IMPORTANTA LUCRARILOR DE IMUNATATIRI FUNCIARE

Suprafata agricola a tarii noastre insumeaza aproape 15 mil.ha si reprezinta aproximativ 63% din suprafata totala a tarii. Pe aproximativ 2/3 din suprafata agricola datorita diversitatii conditiilor de relief clima sol si hidro!iologie se manifesta actiunea separata sau cumulata a secetei excesului de umiditate eroziunii solului si/sau alunecari de teren. "ceste fenomene provoaca pagu!e agriculturii si a#uta la determinarea o!iectivului general al lucrarilor de im!unatatiri funciare care consta in reducerea efectelor negative ale secetei excesului de umiditate si eroziunii solului. $n functie de scopul urmarit lucrarile de $% se pot clasifica in 3 grupe& 1. 'ucrari pentru inlaturarea deficitului de apa din sol (irigatii) 2. 'ucrari pentru prevenirea si com!aterea excesului de apa (desecari drena# indiguiri si regularizari decursuri de apa) 3. 'ucrari pentru prevenirea si com!aterea eroziunii solului (alunecari) * !una proiectare executie si exploatare a lucrarilor de $% permite ridicarea fertilitatii solului si folosirea rationala a apei prin asigurarea unui regim optim de umiditate aeratie temperatura si nutritie a solului. "plicarea acestor lucrari de $% asigura o!tinerea de productii mari si sta!ile in conditii de protectie a mediului am!iant. 'ucrarile de $% constituie fundamentul conceptului de dezvoltare dura!ila a agriculturii. 'ucrarile de irigatii drena# si com!aterea eroziunii solului se deose!esc fundamental de lucrarile agricole uzuale prin cateva trasaturi caracteristice& 1. "u o durata mare de exploatare si functionare ceea ce impune ca proiectarea executia si exploatarea sa fie realizate cu profesionalizm deoarece orice eroare aparuta in etapele mentionate mai sus se poate inlatura fie dupa casarea lucrarilor(zeci sau sute de ani) sau cu cheltuieli foarte mari. 2. +ecesitatea unor investitii specifice mari (de regula raportarea se face la hectar) ex& , investitia medie specifica pentru amena#arile de irigatie cu udare prin scurgere la suprafata este intre 2--,3-- euro la ha. ,pentru orezarii investitia medie specifica este de .5--euro/ha.

,pentru amena#ari de irigatii prin picurare sau microaspersiune investitia medie specifica este intre 25--,/5-- euro/ha ,pentru lucrarile de desecare investitia medie specifica este intre 1---,15-- euro/ha ,pentru lucrarile de com!atere a eroziunii de suprafata investitia medie specifica este intre 0--,1--- euro/ha ,pentru lucrarile de amena#area versantilor investitia medie specifica este intre 6---,1--euro/ha. 3. $nvestitiile se amortizeaza intr,o perioada mai lunga. 2e regula perioada de amortizare este intre 1-,2- de ani. /. 'ucrarile de $% au un caracter complex a.i. in etapele de proiectare si executie tre!uie considerati toti factorii naturali tehnici si economici atat pentru sta!ilirea solutiilor optime cat si pentru prevenirea degradarii mediului natural. Specialistii care proiecteaza executa si exploateaza aceste lucrari tre!uie sa cunoasca relatiile de clima/sol/planta si sa ai!a cunostinte despre hidraulica hidrologie si hidrogeologie. 2omeniile de irigatii/ drena#/ desecatii si altele. 5. 'ucrarile de $% tre!uiesc realizate pe teritorii ce apartin mai multor exploatatii. 3re!uie retinut faptul ca lucrarile de $% au o eficacitate maxima atunci cand ele se incadreaza in lucrarile de amena#area teritoriului pe unitati naturale. 6.'ucrarile de ingineria mediului se caracterizeaza intr,o evolutie rapida in conceptia de proiectare a amena#arilor. Se o!serva ca in ultima #umatate de secol s,a constatat ca toate amena#arile de irigatii prin udare la suprafata met. de udare clasica au fost inlocuite de irigarea prin aspersiune microaspersiune picurare su!irigare (metoda moderne). ..4itmul de amena#are cu lucrarile de $5% este sporit. "ceasta si din faptul ca efectele produse de fenomenele mentionate mai sus au avut un impact economic si social negativ ma#or. 2in nefericire in 4omania evolutia suprafetelor amena#ate cu lucrari de $% a stagnat dupa 111- in principal datorita con#uncturii social,economice. 0.'ucrarile de $% contri!uie la ridicarea gradului de intensificare a agriculturii deoarece optimizarea factorului apa impune dozarea in aceleasi proportii si a celorlalti factori de vegetatie avand scopul sporirii agricole si a amortizarii investitiei facute. com!aterea eroziunii solului tre!uie sa utilizeze cunostinte de topografie fizica meteorologie pedologie agrotehnica mecanizare si

