Plan!

Definiia. Abordarea istoric . Idei/opinii privind aspectul eutanasiei.Concluzii.

Eutanasierea nu este un subiect facil pe care s-l pot discuta i trata alturi de un prieten, dimineaa la o cafea sau ntr-o pauz de tigar. Att moartea, ct i eutanasierea au implicatii morale, religioase, etice peste care nu putem trece usor cu vederea sau cu sufletul. Exist o prere unanim printre filosofi i chiar printre medici, c nu exista nc o definiie a eutanasiei, care s fie larg acceptat, ci numai anumite ncercri de a impune puncte de vedere, interpretri asupra acestei aciuni. ntrunul dintre cele mai utilizate dicionare englezeti, Shorter Oxford English Dictionary apar urmtoarele definiii pentru termenul de eutanasie: a) O moarte uoar i linitit; b) mijloacele de a obine o moarte uoar i linitit; c) aciunea de a produce o moarte uoar i linitit. Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Bacon cu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omor din mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferine considerate inutile. n istorie au existat ntotdeauna cazuri de eutanasie. Popoarele nomade i abandonau btrnii i bolnavii care deveneau o povar n permanentele lor deplasri. De regul, rniilor n rzboaie li se ddea lovitura de graie. Uneori, cei ncercuii, pentru a nu cdea vii n minile dumanilor, se omorau reciproc. Aa au pierit cei aproximativ o mie de evrei asediai de romani la Masada. Practici asemntoare gsim la popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatl ajuns la btrnee i invit pe copiii si s-i mnnce carnea. Apoi se urca ntrun copac se las s cad jos ca un fruct copt, dup care cei din familie l omorau i l mncau. Se practic uciderea btrnilor la unele triburi din Aracan (India), din Siamul inferior, la triburile Cachibas i Tupi din Br azilia, n Europa la strvechea populaie slava Wendi, iar la nceputul secolului nostru o practic n Rusia aa-numita sect a strangulatorilor. Se tie c n Sparta copiii handicapai erau expui i lsai s moar, lucru aprobat de Aristotel, pentru motive de utilitate public (Politica VII).ns au existat o serie de personaliti care sa+u mpotrivit eutanasie,nu toi aprobau acest punct de vedere. Pitagora i mai ales Hippocrate sau mpotrivit eutanasiei. Hippocrate a inclus n faimosul su jurmnt aceast fraz: Nu m voi lsa determinat de cuvntul nimnui n a procura o otrav sau n a-mi da consimmntul la aa ceva. n istoria cretinismului, trebuie s ateptm 16 veacuri pentru a mai auzi pe cineva care s ridice problema eutanasiei; i acest cineva e un sfnt al Bisericii, Sfntul Tomas Morus (1478-1535) n care unii vor s-l vad pe cel dinti susintor al eutanasiei n timpurile moderne. Tocmai un sfnt! n romanul su filosofic, Utopia, este o pagin n care Tomas Morus i descrie pe imaginarii locuitori ai Insulei Utopia
1

care practic uciderea bolnavilor incurabili, sfiai de dureri cumplite. Un asemenea comportament e calificat ca fiind un act de nelep ciune, mai mult un act religios i sfnt.Desigur c aceast afirmaie, avnd n vedere genul literar n care este scris cartea, trebuie luat ca o utopie, nu ca o realitate. Un sfnt i un martir care i-a dat viaa pentru credina Bisericii nu ar fi putut susine o nvtur condamnat de Biseric. Dup Tomas Morus, un alt englez, Francisc Bacon (1561-1626) este suspectat de a fi susinut eutanasia. n cartea sa Novum Organum, Bacon introduce n limbajul modern cuvntul eutanasie dup ce Morus introduce cuvntul utopie. Nu ncape ndoial c la Bacon eutanasie nu nseamn uciderea muribundului, ci administrarea de paliative pentru ca muribundul s poat prsi