lipsa de materie prima +titei, *.9;ore% lipsa spatiu
depozitare pacura * 5/6 ore% lipsa spatiu depozitare benzina * .1= ore +determinate de lipsa
de desfacere la aceste produse,% cat si opririle planificate +revizii, * 9;3 ore.
In aceste conditii de functionare, costurile de productie au fost depasite pe seama
c"eltuielilor conventional!constante cu suma de 1:.1=9.;1: mii lei.
- influenta negativa in realizarea de pierdere pe 2afinarie in suma de 1:.569.31. mii
lei, a avut raportarea si livrarea in cadrul #ucursalelor #0 ! a produselor petroliere la cost
prezumat in conformitate cu -rdinul M.1. nr. /1&.1.3;.199= cu aplicare incepand cu data de
3;.3=.199= si nu la pret de livrare 2afinarie.
8a c"eltuielile de prelucrare pe perioada ianuarie * decembrie 199=, fata de o
c"eltuiala planificata de 19/.;:9 lei&tona titei supus% aceasta s!a realizat cu o medie de
1=6../9 lei&tona titei supus, relizandu!se o economie de =.6/3 lei&tona, respectiv cu suma de
19.:6=...1 mii lei.
C"eltuiala de prelucrare pe tona de titei supus variaza in functie de volumul
c"eltuielilor conventional constante si cantitatea de titei prelucrat intr!o luna astfel, fata de
Pagina 21 din 93
media anului 199=, cand s!a prelucrat in medie .19.5=6 tone titei pe luna +luna aprilie si 1&.
luna mai 2afinaria a fost oprita in revizie generala din lipsa desfacere produse petroliere,.
In lunile martie, iunie, iulie, august, septembrie, noiembrie si decembrie 199= cand s!
a prelucrat o medie lunara de .56.1/6 tone de titei, c"eltuiala de prelucrare realizata in medie
pe cele ; luni este de 1:5.559 lei&tona de titei supus fata de 1=6../9 lei&tona de titei supus cat
s!a realizat media anului 199=.
4conomii importante s!au realizat la normele de consum de energii si combustibil, pe
total 2afinarie inregistrandu!se o economie in suma totala de //.;:=..59 mii lei, din care la
energie termica /5/.3.= 7cal in suma de /6.;63.;33 mii lei si la gaze combustibile o
economie de .1.3:5 (cc in suma de ;.:;=.../ mii lei. 2ealizarea economiilor mari la energia
termica se datoresc recuperarii energetice puse in functiune in luna mai 199= cu circa :
7cal&zi, fapt care a condus la renuntarea ac"izitionarii de abur de pana la 19 ata de la C4(
M44 cu pret mai mare decat cel recuperat.
8a energie electrica pe total 2afinarie s!a inregistrat o depasire de 1/.359 MG" in
suma de 9.::3.:;5 mii lei.
8a normele de consum de materiale auxiliare +c"imicale si catalizatori, s!au
inregistrat economii in suma totala de 1..:/.;55 mii lei% economii mai importante realizandu!
se la sectia CC la catalizatorul 1CC .=,5 tone in suma de 53:.3/= mii lei% in"ibitorul >erobit
1.=1: Hg in suma de 11;./3= mii lei% la sectia D)@ la in"ibitorul anticor C. =,6 tone in suma
de .;/.333 mii lei% in"ibitorul incor 13/ si DI#4M 49: 1.,9 tone in suma de /66.:.= mii
lei.
8a c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile s!au inregistrat economii in suma totala de
/5.:93.3== mii lei, economii importante realizandu!se la sectiile$ Cracare Catalitica *
=.63=.=39 mii lei% D)@ * /.3:;.:35 mii lei% AM. * 1.;3;.;59 mii lei% A< * 2C * ..5=..399
mii lei% C4( 2afinarie * 5..3/.:63 mii lei.
8a etroc"imie * s!a realizat un profit economic in suma totala de 6...1=././ mii lei.
e uzine si sectii s!a realizat astfel$
Uzina -lefine$ s!a realizat un profit economic in suma totala de /=.33/.356 mii lei.
!#ectia iroliza I * 16..36.3/5 mii lei profitul economic s!a realizat pe seama$
economiilor inregistrate la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile in suma de /.;55.;3: mii
lei% economii la normele de consum de energie termica, electrica si combustibil in suma totala
de 1=.3.9./9= mii lei, din care la energie electrica 5.;.= MG" in suma de 1.96/.511 mii lei,
la energie termica /;.391 7cal in suma de /.=:6.:.5 mii lei si la gaze combustibile .1.3.9
(cc in suma de 1...13./:/ mii lei.
Pagina 22 din 93
!#ectia iroliza II * 19..69.;65 mii lei profit economic s!a realizat pe seama$
economiile inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de
=.13/.533 mii lei%
economiile inregistrate la normele de consum de materii prime + benzina nafta, etan,
propan si n!butan , respectiv =:9 tone in suma totala de 9=9.655 mii lei%
economiile la consumurile de energie termica, gaze combustibile si energie electrica
in suma totala de 1;./9=.36= mii lei, din care$ la energie termica s!a inregistrat o economie de
1/=.=.: 7cal in suma de 15..:3.33: mii lei% la energie electrica ...56 MG" in suma de
9.;.653 mii lei si gaze combustibile /.=3; (cc in suma de ...13.61. mii lei%
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional!constante cu
suma de ;../1..5= mii lei, depasire determinata de functionarea instalatiei la un grad de
utilizare a capacitatii de productie de ;:,53B% datorita nerealizarii structurii de materie prima
programata +benzina nafta 116B, propan 96,.B, n!butan :=,6B, etan 135,5B, si a lipsei de
desfacere pentru consumatori de etilena , oxid de etilena si glicol% polietilena de mare
densitate.
!#ectia Derivati 4tilici * !/.533.;== mii lei profit economic s!a realizat la instalatia de
oxid de etilena si glicol pe seama$
economiilor la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 5.93/.:9; mii lei%
economiilor la normele de consum de oxigen de 5;5 mii 0mc in suma de 1;=.;3= mii
lei%
depasirea normei de consum la etilena cu /; tone in suma de 151..// mii lei%
depasirea consumurilor de energii in suma totala de 5.6.36= mii lei din care$ la
energie electrica cu 6:9 MG" in suma de ./5.9:1 mii lei si la energie termica cu 1.=./ 7cal
in suma de 193.39; mii lei%
suma de 1.116./.: mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli la
un grad de utilizare a capacitatii de 55,13B ! programul de productie al instalatiei fiind
stabilit in functie de cererile de oxid de etilena marfa si de M47 pentru fibre si pentru antigel
si alte intrebuintari.
Uzina )C0!CI)0 * s!a realizat o pierdere in suma totala de 1:..3/./6/ mii lei,
astfel$
!#ectia )C0 * s!a realizat o pierdere in suma totala de =.91../5; mii lei, determinata
de$
Pagina 23 din 93
suma de 1;.956.966 mii lei, ca urmare a functionarii instalatiilor de )C0 la grad de folosire a
capacitatii de productie ;:,=B, programul de productie fiind stabilit in functie de asigurarea
materiilor prime +propilena si amoniac, si de desfacerea produsului finit pe piata interna si pe
piata externa%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile au influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de =:9.63/ mii lei%
economii la normele de consum de materii prime si semifabricate in suma totala de
...:3.6.9 mii lei, din care$ propilena 133B 5== tone in suma de ;16.553 mii lei% in"ibitor
"idroc"inona .,6 tone in suma de ;;.5/9 mii lei si catalizator C951 /,5 tone in suma de
1..16.:/; mii lei%
economii la normele de consum de energii si combustibil in suma totala de 6.93/.6;:
mii lei, din care la energie termica =:: 7cal in suma de 93..3. mii lei, la energie electrica
1.=1= MG" in suma de ;61.3.9 mii lei si la gaze combustibile cu =;1= tcc, in suma de
6.3:../56 mii lei.
!#ectia Derivati Cianici * a realizat o pierdere in suma totala de ;..91.63: mii lei din
care$ la cianura de sodiu 1D. s!a realizat o pierdere in suma de 1.:9:./96 mii lei pe seama
c"eltuielilor conventional constante determinate de functionarea instalatiei la un grad de
utilizare de ;9,5B din lipsa de desfacere pe piata interna si pe piata externa ca urmare a
scaderii cererii si a pretului extern de cotatie% instalatiile de cianura 1D. fiind oprite in lunile
ianuarie, iunie, noiembrie 199=.
8a instalatia de cianura de sodiu bric"ete s!a realizat o pierdere in suma totala de
;..91.63: mii lei, reprezentind in principal c"eltuieli efectuate pentru probe te"nologice care
nu au fost inregistrate pe c"eltuieli de investitii si in studiul te"nico!economic nu au fost
prevazute c"eltuieli cu probe te"nologice% ele fiind recuperate din productia realizata, cit si a
c"eltuielilor efectuate pentru atingerea parametrilor te"nico!economici.
!#ectia 0egru de 1um * s!a realizat o pierdere in suma totala de :39.69; mii lei
determinata in principal de$
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante in
suma de 5.=91.69: mii lei determinata de functionarea instalatiilor de negru de fum IDIIDIII
la un grad de folosire a capacitatii de productie de 5.B din lipsa de desfacere negru de fum,
instalatiile IDII de granulare uscata a negrului de fum fiind oprite incepind cu luna august
199= din lipsa de cerere de negru de A)1 uscat% functionind numai etapa III, granulare
umeda.
Pagina 2 din 93
depasirea normelor de consum de gaze naturale materie prima cu .=/,1. mii 0mc in
suma de .3=.3:6 mii lei determinata de functionarea sub capacitate a instalatiilor de negru de
fum +opriri si reporniri ale instalatiilor,
)ceste depasiri la costurile de productie pe seama c"eltuielilor conventional!constante
au fost diminuate de$
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de ../91.566 mii lei%
economii la normele de consum de energii in suma totala de ::..=96 mii lei din care$
la energie termica /3;3 7cal in suma de /19.9;: mii lei% energie electrica =/3 MG" in suma
de /5..919 mii lei%
economii la normele de consum de amestec ()2 1.9.; tone in suma de 1.5/6.;15 mii
lei, determinate de modificarea structurii de amestec ()2 +folosirea de ulei de piroliza si
rezidii cracare cu continut mai bogat de negru de fum,.
Uzina olimeri * s!a realizat un profit economic in suma de /..6.6.:3; mii lei%
!#ectia olietilena de mica densitate * a relizat un profit economic in suma de
/..13/.115 mii lei, profit determinat de$
economii inregistrate la normele de consum de semifabricate +etilena, si
materiale auxiliare in suma totala de 1.=.;.//; mii lei, din care la$ etilena ..6 tona in
suma de =5;.5/5 mii lei, ulei alb usor si greu .5,1 tone in suma de .1=.:11 mii lei si
catalizatori > ;6B 9,; tone in suma de 63:.:5/ mii lei%
economii la norme de consum de energii in suma totala de ..3/../:/ mii lei, din care$
la energie electrica .99= MG" in suma de 1../=.::6 mii lei si la energie termica ;:1: 7cal in
suma de ;9/.:9= mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de ;/5.6:; mii lei%
economii la costurile de productie pe seama c"eltuielilor conventional!constante ca
urmare a depasirii programului de productie cu /3=3 tone I cu influenta pozitiva in costuri
in suma de 6;.;.6 mii lei.
recizam ca gradul de utilizare al capacitatii nominale la polietilena de mica densitate
s!a realizat in proportie de =3B.
economii la costurile de productie pe seama modificarii sortimentale a productiei de
polietilena in suma de .;.561.1.. mii lei.
!#ectia polietilena de mare densitate * a realizat un profit in suma totala de =...611
mii lei, determinat de$
! economii inregistrate la normele de consum de semifabricate +etilena, si
Pagina 2! din 93
materiale auxiliare in suma totala de =...611 mii lei% din care la etilena .13 tone in
suma de ;=;.:95 mii lei%
! economii la norme de consum de energii in suma totala de /;...3= mii lei, din care$
la energie electrica 13: MG" in suma de 5/.916 mii lei si la energie termica /163 7cal in
suma de /.=..9/ mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de /.9=;.:3/ mii lei%
suma de ../61.;;6 mii lei, determinate de functionarea instalatiei la un grad de folosire a
capacitatii de productie de 6:,6B, programul de productie al instalatiei s!a intocmit in functie
de asigurarea cu materie prima +etilena, si de posibilitatea de desfacere.
8a celelalte instalatii din cadrul Uzinei olimeri s!a relizat o pierdere in suma totala
de ..53=.365 mii lei, din care la$
!instalatia terpolimeri C.!C/ instalatie ce a functionat intermitent din lipsa de
desfacere
!15;.;=6 mii lei
!stiren!polistiren, instalatia de polistiren fiind oprita din luna aprilie 199= din lipsa de
stiren, pierderea realizata s!a datorat c"eltuielilor cu pregatirea instalatiei pentru conservare
!1.5:6.1;6 mii lei
!DM( si Instalatia ;, reprezinta c"eltuieli pentru mentinerea in conservare a instalatiei
! =.6./=5 mii lei
!Dexvil
D /3..93 mii lei
!Instalatia de #ulfura de #odiu a realizat un profit economic in suma .65.9.: mii lei
determinat in principal de economii la norma de consum de "idroxid de sodiu de /61 tone in
suma de 559.19= mii lei.
8a c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile s!au depasit costurile de productie cu
13.:.9 mii lei.
0erealizarea productiei din lipsa de desfacere a influentat negativ costurile la
instalatia sulfura de sodiu cu suma de 1=/.:5/ mii lei.
..)C(I@I()(4) 1I0)0CI)2) s!a realizat cu un profit in suma totala de
6.5=:.=;9 mii lei determinata in principal de$
@enituri
Pagina 2" din 93
!@enituri din diferentele de curs valutar inregistrate la produsele petroliere si
petroc"imice livrate la export in suma totala de
:9.9:9.=1; mii lei
!@enituri din diferente de curs valutar aferente creditului >(I pentru modernizare
cuptoare iroliza II transferate la activitatea de imnvestitii in suma de
.:.93=.3:1 mii lei
!@enituri din dobinzi bancare pentru disponibilitatile banesti in sold la sfirsitul
fiecarei luni in suma totala de
/.363.;9= mii lei
!@enituri din penalitati incasate pentru neplata in termen a facturilor de produse
petroliere livrate la intern in suma de
966.:6= mii lei
!@enituri din provizioane calculate la creantele in valuta neincasate la finele anului
199; in suma de
9/.:=1.593 mii lei
C"eltuieli
!Diferente nefavorabile de curs valutar la importuri de materii prime +titei,, c"imicale
si catalizatori, piese sc"imb in suma de
:5.59:.531 mii lei
din care$
!diferente de curs valutar import titei #0 in suma de
.:.1;1.3// mii lei
!diferente de curs valutar aferente restituirii creditului >(I pentru modernizare
cuptoare iroliza II
.9.9/:.333 mii lei
!Dobinzi bancare, inclusiv pentru credite externe +modernizare iroliza II, in suma de
11.155.35= mii lei
!)lte c"eltuieli financiare +in special c"eltuieli cu taxa de timbru, in suma de
5/:.619 mii lei
!C"eltuieli cu provizioane constituite pentru plata obligatiilor in valuta la /1.1..199=
in suma de
11/.331.99; mii lei
Pagina 2# din 93
)C(I@I()(4) 4JC4(I-0)8) * s!a realizat cu o pierdere in suma totala de
9.=/6./9; mii lei
din care$
)menzi si penalitati in suma de
..;=6.=91 mii lei
Ma'orari de intirziere percepute de organele de control fiscal pentru neplata la termen
a contravalorii accizelor, in suma
..:3=.5.= mii lei
Ma'orari pentru neplata (@) *ului in suma de
163.333 mii lei
)menzi protectie mediu
19.333 mii lei
Ma'orari pentru neplata impozitelor pe salarii, in suma de
=.33: mii lei
@aloarea neamortizata a mi'loacelor fixe casate si vindute in suma de
:6.;=. mii lei
C"eltuieli cu actiunile sociale
;.66=.95= mii lei
din care$
!cresa * gradinita
6:..;6/ mii lei
!c"eltuieli cu dispensarele si stationarul
..=::..=3 mii lei
!c"eltuieli cu cantina
1.;56.5== mii lei
!c"eltuieli cu camin nefamilisti
5=5.959 mii lei
!c"eltuieli baza sportiva
::/.;91 mii lei
!c"eltuieli cu scolile profesionale
6/.;3. mii lei
!c"eltuieli cu cadouri pentru copii
9;:.353 mii lei
!c"eltuieli cu transportul la si de la locul de munca
Pagina 2$ din 93
65= mii lei
!c"eltuieli cu bilete de tratament si odi"na
156.663 mii lei
!c"eltuieli cu a'utoare pentru boli grave
69.=5; mii lei
8a c"eltuielile sociale au fost inregistrate toate c"eltuielile cu salariile si celelalte
c"eltuieli ce decurg din aceasta +C)#% )'utor #oma', 1ond de 2isc, #anatate, pentru intreg
personalul ce deserveste dispensarul si stationarul% activitatea sportiva% cresa!gradinita%
caminele de nefamilisti.
De asemenea s!a inclus in c"eltuieli cu actiunile sociale si amortizarea imobilizarilor
ce deservesc aceste activitati si anume$
!pacura C4( 2afinarie
.:1./.5 mii lei
!sectii de baza
5.36..1/9 mii lei
din care$
!I
..9;9.1/; mii lei
!#tiren
5;/.9.= mii lei
!(erpolimeri C.!C/
51.311 mii lei
!DM(
/3.:5: mii lei
5.#(-CU2I )18)(4 8) (42(I
:;.:.=.15/ mii lei
din care$ produse petroliere in stoc -I8 (42MI0)8 si <aza de transport 7iurgiu
pentru livrare la export in suma de
:6.56;..5; mii lei