ACCESIBILITATEA APEI PENTRU PLANTA "pa accesi!ila plantei este apa din sol cuprinsa in intervalul umiditatii active ($.6.") aproape egal cu plafonul minim al umiditatii. $ntervalul umiditatii active este cuprins intre capacitatea de apa in camp (7c) si coeficientul de ofilire (7o). 7c, indice hidrofizic al solului , are o valoare ce corespunde umiditatii solului corespunzatoare cresterii si dezvoltarii optime a plantelor 7o, coeficientul de ofilire este un indice hidrofizic al solului , reprezinta pragul de la care orice modificare a umiditatii solului nu mai permite cresterea si dezvoltarea plantelor in timp optim 7s, coeficientul de saturare corespunde unui nivel de umiditate de 1--%. 7h, coeficientul de hidroscopicitate reprezinta starea solului corespunzatoare uscarii la etuva (instrumentul in care se introduc pro!e de sol) corespunde unui nivel de umiditate de -%. 'a nivelul capacitatii de camp apa este retinuta cu o forta de suctiune de 1/3 din atmosfera. %orta de suctiune creste exponential a.i. daca umiditatea solului este la nivelul coeficientului de ofilire forta de suctiune a#unge la 15 atm. Plafonul minim marcheaza limita inferioara a umiditatii accesi!ile plantelor si corespunde unei forte de suctiune de 1,2 atm. Pentru a asigura productii mari si de calitate superioara plantele legumicole necesita irigarea la un plafon minim ridicat. +orma de udare reprezinta cantitatea de apa aplicata la o udare necesara a acoperi consumul prin evacotranspiratie al unei culturi. Pe perioade determinate de timp se determina norma de irigare corespunzatoare prin suma normelor de udare aplicate in perioada de timp analizata. $n proiectare norma de irigare

(8m reprezinta norma de udare) reprezinta cantitatea de apa necesara pt. irigarea unui ha. cultivat cu o anumita planta in perioada de vegetatie. Pentru a determina consumul total de apa prin evacotranspiratie se utilizeaza aplicarea ecuatiei de !ilant ecologic. "ceasta ecuatie spune ca& 8m9:34-,P,;4(<"f) 8m,norma de irigare (m3/ha) :34-,consum prin evacotranspiratie al culturii determinate in campuri experimentale (m3/ha) P,precipitatii medii inregistrate in perioada analizata (m3/ha). ;4,rezerva de apa din sol determinata ca diferenta intre 4f(rezerva finala) si 4i(rezerva initiala) "f, aport freatic $n cazul in care este prezent "f ecuatia de !ilant se numeste ecuatie de !ilant in circuit deschis iar daca nu apare "f ecuatia de !ilant se numeste ecuatie de !ilant in circuit inchis. Pentru conditiile din tara noastra in institutele de cercetari s,au facut inregistrari in campurile experimentale pentru principalele culturi din tara noastra si pentru cele 65 de unitati de sol identificate in 4omania. $nregistrarile au permis determinarea consumului diurn prin evacotranspiratie pentru aceste conditii& et (m3/ha zi)9 :34-(m3/ha) / 3(zi) et, consumul diurn 3, numarul de zile din luna $n general irigarea nu este necesara atunci cand nivelul freatic se afla la o adancime mai mica de 1m (datorita faptului ca =(umiditatea) depaseste capacitatea de camp (7c)) Pentru conditiile din tara noastra norma de irigare lunara variaza intre 3--,/--- m3/ha. +orma de udare reprezinta volumul de apa distri!uit pe suprafata de 1 ha cultivat cu o anumita planta la o singura udare. 4elatia prin care se sta!ileste norma de udare este& 59 1-->2">? (7c,Pmin) in care m,rep norma de udare (m3/ha udare)