calm i linitit aceast via. De fapt, trebuie s ateptm nazismul pentru a vedea eutanasia pus n practic ntr-o manier organizat. E primul program politic de eliminare a unor viei considerate lipsite de valoare vital. Lansndu-se ideea morii din mila, tribunalele au nceput s nu mai pedepseasc pe cei care ucideau din mil, cunoscndu-se faptul c legislaiile sunt nevoite n cele din urm s aprobe o practica deja existent. Tot aa se obinuse puin mai nainte i legalizarea avortului. n Romnia ,de exempul, exist o problem major ,ce reflect cini fr stpnii, exist aproximativ 64.000 de cini fr stpn, iar posibilitatea municipalitii de a caza n adposturi aceste animale este mult mai mic dect numrul de animale aflate n libertate. O mulime de oamenii au avut de ptimit n urma mucaturilor de ctre maidanezi,ns cea mai grav problem este aceea c acei oamenii nevinovai oare au rmas mutililai pe via ori au murit. Pe 2 septembrie, un copil n vrst de patru ani a murit, dup ce a fost sfiat de cinii maidanezi , Un alt biat de trei ani, sfiat de fa i de cap, de maidanezi. "Au rmas colii animalului, unde a fost mucat", iar mama unui copil care a afost sfiat de un maidanezi exprim : "nu mai are organele genitale i tot corpul este desfigurat. Chiar dac aceast problem este poate una dintre cele mai grave,apar totui i replici ,care cred eu nu sunt de o moralitate decent,demn,ci din contra,exprim o amoralitate,o atitudine imoral fa de cei care au avut de ptimit din cauza cinilor maidanezi,care se primbl pe strzile oraului. De exemplu,un admirator al animalelor,exclam fr pic decen ctre un om atacat de maidanezi: ctre un om atacat de maidanezi: "Ce s i fac dac ai burta mare i nu poi s FUGI". E ngrojitor aa ceva. Iar dup moartea unui copil de 4 ani,n Romnia ,s-a adoptat Legea privind cinii fr stpn, care stabilete, printre altele, un termen de 14 zile lucrtoare n care cinii sunt inui n adposturi, dup care, dac acetia nu sunt revendicai sau adoptai, pot fi eutanasiai, edilii avnd posibilitatea s amne eutanasierea.Aceast lege n schimb a introdus noi eufemisme,una dintre ele fiind, "Nu este o lege a eutanasierii, ci a adopiei cinilor". Cu totii ne dorim sa avem un animal cat mai sanatos si sa-l avem langa noi o perioada cat mai mare de timp dar, inevitabil, batranetea isi va spune cuvantul. Nu este deloc usor sa te desparti de o fiinta care ti-a fost alaturi de-a lungul timpului dar, pentru binele lui si al dumneavoastra, despartirea trebuie sa fie cat mai usoara. In momentul in care va decideti sa va luati o pisica, ganditi-va ca reprezinta o responsabilitate si ca trebuie sa aveti grija de ea si de sanatatea ei si, de asemenea, ganditi-va ca la un moment dat va trebui sa va despartiti definitiv de ea si s-ar putea ca cel care decide despartirea sa nu fie natura ci chiar dumneavoastra. Acest lucru se intampla din ce in ce mai des, nu din cauza ca proprietarii nu-si mai doresc animalul ci pentru ca este mai bine ca, atunci cand animalul dumneavoastra este foarte batran si bolnav, sa ii curmati suferinta
2