Pagina 29 din 93
entru anul 1999
1.)C(I@I()(4) D4 4J8-)()24 s!a realizat cu un profit in suma de
./3.633.;.: mii lei.
248UC2)24 (I(4I* la activitatea de prelucrare titei s!a realizat un profit in suma
totala de 6/..=9.=99 mii lei, determinate in principal pe economii inregistrate la normele de
consum de energie termica si economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile.
e intreaga perioada a anului 1999, gradul de utilizare a capacitatii, luand in
considerare capacitatea nominala de /.633.333 tone titei pe an, a fost de ;3,.6B% materia
prima supusa prelucrarii +titei, a fost de ..56=.=;: tone&an.
Corelat cu instalatia primara de prelucrare titei +D)@, si celelalte instalatii au avut un
grad de utilizare, astfel$ instalatia AM. ;1,.=B% instalatia Cracare Catalitica =;,.1B.
Cauzele nefunctionarilor si opririlor instalatiilor din rafinarie sunt$
1.8ipsa de materii prime$ D)@ nu a functionat 6.: de ore% AM. nu a functionat /33
ore% Aidrocracare nu a functionat ;35 ore.
..-priri accidentale +defectiuni mecanice, amc, electrice si te"nologice,$ AM. nu a
functionat :: ore% CC nu a functionat 11; ore.
In aceste conditii de functionare, costurile de productie au fost depasite pe seama
c"eltuielilor conventional!constante cu suma de /1.:=6./=5 mii lei.
8a c"eltuielile de prelucrare pe perioada ianuarie * decembrie 1999, fata de o
c"eltuiala planificata de .:..1;3,5 lei&tona titei supus% aceasta s!a realizat cu o medie de
.55..;6,1/ lei&tona titei supus, relizandu!se o economie de 1;.=96,.; lei&tona, respectiv cu
suma de 55.33...65 mii lei.
4conomii importante s!au realizat la normele de consum de energie termica, pe total
2afinarie inregistrandu!se o economie de .;1.1;. 7cal in suma de 6/.1;/.1/1 mii lei.
2ealizarea economiilor mari la energia termica se datoresc recuperarii energetice puse in
functiune in luna mai 199= cu circa : 7cal&zi, fapt care a condus la renuntarea ac"izitionarii
de abur de pana la 19 ata de la C4( M44 cu pret mai mare decat cel recuperat$ astfel la sectia
Cracare Catalitica s!a realizat o economie de .5:.:;6 7cal in suma de 5=./:9.69. mii lei% la
sectia C4( 2afinarie de 69.=/6 7cal in suma de 11.;/..=56 mii lei.
8a energie electrica pe total 2afinarie s!a inregistrat o depasire de 15.15: MG" in
suma de ;.9/:.=/3 mii lei si la gaze combustibile s!a inregistrat o depasire de 1..696 tcc in
suma de ;.=...1:3 mii lei.
Pagina 3% din 93
Depasirea consumurilor la energie electrica si gaze combustibile s!a datorat in
principal functionarii instalatiilor din 2afinarie in recirculare urmare a opririlor din lipsa de
materii prime sau lipsa desfacere.
8a normele de consum de materiale auxiliare +c"imicale si catalizatori, s!au
inregistrat economii in suma totala de /.66=.=== mii lei% economii mai importante realizandu!
se la sectia CC la catalizatorul 1CC =;,1 tone in suma de ..599.3;5 mii lei% in"ibitorul
>erobit 3,5 Hg in suma de 69.356 mii lei% la sectia D)@ la in"ibitorul anticor C. /,5 tone in
suma de .33.6:: mii lei% in"ibitorul incor 13/ si DI#4M 49: 11,6 tone in suma de 6//.535
mii lei.
8a c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile s!au inregistrat economii in suma totala de
.:.;;;.;;9 mii lei, economii importante realizandu!se la sectiile$ Cracare Catalitica *
:.66:..:6 mii lei% D)@ * ..3.:.:.; mii lei% )14 * 16.1;1.:63 mii lei% A< * 2C *
/.11/.993 mii lei% C4( 2afinarie * 6.;.3.3=: mii lei% Utilitati 2afinarie * /.=3;.:1/ mii lei.
4conomii la costurile de productie ca urmare a modificarii structurii productiei a
influentat pozitiv profitul economic cu suma de 9..=;.:56 mii lei.
8a etroc"imie * s!a realizat un profit economic in suma totala de 1;;..13.=.; mii
lei.
Uzina -lefine$ s!a realizat un profit economic in suma totala de /1.::/.5.1 mii lei.
!#ectia iroliza I *=.6;/.55: mii lei profitul economic s!a realizat pe seama$
economiilor inregistrate la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile in suma de /.;55.969 mii
lei% economii la normele de consum de energie electrica si combustibil in suma totala de
;::.6/9 mii lei, din care la energie electrica de 9:5 MG" in suma de 659.5.3 mii lei si la
gaze combustibile /=.(cc in suma de ./;.363 mii lei%
!economii inregistrate pe seama modificarii productiei a influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de 5.611.59= mii lei%
!#ectia iroliza II * /;.1;6.31; mii lei profit economic s!a realizat pe seama$
economiile inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de
:.5=9./3: mii lei%
economiile la consumurile de energie termica de 15;35; 7cal in suma de .=.=//.91;
mii lei%
economii la costurile de productie ca urmare a modificarii structurii productiei cu o
influenta pozitiva in suma totala de ;/.:6=.::5 mii lei%
Pagina 31 din 93
depasiri inregistrate la normele de consum de materii prime + benzina nafta, etan,
propan si n!butan , respectiv /1..65 tone in suma totala de 69..5..5.: mii lei% s!au datorat in
principal neconformitatii materiilor prime +sulf, apa din benzina, CA5 din materia prima
gazoasa, si opriri ale instalatiei pentru remedierea unor defectiuni mecanice%
depasirea normelor de consum de energie electrica cu 193; MG" in suma de
1.35;.:5= mii lei si la gaze combustibile cu ;6/ tcc in suma de 5:;.;35 mii lei au influentat
negativ costurile de productie in suma totala de 1.616./6. mii lei%
suma de 11.359.39. mii lei, depasire determinata de functionarea instalatiei la un grad de
utilizare a capacitatii de productie de =/,/;B.
!#ectia Derivati 4tilici * !15.3=6.35. mii lei pierdere economica s!a realizat la
instalatia de oxid de etilena si glicol pe seama$
economiilor la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de ;.::1.1:6 mii lei%
economii la norma de consum la etilena cu 1/ tone in suma de ;=.:63 mii lei si la
norma de consum de oxigen 59../6 mii 0mc in suma de .1.:59 mii lei, cu o influenta in
costuri in suma totala de 133..99 mii lei%
depasirea consumurilor de energii in suma totala de 1.15;./16 mii lei din care$ la
energie electrica cu 1995 MG" in suma de 1.396./1. mii lei si la energie termica cu .:6 7cal
in suma de 161.9:/ mii lei determinata de functionarea instalatiei in recirculare pe perioada
opririlor si repornirilor din lipsa de desfacere la oxid de etilena si glicoli%
suma de .3.:99.191 mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli la
un grad de utilizare a capacitatii de 6.,:5B ! programul de productie al instalatiei fiind
stabilit in functie de cererile de oxid de etilena marfa si de M47 pentru fibre si pentru antigel
si alte intrebuintari.
Uzina )C0!CI)0 * s!a realizat un profit in suma totala de 6;.9/9.196 mii lei, astfel$
!#ectia )C0 * s!a realizat un profit in suma totala de 5=./9;.6=5 mii lei, determinata
de$
economii la costurile de productie pe seama c"eltuielilor conventional!constante ca
urmare a depasirii volumului de productie, a influentat pozitiv costurile de productie cu suma
totala de 5;./39.5/5 mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile au influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de ..=11.9/. mii lei%
Pagina 32 din 93
economii la normele de consum de materii prime si semifabricate in suma totala de
;66..== mii lei, din care$ propilena 133B 59; tone in suma de 1..;6.=:/ mii lei%
economii la normele de consum de energii si combustibil in suma totala de /.6./.==/
mii lei, din care la energie termica :959 7cal in suma de ..9/1./=; mii lei, la energie
electrica 13;= MG" in suma de 69..59; mii lei%
depasirea consumului de amoniac cu .=.,6 tone in suma de 639..:1 mii lei si la acid
sulfuric cu 55/ tone in suma de 1=:.9.3 mii lei determinata de spargerea racitoarelor de
efluent in ambele instalatii%
depasirea consumului de gaze combustibile cu 9::: tcc a influentat negativ costurile
de productie cu :.33..96/ mii lei.
!#ectia Derivati Cianici * a realizat un profit in suma totala de 9.651.:11 mii lei din
care$ la cianura de sodiu 1 s!a realizat o pierdere in suma de 1.=:1.3.5 mii lei pe seama
c"eltuielilor conventional constante determinate de functionarea instalatiei la un grad de
utilizare de ;9,5B din lipsa de desfacere pe piata interna si pe piata externa si instalatia de
cianura de sodiu . s!a realizat un profit in suma de 15.:6:.3=5 mii lei.
8a instalatia de cianura de sodiu bric"ete s!a realizat o pierdere in suma totala de
/.36:.6=1 mii lei, reprezentind in principal c"eltuieli conventional constante urmare a
nefunctionarii instalatiei din lipsa de desfacere pe de o parte, cit si a lipsei de cianura de sodiu
lesie, instalatia de cianura lesie functionind la capacitate urmare a cererii foarte mari existente
la )urul <aia Mare.
!#ectia 0egru de 1um * s!a realizat o pierdere in suma totala de ..1.3.9=. mii lei
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante in
suma de 9=5.955 mii lei determinata de functionarea instalatiilor de negru de fum la un grad
de folosire a capacitatii de productie de 5.B din lipsa de desfacere negru de fum, instalatiile
IDII de granulare uscata a negrului de fum fiind oprite pe toata perioada anului 1999 din lipsa
de cerere de negru de A)1 uscat% functionind numai etapa III, granulare umeda.
depasirea normelor de consum de gaze naturale materie prima cu :;,5 mii 0mc in
suma de 59,61; mii lei determinata de functionarea sub capacitate a instalatiilor de negru de
fum +opriri si reporniri ale instalatiilor,%
depasiri la normele de consum de energii si gaze combustibile in suma totala de
5.93:.=16 mii lei din care$ energie electrica :;6 MG" in suma de /;3.:/3 mii lei si gaze
combustibile cu ;/11 tcc in suma de 5.6/:..96 mii lei.
Pagina 33 din 93
)ceste depasiri la costurile de productie pe seama c"eltuielilor conventional!constante
au fost diminuate de$
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de /.69=./.1 mii lei%
economii la normele de consum de amestec ()2 1== tone in suma de 1=6.9;/ mii lei,
determinate de modificarea structurii de amestec ()2 +folosirea de ulei de piroliza si rezidii
cracare cu continut mai bogat de negru de fum,.
Uzina olimeri * s!a realizat un profit economic in suma de /9.:...5;3 mii lei%
!#ectia olietilena de mica densitate * a relizat un profit economic in suma de
51.:1;.65: mii lei, profit determinat de$
economii inregistrate la normele de consum de materiale auxiliare in suma totala de
669.:6/ mii lei, din care la$ ulei alb usor si greu 1;,; tone in suma de .;9.;;= mii lei si
catalizatori > ;6B 5,; tone in suma de .=1.6/1 mii lei%
economii la norme de consum de energii in suma totala de ..9:;.999 mii lei, din care$
la energie electrica 56. MG" in suma de .5=.5.5 mii lei si la energie termica 1/.=:9 7cal in
suma de ..;19.6;: mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 5.59=.3;1 mii lei%
economii la costurile de productie pe seama modificarii sortimentale a productiei de
polietilena in suma de //.:33.=./.
recizam ca gradul de utilizare al capacitatii nominale la polietilena de mica densitate
s!a realizat in proportie de =.,9B.
!#ectia polietilena de mare densitate * a realizat o pierdere in suma totala de
13.=93.5:1 mii lei, determinata de$
depasirea costurilor de productie pe seama modificarii structurii sortimentale a
productiei cu suma de 1=.;./.=59 mii lei%
! economii la normele de consum de semifabricate +etilena, si materiale auxiliare in
suma totala de 133.591 mii lei%
! economii la norme de consum de energii in suma totala de ..3:..656 mii lei, din
care$ la energie electrica 13=6 MG" in suma de 69:..15 mii lei si la energie termica ;5;=
7cal in suma de 1.5::.//1 mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 6.:;3./6. mii lei%
de ..=:../56 mii lei, din care la$
Pagina 3 din 93
!instalatia terpolimeri C.!C/ instalatie ce a functionat intermitent din lipsa de
desfacere
!...:3.11. mii lei
!stiren!polistiren, instalatia de polistiren fiind oprita din luna aprilie 199= din lipsa de
stiren, pierderea realizata s!a datorat c"eltuielilor cu pregatirea instalatiei pentru conservare
!;.=.;.; mii lei
!DM( si Instalatia ;, reprezinta c"eltuieli pentru mentinerea in conservare a instalatiei
! :39.::: mii lei
!roduse de microproductie !
)ctivitate de cercetare
D;/:.1:3 mii lei
!Instalatia de #ulfura de #odiu a realizat o pierdere economica in suma ;19..;. mii
lei determinata in principal pe seama depasirii c"eltuielior conventional constante ca urmare a
nerealizarii productiei din lipsa de desfacere.
De asemenea profitul activitatii de exploatare a fost influentat pozitiv la activitatea de
petroc"imie in suma de .1.51..6/. mii lei, reprezentand devieri favorabile aferente
produselor petroc"imice aflate in stoc la data de /1.1..199= si livrate in anul 1999.
..)C(I@I()(4) 1I0)0CI)2) s!a realizat cu un profit in suma totala de
;....1.:.: mii lei determinata in principal de$
@enituri
./1..:1.;91mii lei
!@enituri din diferente de curs valutar aferente creditului >(I pentru modernizare
cuptoare iroliza II transferate la activitatea de investitii in suma de
11/.331.9;; mii lei
/1.=/;.59; mii lei
!@enituri din influente co'uncturale din produse petroliere din export C2 in suma de
695.99. mii lei
Pagina 3! din 93
!)lte venituri
/1./:; mii lei
C"eltuieli
1.3.69/./:9 mii lei
din care$
!Dobinzi bancare, inclusiv pentru credite externe +modernizare iroliza II, in suma de
19.331.:36 mii lei
!)lte c"eltuieli financiare +in special c"eltuieli cu taxa de timbru, in suma de
13.:;6.=:; mii lei
!C"eltuieli cu provizioane constituite pentru plata obligatiilor in valuta la /1.1..1999
in suma de
165..61.3=6 mii lei
)C(I@I()(4) 4JC4(I-0)8) * s!a realizat cu o pierdere in suma totala de
15.3;..5:1 mii lei
din care$
/.=/1.:5; mii lei
din care$
!penalitati pentru neplata in termen titei import la firmele @itol si >ronos in suma de
/.:99.951 mii lei
!c"eltuieli aferente materiale depreciate
/:.::1 mii lei
!valoarea neamortizata a mi'loacelor fixe casate in suma de
/./63.3/3 mii lei
C"eltuieli cu actiunile sociale
13.5/;.::6 mii lei
din care$
!cresa * gradinita
;66.656 mii lei
Pagina 3" din 93
/.=1;.9;/ mii lei
..6=5./=1 mii lei
.16.339 mii lei
95=.99. mii lei
6/.961 mii lei
1.6:6.;.= mii lei
/=.93: mii lei
/5..961 mii lei
139.9;1 mii lei
!alte c"eltuieli sociale
5..6= mii lei
entru anul .333
1.)C(I@I()(4) D4 4J8-)()24 s!a realizat cu o pierdere in suma de
=5.5;1.956 mii lei.
suma totala de /1;..95.=6: mii lei, pierdere care a fost influentata in principal de$
pretul extern de cotatie al titeiului din import ac"izitionat in special in lunile martie
+5.35;.953 lei&tona titei,% mai + /.936..1= lei&tona titei,% iunie +5..=:.1/9 lei&tona titei,%
septembrie +6.1=3.==: lei&tona titei,% octombrie +:./16.=15 lei&tona titei,% noiembrie
+6.591.==: lei&tona titei,% decembrie +6.;6:.=31 lei&tona titei,% respectiv realizindu!se un pret
mediu pe anul .333 la titeiul din import de 5.5/9.99: lei&tona, revenind la un curs comercial
mediu de .1:;. lei U#D, un pret de .35,=; U#D&tona cu o depasire fata de cel luat in calcul
Pagina 3# din 93
<@C, de .1,// U#D&tona respectiv cu o depasire in lei de 5:...36 lei&tona titei, fapt care a
influentat negativ rezultatele 2afinariei pe anul .333 cu suma de :=..;:..=.; mii lei%
livrarea in sistem #0 4(2-M a unor cantitati mai mari de produse petroliere
decit cele rezultate din prelucrarea titeiului din tara, diferenta cantitativa livrata in plus
provenind din prelucrarea titeiului din import influentind negativ rezultatele 2afinariei, cu
suma totala de 13;.:/6.:6/ mii lei, calculata ca diferenta intre pretul de livrare la intern si
costul prestabilit pentru cantitatile livrate in plus in sistem #0 fata de produsele obtinute din
prelucrarea titeiului de tara +conform anexa nr.1,.
diferenta pret motorina livrata la #0(1 C12 Marfa +calculata ca diferenta intre pretul
cu ridicata la intern si pretul negociat cu #0(1 C12 Marfa conform conventiei inc"eiate cu
acesta, a influentat negativ rezultatul 2afinariei cu suma de ...1.=.5.1 mii lei.
c"eltuielile cu depozitare in -I8 (42MI0)8 a produselor petroliere * benzina si
motorina auto * stocate in vederea livrarii la export, au influentat negativ rezultatele
2afinariei cu suma totala de 11.159.1;6 mii lei * lunile iulie!septembrie .333, cind s!a livrat
cantitati foarte mici de produse petroliere.
)ceste influente nefavorabile rezultate din pretul titeiului din import * crestere de pret
a titeiului din import necorelata cu cresterea preturilor cu ridicata la produsele petroliere
livrate la intern si a diferentelor de pret rezultate din cantitatile livrate in plus in sistem #0
4(2-M #) au fost diminuate de$
diferentele de pret favorabile inregistrate la exportul de produse petroliere +diferenta
intre pretul extern de cotatie la cursul de sc"imb de la data livrari si pretul cu ridicata al
producatorului, care a influentat favorabil rezultatul pe anul .333 ale 2afinariei, cu suma
totala de 5;5.:...6.: mii lei%
economii inregistrate la c"eltuielile de prelucrare au influentat pozitiv asupra
rezultatelor 2afinariei, in suma totala de /1.;6=.:95 mii lei, astfel pe anul .333 s!a prelucrat
o cantitate de titei de ..;.5.;/6 tone, fata de un program de ..:1;.9.. tone prevazut in <@C,
realizindu!se o c"eltuiala de prelucrare de /:3.15;,5/ lei&to fata de o c"eltuiala de prelucrare
programata de /;1.=3/,1/ lei&tona, cu o economie de 11.:66,; lei&tona de titei supus
economii inregistrate pe total instalatii 2afinarie la consumul de energie termica cu
=5=3= 7cal, in suma de .5./=../56 mii lei, economii importante realizindu!se la instalatiile
de D)@ si 2C)..
economii inregistrate la normele de consum de materiale auxiliare in suma totala de
..516.=9: mii lei, din care cu pondere la catalizatorul 1CC .6,/ tone, in suma de 1.319.:::
Pagina 3$ din 93
mii lei, in"ibitor >erobit 1,5 tone, in suma de .3;.156 mii lei, in"ibitor Incor 13/ ;,6 tone,
in suma de :.5...: mii lei%
la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile s!au inregistrat economii in suma totala de
5.9:3.56/ mii lei.