1--,coef de transformare 2", densitatea aparenta a solului (tone/m3) ?,adancimea stratului radicular activ, sau adancimea de udare (m) 7c, capacitatea de camp (procente masa sol uscat) Pmin, plafonul minim (procente masa sol uscat) 2in analiza acestei relatii se o!serva ca prin aplicarea udarii se urmareste completarea rezervei de apa din sol pe adancimea corespunzatoare nivelului de la nivelul minim la capacitatea de camp. "dancimea ? se determina in functie de raspandirea volumului de radacini la modul de extragere a apei de proprietatile fizice ale solului si de adancimea apei freatice. Scopul principal al irigarii culturilor este de a o!tine productii mari si sta!ile in conditiile mentinerii fertilitatii solului si se poate realiza prin distri!uirea apei in functie de cerintele fiziologice ale acesteia. 5odul prin care se distri!uie apa la plante reprezinta metoda de udat. * metoda de udare tre!uie sa fie adaptata la conditiile pedoclimatice hidrogeologice orografice. * metoda de udare tre!uie sa asigure distri!uirea uniforma a apei sa necesite un consum minim de energie sa previna modificarile insusirilor fizice hidrofizice si chimice ale solului si sa permita o!tinerea unei productivitati ridicate. Pentru irigarea culturilor se folosesc urmatoarele meto e e u are! ,metoda de udare prin scurgere la suprafata ,metoda de udare prin su!mersiune ,metoda de udare prin aspersiune ,metoda de udare prin revarsare ,metoda de udare su!terana ,metoda de udare prin picurare

Factorii care etermina alegerea meto elor e u are sunt! ,fact. orografici , gradul de framantare , microrelieful ,fact. pedologici @ textura , rezistenta solului la eroziune , capacitatea de inmagazinare a apei in sol , gradul de uniformitate ,cond. hidrologice @ nivelul si gradul de mineralizare a apei freatice ,factori climatici @temperatura , precipitatii ,calitatea apei de irigatii @gradul de mineralizare si poluare , temperatura ,cultura irigata @ valoarea lor economica (pretul de vanzare) ,factorii economici si sociali @ investitia medie specifica Meto a e u are "rin #ra$ e "re$inta urmatoarele a%ana&e& ,are cheltuieli reduse ,necesita investitii mici ,se rec. la udarea cu ape uzate ,nu favorizeaza atacul unor !oli Printre e$a%anta&e se retin! ,necesitatea unei lucrari de nivelare totala ,randamentul de aplicare a udarii este redus

Factorii "rinci"ali care influentea$a scurgerea sunt! ,de!itul de alimentare ,viteza de infiltratie a apei in sol ,panta !razdei ,durata udarii 7alitatea udarii prin !razde se apreciaza in functie de uniformitatea distri!uirii apei randamentul udarii in camp si productia o!tinuta. 4andamentul udarii in camp reprezinta eficienta de folosire a apei si este o notiune care se utilizeaza la proiectarea sistemului de irigatii si la planificarea si distri!utia de!itelor de consum. Panta !razdelor de udare are o influenta ridicata in realizarea unor udari de calitate superioara prin viteza de infiltratie si de circulatie a apei pe !razde. Panta terenului si respectiv a !razdelor permite clasificarea acestora in !razde cu panta mica (A3%-) !razde normale cu panta 3,5%- si !razde de contur B15%- (se recomanda in plantatii de pomi si vita de vie) Meto a e u are "rin as"ersiune "re$inta urmatoarele a%anta&e! , realizeaza randamente de udare mari (pierderi de apa mici) , permite controlul vol. de apa distri!uite si al duratei de udare. , se poate folosi si pe terenurile cu microrelief variat ,suprafata scoasa din cultura este redusa ,se poate aplica pe toate tipurile de sol si pentru udarea tuturor culturilor ,asigura productivitatati ridicate ,permite automatizarea distri!utiei apei ,poate fi utilizat la aplicarea in complex a apei de irigat cu tratamente fitosanitare si cu ingrasaminte