prin eutanasiere. Cu totii ne dorim s avem un animal ct mai snatos i sa-l avem lng noi o perioada ct mai mare de timp dar, inevitabil, btranetea isi va spune cuvantul. Nu este deloc usor sa te desparti de o fiinta care ti-a fost alaturi de-a lungul timpului dar, pentru binele lui si al dumneavoastra, despartirea trebuie sa fie cat mai usoara.In momentul in care va decideti sa va luati un celu, gndii-v c reprezint o responsabilitate si ca trebuie sa aveti grija de el si de sanatatea lui si, de asemenea, ganditi-va ca la un moment dat va trebui sa va despartiti definitiv de el si s-ar putea ca cel care decide despartirea sa nu fie natura ci chiar dumneavoastra. Acest lucru se intampla din ce in ce mai des, nu din cauza ca proprietarii nu-si mai doresc animalul ci pentru ca este mai bine ca, atunci cand animalul dumneavoastra este foarte batran si bolnav, sa ii curmati suferinta prin eutanasiere.Aceasta decizie nu este deloc usoara, proabil ca este cea mai dificila decizie pe care trebuie sa o luati in ceea ce priveste cinele dumneavoastra. Aceasta decizie este una personala dar nu trebuie sa treceti singur prin aceste momente, este mult mai bine sa aveti alaturi de dumneavoastra, pe lnga medicul veterinar, familia si prietenii care va vor sprijini pentru a trece mai repede peste acest moment cu adevarat dificil. Ganditi-va bine inainte sa luati aceasta decizie si consultati-va cu medicul veterinar, opinia sa este foarte importanta - ca om de specialitate stie mult mai bine daca este cazul sau nu sa aiba loc eutanasierea animalului. Cand decizia a fost luata, ganditi-va ca nu o faceti numai pentru binele dumneavoastra (ne referim aici la faptul ca nu veti mai vedea animalul suferind si nu veti mai investi timp si bani pentru a-i alina temporar suferinta); ganditi-va ca o faceti si pentru binele cnelui. Pentru oameni calitatea vietii este foarte importanta si acest fapt este la fel de valabil si la fel de adevarat si pentru animale. Imaginati-va cat de greu este fiecare pas pentru un celu btrin si ct de complicat este pentru el sa manance si sa-si rezolve necesitatile asa cum era obisnuita cand membrele l ascultau. Dac abordm problema eutanasierei din alt aspect atunci,sa nu uit s menionez c n prezent n societatea noastr exist o mulime de cini vagabonzi,care se primbla pe strazile oraului ,fr a selua vre-o msur de precauie,s nu uitm c aceti cini umbl pe strad n cutare de mncare,iar uneori sunt foarte agresivi,s zic c nu demult n Romnia a avut loc un caz foarte obscur,un copil de 6 aniori a fost nhat i mncat de cine vagabonzi,ns din pcate a cesta nu e singurul caz de asa gen,dar mai sunt nc o mulime. E cumplit numai s te gndeti la asta,n cazul acesta unde sunt autoritile,unde sunt organizaiile speciale de protectie ngrijire a animalelor.Da,exist preri contra i pro eutanasierei ,dar n cazul acesta cred c eutanasierea ar fi varianta cea mai corect.Deoarece aceasta metoda se aplica in cazul animalelor care, din diferite motive, adopta un comportament periculos ce nu mai poate fi controlat. Eutanasierea se va lua in calcul doar in momentul in care nici o alta posibilitate de corectare a comportamentului agresiv nu este valabila; atat timp cat mai exista si alte posibilitati, nici un stapan iubitor nu va dori sa recurga la aceasta metoda . i n fine nimeni nu are dreptul de a lua viata cuiva.Toti care fac asa ceva se numesc criminali, indiferent de justificarile care le aduc pentru gesturile lor: puritatea rasei, scaparea de batrani, copii, bolnavi mintali,etc. Efortul social trebuie sa se concentreze spre salvarea si conservarea vietii, nu spre stingerea ei. Medicina este chemata sa slujeasca viata, nu sa serveasca scopurilor mortii. Eu votez pentru viata civilizata, de ambele parti. Si pentru asumarea reala a iubirii pentru caini, dar neaparat si pentru oameni, cu tot ce implica asta. Eutanasierea e situatia finala, cum spuneam. Dar daca nu ne asumam imediat grija si costurile pentru protejarea animalelor fara a pune in pericol oamenii, atunci vina pentru fiecare om agresat de cini vagabonzi e a noastra.