8a etroc"imie * s!a realizat un profit economic in suma totala de ./..=...911 mii
lei.
Uzina -lefine$ s!a realizat un profit economic in suma totala de /9.33=.;56 mii lei.
!#ectia iroliza I * s!a realizat un profit in suma totala de 1=.=3:.;/3 mii lei pe
seama$
diferentelor de pret favorabile realizat la exportul de benzen +diferenta intre pretul
extern si pretul intern de livrare,, influentind pozitiv realizarea profitului brut cu suma de
:.91/..== mii lei%
economiilor inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile, influentind
favorabil realizarea profitului brut cu suma de 1.3==.666 mii lei%
economiilor inregistrate ca urmare a modificarii structurii sortimentale, influentind
pozitiv realizarea profitului brut cu suma de 13.=35.==; mii lei.
!#ectia iroliza II * s!a realizat un profit brut in suma totala de :3.951.../ lei,
determinat in principal de$
influentele favorabile din diferente de pret realizate la exportul de /6.;:3.6/1 mii lei.
economiile inregistrate la normele de consum de energie termica cu .11.:.5 7cal, in
suma de :3.=5..;15 mii lei si la energie electrica cu 1.1 MF", in suma totala de 9/.655 mii
lei a influentat pozitiv realizarea profitului brut in suma de :3.9/:..6= mii lei%
economii la costurile de productie urmare a modificarii structurii productiei cu o
influenta pozitiva asupra profitului brut in suma totala de 56.91:./3. mii lei%
depasiri inregistrate la normele de consum de materii prime +benzina nafta, etan,
propan si n!butan, respectiv cu 5/:.: tone, in suma totala de 19=.;1..916 mii lei, din care
aferenta productiei de etilena marfa cu o influenta negativa in realizarea profitului brut in
suma de ;=.=;=.59: mii lei
Depasire datorata in principal neconformitatilor materiilor prime * continut mare de
sulf si apa in benzina nafta% densitate depasita la benzina si continut mare de C-. in etan.
Pagina 39 din 93
Deasemenea depasirea consumului normal de materii prime s!a datorat si unor
defectiuni mecanice, )MC si electrice inregistrate in cursul anului .333, fapt ce a condus la
consumuri suplimentare de materii prime la oprirea si repornirea instalatiei.
!la norma de consum de gaze combustibile a inregistrat o depasire cu .36/ tcc, cu o
influenta negativa in realizarea profitului brut in suma de 1.51/.31= mii lei%
!depasirea la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile a influentat negativ costurile de
productie, cu suma de 1./=3./65 mii lei.
!#ectia Derivati 4tilici * s!a realizat o pierdere in suma totala de 53.;/9..3= mii lei,
pierdere determinata de$
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante, cu
suma de 5../1;.1;. mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli
sub capacitate, programul de productie al instalatiei fiind stabilit in functie de cererile de oxid
de etilena marfa si de M47 pentru fibre si alte intrbuintari%
depasirea consumului de energie electrica cu 193= MF", in suma de 1.5;1./== mii
lei determinata de functionarea instalatiei de oxid de etilena si glicoli in recirculare pe
perioada opririlor si repornirilor, din lipsa de desfacere la oxidul de etilena si glicoli%
depasirea la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile in suma de .5=./;: mii lei%
economii la consumul de energie termica cu 115:= 7cal, in suma de /..9;.;.= mii
lei.
!Uzina )C0!CI)0 * s!a realizat un profit in suma totala de .;;./:/.=9= mii lei,
astfel$
!#ectia )C0 * s!a realizat un profit brut in suma de .;3.956.356 mii lei, determinat in
principal de pretul extern realizat la exportul de )C0.
!#ectia Derivati Cianici * s!a realizat un profit in suma totala de :.51=.=6/ mii lei
determinat in principal de pretul la care s!a livrat cianura de sodiu lesie la )U2U8 <aia Mare
+pret negociat in dolari in dolari la cursul comercial din data livrarii,.
!#ectia 0egru de 1um * a realizat o pierdere in suma totala de ;.1=:.;5= mii lei,
determinata de$
depasirea c"eltuielilor cu intretinerea si reparatiile, in suma de /.31:.35; mii lei,
determinate de repornirea unei linii pentru relansarea productiei de negru de fum granulat
uscat%
depasirea consumului de amestec ()2 cu ;35 tone, in suma de 9==.;15 mii lei,
determinat de intreruperi in faza de granulare umeda +interventii la utila'e% infundari trasee%
pierderi de produs finit cauzate de uzura utila'elor% desfundari trasee% filtre,%
Pagina % din 93
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante a
influentat negativ realizarea profitului, cu suma de /.1=5.9=; mii lei.
!Uzina olimeri * s!a realizat o pierdere in suma totala de =:.5/;.=;: mii lei%
!#ectia olietilena de mica densitate * a inregistrat un profit in suma de /6.=5;.:13
economii la normele de consum de energie electrica cu ==. MG", in suma de :;=.=19
mii lei si la energie termica cu 15.==5 7cal, in suma de 5..;9../5 mii lei, influentand pozitiv
costurile de productie cu suma totala de 5.96=.36/ mii lei%
economii la normele de consum de materiale auxiliare a influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de ;;9.:33 mii lei, din care la ulei alb usor si ulei alb greu .9 tone in suma
totala de ::../19 mii lei si la izododecan : tone in suma de 11;..=1 mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile, influentind pozitiv costurile de
productie cu suma de 1.9./..;/ mii lei%
depasirea consumului la semifabricat +etilena, cu 91,6 tone, in suma de =93.5/. mii
lei%
depasirea costului la etilena in special in perioada trim. I@ .333 pe seama influentelor
din cresterea pretului titeiului din import aferente materiilor prime din 2afinarie +benzina
nafta, propan,n!butan, a determinat realizarea de pierderi la nivelul sectiei in suma de
5..:1=.135 mii lei.
5=.39...:= mii lei, determinat de$
depasirea costurilor de productie pe seama depasirii costului unitar la etilena
+semifabricat, in special in perioada trim. I@ .333 urmare a cresterii pretului titeiului din
import cu influente negative asupra materiilor prime pentru iroliza +benzina nafta, propan,
n!butan, cu suma de 55.9;5.319 mii lei%
scaderea preturilor externe de cotatie in special in perioada octombrie!decembrie .333
a influentat negativ rezultatele sectiei cu suma de 1.695.:.: mii lei%
depasirea normelor de consum de energie electrica cu /;3 MF" in suma de .=6./33
mii lei si la energie termica cu 1993 7cal in suma de 6;..31; mii lei a influentat negativ
costurile de productie in suma totala de =6;./1; mii lei%
economii la normele de consum de materiale auxiliare in suma totala de 1/6.3// mii
lei, din care cu pondere catalizator (1391 Hg in suma de 11../.: mii lei.
de ..59;.99= mii lei, din care la$
Pagina 1 din 93
!instalatia terpolimeri C.!C/ a realizat o pierdere in suma de 1.1=..1;; mii lei,
instalatie ce a functionat intermitent din lipsa de desfacere%
!instalatiile stiren!polistiren, pierderea realizata s!a datorat c"eltuielilor pentru
mentinerea instalatiilor in conservare cu suma de ;...:6. mii lei%
!DM( si Instalatia ;, pierderea reprezinta c"eltuieli pentru mentinerea in conservare a
instalatiei in suma de 69/.1:9 mii lei%
!produsele de microproductie din activitatea de cercetare s!au relizat la nivelul anului
.333 cu un profit in suma de 9./91.::9 mii lei.
!Instalatia de #ulfura de #odiu a realizat un profit economic in suma :=/.../ mii lei
determinat in principal pe seama economiilor relative a c"eltuielilor conventional constante
ca urmare a depasirii productiei de sulfura de sodiu * productia de sulfura de sodiu fiind
reluata incepand cu luna mai .333.
..)C(I@I()(4) 1I0)0CI)2) s!a realizat cu o pierdere in suma totala de
;1.9/3.:;9 mii lei determinata in principal de$
@enituri
/:/.5=6..=9 mii lei
:5.3:=..15 mii lei
!@enituri din imobilizari financiare
/.691.;6. mii lei
!@enituri din provizioane
165..61.3=6 mii lei
!)lte venituri
13..351 mii lei
C"eltuieli
5//.6=9..5= mii lei
din care$
Pagina 2 din 93
!diferente nefavorabile de curs valutar pentru import titei in suma de
//:.:31.6/= mii lei
!diferente nefavorabile de curs valutar la importul de c"imicale, catalizatori, piese de
sc"imb, furnituri pentru investitii in suma totala de
;6./.5.61/ mii lei
!Dobinzi bancare
;1..;=.:63 mii lei
din care$
!dobinzi restituire credit >(I
16.:=1.6/= mii lei
!dobinzi bancare ac"itate pentru neplata la scadenta a titeiului din import, in suma de
66.69;.11. mii lei
!)lte c"eltuieli financiare in suma de
9.63;.=11 mii lei
!C"eltuieli cu provizioane pentru restituire credite >(I
15/.36/./61 mii lei
/.)C(I@I()(4) 4JC4(I-0)8) * s!a realizat cu o pierdere in suma totala de
/;..;1.;/9 mii lei
din care$
!8a capitolul venituri
6.993.=.= mii lei
!8a capitolul c"eltuieli
5/..:..6:; mii lei
din care$
mii lei
din care$
!c"eltuieli aferente depreciate
;6.33; mii lei
!valoarea neamortizata a mi'loacelor fixe casate in suma de
19.:6/./1. mii lei
!c"eltuieli cu actiunile sociale
.1.=:1..95 mii lei
Pagina 3 din 93
din care$
!cresa * gradinita
;=:./1. mii lei
6.661.3.= mii lei
/.915.696 mii lei
1.=..;3 mii lei
1..56.565 mii lei
135.1:1 mii lei
5.91;.:.9 mii lei
5././.;93 mii lei
;1:.366 mii lei
1;5.333 mii lei
!alte c"eltuieli
115..96 mii lei
entru anul .331
1.)C(I@I()(4) D4 4J8-)()24 s!a realizat cu o pierdere in suma de
..9.;.:=9.3=3 mii lei.
suma totala de ..116./:;.:.: mii lei, din care$
1,pierdere inregistrata la productia marfa fabricata in suma totala de ..66:.515../:
mii lei, a fost determinata in principal de$
Pagina din 93
pretul extern de cotatie al titeiului din import ac"izitionat in special in lunile ianuarie!
decembrie .331 s!a realizat la un pret mediu de 6.63;.;1. lei&tona fata de un pret mediu
prevazut in <@C rectificat .331 de 6..11.:/; lei&tona cu o depasire de .9:.3;6 lei&tona titei,
influentand negativ rezultatele 2afinariei cu suma de63=.9.6.9=. mii lei, din care aferenta
productiei marfa fabricata /;=.365.53; mii lei%
ma'orarea pretului la titeiul de tara incepand cu data de 31.3...331, respectiv in data
de 13.35..331 si data de 1;.36..331 cu indice de 1,; ori, a influentat negativ rezultatele
2afinariei cu suma de 1.99/.;3..3=3 mii lei +influenta calculata ca diferenta intre costul
prestabilit la titeiul de tara prelucrat in luna ianuarie .331 de /.63=.99/ lei&tona si pretul cu
ridicata la titeiul din tara prelucrat in lunile februarie!decembrie .331 de 6.5;6.:36 lei&tona,,
din care aferenta productiei marfa fabricata 1.;=..:=/.:=6 mii lei.
)ceste influente nefavorabile rezultate din pretul titeiului din import * crestere de pret
a titeiului din import necorelata cu cresterea preturilor cu ridicata la produsele petroliere
livrate la intern, in special la benzina auto si pacura fapt ce a condus la inregistrarea de
pierderi la nivelul 2afinariei% astfel la sortimentele de benzina auto incepand cu data de
31.3...331 in loc sa fie ma'orate preturile cu ridicata, acestea au fost reduse, cu o influenta
negativa, in suma de ..1.939.;/9 mii lei% la pacura pretul cu ridicata franco!depozit 2afinarie
nu a fost modificat de la data de 31.3;..333 +cf.I nr. .=1.&.=.3:..333, pana la data de
13.36..331, cu o influenta negativa de 11/.5;:.6// mii lei calculata ca o diferenta intre pretul
extern de cotatie CI1 M4D media lunara pe cele 1. luni .331 si pretul cu ridicata in vigoare
aferent lunilor ianuarie!decembrie .331%
!depasirea c"eltuielilor de prelucrare au influentat negativ rezultatele 2afinariei, in
suma totala de :3..=9.=;. mii lei, astfel pe primele 1. luni .331 s!a prelucrat o cantitate de
titei de ..=;6.:3. tone, fata de un program de /.31...:5 tone, relizandu!se o c"eltuiala de
prelucrare de 653.5;= lei&tona, fata de o c"eltuiala de prelucrare prevazuta in<@C .331 de
619.61. lei&tona, cu o depasire de .39:: lei&tona de titei supus,determinata in principal de$
depasirea costurilor de prelucrare pe seama c"eltuielilor conventional constante ca
urmare a functionarii instalatiilor la un grad de utilizare a capacitatii programate de numai
9.B, din lipsa de titei, cat si a opririlor din luna martie .331 la instalatia D)@., aceasta fiind
oprita .3: ore pentru interventii mecanice la coloana ;C1, instalatia AM. a fost oprita /5=
ore pentru revizie si instalatia CC in luna aprilie s!a oprit 16/ ore din cauza defectiunilor
mecanice * fisura intre flansele de imbinare a stuturilor camerei ciclonului treptei a .!a si /=
ore pentru interventii la compresorul 1:>1 +programat a se prelucra /.31...:5 tone titei%
Pagina ! din 93
relizat ..=;6.:3. tone titei, a influentat negativ depasirea c"eltuielilor de prelucrare cu suma
totala de .6.35/..3= mii lei%
depasirea normelor de consum de energie electrica cu ;35= MG" in suma de
;..=/.33; mii lei si la gaze combustibile cu 51.66 tcc in suma de 63.5;3.56. mii lei cu o
influenta in depasirea c"eltuielilor de prelucrare in suma de 6;.;6/.569 mii lei, astfel
depasirea consumului la energie electrica a fost determinata de functionarea instalatiilor in
regim de recirculare pe perioada lipsei de materii prime +titei, sau opriri neprogramate
determinate de defectiunile mecanice intervenite la coloana ;C1 la instalatia D)@. si la
compresorul 1:>1la instalatia AM.% iar la consumul de gaze combustibile a fost determinata
de debitul scazut de gaze sulfuroase din cauza nefunctionarii la capacitate a insalatiei D72#
+instalatia a functionat la cca :3B din capacitate,%
)ceste depasiri la c"eltuielile de prelucrare au fost diminuate de$
economii inregistrate la normele de consum ale materiilor auxiliare in suma totala de
..1/3.3.5 mii lei, diminuate de depasiri inregistrate la catalizatorul 1CC, cu /. tone, in suma
totala de 1.:19..1. mii lei, depasire determinata de pierderea acestuia datorita unor fisuri la
cordoanele de sudura a cicloanelor sau caderilor unor clapete ale acestora%
economiile inregistrate pe total instalatii 2afinarie la consumul de energie termica cu
59.11. 7cal in suma de .1.996.9=/ mii lei, economii inregistrate in special la instalatia de
CC%
modificarea preturilor cu ridicata franco!depozit 2afinarie la produsele din
competenta de stabilire a #ucursalei )24CAIM itesti +bitum, uleiuri minerala% M(<4,
aflate in stoc la data modificarii, inclusiv la stocul de pacura din data de 13.36..331 a condus
la diminuarea pirderii cu suma de 56.//;.36; mii lei.
8a etroc"imie * s!a realizat o pierdere in suma totala de =1../.1.565 mii lei.
Uzina -lefine$ s!a realizat o pierdere economica in suma totala de .5...;;.695 mii
lei.
!#ectia iroliza I * s!a realizat un profit in suma totala de 1.15../9. mii lei pe seama$
economiilor inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile, cu suma de
..;63./69 mii lei%
economiilor inregistrate ca urmare a modificarii structurii sortimentale, influentind
pozitiv realizarea profitului economic cu suma de ==.../= mii lei%
Pagina " din 93
economii inregistrate la norma de consum de energie termica cu ..=99 7cal. In suma
de 13..66.;93 mii lei si la gaze combustibile cu 1.=1 tcc, in suma de 1.6:;.:// mii lei, au
influentat pozitiv realizarea profitului economic cu suma totala de 11.=./.5./ mii lei%
scaderea pretului de cotatie fata de pretul intern a influentat negativ realizarea
profitului cu suma de 15./1/.:.= mii lei.
!#ectia iroliza II * s!a realizat o pierdere economica in suma totala de 165.=5;.:5;
mii lei, determinata in principal de$