Printre e$a%anta&ele met e u are "rin as"ersiune & ,investitii specifice mari ,cheltuieli de exploatare ridicata ,consum mare de energie Meto a e u are "rin "icurare Presupune distri!uirea apei punctual la nivelul solului cu un de!it mic si presiune redusa. A%anta&e! ,permite o mentinere relativ constanta a temperaturii solului si al umiditatii optime ,nu creaza depozite saline la suprafata plantei ,limiteaza producerea de !oli ,evita degradarea calitatii solului ,evita fenomenul de tasare a solului ,se inregistreaza pierderi reduse prin evaporatie sau percolare ,presupune un consum mic de energie ,se adapteaza usor automatizarii De$a%anta&e! ,investitie specifica mare ,cheltuieli mari de exploatare ,recomandarea ca aplicarea udarii prin picurare sa se efectueze dupa ce calitatile hidrofizice ale solului ating umiditatea optima.

LUCRARILE DE COMBATERE A ERO'IUNII SOLULUI :roziunea solului se defineste ca fiind procesul de desprindere si/sau antrenare transport si depunere a particulelor de sol la distante relativ mari de locul de origine. "ceste etape ale procesului de eroziune se pot produce su! actiunea a doi agenti principali si anume apa si aerul ale caror surse constau in energia radiatiei solare si energia gravitationala. $n functie de acesti doi agenti eroziunea poate fi hidrica (agentul este apa) si eoliana (agentul este aerul). 'a nivelul tarii noastre aproximativ . mil ha din suprafata agricola sunt terenuri in panta. "ceste conditii favorizeaza manifestarea eroziunii. S,au cartat 5 3 mil ha ca fiind suprafata ara!ila afectata de eroziune. 2in punct de vedere al distri!utiei geografice su! cele mai afectate de eroziune hidrica se intalnesc in& Podisul 7entral 5oldovenesc +. 5oldovei Cona de 7ur!ura a 7arpatilor Pod. 3ransilvaniei Pod. 5ehedinti si Pod. 2o!rogean. * lucrare istorica de com!atere a eroziunii solului este constituita din amena#area teraselor si practicarea lucrarilor agricole dealungul cur!elor de nivel. 7unoasterea principalilor factori care influenteaza eroziunea solului permite determinarea eroziunii potentiale. 2easemenea se poate determina gradul de risc pentru eroziunea de suprafata si sta!ilirea metodelor si a masurilor de prevenire si com!atere a eroziunii solului. 4elatia fundamentala care exprima rel cantitativa a eroziunii solului se numeste relatia lui Dishmeir care a fost adoptata pentru cond. tarii noastre de catre inginerul 5otoc si se exprima astfel& :9Ea>S>7>7S>'m>$n(t/ha si an) : @eroziunea de suprafata potentiala Ea, coeficientul de eroziune pluviala, factor de risc climatic S, coeficintul de eroda!ilitate determinat de rezistenta solului la eroziune,factor de risc pedologic 7,coeficient de corectie care arata influenta culturii 7S,coeficient de corectie sta!ilit in functie de masurile de conservare a solului ',lungimea versantului in m, factor de risc al reliefului $,panta terenului in procente @factor de risc al reliefului