depasiri inregistrate la normele de consum de materii prime +benzina nafta, etan,
propan si n!butan, respectiv cu /1139 tone, in suma totala de 1;9.353.9=9 mii lei, din care
aferenta productiei de etilena marfa cu o influenta negativa in realizarea profitului brut in
suma de ;;.;/;..95 mii lei
Depasirea s!a datorat in principal nerespectarii structurii materiilor prime conform
prevederilor >(I% neconformitatilor materiilor prime * calitate necorespunzatoare a materiilor
prime.
Deasemenea depasirea consumului normat de materii prime s!a datorat pierderilor de
etilena in etanul recirculat datorita functionarii defectuoase a compresorului 7.1;, in medie
de cca :,6B pierderi de etilena, cat si a pierderilor din diferenta de contorizare pentru etilena
livrata la -8(CAIM 2m.@alcea si a pierderilor din evaporarea benzinei din rezervoare si din
manipulare in parc iroliza.
!depasirea costurilor de productie la materiile prime din 2afinarie +bebzina nafta,
propan si n!butan, pe seama cresterii pretului titeiului din import si titeiului de tara a
influentat negativ relizarea profitului cu suma totala de 139.5;=.5;3 mii lei, din care aferenta
productiei de etilena marfa cu o influenta negativa in relizarea pierderii in suma de
5;.6/5.15/ mii lei%
!depasirea iregistrata la norma de consum de gaze combustibile cu .;:=5 tcc in suma
de //.=:;..9= mii lei si la energie electrica cu 1/.9 MG" in suma de 1./;/.:66 mii lei,
determinata in pricipal de materiile prime neconforme care nu au asigurat randamentul in
gaze combustibile ce se recupereaza din materiile prime prelucrate, cu o influenta negativa in
suma totala de /6..53.96/ mii lei, din care aferent productiei marfa de etilena cu o influenta
negativa in relizarea pierderii in suma de 16./31.1:= mii lei.
!influenta nefavorabila din diferenta de pret realizate la etilena si propilena livrata pe
valuta, a condus la cresterea pierderii cu suma totala de ;.9/=.1:. mii lei%
)ceste influente negative au fost diminuate de$
Pagina # din 93
!economiile inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile au influentat
pozitiv costurile de productie la instalatia de iroliza II cu suma de 1..;69.663 mii lei, din
care aferenta productiei marfa de etilena o influenta pozitiva, in suma de 6.653.3/. mii lei.
!#ectia Derivati 4tilici * s!a realizat o pierdere in suma totala de ==.6;..//9 mii lei,
pierdere determinata de$
depasirea costurilor de productie pe seama depasirii costului etilenei semifabricata
obtinuta in instalatia iroliza II pe seama influentelor din cresterea pretului la titeiul din
import +ianuarie, aprilie si mai .331, pentru materiile prime din 2afinarie cit si pe seama
depasirii normei de consum de materii prime pe tona de etilena +ianuarie, aprilie si mai .331,
cu o influenta negativa in suma totala de 5=./3;./59 mii lei%
suma de 1.163.6.; mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli sub
capacitate, programul de productie al instalatiei fiind stabilit in functie de cererile de oxid de
etilena si glicoli%
depasirea normelor de consum de energie electrica cu 1.6/ MF", in suma de
1..95.5=5 mii lei%
depasirea costurilor de productie ca urmare a modificarii structurii productiei cu suma
de /5.=/:.=15 mii lei%
economii inregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile cu suma de
1./9=.5/=; mii lei%
economii iregistrate la normele de consum de etilena +semifabricat, cu 196 tone in
suma de ..=.:.1:5 mii lei si la oxigen cu 1139 mii 0mc, in suma de 1.69/.3./ mii lei, cu o
influenta pozitiva asupra costurilor de productie, cu suma totala de 5.519.1=; mii lei%
scaderea pretului de cotatie fata de pretul intern a influentat negativ realizarea
profitului cu suma de =.=33.;=9 mii lei.
!Uzina )C0!CI)0 * s!a realizat o pierdere in suma totala de ./5./.9.1.1 mii lei,
astfel$
!#ectia )C0 * s!a realizat o pierdere in suma de ..=..3=.;=; mii lei, determinata de$
depasirea normelor de consum la gaze combustibile la gaze combustibile ./=69 tcc in
suma de .9.1==..6: mii lei, determinata de consumul suplimentar pentru depolimerizare,
fiind nevoie de fierbere cu solutie de 0)-A, cu consum suplimentar de gaze pentru spalarea
acestor solutii si neutralizarea lor, cat si mentinerea in recirculare pe perioada opririlor celor
doua instalatii C)0%
Pagina $ din 93
depasirea costurilor de productie la instalatiile de )C0 pe seama depasirii costului
unitar la propilena +semifabricat, * de la =.;=;.56: lei&tona cost programat la 9.;.:.=/=
lei&tona cost realizat * urmare a cresterii pretului la titeiul din import si tara cu o influenta
negativa asupra realizarii pierderii in suma de .9.=59.=3. mii lei%
depasirea normei de consum la propilena cu 1::9 tone in suma totala de 1:.3=6./96
mii lei% la amoniac cu .53 tone in suma de 9;;..3; mii lei, la acid sulfuric cu 6.; tone in
suma de //1.=// mii lei si la catalizatorul C591 cu 11;1 Hg in suma totala de 1..:...53 mii
lei, cu o influenta negativa in relizarea pierderii%
scaderea pretului extern de cotatie la )C0 in medie cu cca 6= U#D&to. 1ata de pretul
realizat in lunile ianuarie!martie .331 cu influenta negativa in relizarea pierderii cu suma de
1/;./33.=6/ mii lei%
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante ca
urmare a opririi instalatiei pentru remedierea garniturii fisurate de pe traseul de apa de racire%
de acid sulfuric pentru etansari sisteme generare aburi% functionarii defectuoase a instalatiei
ca urmare a selectivitatii reduse a catalizatorului +peste 16 ani,, a influentat negativ cu suma
de 1;.:/=.:// mii lei%
depasiri inregistrate la pretul amoniacului aprovizionat a influentat negativ costurile
de productie, cu suma de 1.39:.;96 mii lei +planificat 5.3;5.=3/ lei&tona amoniac% relizat
5.133.:/3 lei&tona amoniac,%
economii inregistrate la c"eltuieli cu intretinerea si reparatiile au influentat pozitiv
costurile de productie cu suma de /.;;1..13 mii lei%
economii inregistrate la consumul de energie termica cu /939 7cal, in suma de 1.;61.
31; mii lei.
ierderea realizata din scaderea pretului extern de cotatie la )C0 se diminueaza cu
diferenta de curs valutar la data incasarii, respectiv 93 zile de livrare, respectiv suma de
;6.::3.6:6 mii lei, care se regaseste inregistrata in venituri financiare.
!#ectia Cianura de #odiu * s!a realizat o pierdere in suma totala de :.1.3.//5 mii lei
determinata in principal pe seama c"eltuielilor conventional constante la instalatia de cianura
de sodiu bric"ete, care nu a functionat din lipsa de desfacere.
!#ectia 0egru de 1um * a realizat o pierdere in suma totala de /=.3/;.9./ mii lei,
determinata de$
depasirea consumului de amestec ()2 cu 5.5 tone, in suma de =5=.153 mii lei,
influentand negativ costurile de productie% depasirea costurilor de productie pe seama
Pagina 9 din 93
c"eltuielilor conventional constante a influentat negativ realizarea profitului, cu suma de
/.1=5.9=; mii lei.
depasirea normelor de consum de gaze combustibile cu ;96. tcc in suma de
9.;.;.913 mii lei si energie electrica cu 1.=6 MG" in suma de 1./.;.5.6 mii lei, determinate
de functionarea instalatiilor sub capacitate din lipsa de desfacere, a influentat negativ
costurile de productie cu suma totala de 11.3663//6 mii lei%
suma de /1.399.6:= mii lei, ca urmare a functionarii instalatiilor sub capacitate din lipsa de
comenzi%
economii iregistrate la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile, in suma de 5.9:6.1.3
mii lei, determinate de uzura mare a utila'elor de la liniile de negru de fum granulat uscat,
repuse in functiune pentru asigurarea necesarului de negru de fum granulat uscat%
!Uzina olimeri * s!a realizat o pierdere in suma totala de /36.:1/.956 mii lei%
!#ectia olietilena de mica densitate * a inregistrat o pierdere in suma de ..1..=9.;;3
depasirea normei de consum de energie electrica cu 15:. MG", in suma de 1.613.63.
mii lei%
depasirea costului de productie la etilena pe seama influentelor din crestera pretului la
titeiul din import si tara pe de o parte si depasirea consumului de materii prime la instalatia de
iroliza II, cu o influenta negativa in relizarea pierderii cu suma de .::.=1=.1// mii lei +cost
programat 1/.9=9.6/3 lei&tona etilena% cost realizat 1=../6.359 lei&tona,%
depasirea costurilor de productie pe seama c"eltuielilor conventional constante cu
suma de 9.//6.9:3 mii lei%
depasirea consumului la semifabricat +etilena, cu .1= tone, in suma de /.3.:.9;6 mii
lei, a influentat negativ costurile de productie%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile, influentind pozitiv costurile de
productie cu suma de ..;3/.=3. mii lei%
economii inregistrate la norma de consum de energie termica cu 1159: 7cal in suma
de 6.15=.:39 mii lei%
modificarea structurii sortimentale a productiei a influentat pozitiv cu suma de
61.659./=9 mii lei.
=..=.=.::3 mii lei, determinat de$
Pagina !% din 93
depasirea costurilor de productie la etilena pe seama influentelor din cresterea pretului
la titeiul din import si tara pe de o parte si depasirea consumului de materii prime la instalatia
de iroliza II, +cost programat 1/.==/.=;9 lei&tona de etilena% cost realizat 1;.;.9.=.; lei&
tona de etilena, cu o influenta negativa in relizarea pierderii cu suma totala de ;:.66/.696 mii
lei%
scaderea preturilor externe de cotatie a influentat negativ rezultatele sectiei cu suma
de =.63=.35; mii lei%
depasirea normelor de consum de energie electrica cu 1:31 MF" in suma de
1.:65.=.= mii lei si la energie termica cu 5;:; 7cal in suma de ..1/5.=/; mii lei a influentat
negativ costurile de productie in suma totala de /.;=9.::6 mii le, determinata de mentinerea
in recirculare a instalatiei pe timp de iarna din lipsa de desfacere%
economii din modificarea structurii sortimentale a productiei a influentat pozitiv
costurile de productie cu suma de 11.1=3.6:. mii lei%
economii la c"eltuielile cu intretinerea si reparatiile a influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de 95:.16: mii lei%
economii la normele de consum de materiale auxiliare a influentat pozitiv costurile de
productie cu suma de 1.616.35; mii lei, din care cu pondere la "exan 136 tone, in suma de
..133.;.; mii lei, la celelalte materiale auxiliare au fost depasite consumurile specifice, cu
suma de :5;.165 mii lei, in special la catalizatori.
de 1.596..53 mii lei, reprezentand c"eltuieli pentru mentinerea si conservarea instalatiilor
#tiren% olistiren, DM(% Instalatia ; si (erpolimeri C. * C/.
!Instalatia de #ulfura de #odiu a realizat o pierdere economica in suma ..596.1/= mii
lei determinata in principal pe seama c"eltuielilor conventional constante ca urmare a
nefunctionarii instalatiei la capacitate din lipsa de desfacere.
.,Modificarea preturilor cu ridicata la produsele petroc"imice aflate in stoc la data de
3=.3...331% 31.3/..331% 15.36..331 a influentat pozitiv rezultatele din activitatea de
exploatare cu suma totala de 13.5/...5=5 mii lei.
In concluzie, pierderea din activitatea de exploatare s!a datorat in principal
urmatoarelor cauze$
cresterea pretului la titeiul din productie interna, incepand cu data de 31.3...331%
respectiv 13.35..331 si 1;.36..331, cu o influenta in costurile #ucursalei )rpec"im in
suma totala de 1.;=..:=/.:=6 mii lei%
Pagina !1 din 93
pretul extern de cotatie al titeiului din import ac"izitionat in perioada ianuarie!
decembrie .331, la un pret mediu de 6.63;.;1. lei&tona fata de pretul mediu planificat de
6..11.:/; lei&tona, cu o influenta in costurile de productie in suma de /;=.365.53; mii lei%
reducerea preturilor cu ridicata la benzina auto, incepand cu data de 31.3...331, cu o
influenta negativa in rezultatele activitatii de exploatare cu suma de ..1.939.;/9 mii lei%
modificarea pretului cu ridicata si necorelarea cu pretul extern de cotatie la pacura cu
1B sulf si peste 1B sulf, a influentat negativ rezultatele activitatii de exploatare cu suma de
11/.5;:.6// mii lei%
depasirea consumurilor de materii prime, semifabricate si materiale auxiliare, in
special la materiile prime pentru instalatia de iroliza II, a influentat negativ rezultatele per
sold +diferenta intre economii si depasiri, cu suma totala de 1=5../=.=39 mii lei%
+cauzele depasirii sunt analizate la fiecare sectie in parte,
cresterea pretului la gazele combustibile ac"izitionate din sistem incepand cu data de
...3/..331, cu o influenta negativa in costurile de exploatare, in suma totala de 1/5.53/.==;
mii lei%
depasirea consumului la energie electrica, energie termica si gaze combustibile
+cauzele depasirilor au fost analizate la fiecare sectie in parte, au influentat negativ costurile
de exploatare cu suma de 1/6.1//.533 mii lei%
scaderea pretului de cotatie pentru produsele petroliere si petroc"imice fata de pretul
intern a influentat negativ realizarea profitului cu suma de /.1.:93..=6 mii lei.
economii inregistrate la consumul de energie termica in suma de .63.:=5.5/5 mii lei%
economii inregistrate la c"eltuielile cu intrtinerea si reparatiile in suma totala de
9/..1;../1 mii lei.
8a capitolul alte c"eltuieli de exploatare, in suma de /:..;=.9=9 mii lei, sunt cuprinse$
!c"eltuieli cu actiunile sociale
/6.95/.635 mii lei
din care$
!cresa * gradinita
1.///.56: mii lei
9./=/.51/ mii lei
Pagina !2 din 93
5.36..66/ mii lei
;/;.:5/ mii lei
..1;9.=:. mii lei
.1/..;9 mii lei
;.35/.6;6 mii lei
;.6=1.5/9 mii lei
..3:/.1.5 mii lei
1./66.1:3 mii lei
!alte c"eltuieli
//6.5=6 mii lei
..)C(I@I()(4) 1I0)0CI)2) s!a realizat cu o pierdere in suma totala de
//.../.66; mii lei determinata in principal de$
@enituri
.=3.1.9.1;: mii lei
:;.:=3./51 mii lei
!@enituri din imobilizari financiare
/.;:6.5;6 mii lei
!)lte venituri
=.=61.65. mii lei
C"eltuieli
Pagina !3 din 93
///./99./3= mii lei
din care$
!diferente nefavorabile de curs valutar pentru import titei in suma de
.=:../6.3;6 mii lei
!Dobinzi bancare
6..:65.6// mii lei
din care$
!dobinzi restituire credite
9.1.:..51 mii lei
!dobinzi bancare ac"itate pentru neplata la scadenta a titeiului din import, in suma de
51.:56.9=: mii lei
!)lte c"eltuieli financiare in suma de
;.69:..63 mii lei
Din analiza activitatii pe perioada 199= * .331, se observa ca au crescut atat
veniturile, cat si c"eltuielile, de la an la an. Daca in primii doi ani a rezultat profit, in ultimii
ani +.333 si .331, activitatea a inregistrat pierderi, datorita cresterii intr!o mai mare masura a
c"eltuielilor decat a veniturilor. #e prevede ca aceasta situatie sa se redreseze in perioada
urmatoare.
/.1.1 )naliza indicatorilor economici
)naliza diagnostic a profitului
)naliza structurala a profitului presupune descompunerea in elementele componente,
care in cazul acesta, se determina ca o diferenta intre veniturile si c"eltuielile de exploatare.
@eniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri, veniturile din productia
stocata, veniturile aferente din exploatare.
C"eltuielile de exploatare cuprind toate c"eltuielile aferente circuitului de exploatare
+activitati de productie si de comercializare a marfurilor,. De asemenea, o influenta mare in
obtinerea profitului si analiza sa o are pretul, structura si dinamica sa.
Pagina ! din 93
)naliza factoriala a profitului brut total
Modelul de analiza este$
b
C@
t
x
r

b
C profit brut%
@
t
C venituri totale +exploatare, financiare, alte venituri,%
r
C profit mediu la un leu venituri totale.
Modificarea profitului brut total, se explica astfel$
Influenta modificarii veniturilor totale$
+@
t.331
* @
t.333
, x
r
C +11.5./.33/.651 * 11../..6:..:;1, x +!3,31;.,
C !/..;..6=/,= mii lei
Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri totale$
@
t.331
x +
r.331
*
r.333
, C 11.5./.33/.651 x ++!3,.69.,!+!3,31;.,,
C 11.5./.33/.651 x +!3,.;:5, C /.16;./1= mii lei
@eniturile totale au crescut cu un indice de 1,31 in .331 fata de .333% cu un indice de
1,=5 in .331 fata de 1999 si .,95 in .331 fata de 199=.
@eniturile totale s!au marit pe seama celor de exploatare, respectiv ca urmare a
cresterii productiei vandute +influentate la randul ei de pret,.
)naliza costurilor
1,C"eltuielile cu materii prime si materiale au crescut in .331 fata de 199= de 5,6.
ori% in .331 fata de 1999 de .,/= ori% iar in .331 fata de .333 de 1,35 ori.
Desi, cresterea c"eltuielilor cu materiale se datoreaza in cea mai mare parte influentei
preturilor materialelor, care au crescut in perioada analizata, ca si unor disfunctionalitati
legate de asigurarea de materii prime, resurse materiale, umane, financiare sau existenta unor
factori perturbatori in utilizarea lor.
.,C"eltuielile cu salariile si munca vie sunt dependente de productivitatea muncii,
exprimata prin timpul consumat pe unitatea de produs si salariul mediu pe unitatea de timp.
C"eltuielile cu personalul au crescut cu un indice de .,6/ in .331 fata de 199=% cu un
indice de .,31 in .331 fata de 1999 si cu un indice de 1,/9 in .331 fata de .333.
Pagina !! din 93
- atentie aparte se va acorda salariilor de baza in care se reflecta calitatea factorului
uman.
In total c"eltuieli, ponderea c"eltuielilor cu materialele o are indicatorul c"eltuieli
aferente veniturilor din activitatea de baza, deci este principalul factor de influenta.
)naliza ratei rentabilitatii. #istemul de indicatori de acest tip reflecta eficienta
anumitor laturi ale activitatii.
2ata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care capitalul, in
intregul sau, capitalul permanent sau capitalul propriu aduce profit.
4volutia
ratei
rentabilitatii
in perioada
199= * .331
(abel
nr. /..
0r.
crt.
Indicator u.m. 199= 1999 .333 .3331
1
2ata rentab. 4conomice
rofit brut
Capital permanent
B /,65 15,=3 !:,/. !9:,:
.
2ata rentab. 1inanciare
rofit brut
Capital propriu
B 5,=. 1:,/6 !:,=; !9:,:
/
2ata rentab. mi'l. Consum.
rofit
Costul prod. vandute si
incasate permanent
B 3,:: 5,9; !1,=. !.;,;:
5
2ata rentab. cap. social
rofit brut
Capital social
B 6,1/ :9,91 !:,9: !13:,5/
6
2ata rentab. veniturilor
rofit brut
Cifra de afaceri
B 3,:: 6,1: !1,9: !.9,//
Pagina !" din 93
In ansamblul indicatorilor economico!financiari, rata rentabilitatii se situeaza printre
cei mai sintetici indicatori de eficienta ai activitatii intreprinderii.
1.)naliza factoriala a ratei rentabilitatii economice
2ata rentabilitatii economice masoara eficienta utilizarii capitalului permanent.
2
ec
C
133
r .
x
opriu Cap
Pb