7oeficientii de influenta ai versantului si respectiv pantei terenului (m n) se coreleaza cu intervale de lungimi ale versantului la panta impusa. :roziunea solului este influentata de activitatea umana si favorizata de relief sol si roca. Fegetatia este considerata ca fiind un factor ce duce la prevenirea si com!aterea eroziunii. 2e regula agresivitatea ploilor este conditionata de elemente ale reliefului care pot mari viteza de curgere a apei pe versanti iar solul prin viteza de infiltrare a apei in sol reduce volumul de apa de scurgere deasemenea textura influenteaza gradul de desprindere si transport al particulelor de sol. Precipitatiile reprezinta factorul cel mai dinamic si mai agresiv fiind principala cauza de aparitie a eroziunii hidrice. %orta cu care o ploaie determina o anumita intensitate a eroziunii poarta numele de erozivitate sau agresivitate pluviala. 3ipul ploii torentiale inf. :roziunea prin pozitia nucleului torential. Produc scurgeri mari si eroziuni mai puternice la sfarsitul si mi#locul ploii. :nergia de dispersie si antrenare a particulelor de sol este si de 12 ori mai mare. "gresivitatea pluviala depinde si de caracterul picaturilor de ploaie (diametrul). 6n parametru prin intermediul caruia se poate cuantifica forta eroziva a ploii datorata impactului picaturilor de ploaie si a scurgerii de suprafata este indexul ploii. $ndexul ploii $c9:c>$3$c,indexul ploii :c,energia cinetica totala a ploii (#ouli/mm de ploaie cazuta pe m2) $3-,intensitatea medie pe 3- min a nucleului torential maxim Capada produce 1-% din eroziunea totala. 4elieful influenteaza eroziunea in functie de tipul si gradul de framantare caracteristici morfometrice ale versantului transpuse in panta lungimea si forma versantului. Panta si lungimea versantului sporesc capacitatea de erodare a solului de catre apa care se scurge pe versant. Pierderile de sol cresc odata cu panta si lungimea versantului. 7eea ce conduce la sta!ilirea lucrarilor de prevenire si com!atere a eroziunii prin reducerea pantei (terasarea) si reducerea lungimii versantului (lucrari de retinere a apelor).

:roziunea solului se manifesta in aceleasi conditii climatice si de relief cu intensit diferite pe diferite tipuri de sol. :roda!ilitatea reprezinta un indicator prin intermediul caruia se defineste usurinta unui sol de a fi erodat. 4ezistenta la eroziune a unui sol este influentat de insusirile fizice hidrofizice !iologice si chimice. Propietatile solului care influenteaza eroda!ilitatea sunt infiltratia si permea!ilitatea. Fegetatia are rolul de a prevenii si diminua eroziunea solului lucrand ca un scut impotriva eroziunii si uneori poate conduce la stoparea procesului de eroziune. Fegetatia influenteaza procesul de eroziune prin tipul de vegetatie compozitia floristica a pa#istilor naturale graficul si perioada de acoperire a solului si dezvoltarea sistemului radicular. *mul contri!uie la declansarea eroziunii prin defrisari incendieri ale padurilor destelenirea pa#istilor pasunat a!uziv lucrarea solului pe versanti cu pante mari fara lucrari de protectia solului prin lucrari agricole necorespunzatoare si folosirea unui sortiment de culturi neadegvat. 2in cercetarile efectuate in statiunile de cercetare s,au sta!ilit corelatiile dintre tehnologiile de cultura lucrari antierozionale si productia agricola. Prevenirea si com!aterea eroziunii solului se realizeaza prin actiuni ce pot fi grupate dupa diverse criterii& 1. 2upa efectul asupra procesului de eroziune lucrarile antierozionale pot fi& ,cu caracter preventiv ,pentru ameliorarea si punerea invaloare a terenurilor erodate 2. 2upa forma de eroziune lucrarile pot fi& ,de prevenire si com!atere a eroziunii de suprafata ,de com!atere a eroziunii de adancime 3. 2upa natura lucrarilor antierozive ,masuri si lucrari organizatorice ,masuri agrofitotehnice ,lucrari silvice ,lucrari speciale