2
ec
C
133
. .
. r
.
. .
.
.
X
A C
brut ofit
x
propriu Cap
A C
x
permanent Cap
propriu Cap

Cap. propriu roductia real. rofit. brut
la 1 leu cap. la 1 leu cap. la 1 leu
permanent propriu product. 2ealizata
Cap. permanent C Cap. propriu D Datorii financiare sau imprumuturi pe termen lung
sau mediu
Cap. permanent
199=
C 5/9.1.3.191 mii lei D 16=.1:;.6.; mii lei
C 69;..=;.;1= mii lei
Cap. permanent
1999
C 1.;:6./9:.1:= mii lei D 1=/.=;/.5== mii lei
C 1.959..:9.:6: mii lei
Cap permanent.333 C ..=16.=3/..19 mii lei D 16;.16..1:9 mii lei
C ..9;..966./== mii lei
Cap.permanent.331 C /.3:..59..115 mii lei D 1..;..93; mii lei
C /.3:/.;:6.3.1 mii lei
2
ec 199=
C
B 65 , / 133
;1= . .=; . 69;
:.6 . 1;; . .1
133
.
199=
199=

permanent Cap
Pb
2
ec 1999
C
B =3 , 15 133
:6: . .:9 . 959 . 1
9:/ . :// . .==
133
.
1999
1999

permanent Cap
Pb
Pagina !# din 93
2
ec .333
C
B /. , : 133
3.1 . ;:6 . 3:/ . /
/:/ . :;5 . 19/
133
.
.333
.333

permanent Cap
Pb
2
ec .331
C
B : , 9: 133
3.1 . ;:6 . 3:/ . /
:/9 . 91. . 9:3 . .
133
.
.331
.331

permanent Cap
Pb
Modificarea marimii ratei rentabilitatii economice$
1,K2
ec .331&.333
C 2
ec .331
* 2
ec .333
C +!9:,: , * +!:,/., C !9:,: D :,/. C !93,.=B
.,K2
ec .331&1999
C 2
ec .331
* 2
ec 1999
C +!9:,:, * 15,=3 C !111,5B
/,K2
ec .331&199=
C 2
ec .331
* 2
ec 199=
C +!9:,:, * /,65 C !133,15B
Influenta modificarii marimii capitalului propriu la 1 leu capital permanent$
K

,
_
permanent Cap
propriu Cap
.
.

C
,
_
133
. .
.
.
.
.333
.333
.333
.333
.333
.333
.331
.331
x
CA
Pb
x
permanent Cap
CA
x
permanent Cap
propriu Cap
permanent Cap
propriu Cap
C
133
.61 . 399 . =5; . 9
/:/ . :;5 . 19/
/== . 966 . 9;. . .
.61 . 399 . =5; . 9
/== . 966 . 9;. . .
.19 . =3/ . =16 . .
3.1 . ;:6 . 3:/ . /
115 . 59. . 3:. . /
x x x

,
_
C
C +3,99 * 3,9;,x/,/1x+!3,3.,x133 C !3,1/B
..1. Influenta modificarii productiei realizate la 1 leu capital propriu
K

,
_
propriu Cap
CA
.
Pagina !$ din 93
C
,
_
133
.
.
. .
.333
.333
.331
.331
.333
.333
.331
.331
x
CA
Pb
x
permanent Cap
propriu Cap
x
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
C

,
_
133 , 3. , 3 + 99 , 3
/== . 966 . =16 . .
.61 . 399 . =5; . 9
115 . 59. . 3:. . /
3:/ . 139 . 395 . 13
x x x
C +/,.9 * /,59,x3,99x+!3,..,x133C5,/:B
/.1. Influenta modificarii profitului la 1 leu productie realizata
K
CA
Pb
C
,
_
133
. .
.
.331
.331
.331
.331
.333
.333
.331
.331
x
propriu Cap
CA
x
permanent Cap
propriu Cap
x
CA
Pb
CA
Pb
C
( )
1
]
1
133 , .9 , / +
/== . 966 . 9;. . .
115 . 59. . 3:. . /
3. , 3
3:/ . 139 . 395 . 13
:/9 . 91. . 9:3 . .
x x x
C +!3,.9 D 3,3.,x1,3/x/,.9x133 C !91,59B
In perioada analizata, nivelul ratei rentabilitatii economice a scazut 93,.=B in .331
fata de .333% cu 111,5B in .331 fata de 1999 si cu 133,15B in .331 fata de 199=.
)ceasta scadere se datoreaza in cea mai mare parte a influentei modoficarii capitalului
propriu la 1 leu capital permanent, determinand reducerea nivelului rentabilitatii economice
cu 3,1/B si a influentei modificarii profitului la 1 leu productie realizata cu 95,59B.
Deasemenea, mentionam ca reducerea ratei economice se datoreaza ma'orarii
indicelui de crestere a capitalului permanent intr!un ritm ce devanseaza mult indicele de
crestere, excetie facand indicii din .331 fata de .333.
(abelul /./.
199= 1999 .333 .331 .331&L33 .331&L99 .331&L9=
rofit
brut
.11;;:6. .==://9:/ !19/:;5/:/ !
.9:391.:/9
16,.= !13,.6 !1/9,=1
Cap.
perm
69;.=;;1= 1959.:9:6: .9;.966/== /3:/;:63.1 1,3/ 1,6; 6,1/
Ib .331&.333 M ICap. perm. .331&.333% 16,.= M 1,3/ ca urmare a profitului brut
care este negativ in ambii ani.
Pagina !9 din 93
Ib .331&1999N ICap. perm .331&1999% !13,.6 N 1,6;
Ib .331&199= N ICap. perm .331&199=% !1/9,=1 N 6,1/
#tructura si evolutia capitalului permanent trebuie sa fie interpretate in spiritul
respectarii prevederilor legale si a cauzelor care au determinat modificarile respective.
#porirea capitalului social este un efect al ma'orarii patrimoniului, concomitent cu
ma'orarea elementelor patrimoniale de activ si s!a realizat prin emisiune de noi emisiuni si
reevaluarea capitalului.
4miterea de noi actiuni prezinta avanta'ul ca nu a'ung la rambursare, ca obligatiunile,
si sunt purtatoare de dividende, care depind de marimea profitului obtinut.
2eevaluarea patrimoniului +activului, are loc prin modificarea preturilor bunurilor
aflate in patrimoniul societatii.
In concluzie, reducerea ratei rentabilitatii economice +si c"iar neexistenta ei in ultimii
doi ani, datorita faptului ca este negativa, obtinute de #ucursala )24CAIM itesti de la
/,65B in 199= la *:,/.B in .333 si la *9:,:B in .331 se datoreaza inflatiei ce caracterizeaza
societatea romaneasca si care amplifica pierderea gradului de valorificare a capitalului
permanent pe parcursul anilor. 4xceptie face anul 1999, cand rata eficientei economice
a crescut de la /,65B cat era in 199=, la 15,=3B, ca urmare a cresterii veniturilor totale intr!o
mai mare masura decat a c"eltuielilor% sporind astfel profitul brut al firmei.
.. )naliza factoriala a ratei rentabilitatii financiare
2ata rentabilitatii financiare exprima eficienta utilizarii capitalurilor proprii.
2
f
C
133
.
133
.
. r
x
CA
Pn
x
propriu Cap
CA
x
propriu Cap
net
Modelul de analiza exemplificat cifric pe baza datelor din .333 * .331.

2
f .331
C
B : , 9: 133
115 . 59. . 3:. . /
:/9 . 91. . 9:3 . .
133
.
.331
.331

x x
propriu Cap
Pn
Pagina "% din 93
2
f .333
C
B =; , : 133
.19 . =3/ . =16 . .
/:/ . :;5 . 19/
133
.
.333
.333

x x
propriu Cap
Pn
Modificarea ratei rentabilitatii financiare$
K2
f .331&.333
C 2
f .331
* 2
f .333
C !9:,: * +!:,=;, C !9:,: D :,=; C !=9,;/B
..1. Influenta modificarii productiei realizate la 1 leu capital propriu
K

,
_
133
. . .
.333
.331
.333
.333
.331
.331
x
CA
Pn
x
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
C

,
_
133
.61 . 399 . =5; . 9
:/9 . 91. . 9:3 . .
.19 . =3/ . =16 . .
.61 . 399 . =5; . 9
115 . 59. . 3:. . /
3:/ . 139 . 395 . 13
x x
C +/,.9 * /,59, x +!3,/3, x133 C :B
.... Influenta modificarii profitului net la 1 leu productie realizata
K

,
_
133
.
.331
.331
.333
.333
.331
.331
x
propriu Cap
CA
x
CA
Pn
CA
Pn
CA
Pn
C

,
_
133
115 . 59. . 3:. . /
3:/ . 139 . 395 . 13
.61 . 399 . =5; . 9
/:/ . :;5 . 19/
3:/ . 139 . 395 . 13
:/9 . 91. . 9:3 . .
x x
C
[ ] B =/ , == 133 .9 , / , 3. , 3 + , .9 , 3 + x x
-bservam ca nivelul ratei rentabilitatii a scazut in .331 fata de .333 cu 9:,:B% cu
131,5.B fata de 199= si cu 11.,9B fata de 1999.
#e observa deci o ineficienta a utilizarii capitalurilor proprii concretizate printr!o
viteza de reactie mica a acestora.
(ranzitia la economia de piata a societatii romanesti, cand orice firma incearca sa se
mentina la suprafata si sa intuiasca o cale de urmat cat mai eficienta, si!a lasat amprenta si
asupra firmei analizate.
Pagina "1 din 93
Mentionam, de asemenea, influenta nefavorabila a profitului net la 1 leu productie
realizata, ceea ce se explica printr!o crestere a profitului net mai redusa decat a valorii
productiei. )ceasta evolutie a profitului net are la baza cresterea c"eltuielilor intr!o mai mare
masura fata de veniturile firmei.
)vand in vedere evolutia cererii de produse petroliere si preturile internationale pe
piata, este evident ca #ucursala nu poate continua politica obtinerii de profit pe baza ma'orarii
preturilor, deci este de asteptat, in perioada urmatoare, ca ratele de rentabilitate sa scada.
)naliza productiei marfa fabricata +mii lei,
roductia marfa fabricata a crescut de la /.:;;.;//.:36 mii lei in 199= la
6.;=9.36;./1= mii lei in 1999 si la 13.:.1.13:.31= mii lei in .333 si la 13.:5;.359.15= mii lei
in .331.
)cest fenomen este pus pe seama preturilor de vanzare care au crescut in aceasta
perioada, a inflatiei mari ce caracterizeaza economia romaneasca.
)naliza stocurilor
!
Mi
i
lei
!
(a
bel
ul
/.5
.
0r
.
crt
.
#tocuri 199= 1999 .333 .331 .331&
199=
.331&
1999
.331&
.333
1. Materii prime si
materiale
.5.61/;/; /1:.3==:9 ;/61.5913 1131=5=/6: 5,5: /,5= 1,59
.. rod.finite si 53.5;;/;/ /=.;91;95 13=:1./9.5 =55;;96=: .,39 .,.1 3,;;
Pagina "2 din 93
semifabricate
/. roductia
neterminata
6/=;95= 996:/.1 .9999.6. :..69;96: 116 :.,6 .3,;6
5. #tocuri aflate la
terti
:656;.5; .:;;5;559 /3=3=;;6/ /1..;965: 5,;; 1,1: 1,31
(-()8
#(-CU2I
;1:=.36/6 9;.96=5=6 .1:3:5=163 .==1636555 5,3. .,9: 1,//
rin natura lor, orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori, de capital.
0ivelul stocului a depasit in toti anii cotele prevazute. Dupa cum se observa
principala cauza a cresterii stocului total este cresterea stocului de produse finite in anul
.333% a stocului de materii prime si materiale si a productiei neterminata.
In primul rand, ne referim la imposibilitatea unor beneficiari care au facut comenzi de
produse, de a le activa +ceea ce 'ustifica numarul mare de facturi emise si neincasate,.
In ceea ce priveste depasirea necesarului de materii prime si materiale, ceea ce a dus
la formarea stocurilor peste nivelul proiectat, releva o proasta organizare a compartimentului
de aprovizionare * care a contractat necesar de aprovizionare peste necesitatile reale ale
productiei% nerespectarea de catre furnizori a termanelor de livrare, ceea ce a dus la o
suprapunere a aprovizionarii% nerespectarea ritmicitatii aprovizionarii cu materii prime si
materiale.
)naliza eficientei utilizarii resurselor umane
In cadrul unitatii, personalul este repartizat in trei sc"imburi% cu un sc"imb de rezerva.
)stfel programul de lucru este de = ore pentru personalul (4#) de la ;./3 * 1:.33, iar in cele
pe sc"imburi, programul este diferit in functie de sectia in care lucreaza si in functie de
functia pe care o are.
In fiecare dimineata se analizeaza ceea ce s!a efectuat in ziua precedenta si se se
analizeaza situatiile in care au aparut diferite probleme, care se solutioneaza.
(abelul /.6. ! mii lei !
0r.
crt.
Indicatori u.m 199= 1999 .333 .331 O31&
O9=
O31&
O99
O31&
O33
1. 0umar
salariati
per ;:5; :;5. ://6 :1/. 3,=3 3,91 3,9:
.. rod.marfa Mii
Pagina "3 din 93
fabricata lei /:;;;//:3
6
6;=936;/1
=
13:.113:31
=
13:5;35915
=
.,=9 1,=/ 1,33
/. roductivit.
medie
anuala
Mii
lei&
per.
5=39/= =6=:66 1:;:6;6 1;/:/39 /,:1 .,3. 1,3/
5. Dur. medie
a zilei de
lucru
-re ;,=. ;,9 ;,:1 ;,59 3,96 3,9: 3,9=
6. roductivit.
medie orala 8ei :1631 13::93 ..3/1. ./1=1: /,;: .,1; 1,36
In ceea ce priveste analiza stabilitatii efectivului de salariati, o conditie importanta
pentru utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca existente in unitatea economica o
constituie asigurarea unei stabilitati cat mai mari a acesteia.
In tabelul utilizarii fortei de munca +/.6., se observa ca forta de munca a scazut. Daca
in anul 199= existau ;:5; muncitori, in .331 a a'uns la :1/., adica cu 1116 muncitori mai
putin fata de 199=% fata de 1999 cu :13 mai putin si cu .3/ mai putini fata de .333.
)ceasta reducere se datoreaza faptului ca unitatea a dat in soma' acesti muncitori sau
prin iesirea la pensie a lor.
0ivelul de calificare al personalului reprezinta un aspect important, care se
concretizeaza in perfectionarea muncii ca factor de productie. Dimensionarea productiei
muncii depinde nemi'locit de nivelul calificarii fortei de munca.
)naliza eficientei resurselor umane
Utilizand valoarea productiei marfa, relatiile de calcul sunt$
!productivitatea anuala pe salariat$
Ts
Qf
W
!productivitatea orara pe salariat$
Wm Nm
Qf
)ceasta analiza are drept scop$
a,analiza situatiei generale a productivitatii muncii%
Pagina " din 93
b,analiza volumului productiei ca efect al utilizarii resurselor umane%
c,consecintele economice ale modificarii productivitatii muncii asupra indicatorilor
economico!financiari.
Din tabelul nr./.6., se observa ca productivitatea medie anuala a crescut de .,=9 ori in
.331 fata de 199=% cu 1,=/ ori in .331 fata de 1999 si de 1,33 ori in .331 fata de .333.
C"iar daca s!a inregistrat o depasire a nivelului productivitatii muncii la nivel anual si
orar, situatia este nefavorabila, deoarece reprezinta rezultatul utilizarii incomplete a duratei
zilei de lucru, care nu a fost folosita integral, existent abateri de 3,1= ore in 199=% 3,1 in 1999%
3,/9 in .333 si 3,61 in .331.
Cauzele acestor abateri sunt datorate pauzelor prelungite, invoirilor, depasirea
timpului de repaus, odi"na etc.
Depasirea nivelului productivitatii pe salariat este rezultatul cresterii nivelului
productivitatii orare pe produs si al modificarii structurii productiei +cresterea ponderii
produselor cerute de piata, de o calitate mai buna,.
0umarul de salariati din .331, nu se poate aprecia daca ar fi optim fata de programul
de productie prevazut pentru acest an. 4xista posibilitati de reducere in continuare a
numarului de salariati, fara a influenta nivelul productiei fizice.
Un simptom pozitiv este realizat prin investitii, cu a'utorul carora s!au modernizat
cuptoarele iroliza II, instalatiile, statia de epurare biologica, separator ape * produse
petroliere, dotari si utila'e independente, reactoare .I.., montare vase -xid de etilena etc.%
aceste lucruri ducand la cresterea calitatii produselor.
In anul 199= investitiile s!au ridicat la suma de 1:=.3=3.;5= mii lei.
In anul 1999 investitiile au fost in valoare de 16:.999.391 mii lei.
In anul .333, #ucursala )rpec"im itesti a realizat lucrari de investitii in valoare de
..3.995.;1/ mii lei.
In anul .331, lucrarile de investitii au avut o valoare de 1:6./19.=6: mii lei, scazand
fata de .333.
4xistenta simptomelor negative genereaza disfunctionalitati in activitatea firmei, iar
existenta simptomelor pozitive genereaza buna functionare a firmei.
#inteza acestor simptome este redata in continuare in tabelul /.:

(abelul nr. /.:
0r. #IM(-M4 -PI(I@4 #IM(-M4 047)(I@4 -<#42@)(II
Pagina "! din 93
crt.
1. Cresterea C) de /,1: ori
in .331 fata de 199=% de
1,=1 ori fata de 1999 si
de 1,3. ori fata de .333.
)ceasta crestere este
influentata de cresterea
valorii de productie
vinduta de baza, care a
crescut de /,1; ori in
.331 fata de 199=, de 1,=
ori fata de 1999,
insemnind o crestere
5.631..33.1:: mii lei, iar
fata de .333 de 1,33 ori.
In .333 si .331,rezultatul
brut a fost negativ, ca
urmare a cresterii
c"eltuielilor fata de venituri.
Daca in .333,rezultatul
exercitiului a inregistrat o
pierdere de 19/.:;5 mil.lei,
in .331 acesta a inregistrat o
pierdere de ..9:3.91.
mil.lei.
8a analiza C), nivelul
stocurilor si valoarea
facturilor emise si
neincasate au influenta
negativa asupra C), insa
nu influenteaza tendinta de
crestere a acesteia datorita
preturilor +productiei
valorice,.
.. Cresterea veniturilor din
exploatare in .331 cu
/33Bfata de 199= cu
193B fata de 1999 si cu
13/B fata de .333.
Cresterea c"eltuielilor
totalecu /;.B in .331 fata
de 199=% cu .55B fata de
1999 si cu 1.6B fata de
.333.)ceste cresteri ale
c"eltuielilor au fost
inregistrate datorita cresterii
c"eltuielilor cu personalul %
a impozitelor si taxelor %a
diferentelor nefavorabile de
curs valutar la impozitul de
materii prime% piese sc"imb%
etc.
/. Cresterea capitalului
propriu in .331 de peste
: ori fata de 199=%de .
ori fata de 1999 si de
1,3= ori fata de .333.
#caderea numarului de
salariati de la ;:5;
muncitori in 199= la :1/. in
.331. )cest lucru s!a datorat
iesirii la pensie si a
soma'ului.
5. Cresterea productiei 2educerea medie a zilelor
Pagina "" din 93
exercitiului cu .,=9 ori in
.331 fata de 199=, de
1,=/ ori in 1999 fata de
.331 si de 1,33 in .333
fata de .331.
de lucru, ca urmare a
invoirilor, depasirea
timpului repauz.
6. 2ealizarea de investitii
pe tot parcursul perioadei
analizate, acest lucru
ducind la cresterea
calitatii produselor.
/... Identificarea punctelor forte si a punctelor slabe
ale #ucursalei )rpec"im itesti si determinarea
cauzelor care le!au determinat.
/...1. Identificarea punctelor forteale activitatii sucursalei.
#ucursala )rpec"im itesti este rezultatul unei comasari evolutive in timp a trei
unitati care au avut activitate si conceptie de functionare independenta si anume $
uzina de negru de fum pusa in functiune in 19:: %
Combinatul etroc"imic * pus in functiune etapizat intre 19:9 si 19=3%
2afinaria itesti realizata si pusa in functiune intre 19:9 si 19=3.
4ste amplasata in partea de # * @ a Municipiului itesti si ocupa o suprafata de 663
"a, din care pe 5:= "a sunt amplasate instalatiile de productie, restul suprafetei revenind
retelelor de utilitati , cai ferate uzinale, drumuri interne de acces si spatii de siguranta +toate
proprietate a sucursalei,.
rin conceptia sa de amplasare si profilul de fabricatie, ca furnizor principal sau unic
pentru anumite produse, #ucursala )rpec"im itesti este unitatea care sustine ca materii
prime in calitate de furnizor, urmatoarele subramuri industriale $
prelucrarea materialelor plastice %
fire si fibre sintetice %
cauciuc sintetic si prelucrare cauciuc %
Pagina "# din 93
monomeri pentru industria c"imica si sinteza%
policlorura de vinil si plastifianti %
e piata externa, )rpec"im s!a impus in special cu produsele $ polietilena de inalta
densitate, negru de fum, benzina si motorina auto, etc.
#ucursala este prezenta, c"iar daca in unele cazuri cu intermitente pe piete cum ar fi
Aong >ong % #ingapore % )ustria % 4lvetia, 7recia % 4gipt % -landa % )frica de #ud% (urcia %
1ilipine% Iran % )nglia % C"ina % Qaponia, deci practice produsele )rpec"im au fost vindute pe
toate continentele si pe toate tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare.
entru desfasurarea acestor activitati sunt organizate compartimente pentru $
exporturi produse c"imice si petroc"imice din profilul sucursalei %
importuri de materii prime si materiale %
importuri de piese de sc"imb , utila'e, licente %
consulting si eficienta %
transporturi internationale si taxe vamale .
rin aceste compartimente se realizeaza un contract direct cu piata externa si export,
facilitind cresterea vitezei operatiunilor financiar * comerciale cu efecte favorabile asupra
eficientei activitatii societatii.
In privinta fortei de munca, sucursala dispune de un personal de operare de inalta
calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petroc"imie, personal care de
16 ani acorda asistenta te"nica in strainatate. #alariatii unt integrati intr!un sIstem
organizatoric care permite operarea instalatiilor, ec"ipamentelor, protectia mediului, centrul
de calcul si alte sectoare, dind o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile.
In legatura cu managementul calitatii, cucerirea de noi piete si mentinerea pe pietele
traditionale sint conditionate de competitivitatea produselor, una din componentele principale
ale acestora fiind calitatea .
rin cele 1: laboratoare de specialitate se asigura un riguros control de calitate a
materiilor prime si auxiliare al produselor pe fluxul de fabricatie si al produselor finite.
entru monitorizarea continua in flux, a calitatii produselor se urmareste extinderea
introducerii analizorilor de process.
entru atingerea acestui scop, conducerea #ucursalei )rpec"im a "otarat
implementarea unui #istem de Calitate in conformitate cu cerintele seriei I#- 9333, care in
iunie 199; a fost certificat de catre (R@ C42( Certification <odS Munc"en dupa #2 40
I#-933..
Pagina "$ din 93
Un alt puncte forte, il reprezinta faptul ca )rpec"im dispune de o retea 0ovell *
0eGtGare si o retea Unix cu aproximativ .63 microcalculatoare C avind ca support fizic
fibra optica +aproximativ 16333 m , si cablul coaxial.
2eteaua informatica )rpec"im include 1ile server CompaT roliant 1633&16&133.
Model 1 si / servere #U0, #parc 13334, #parc .3, Model :1. si este conectata la Internet.
8a nivelul anului .33. #istemul Informatic Integrat )rpec"im acopera toate
functiunile principale ale unui sistem economic $ 1inanciar * Contabilitate si Mi'loace 1ixe,
Controlul Costurilor , Managementul Materialelor si al roduselor 1inite, @anzari si
Distributie, )provizionare, roductie, -ptimizare si #imilare, rocese Industriale, Cercetare
* Dezvoltare etc.
#istemul Informatic )rpec"im a fost caracterizat de firme si persoane competente in
domeniul (e"nologiei Informatice ca fiind printre cele mai dezvoltate din tara.
)rpec"im este prima Companie din 2omania din domeniul prelucrarii titeiului
anga'ata in procesul de rete"nologizare si prima Companie din 2omania care foloseste in
regim de fabricatie 6 module #) 2&/. #electand 2&/ ca softGare integrat de gestiune si
conducere, )rpec"im a putut atinge multe din telurile ei strategice. In noul sistem economic
caracterizat prin concurenta si economie de piata, 2&/ se inscrie ca factor activ al progresului,
raspunzand noilor exigente referitoare la cantitatea si calitatea informatiei ve"iculate.
Un alt punct forte este acela ca )rpec"im nu realizeaza produsele fara a avea
desfacerea asigurata.
4xistenta in stoc a unor produse finite este motivata de lipsa capacitatii de plata a
beneficiarilor si nu de absenta acestora.
#inteza punctelor forte este redata in continuare, in tabelul nr. /.;.
Pagina "9 din 93
(abelul nr./.;.
rincipalele puncte forte ale #ucursalei )rpec"im itesti
0r.
crt.
uncte 1orte (ermen de
comparatie
Cauze principale 4fecte
1. )utonomie in
asigurarea
utilitatilor$ abur
te"nologic, apa
industriala%aer
comprimat.
#ituatia altor
combinate ce
nu detin
aceasta
autonomie.
4xistenta unei
centrale termice
dotata cu ; cazane
pentru abur
te"nologic.
4xistenta unei statii
de compresoare
pentru aer
comprimat.
4fectele vizeaza
realizarea unor
economii in ceea ce
priveste c"eltuielile
materiale%daca
intreprinderea ar fi
depins de furnizorii
acestor utilitati ,
c"eltuielile ar fi fost
mai mari.
.. 8egatura directa la
reteaua de transport
feroviar si rutier
international%
#ucursala e
deservita de cai
ferate uzinale, linii
de manevra%drumuri
interioare si spatii
de siguranta% pe o
suprafata de 5:= "a.
#ituatia altor
societati ce nu
detin aceasta
autonomie.
reocuparea
conducerii
combinatului pentru
asigurarea unei bune
aprovizionari cu
materii prime ca si
asigurarea la timp
catre beneficiar a
produselor finite.
)sigurarea unei bune
ve"iculari si
manipulari a materiilor
prime si a produselor
finite.
/. <una stabilitate a
fortei de munca,
coeficientul de
fluctuatii variind
intre 199=*.331
intre 3,315 si 3,31;
Coeficientul
de fluctuatie
din perioada
anterioara.
)sigurarea
transportului la si de
la intreprindere.
#tabilitate mare a
fortei de munca si
legatura in timp cu
locul de munca,
evitarea pericolelor
dificile de acomodare
cu noul loc de munca.
5. 4xistenta unui
personal de inalta
#ituatia din
alte societati.
ersonalul acorda
asistenta te"nica de
2idicarea calitatii
produselor% fiind
Pagina #% din 93
calificare , cu
experienta in
prelucrarea titeiului.
16 ani in strainatate. integrati intr!un
sSstem organizatoric
care permite operarea
instalatiilor%protectia
mediului, etc.
6. e piata
externa,)rpec"im
s!a impus cu
produse pe toate
tipurile de piete din
punct de vedere al
gradului de
dezvoltare
#ituatia altor
societati
4xistenta unor
compartimente in
cadrul sucursalei care
realizeaza un contact
direct cu piata
externa.
1aciliteaza cresterea
vitezei operatiunilor
financiar * comerciale
cu efecte favorabile
asupra eficientei
activitatii societatii.
:. 4xistenta unui
centru de calcul cu
o retea 0ovell *
0eGan are si o
retea Unix.
Caracterizat
de firme si
persoane
competente ca
fiind printer
cele mai
performante
din tara.
)ceasta retea are
aproximativ .63
microcalculatoare
.C. avind ca support
fizic fibra optica si
cablul coaxial si
folosirea in regim de
fabricatie a 6 module
#) 2&/.
#istemul informatic
acopera toate
functiunile principale
ale unui ;1Sstem
economic. Cu a'utorul
modulelor 2&/ %
)rpec"im a putut
atinge multe din
telurile ei strategice.
;. 2egasirea
ma'oritatii
activitatilor
necesare realizarii
obiectivelor,
dimensionarii
procesuale,
insuficienta unora
dintre acestea.
Cerintele
impuse de
functionarea
firmei in
conditiile
economiei de
piata.
!orientarea
managementului spre
performanta.
!intensificarea
concurentei in
domeniul productiei
si comercializarii de
ec"ipamente
industriale.
!Creearea premizelor
necesare pentru
promovarea unor
sisteme organizatorice,
flexibile, dinamice.
!)sigurarea unor
conditii de ordin,
disciplina si
rigurozitate.
/..... Identificarea punctelor slabe ale #ucursalei )rpec"im si a cauzelor care le!
au generat
Pagina #1 din 93
Un prim punct slab este faptul ca gradul de utilizare a capacitatilor de productie
existente nu a fost integral acoperit, in primul rand datorita lipsei de materie prima titei care a
generat principala strangulare in productia existenta de etilena la instalatiile de piroliza, care
la randul lor sunt pricipalul furnizor de materii prime pentru petroc"imie. In ceea ce priveste
gradul de acoperire al capacitatilor de productie, acesta se leaga si de dezec"ilibrul creat dupa
1993 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general.
2afinaria a fost proiectata pentru a prelucra ; milioane tone titei pe an, fiind
constituita din doua module de prelucrare, fiecare cu o capacitate de /,6 milioane tone, in
cadrul unui flux de valorificare superioara a "idrocarburilor. In prezent insa ea functioneaza
la o capacitate de /,6 milioane tone titei&an.
unctele slabe in privinta pietei de desfacere
robleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza +amoniac, metanol,
clor, soda si materii prime pentru piroliza, se intampla in anotimpul friguros din cauza
limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.
Un alt punct slab ar fi legat de relatiile cu mediul, unde c"iar daca s!au amena'at
diferite instalatii de absorbtie a noxelor, inca se mai elimina in aer o cantitate destul de mare
de factori poluatori.
Cresterea intr!o proportie mai mare a c"eltuielilor decat a veniturilor in ultimii doi
ani, inregistrandu!se profiturile cu minus.)stfel ca c"eltuielile au crescut cu /;.,=6B in
.331 fata de 199=% pe cand veniturile cu doar .95,5=B in .331 fata de 199=.
2atele de rentabilitate +economica, financiara, a veniturilor, in ultimii doi ani au
scazut, inregistrandu!se valori negative +exemplu$ rata rentabilitatii economice in 199= era de
/,65B pentru ca in .333 sa a'unga de *:,/.B, iar in .331 de *9:,:B,. )cest lucru s!a datorat
profitului brut care a inregistrat valori negative.
)lt punct slab ar fi unele utila'e si instalatii care trebuiesc inlocuite pentru ca au
uzura mare si nu mai fac fata noilor te"nologii.)cest lucru se are insa, in vedere in perioada
urmatoare +de a fi inlocuite cu te"nologie moderna,.
unctele slabe desprinse din cadrul analizei, se prezinta in tabelul nr. /.=.
Pagina #2 din 93
(abelul nr./.=.
rincipalele puncteslabeale #ucursalei )rpec"im itesti
0r.
crt.
uncte slabe (ermen de
comparatie
Cauze principale 4fecte
1. Utilizarea
capacitatii de
productie
existenta nu este
integral
acoperita
+ex$2afinaria a
fost proiectata
pentru a prelucra
; mil. to
titei&an%ea
functionind in
present la o
capacitate de /,6
mil. to titei&an.
Capacitatea de
productie
pentru care a
fost ea initial
fabricata.
Datorita lipsei de materie
prima,titei si a
dezec"ilibrului creeat dupa
1993 in raportul dintre
cerere si oferta ca urmare a
declinului economic
general.
#!a redus
productia
existenta de
etilena la
instalatiile de
piroliza, care la
rindul lor sunt
principalul
furnizor de materii
prime pentru
petroc"ime.
.. In cazul
aprovizionarii cu
materii prime de
se intampla in
anotimpul
friguros, din
cauza limitarilor
in consumul de
gaze naturale la
producatorii
acestor materii
prime.
#ituatia din
sucursala in
timpul rece.
)notimpul rece, duce la
limitarea gazelor naturale.
Intirzaierea
materiei prime,
+ammoniac, soda,
clor, de la
producatori.
/. 2educerea
duratei de lucru
(impul de
lucru aferent
2educerea randamentului
activitatii personalului,
2educerea
productivitatii
Pagina #3 din 93
de la ;,=. ore &
zi in 199= la
;,59 ore & zi in
.33 l.
unei zile
lucratoare.
situatie desprinsa din
balanta timpului de munca.
muncii mediu
anula de la /,:1
cat era in 199=
fata de .331 la
1,3/ cat era in
.333 fata de .331,
cat si reducerea
productivitatii
medie orare.
5. Uzura unor
utila'e si
instalatii care nu
au fost inlocuite
si necesita
inlocuirea.
1unctionarea
acestora lasa
de dorit.
0ecesitarea reparatiilor care
sunt tot mai costisitoare si a
pierderilor de timp, bani si
materii prime.
2educerea
productivitatii
utila'elor datorita
nefunctionarii la
parametrii
acestora.
6. 2atele de
rentabilitate
+economica,
financiara, a
veniturilor, in
ultimii . ani au
inregistrat valori
negative +de la
/,65B in 199= la
+!9:,:B, in
.331.
2atele de
rentabilitate
din perioadele
precedente.
C"eltuielile totale sunt mai
mari decit veniturile totale.
2ealizarea unor
c"eltuieli mari,
care au dus la
pierderi,
realizindu!se
dezec"ilibru in
activitatea
societatii.
:. ondere ridicata
a c"eltuielilor
materiale.
0ivelul realizat
in anii
precedenti.
! 4volutia inflatiei %
! Influenta determinate a
unor factori exogeni, firmei
+economici,manageriale,%
! 7reutati in recuperarea
creantelor %
! )provizionare neritmica %
! Dimensionarea
ratei de eficienta a
c"eltuielilor.
/./ 4videntierea oportunitatilor si pericolelor mediului ambiant
Pagina # din 93
)ctivitatea de export * import
rodusele petroliere obtinute din prelucrarea titeiului destinate exportului se
comercializeaza prin firme de comert extern cu asigurarea serviciilor de import si export
produse de catre #.C. -I8 (42MI0)8 Constanta.
entru a evidentia mai bine evolutia exportului #ucursalei )rpec"im, vom lua
pentru exemplificare rezultatele inregistrate in valuta pe ultimii 5 ani$ 199=, 1999, .333,
.331.
1, In perioada anului 199= s!au livrat pe valuta produse in valoare de 1/5.;/5.59.U,
din care$
!produse livrate la export in valoare de$
115.9././/.U
!produse livrate la intern pe valuta * etilena la #.C. -ltc"im #.). 2amnicu!@alcea
pentru productia de @C$
./.=11.1:3U
e produse, cantitativ si valoric, exportul s!a realizat astfel$
Cantitate +tone, ret +U&tona, @aloare ! U
). roduse etroliere
<enzina auto /19.916 1/= 55..=:.;93
Motorina auto .11.55; 139 ...95=..9;
(-()8 :;../6.3=:
<. roduse etroc"imice
)crilonitril :;.99/ 5/6 .9.6;/.9=5
olietilena de mica densitate .6..;6 :6. 1:.593..:.
olietilena de mare densitate 1.; ;6; 9/.=:3
Monoetilenglicol ..6 55/ 99.631
Cianura de sodiu +133B, 13=3 ;.. ;=3.3.9
0egru de 1um 15 5=: :.=33
#ulf ..153 5: 9;.;59
4tilena livrata pe valuta la
#.C. -ltc"im #.).
5=.;33 5== ./.=11.1:3
(-()8 ;1.599.536
(-()8 74042)8 1/=.;/5.59.
., In perioada anului 1999 s!au livrat pe valuta produse petroliere si petroc"imice in
valoare de 1;..1.=..3.U, din care$
Pagina #! din 93
15/.9=5.:=/U
!produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei!etilena la
#.C. -ltc"im 2amnicu!@alcea$
.=.15/.619U
e produse, cantitativ si
valoric, exportul s!a realizat
astfel$
). roduse etroliere
<enzina auto /;;.;1= 1;. :5.=/1.;;1
Motorina auto 1:3./:: 1:/ .:.1=:.;/3
(-()8 91.31=.631
)crilonitril ;=.61; 53= /..3:=.;96
olietilena de mica densitate .:.51: 65. 15./3;.53/
olietilena de mare densitate :.:63 63. /./53.=.1
Monoetilenglicol 5.3;/ /5; 1.511.5.9
Cianura de sodiu +133B, 665 :;. /;../:3
<enzen :..5. ..1 1./=1.1;/
Dietilenglicol .=6 .95 =/.931
(erpolimeri C
.
* C
/
3,/ 1.333 /33
#.C. -ltc"im #.).
:..19= 56. .=.15/.619
(-()8 =1.139.;31
(-()8 74042)8 1;..1.=..3.
/, In perioada anului .333 s!au livra pe valuta produse petroliere si petroc"imice in
valoare de .5/.395.5::U, din care$
196.//:./16U
!produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei!etilena si
propilena la #.C. -ltc"im 2amnicu!@alcea$
5;.;6=.161U
astfel$
Pagina #" din 93
). roduse etroliere
<enzina auto 163..13 .91 5/.;69.=1.
Motorina auto ./;.;=1 .5; 6=.:.=.;96
(-()8 13../==.:3;
)crilonitril =3.1:; =.5 ::.3:5./66
olietilena de mica densitate .1.959 ;/. 1:.36:.651
olietilena de mare densitate :.:/1 ;/6 5.=;1..65
Monoetilenglicol ..;5; 65= 1.63:.365
Cianura de sodiu +133B, ;65 =33 :3/.196
<enzen 11.5/5 //: /.=56.669
0egru de 1um 1 563 563
(erpolimeri C
.
* C
/
3,. 1.633 /33
#.C. -ltc"im #.).
:9../6 :/9 55..65.;:1
ropilena conc. 9.B la
#.C. -ltc"im #.).
=.:.1 53: /.63/./93
(-()8 153.;36.=69
(-()8 74042)8 .5/.395.5::
5, In perioada anului .333 s!au livra pe valuta produse petroliere si petroc"imice in
valoare de .16.95=.5/1U, din care$
1;1.556.6/:U
!produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei!etilena si
propilena la #.C. -ltc"im 2amnicu!@alcea$
51.99/.6.;U
!pacura #.C.(ermoelectrica #.).$
..639./:=U
astfel$
). roduse etroliere
<enzina auto =..9== .1; 1=.3/9.119
Motorina auto 5/=.;.1 .13 91.96;..;3
)ragaz 1.5;3 ..3 /.1.;/1
acura livrata (ermoelectrica .5.1.9 135 ..639./:=
(-()8 11..=.;.5==
)crilonitril =1.;61 6.= 5/..3..6/;
Pagina ## din 93
olietilena de mica densitate 16..:. :56 9.=/;.;/3
olietilena de mare densitate 6.3=. :56 /..;;.:3:
Monoetilenglicol 6.3/9 /=: 1.956..1=
Cianura de sodiu +133B, .9: ;=/ ./..19=
<enzen =.3;6 .;/ ...3:.=3:
0egru de 1um 16 /15 5.;;.
1ractie C
5
...5; 1=. 53=.939
#.C. -ltc"im #.).
;1.335 65; /=.=6...5=
ropilena conc. 9.B la
#.C. -ltc"im #.).
=.633 /;3 /.151..;9
#ulfura de sodiu 5. .;5 11.:53
(-()8 13=.1.3.95/
(-()8 74042)8 .16.95=.5/1
)ctivitatea de export in anul .331 s!a desfasurat in conditiile in care la ma'oritatea
produselor petroc"imice au scazut preturile externe de cotatie, #ucursala )rpec"im itesti
facand eforturi pentru mentinerea pietei de desfacere.
@olumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de sc"imb de la livrare
se ridica la suma de :...;.=:6..:9 mii lei, reprezentand /;,/B din productia pe 1. luni .331,
respectiv la produsele petroc"imice suma de ..9;5.;16.;=/ mii lei, reprezentand :3,/=B din
productia realizata in etroc"imie si la produsele petroliere suma de /..6/.159.5=: mii lei,
reprezentand .;,:5B din productia realizata in 2afinarie.
4xportul in .3331 a scazut fata de anul .333 cu .= milioane U, datorita scaderii
preturilor externe de cotatie.
Dupa cele prezentate, structura exportului in cadrul #ucursalei )rpec"im, in
perioada 199=!.331 se prezinta astfel$
Pagina #$ din 93

#tructura e$%ort &'r%echi(&
0
50
100
150
200
250
300
1998 1999 2000 2001
'nii
a
!
o
a
r
e
a

(
(
i
!
i
o
a
n
e

)
)
Produse
Petro!iere
Produse
Petrochi(ice
1igura nr. ;
In figura nr. ; se observa dinamica exportului in cadrul #ucursalei )rpec"im pe cei
5 ani analizati. )stfel, se observa o crestere de la an la an a livrarilor in valuta, atat a
produselor petroliere cat si a celor petroc"imice. Insa, din preturile si cantitatile inregistrate
pe fiecare an, se observa o crestere a preturilor la unele produse, ceea ce face ca firmele
externe sa nu mai fie interesate de ac"izitionarea acestor produse.
entru a vedea mai evolutia exportului si incasarile in valuta obtinute de #ucursala
)rpec"im, voi face analiza acestora pentru fiecare an in parte.
1, entru anul 199=, din datele prezentate anterior, reiese ca$
Pagina #9 din 93
)ctivitatea de export, in special la produsele petroc"imice s!a confruntat cu unele
aspecte negative legate de scaderea foarte mare a preturilor externe de cotatie * ca efect al
crizei asiatice * astfel$
!la cianura de sodiu, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului aurului si cerintei pe
piata externa de cianura de sodiu% scazand cerinta si pretul produsului, astfel ca in perioada
anului 199= s!a livrat la export numai cantitatea de 13=3 tone la un pret de ;..U&tona%
!la polietilena de mica densitate, pretul extern de cotatie a scazut de la ;69U&tona, cat
s!a realizat pe trim. I 199=, la :./U&tona, cat s!a realizat in medie aprilie!decembrie 199=.
In aceste conditii de preturi mici de cotatie #ucursala )rpec"im a facut eforturi
foarte mari in ac"izitionarea de materii prime pentru instalatia de iroliza II +benzina nafta,
gaze de c"imizare, la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure
costuri cat mai mici pentru productia de export.
@olumul livrarilor in valuta, calculat in preturi externe la curs de sc"imb la livrare, se
ridica la suma de 1...1.=1/.136 mii lei, reprezentand /5,5B din productia realizata pe anul
199=, respectiv la produsele petroc"imice suma de :.;.513.=:1 mii lei, reprezentand 5:B din
productia realizata in etroc"imie si la produse petroliere suma de 695.53...55 mii lei,
reprezentand .;,.B din productia realizata in 2afinarie.
Din produsele petroliere livrate la export, benzina si motorina auto de cca
:;../6.3=:U s!a ac"itat titei import direct la firma etrol 4xport!Import <ucuresti in suma de
;.1;..36/U si titei ac"izitionat de #0 4(2-M #.). <ucuresti cca. :3.3:/.3//U.
., Din datele anului 1999 reiese ca activitatea de export, in special la produsele
petroc"imice in prima perioada a anului s!a confruntat cu unele aspecte negative legate de
mentinerea unor preturi externe de cotatie foarte scazute, ca efect al crizei asiatice din cursul
anului 1999, astfel$
!la acrilonitril fata de pretul mediu extern realizat in anul 1999 de 653=U&tona% la
nivelul semestrului I 1999 aceasta s!a realizat laun nivel de .9:U&tona, realizandu!se in trim.
III 1999 un pret extern de 516,56U&tona, respectiv in trim. I@ 1999 un pret mediu extern de
:1/,.;U&tona.
@alori importante in devize s!au obtinut si din exportul de produse petroliere,
realizandu!se preturi foarte mari la benzina si motorina auto, in special in perioada
semestrului II 1999, cand s!a livrat la export cca. 166.=19 tone benzina auto la un pret mediu
extern de ...,//U&tona si cca. =:..9= tone motorina auto la un pret mediu extern de
.3.,/.U&tona.
Pagina $% din 93
In conditiile de preturi mici de cotatie la exporturile de produse +in special cele
petroc"imice,, in prima parte a anului 1999, #ucursala )rpec"im itesti a facut eforturi
mari in ac"izitionarea de materii prime pentru instalatia de iroliza II +benzina nafta, gaze de
c"imizare, la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost, incat sa asigure costuri
cat mai mici pentru productia de export.
se ridica la suma de ..:9=.1/:./91 mii lei, reprezentand 5/,/B din productia realizata pe anul
1999, respectiv la produse petroc"imice suma de 1..;../6=.3;/ mii lei, reprezentand 6:,=B
din productia realizata in etroc"imie si la produse petroliere suma de 1.5.6.;;=./1= mii lei,
reprezentand /6,;B din productia realizata in 2afinarie.
Din produsele petroliere livrate la export s!a asigurat prin compensare importul de
titei de la firmele$ >ronos International, 7lencore International si @itol care se ridica la o
valoare de ./.;55.;9:U.
/, In anul .333, activitatea de export, in special la produsele petroc"imice, in primele
9 luni s!a desfasurat in bune conditii, obtinandu!se preturi foarte bune% exceptie facand
livrarile de produse petroliere incepand cu luna august .333, care datorita cresterii preturilor
externe de cotatie la benzina si motorina, firmele externe nu au fost interesate de
ac"izitionarea acestor produse la preturi mari.
se ridica la suma de 6.15..=/5 mii lei, reprezentand 51B din productia realizata pe anul .333,
respectiv la produsele petroc"imice suma de /.3...:66./:1 mii lei , reprezentand :6B din
productia realizata in etroc"imie si la produsele petroliere suma de ..119.:;..5;/ mii lei,
reprezentand .:,9B din productia realizata in 2afinarie.
#ucursala este prezenta, c"iar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum ar fi$
Aong >ong, #ingapore, )ustria, 7recia, 4gipt, -landa,)frica de #ud, (urcia etc. deci practic
produsele )rpec"im au fost vandute pe toate continentele si pe toate tipurile de piete din
punct de vedere al gradului de dezvoltare.
@olumul importurilor a crescut si el. )stfel daca in 199= se ridica la 136.9/5.699U, in
.333 era .::./::.=;5U iar in .331 s!a ridicat la .;5.:;5.633U.
)naliza concurentei
Pagina $1 din 93
#ucursala )rpec"im itesti reprezinta una din cele mai importante companii de
prelucrare a titeiului si de petroc"imie din tara.
#ocietatea intra in concurenta cu 2afo -nesti, etromidia, etrotel, )stra Darmanesti
si etrobrazi loiesti +care alaturi de )rpec"im apartine de #.0.. 4(2-M #.).
<ucuresti,.
In prezent si in special, in perspectiva intensificarii mediului concurential, fiecare
compartiment din cadrul societatii, isi propune sa depaseasca stadiul de inregistrator al
fenomenelor si sa devina prima si cea mai importanta veriga de solutionare, de promovare a
ideilor inovatoare cu efecte benefice asupra activitatii #ucursalei +acest lucru impune
implicarea instrumentului analizei economico!financiare,.
1ata de celelalte societati, )rpec"im are avanta'ul ca este un nume recunoscut pe plan
intern si extern% acest lucru datorandu!se produselor sale de buna calitate si la preturi
accesibile.
De asemenea, sistemul informatic )rpec"im a fost caracterizat ca fiind printre cele
mai dezvoltate din tara si este prima companie din 2omania din domeniul prelucrarii titeiului
anga'ata in procesul de rete"nologizare si prima companie care foloseste in regim de
productie 6 module #) 2&/.
#i la situatia produselor, )rpec"im detine o piata mare de desfacere fata de celelalte
companii, datorita calitatii produselor, motivate de o mai buna dotare si te"nologie.
(otusi nu trebuie negli'at faptul ca si celelalte companii sunt un nume important in
prelucrarea titeiului si ca si ele satisfac un anumit segment de piata +diferiti beneficiari,.
Deasemenea intre toate aceste companii exista relatii de afaceri, in sc"imbul de
materii prime. )stfel, in afara de .6B din necesarul de materii prime pentru instalatia iroliza
I care sunt asigurate din 2afinaria proprie, diferenta de ;6B se asigura de la etrotel, )stra
Darmanesti, 2afo -nesti, etromidia +nafta propan si n!butan,.
Capitolul I@
4laborarea recomandarilor in vederea cresterii competitivitatii firmei
)ceasta etapa a diagnosticului se concretizeaza in propunerile ec"ipei de
diagnosticare prin care se urmareste eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe si,
Pagina $2 din 93
implicit a simptomelor negative% amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte si,
respectiv a simptomelor pozitive% valorificarea oportunitatilor% diminuarea pericolelor%
cresterea puterii globale interne% cresterea capacitatii de raspuns la provocarile mediului.
2ecomandarile trebuie insotite de evaluarea eforturilor necesare aplicarii lor ca si de
efectele economice si functionale preconizate.
#istematizarea propunerilor care urmeaza a fi inaintate managementului de nivel
superior, cere utilizarea unui tabel prezentat in continuare in (abelul nr.5.1.
(abelul nr.5.1.
1ormularea recomandarilor in vederea realizarii competitivitatii firmei
0r
.
crt
.
2ecomandarea Cauza avuta in
vedere
2esurse
suplimentare
necesare
4fecte principale
1. #tabilirea preturilor cu
ridicata franco *
depozit
In special la produsele
cu pondere mare
+benzina,motorina,pac
ura, corelat cu preturile
externe de cotatie ale
produselor
petroliere,cu preturile
de cotatii la titeiul din
import si cu cresterea
pretului la titeiul din
tara.
)ctivitatea la
export +in special
cu .331,in
conditiile in care
la ma'oritatea
produselor
petroc"imice ce a
scazut preturile
externe de
cotatii%#ucursala
facind eforturi
pentru mentinerea
pietei de
desfacere livrata
la export.
2edresarea
activitatii
economico *
financiare a
combinatului.
.. Cresterea volumului
din livrari la export la
produsele petroliere.
4vitarea platilor
de dobinzi,
conform
4ficienta
corespunzatoare
pentru importul
Pagina $3 din 93
prevederilor
contractuale.
de titei si totodata
valuta necesara
pentru plata
titeiului din
import la termen.
/. Imbunatatirea calitatii
produselor rafinate,
cresterea ponderii
produselor de calitate
superioara in totalul
produselor livrate.
2educerea cererii
la aceste
sortimente din
cauza calitatii,
care nu
corespunde
normelor
internationale.
rin folosirea unor
materii prime de o
calitate mai mare si
prin modernizarea
unor instalatii din
2afinarie.
Cresterea livrarii
acestor produse
atit la export cit si
la import.
5. 2educerea costurilor
de intretinere si
reparatii% c"elt.
7enerale ale sectiei si
la nivelul c"elt.
7enerale de
intreprindere,o
gospodarire
responsabila a
resurselor materiale si
banesti, intensificarea
activitatii de vinzare si
incasare a produselor
pe piata externa.
Costurile foarte
mari inregistrate
in sectii, cu
reparatiile si
intretinerea
utila'elor si
instalatiilor%datori
ile pe care le au
unii clienti catre
)rpec"im itesti.
Cu a'utorul unor
investitii, sansele
acestora fiind din
amortizari, venituri
din vinzarea de
locuinte% fonduri
puse la dispozitie de
#0, etc.
Cresterea
vinzarilor pe piata
externa,
minimizarea
pierderilor+bani,p
rin reducerea
costurilor de
reparatii.
6. Imbunatatirea
activitatii de
organizare profesionala
a intregului personal.
ierderile
inregistrate in
ultimii . ani
+.333 si .331 ,%
obtinindu!se
c"eltuieli mai
mari decit
-rganizarea de
cursuri de
perfectionare si
sporirea motivatiei
personalului care
contribuie la
redresarea activitatii
2edresarea
activitatii
economico!
financiare.
Pagina $ din 93
veniturile. societatii.
:. Intocmirea unor
grafice de urmarire a
incasarilor de la clienti
cu datorii foarte mari
+ex $ #.C.-ltc"im
2m.@ilcea %
#.C.Corom #)
-nesti , si in special de
la clientii privati.
Decala'ul mare
intre livrarea
produselor
#uc.)rpec"im
catre clienti si
plata acestora
catre societate.
- mai buna
aran'are a datelor
societatii si o mai
buna gospodarire
a timpului
personalului (esa.
;. 2epartizarea extra
contabila a diferentelor
favorabile rezultate la
activitatea de extractie
titei, calculate ca
diferente intre pretul cu
ridicata al titeiului de
tara si costul efectiv
realizat , respective
preluarea diferentelor
nefavorabile de catre
#ucursala eco,
aferente livrarilor de
produse petroliere in
sSstem %
Unele produse se
livreaza la export%
au pretul mai
mare decit
preturile externe
de cotatie.
ersonalul (esa de la
compartimentul
Contabilitate care
este in numar
suficient, pentru a
permite sa faca si
aceasta repartizare
contabila.
entru stabilirea
corecta a
costurilor la
produsele ce se
livreaza la export
si incadrarea lor
in preturile de
cotatie.
=. 4laborarea unor
strategii si politici
globale si partiale
realiste,centrale pe
studii de
diagnosticare,studii de
marHeting si de
prognoza la nivelul
compartimentului
ierderile
inregistrate in
ultimii . ani
+.333!.331,.
Cresterea
responsabilitatii din
cadrul
compartimentelor
Diagnosticare,#trate
gie.
Imbunatatirea si
cresterea
performantelor
sucursalei, prin
diminuarea
c"eltuielilor si
cresterea
profitului.
Pagina $! din 93
Management!strategic.
e baza concluziilor desprinse, si anume%
In conditiile actuale, in care calitatea este principalul criteriu de competitivitate,
trebuiesc folosite parg"ii organizatorice in definirea responsabilitatilor si a autoritatii asupra
calitatii fiecarui produs, pe toate verigile lantului care il creaza.
1orta de munca reprezinta una din resursele importante ale #ucursalei, prin faptul ca
raspunde cerintelor activitatii sub aspectul calificarii profesionale.
#ituatia economico * financiara a societatii reflecta elocvent dificultatile cu care s!a
confruntat. 2ezultatele #ucursalei )rpec"im trebuie apreciate in contextul economic
general creat de transformarile de substanta ce se deruleaza la nivel national.
Indicatorii de baza ai activitatii societatii$ cifra de afaceri, valoarea adaugata, au
cunoscut o dinamica puternic ascendenta ca efect al cresterii accentuate a preturilor.
#ucursala )rpec"im continua sa fie un agent economic a carui productie este foarte
solicitata pe piata interna si externa, produsele avand o desfacere sigura.
Din datele obtinute cu ocazia intocmirii studiului, se desprinde faptul ca este evidenta
nevoia de a actiona in directia mentinerii si consolidarii pozitiei #ucursalei )rpec"im
itesti pe piata externa% deziderat realizabil numai prin eforturi sustinute in directia cresterii
calitatii produselor si a productivitatii muncii, calitate cu preturi competitive.
Diagnosticarea, pe langa aspectele de ordin cantitativ, are si multiple efecte calitative
necuantificabile.
Intre acestea, mentionez, in primul rand crearea obisnuintei de a efectua analiza
cauzala la persoanele implicate in produsele diagnosticarii, ceea ce determina o crestere, la
nivelul activitatii cotidiene, a rationalitatii deciziilor si a actiunilor cu consecinte pozitive si
efecte sinergetice ma'ore pe termen mediu si lung.
Un alt efect calitativ deosebit de important il constituie constientizarea la o mare parte
a componentilor firmei, a multiplelor interdependente dintre eforturile depuse de fiecare, ceea
ce are ca rezultat o amplificare a disciplinei si responsabilitatii in munca.
Utilizarea diagnosticarii contribuie frecvent si la depistarea factorilor perturbatori ai
activitatii societatii comerciale, intr!o faza incipienta, fapt ce permite adoptarea si aplicarea
unor decizii cu caracter profilactic, ce preintampina manifestarea unor serioase pierderi sau
c"eltuieli neeconomicoase pentru intreprindere.
Pagina $" din 93
Corolarul acestui avanta' calitativ al diagnosticarii il constituie perceperea
elementelor noi, valoroase cand sunt inca in germene, sau intr!o faza primara a manifestarii si
evolutiei lor.
-data identificate, managerul firmei poate actiona pentru amplificarea si valorificarea
lor plenara, accelerand evolutia inscrierii intreprinderii sau a unor domenii ale sale la nivelul
celor mai bune performante nationale si internationale.
Un alt aspect calitativ al metodei diagnosticarii il constituie dezvoltarea colaborarii si
cooperarii in realizarea sarcinilor de serviciu, de management sau executie, ca urmare a
participarii la munca in comun.
)04J) 02. /
#ituatia patrimoniala pe baza bilantului contabil
0r
.
crt
.
Indicatori 199= 1999 .333 .331
1. )ctive Imobilizate +5D6D:, :6..3;:.69
;
..196..;5.1
36
/.1.9.66=.1
96
..:91.91:./
=.
.. )ctive Circ. +furniz.!debitori, .:.:9/.;.3 65.599.:9; /1.;=:.5;= 5/.539.39.
/. #tocuri, din care$ ;1:.=.3.6/
6
9;..96=.5=
6
..1:3.:5=.1
63
..==1.636.5
55
Materii prime si materiale .5..61/.;/
;
/1:..3=.=:
9
;/6.1.5.91
3
1.131.=5=./
6:
roductie neterminata 6./=;.95= 9.96:./.1 .9.999..6. :...69;.96
:
rod. finite si semifabricate 53..5;;./;
/
/=..;91.;9
5
1.3=:.1./.9
.5
=55.;;9.6=
:
#tocuri aflate la terti :6.56;..5; .:;.;5;.55
9
/3=.3=;.;6
/
/1...;9.65
:
5. )lte imobolizari +necorporale, 5..;1: 63..11/ 153.9:6 /.;.3.=96
6. Imobiliz. Corporale, din care :/6.13:.:1
6
..333.1:1.1
33
..;96./;5.9
./
..:/:.31:.1
=9
(erenuri 1;.:.3.5/= ..5./9=.63
3
..5./9=.63
=
:56.963.3=
;
Cladiri si constructii speciale .36.=9=..5
.
1..66.1.;.1
6=
1.:.;.5;;.;
/=
1.333.333.3
33
Pagina $# din 93
Masini, utila'e si mi'l. de
transport
1/3.116.3;
3
163.55:.1=
9
6;=../6.:5
=
;53.6//.9/
5
)lte imobilizari corporale =...:;...: .1/...6.;1
;
.51.993.15
/
153.3;9.;5
1
:. Imobilizari financiare 1:.9.;..:: 195.515.1;
1
//..356.6=
:
6..1;=.=9:
;. Clienti si conturi asimilate :31.=;3.5.
1
1.531.;;3.=
3:
1.;/9.;/9.:
.3
..15:.19:.3
93
=. )lte creante 961.631.;5
9
1.1.=.5/;.5
.3
1.9=:.1;:./
=6
6.93..;1:
9. Conturi la banci in lei ;./;:..3; ;=.9;=.11. 16;.:5=.=5
/
.:..;3.96.
13
.
Conturi la banci in devize /6.:5/.;:= 11.1/9.==/ 99.;3..9=. :/..;..195
11
.
Casa in lei 11.396 6.:/5 15.5./ :1./1:
1.
.
Casa in devize /..::: 1.636 /=.36/ ;.361
1/
.
)creditive in devize 1..51/.6.6 .=..3;.1.3 6;.66:.5/= 5=.:=;.363
15
.
@alori de incasat 1.1/9.9=1 .;3.=6: 1./6:.55= ../=:.3.=
16
.
)lte valori .3.556 5.:5; 19.:3/ 5;..:1
1:
.
(otal
+rd..D;D=D9D13D11D1.D1/D1
5D16,
1.:/:.;3/.6
;;
..;3=./16.:
93
/.9/..166..
;5
..//:../9.;
63
1;
.
)ctive circulante +rd. /D1:, ../6/.6.5.1
1.
/.:=:..;5.1
;6
:.39..=3..5
.5
6..1;.;56.1
95
0r
.
crt
.
Indicatori 199= 1999 .333 .331
1=
.
Conturi de regularizare si
asimilate
11.5.;.;;: 1:.=61.:6; 1/.5/;./=9 6:.6=6.;/9
19
.
Decontari din operatii de
clarificare
/.::; /.;.= 3 1=;.=1.
.3
.
Diferente de conversie!active 11/.331.9;
;
165..61.3=
6
15/.36/./6
1
15/.36/./6
1
Pagina $$ din 93
.1
.
Ct. de regularizare si asimilari
+rd. 1=!.:,
1.5.5//.5.
3
1;1.13:.5;
3
16:.593.;5
3
199.=.:.93
.
..
.
(otal )ctiv +rd.1D1;D.1, /.1/3.3/5.1
.9
:.36..:65.;
63
9./;=.=6../
69
=.13..5==.5
;=
./
.
Capital social ! (otal 51..=5/./3
3
51..=5/./3
3
..;=1.;:;.9
.9
..;=1.;:;.9
.9
Capital subscris ! varsat 51..=5/./3
3
51..=5/./3
3
..;=1.;:;.9
.9
..;=1.;:;.9
.9
.5
.
)lte fonduri ../55..9: ./.:31.5:5 /1.639.61/ /1.6:6.;:6
.6
.
#ubventii pentru investitii ..=//.956 ..;69.9== ..6.6.;;; ../:9.669
.:
.
Diferente de reevaluare 3 1./.:.191.5
1:
3 .5:.;==.=:
1
.;
.
Capitaluri proprii ! (otal 5/9.1.3.19
1
1.;:6./9:.1
:=
..=16.=3/..
19
/.3:..59..1
;5
.=
.
rovizioane pt. riscuri si
c"eltuieli
11/.331.9;
;
165..61.3=
6
15/.36/./6
1
15/.36/./6
1
.9
.
Imprumuturi si datorii
asimilate
16=.1:;.6.
;.
1=/.=;/.5=
=
16;.16..1:
9
1..;..93;
/3
.
1urnizori si conturi asimilate .;1.9;=..=
1
;5.3==.6;; .3=.;69..1
1
.6..51:.13
/
/1
.
Clienti ! Creditori 15.:3/.:.; .=.35=.:== 55.99;..39 =:.=1=..15
/.
.
)lte datorii ..3;:.113.=
59
/.:=1.5;6.3
69
6.;./.;99.=
=5
5..;../9=.3
/3
//
.
Datorii +rd. .=!/1, (otal ..6.3.=:3..
=5
/.9:;.5=6.;
9.
:.1/5.;3=.5
;/
5.:1..936..
65
/5
.
asimilate +@enit inreg. in
avans,
1.595.195 1..59.66; 1..59.66; 3
/6
.
Diferenta de conversie ! asiv /6.66;.5=/ 1:5..;..15
=
.=5.3/;.;6
9
.=5.3/;.;6
9
/:
.
asimilate +rd. /5D/6,
6;.361.:;; 1:6.6.1.;3
6
.=6..=;./1
:
.=5.3/;.;6
9
/;
.
(otal asiv +rd..;D.=D//D/:, /.1/3.3/5.1
.9
:.36..:65.;
63
9./;=.=6../
69
=.13..5==.5
;=
Pagina $9 din 93
)04J) 02. 5
Contul de rofit si ierdere ! mii lei!
Denumirea
indicatorilor
rd
.
199= 1999 .333 .331
@enituri din vanzarea
de marfuri
1 6.69/.;;: 6.=16.533 =.=.;.==1 ;.5=:.1;/
roductia vanduta . /.1=9.:53.6:
.
6.6=6.5...;.
5
9.=/=..;1./;3 13.3=:.:...=9
3
Cifra de afaceri
+rd.1D.,
/ /.196../5.//
=
6.691../=.1.
;
9.=5;.399..63 13.395.139.3:
/
@enit.rod. stocata.#d.
creditor
5 5;;.39=../5 193.3.3.5:3 ;:1.16/.139 6:3.5.:..6=
@enit.rod. stocata.#d.
debitor
6 3 3 3 3
@enit.roductia
imobilizata
: 13.995.=39 1/.:15.1/1 16.:=1.6/9 3
rod. exercitiului
+rd..D5!6D:,
; /.:;;.;//.:3
6
6.;=9.36;./1
=
13.:.1.13:.31
=
13.:5;.359.15
=
@enit din subventii de
exploatare
= 3 13.=1: 13/.9=/ 3
)lte venituri din
exploatare
9 5=:./96 ;./.9.63= 11.3/6.6=3 53=.351.:=:
@enit. din provizioane
privind activitatea de
exploatare
13 3 3 3 3
@enit. din exploatare
(otal
+rd./D5D6D:D;D=D9D1
3,
11 /.:=/.=1/.;;
:
6.=3...1/.35
.
13.:51.3;/.5:
.
11.3:..6;;.33
;
C"eltuieli privind
marfurile
1. 6.6;=.516 =.5.9../; 9./91.5:9 :.;=5.:3:
C"eltuieli cu materii
prime
1/ /.6:1.631.6=
3
5.=6:./19.1:
5
11.1/9.=3:.6;
.
11.695.39;./.
;
C"eltuieli cu materiale
consumabile
15 1=3.;=/.=:3 .5/.969.136 565..93.;66 3
C"eltuieli cu energia si
apa
16 5.9.;15./63 6//.911.633 ;/3.56=..5= 1..51..33.==.
Pagina 9% din 93
)lte c"eltuieli
materiale
1: /.9;9.5;= 5.3;..9;6 :.:./..=6 11:.:63.33/
C"eltuieli
materiale.(otal+rd1/la1
:,
1; /.1;5.9;=..:
9
6.:/=..:..;5
5
1..//1.1;=.=:
3
1..961.95=..1
/
C"elt. cu lucrari si
servicii executate de
terti
1= 153.11/.59= /5=.:53.3=/ .59./9=.196 519.9;9.;91
C"eltuieli cu impozite,
taxe si varsaminte
asimilate
19 6.195.;1: :.6.65:.;99 1.311...6.=3/ 6.=:1./31.165
C"elt. cu remuneratiile
personalului
.3 .59.16/.;6/ .9:.66:.9/3 5./.=63./:5 :.1..;=.:;.
C"elt. priv.)sig.si
prot.sociala
.1 9;.;:3.635 15..3;;.;:3 .36..15.315 .6=.:96.=56
Denumirea
indicatorilor
rd
.
199= 1999 .333 .331
C"eltuieli cu
personalul.
(otal +rd. .3D.1,
.. /53.915..6; 5/=.:/5.:9: :.9.3:5./;= =;9.9;5.61;
)lte c"elt. de
exploatare
./ !55..5/.655 !
1.69..66/..;
3
!
/.::;.9=1.:==
!
:.5:9.1/:..5=
C"elt. cu amortizari si
provizioane
.5 .9.;6..3.. 135.;6..3.; 1:/..:=./93 //9.515.36:
II. C"elt. pentru
exploatare.(otal
+rd.1.D1;la19D..la.5,
.6 /:.6=/.=;.:/
/
6.6;1.;1../1
:
13.;.6.656.53
;
1/.993..::.3=
9
). 2ezultatul din
exploatare.rofit
+rd. 11!.6,
.: .6.6.:.15/ ./3.633.;.: 3 3
ierdere +rd .6!11, .; 3 3 =5.5;1.956 ..9.;.:=9.3=.
@enit. din participatii,
alte imob.financiare si
creante imobilizate
.= 3 3 /.691.;6. 3
@enit. din titluri de
plasament
.9 3 3 3 3
Pagina 91 din 93
@enit.din diferente de
curs valutar
/3 9:.=;;.=;= ./1..:9.;91 /:/.5=6..=9 .9..333.333
@enit.din dobanzi /1 /.363.;9= /1.=/;.59; :5.3:=..15 :;.:;9.;91
)lte venit. financiare /. 966.:6= :1=./69 13..351 ;5:.;5/
@enit. din provizioane // 9/.:=1.593 11/.331.9;; 165..61.3=6 3
III. @enit.financiare!
total+rd .=la//,
/5 195.6:6.=.5 /;:.;.;.:.5 6=6.59=./=1 /:3.5.:.6/5
ierderi din creantele
legate de participatii
/6 3 3 3 3
C"elt.cu titluri de
plasament cedate
/: 3 3 3 3
C"elt. din diferente de
curs valutar
/; :5.59:.531 1.3.69/./:9 5//.6=9..53 /53.996.66=
C"elt. privind
dobanzile
/= 11.155.35= 19.331.:36 ;1..;=.:63 6..:65.6//
)lte c"elt. financiare /9 5/6.619 13.:;6.=:; 9.63;.=11 3
C"elt. cu amortiz. si
proviz.
53 11/.331.9;; 16...61.3=6 153.36/./61 3
I@. C"elt. finan.!
(otal+rd /6la53,
51 1=9.3;=.956 /35.6.1.9.: :6;.5.9.3:3 /9/.:63.391
<.
2ez.1inanciar.rofit+/5
!51,
5. 6.5=:.=;9 ;...36.:91 3 3
Denumirea
indicatorilor
rd
.
199= 1999 .333 .331
ierdere +51!/5, 5/ 3 3 ;1.9/3.:;9 //.../.66;
C. 2ezult. curent al
exercitiului+11D/5!.6!
51,
55 /1.31/.3./ /3..;3:.5.5 3 3
ierdere +.6D51!11!/5, 56 3 3 165.53..:.5 ..9:3.91..:/9
@. @enituri
exceptionale. (otal
5: 6;6.133 /.:61.19= 6.993.=.= 3
@I. C"elt. exceptionale 5; 13.513.59; 1;.;./.:69 5/..:..6:; 3
D. 2ezult.
4xceptional.rofit+5:!
5;,
5= 3 3 3 3
ierderea 59 9.=/6./9; 15.:;..5:3 /;..;1.;/9 3
@II. @enit.
(otale+11D/5D5:,
63 /.=;=.965.;3
3
:.1=..691.=:
5
11../..6:..:;
1
11.5./.33/.65
1
Pagina 92 din 93
C"elt.
(otale+.6D51D5;,
61 6.=6;.;;;.3;
6
6.=9/.96;.93
1
11.5.:../;.3/
5
15./=/.91:.1=
3
2ezult.<rut al
4xer.rofit+63!61,
6. .1.1;;.:.6 .==.://.9:/ 3 3
ierderea+61!63, 6/ 3 3 19/.:;5./:/ /.9:3.91..:=9
Impozitul pe profit 65 3 3 3 3
4. 2ezult. 0et al
exer.rofit+6.!65,
66 .1.1;;.:.6 .==.://.9:/ 3 3
ierdere +6/D65,%+65!
6.,
6: 3 3 19/.:;5./:/ /.9:3.91..:/9
Pagina 93 din 93

Diploma 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza diagnostic a competitivitatii in activitatea economico -

Modelul de analiza exemplificat cifric pe baza datelor din .333 * .331.

S-ar putea să vă placă și