3. $n functie de folosinta terenului amena#at putem grupa lucrarileGin& ,lucrari pentru prevenirea si com!aterea eroziunii pe terenurile ara!ile ,lucrari in plantatii viticole ,lucrari in livezi ,lucrari in pasuni Prin eroziune se modifica proprietatile chimice (dispare orizontul de humus dispare azotul) precum si proprietatile fizice si hidrofizice ale solului. 2intre proprietatile fizice structura solului se modifica intens prin micsorarea sta!ilitatii hidrice ale acesteia. 5odificarea texturii solului se inregistreaza prin antrenarea particulelor de sol de diferite dimensiuni la distante mari fata de pozitia lor initiala. $nrautatirea relatiei solului cu factorii de vegetatie prin eroziune conduce la reducerea su!stantiala a productiei agricole. Pe terenurile erodate !ilantul apei este modificat. "stfel se poate modifica caracterul hidrologic al raului prin accentuarea caracterului lor torential. Prin eroziune o parte din pesticidele folosite in agricultura pot a#unge in apele de suprafata sau sa se depuna in zonele depresionare formand astfel mediul am!iant. Prin cantitatea de praf ce rezulta la declansarea unui proces de eroziune de adancime se poate polua si aerul. SISTEME ANTIERO'IONALE DE AMPLASARE A CULTURILOR PE (ERSANTI "ceste sisteme influenteaza pierderile de apa si de sol in timpul ploilor torentiale si prin urmare modifica o!tinerea unor productii agricole. 1. 2. Sist de cultura pe grupele de nivel (executarea tuturor lucrarilor se efectueaza pe Sisteme de cultura in fasii (se aplica pe versanti cu pante B0% si se constituie in directia cur!elor de nivel). alternarea culturilor de paioase cu culturile leguminoase. Sistemul consta in impartirea versantului in fasii cu latimea 9care se cultiva alternativ.

3.

Sisteme de cultura in !enzi inier!ate. $n cazul acestui sistem versantul se imparte

in fasii pe care se cultiva aceeasi planta iar la limita aval a fasiei se prevede o panta inier!ata. 7omplexul de lucrari de cominare a eroziunii cuprinde masuri agroameliorative simple si grupari hidrotehnice speciale cum ar fi& 1. 6niformizarea si modelarea versantilor 2. "groterasarea si terasarea versantilor 3. 'ucrari de retinere a apei (valuri) /. 'ucrari de evacuare a apei (de!usee) 5. 'ucrari de retinere a solului (ga!ioave) LUCRARI DE RE)ULARI'ARE A SCUR)ERII DE SUPRAFATA "ceste lucrari de regularizare se desfasoara pentru modificarea de!itului maxim precum si pentru modificarea traseului de evacuare a surplusului de apa pe versanti. 4olul lucrarilor de regularizare consta in& ,favorizarea infiltratiei si aprovizionarea cu apa a versantilor secetosi (canale de nivel) ,interceptarea scurgerii si colectarea apei in exces si evacuarea ei (canale inclinate) ,evacuarea controlata si diri#area scurgerii de suprafata (de!usee) 'ucrarile de regularizare se pot clasifica in 3 tipuri& 1. 'ucrari de stocare @inmagazinare a scurgerii (sunt pozitionate dealungul cur!elor de nivel) 2. 'ucrari de interceptia scurgerilor (panta longitudinala) 3. 'ucrari de evacuare ascurgerii (perpendicular pe cur!a de nivel) 7analele de lucrari se mai numesc canale de coasta orizontala si sunt constructii hidrotehnice care se executa pe teren in panta cu scopul de a colecta si retine apa care se strange la suprafata solului sau de a diri#a excesul de apa catre de!usee. 7analele inclinate sunt constructii hidrotehnice care au rolul de a intercepta apa care se scurge pe suprafata dintre doua canale si de a o conduce catre de!usee de unde este evacuata.

2e!useele sunt canale amplasate pe linia de cea mai mare panta si au rolul de a colecta si evacua apa din zonele de concentrare a scurgerii de pe versanti de pe terase inclinate din canale de coasta si din reteaua de drenuri in timpul ploilor torentiale si care prin scurgere necontrolata pot provoca importante deteriorari lucrarilor antierozionale. FORMATIUNILE ERO'IUNII DE ADANCIME Se pot intalni urmatoarele forme ale eroziunii in adancime& ,4igola (prezinta adancimi de 2-,5- cm) ,*gase (au adancimi de -5,3m latimi de 5 pana la 0m) ,4avene (0,5-m latime 3- m adancime lung 2--,3--m) apar prin dezvoltari atat in lungime cat si in adancime a unui ogas. Partile componente caracteristice sunt varful calvegul malurile taluzurile de mal conurile de de#ectie. ,3orentul LUCRARILE DE DESECARE*DRENA+ 'ucrarile de desecare,drena# sunt lucrari de $%. care au ca scop inlaturarea excesului de umiditate din sol. Se considera ca un sol este afectat de exces de umiditate atunci cand continutul de apa din sol depaseste valoarea capacitatii de camp pentru apa. :xcesul de umiditate afecteaza o suprafata de cca. 5 mil ha din suprafata agricola a tarii. $nlaturarea in exces de la suprafata solului si din profilul de sol se poate realiza pe cale naturala sau antropica. 2rena#ul natural al solului se realizeaza cand conditiile de relief sol si hidrogeologice asigura mentinera apei freatice la adancimi B decat adancimea critica de inmlastinare si salinizare a solului. 2rena#ul artificial de suprafata este necesar pentru inlaturarea apelor stagnate iar drena#ul artificial su!teran este necesar pentru co!orarea nivelului apei freatice la o adancime care sa nu afecteze conditia solurilor si dezvoltarea plantelor. Principalele surse de apa care contri!uie la formarea excesului de umiditate sunt&

,apa raurilor ,apa freatica ,precipitatii ,apa de irigatie in exces %actorii care formeaza excesul de umiditate se impart in& ,factori naturali ,factori antropici %actorii naturali sunt& clima hidrogeologia. %actorii antropici cuprind interventia omului prin care se modifica negativ !ilantul apei pe un anumit teritoriu. :xcesul de umiditate influenteaza in mod negativ evolutia solului prin reducerea su!stantiala a gradului de aerare a solului. "cest efect se manifesta prin aparitia fenomenului de gleizare sau psseudogleizare. Procesul de gleizare este insotit de salinizarea sau alcaizarea solului. 2rena#ul de suprafata (desecarea ) se realizeaza prin intermediul unei retele de canale deschise trasate si dimensionate a.i. sa capteze si sa evacueze in timp util excesul de umiditate indiferent de sursa excesului de umiditate. 7analele pot fi& ,canale colectoare (tertiare) ,canale secundare,de transpunere si evacuare ,canale principale ,canale de interceptie (canale colectoare de centura) 2rena#ul in functie de modul de captare conducere si evacuare a apei in exces se clasifica in& ,drena# orizontal (o retea de drenuri a!sor!ante si colectoare care capteaza si transporta apa gravitationala in canale de evacuare). Poate fi din drenuri din materiale locale cu tu!uri din ceramica si !eton sau cu tu!uri din mase plastice. ,drena#ul vertical sau prin puturi (se compune din o serie de puturi a!sor!ante si colectoare care asigura co!orarea nivelului apei freatice iar evacuarea se poate face gravitational sau prin pompare) relieful hidrografia si conditiile pedoclimatice

:vacuarea se face gravitational numai daca exista un strat acvifer cu nivel li!er. 2rena#ul mixt care reprezinta o com!inatie intre cel orizontal si cel vertical. 2atorita faptului ca drena#ul cu tu!uri presupune o investitie foarte mare. Se poate utiliza ca metoda de eliminare a excesului de umiditate dren. 7artita. 2rena#ul cartita consta in realizarea unor galerii cu a#utorul unor pluguri speciale (pluguri cartita). 2ezavanta#ul acestei metode este acela ca se poate utiliza doar pe solurile cu textura fina (soluri argiloase argilo,lutoase si luto,argiloase) Solul tre!uie sa ai!a o textura uniforma pe lungimea galeriilor pentru a evita pra!usirea acestora.